Scanat cu CamScannerCarron. 4 Diversitarea Lum Vir CLASIFICAREA ORGANISMELOR Biosfera cuprinde peste 5 milioane de specii din care coamenii de stin{& au identificat si descris 1,5 milioane. Reprezentanfii biosferei de azi constituie doar un mic procent din cele peste 10 miloane de specii care au populat planeta timp de 3,5 x 10° ani de cnd a apirut viafa pe Pimant. Din numérul total de specii actuale, 75% sunt specii care apartin artropodelor, grup cu reprezentanfi foarte divers in care sunt inclusi homai crevefii, crabii, racii, scorpionii, paianjenii, ‘miriapodele gi insectele, ultimele cuprinzand cele mai numeroase specii ale grupului artropodelor. Cum sunt clasificate, grupate pe categor tematizate aceste mii de specii de insecte, toate plantele gi restul animalelor? Raspunsul la aceasti intrebare este taxonomia (gr. taxis = ordine, aranjare; nomos = lege), fa care stabileste regulile si principiile (lat. classis = clasts facere = a face) ‘Taxonomia oferi pe de o parte, o imagine reali a diversititi organismelor vii de pe pamant, iar pe de alts parte asiguri informajiile necesare construiri filogeniei vietii prin furnizarea datelor utile explic&rii fenomenelor evolutive. Datele furnizate de taxonomie sunt utilizate de sistematica biologic’, stiinta care descrie diversitatea lumii vi, aplicd un sistem stinjific si unitar de nomenclatura tuturor speciilor si construieste o clasificare ierarhizati a organismelor pe baza relatilor evolutive dintre acestea. in realizarea clasificdrii organismelor vii, taxonomia utilizeazi diferite categori sistematice ~taxoni care reprezint ranguri sau niveluri in ierarhia unei clasificari. Taxonit sunt termeni abstracfi, dar organismele cuprinse in acestia sunt concrete. Organismele nu sunt clasificate ca individualitii, ci ca grupuri. Cuvinte ca oameni, rindunele sau mure reprezinté grupuri distincte de viefuitoare. Acestea sunt elementele concrete ale clasi- ficarii. Orice astfel de grup care se poate identifica prin caracteristcile sale reprezint& un taxon, iar acesta poate fi inclus intro categorie definita din ierarhia unei clasificari. Categoria sistematicdstabileste rangul gru- pului in ierarhie. in ordinea rangurilor lor, taxonii sunt: regn, increngiturd clas, ordin, familie, gen sispecie. Regnul este cea mai mare categorie sistematicd uti- lizata in clasificarea lumii vii. Desi inc& din antichitate Aristotel a grupat viefuitoarele in plante si animale, abia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea Karl Linné a introdus nofiunea de regn pentru denumirea acestor grupe (Regnul Animal si Regnul Vegetal), Sistemul celor doua regnuria fost larg accep- tat timp de doua secole, dar dupa descoperirileinlesnite de microscop au apirut dificultaji de incadrare a microorganismelor in unul dintre cele dowd regnuri. Aceasta a condus la separarea unui al treilea regn ~ Protista, care grupeazi organisme eucariote unice- lulare si coloniale. Ulterior, pe masuri ce a fost descoperiti ultrastructura celulelor, bacteriile au fost separate din Regnul Protista, formind Regnul Monera (Procariota), iar fungi au fost separati de Regnul Plante, devenind un regn de sine stititor — Regnul Fungi. Investigaiile microscopice au permis identificarea a doud tipuri de organiziti celulare: procariot ~ cu nucleu neindividualizat si ewcariot - cu nucleu individualizat, separat prin membrand nuclear’ de restul componentelor celulare. Sistemul celor cinci regnuri (fig. 1.1) a fost instituit in amul 1969 de ecologistul american Robert H. Whittaker si a rezistat pénd in prezent, fiind arg acceptat de lumea biologilor. Fig. 1.1. Sistemul celorcineiregnuri Capitolul 1 Sees Scanat cu CamScannermajora aledtuita din general de organizare con Clasa este 0 categorie sistematica inferioard increnga- turii sisuperioard ordinului Ordinul este o categorie sistematica inferioard clasei si care reuneste mai multe familii inrudite, Familia cuprinde un grup de genuri inrudite. Genu reprezinti o specie sau un grup de specii cu origi- ne comuni, care se deoscheste de alt taxon de acelasi rang prin comportament, morfol Specia este unitatea de baz’ folosita in clasificarea orga- nismelor si defineste un grup de indivizi intre care se rea- lizeazd reproducerea sexuata, in urma cdreia rezulta descen- denti fertili. Toate speciile au 0 nomenclatura binara. Aceasta a fost introdusa de K. Linné in secolul al XVIlI-lea 5i reprezint un sistem stiintific de denumire a speciilor cu doud cuvinte in limba latina: primul reprezinti numele genului si este scris cu prima litera majusculg, iar al doilea reprezinté. numele speciei si nu se serie cu majuscul. Cu ajutorul nomencla- turibinare pot fi identificate cu precizie speciile din intreaga lume. De exemplu, stejarul numit si gorun in Romania, este ole chéne" in Franfa, ,oak" in Anglia, dar are o singura de- ‘numire stiinfificd— Quercus robur— in intreaga lume gi dupa X aceasti denumire este identificata specia. Incadrarea unei - specii in categoriile sistematice inseamna atat ordonarea unostin{elor stiintfice privind caracteristicile generale si particulare ale acesteia, ct gi identificarea aseminarilor §i deosebirilor dintre specia respectivasialte specii (fig. 1.2). -un grup de clase care au un plan ie ete Genul Homo Specia sapiens Fig. 12. Incadraressstematict specie Homo sapiens EVALUARE 1.Care sunt contribuile aduse deK. Linné taxonomieisisistematicii? 2. Care sunt domeniile de studi ale taxonomiei? 3. Analizai figura 1.1 sidentificaprinepaelcaracteristci ale eemuregn, Scanat cu CamScannerVIRUSURILE ‘Virusurile sunt paraziti intracelulari obligatorii lip- siti de metabolism propriv, motiv pentru care nu sunt considerati vii. In afara unei celule gazde, virusurile sunt particule infectioase mumite virioni, compusi dintr-un invelis numit capsid aledtuitd din proteine gi ‘un genom format din acizi nucleici: ADN sau ARN. Capsida este responsabili de protejarea genomului Viral, recunoasterea si fixarea pe invelisul celulei gaz~ de specifice. Genomul viral stocheaza sub forms codi ficati informatia genetic’ ce poate suferi mutafi gi ‘guri multiplicarea. Exemple de virusuri ADN: virusul variolei, virusul herpes, bacteriofagul T4 (fig. 1.3,c), virusul hepatitei B; exemple de virusuri ARN: ebola, virusul gripei, virusul turbarii, virusul mozaicului tutunului~ VMT (fig. 1.3,a), virusul HIV (fig. 1.3,b). Clasificarea virusurilor se face in functie de urm’- toarele criterii: morfologie (dimensiuni, forma), proprietifi fizico-chimice (masi moleculari, pH, Stabiitate ionic), proprietiti biologice (gazde, mod de ‘transmitere), tipul de proteine din compozitie, tipul de acid nucleic confinut ~ virusurile sunt adenovirusuri (contin ADN) si ribovirusuri (contin ARN). zn 0 fs coada D) D) 9 Fig. 1.3 Suctura unorvirusuri 8) VMT, gazdi ~celula vegetal; b) virusul HIV, sazdi— celula animal; ) bacteriofagul T4 Se eunose mai multe modalititi de replicare a viru- surilor. in cazul unor virusuri care infecteaza bacteriile (bacteriofagi), acestia invadeaz’ celula gazdi si devi- az metabolismul acesteia determinind sinteza unui numar mare de copii ale virusului si, in final, distrug gazda eliberdndu-se noi virusuri—ciclul ite (fig. 1.4). Alli bacteriofagi, dupa ce infecteaz& celula gazda isi inserd propriul genom ADN in ADN bacterian gi conviejuiese ca bacteriofagi in acesta —ciclul lizogen (fig. 1.4). Inacest mod se comportd virusul HIV. EVALUARE 1, Careeste structura unui virus? 2. Descriefi modurile de multiplicare ale virusurilor? 3.Ceefecte determina virusurile incelulele umane? Capitolul 1 < SSD v1 CD \ conn | 1 4 a< us Fig, 14, Replicarea viusurilor Cetul izogen In ciclul lizogen, profagul poate urma una dintre cele dou posibilitii: fie supraviequieste ca parte integrati in rmaterialul genetic al gazdei (stare de infecfic latent), fie su actiunea unor factori extemi, profagul este activat si foloseste celula gazd pentru producerea de noi virusur. desea, prin desprindere, profagul poate lua un fragment din genomul gazdei pe care la 0 unmitoare infectare il insereazi intr-o alti celuli gazda, fenomen de transfer genetic numit transduetie. Virusurile provoacd o mare varietate de boli la toate gmupele de viefuitoare. Bolile produse de acestia se nu- mese viro=e, cum ar fi: gripa, riceala, herpesul, encefa- lita, varicela. impotriva virusurilor nu sunt eficiente antibioticele, iar vaccinarea este utili inainte de imbolnivire. in genomul gazdei, profagul poate exprima o parte din propriul genom. De exemplu, gena care codificd informatia genetic necesara sintezei toxinei specifice difteriei este a unui profag si nu a bacitului Cory bacterium diphteriae responsabil de declangarea boli Virusurile sunt specific tipurilor de celule pe care le infecteazi. Astfel, adenovirusul simian 40 determina infectie liti-cd in rinichii maimutei si infectie latent in celulele de soarece si in cele umane. Virusul Papiloma {n infeofi ltice formeazi negii genital, in timp ce in infeotia latent determing aparijia cancerului de col vuterin, Viroicii si prionii sunt cele mai simple particule in- fecfioase. Vinoixi sunt compusi numai din acid nucleic, iar prioniinumai din proteine. Scanat cu CamScannerREGNUL MONERA Regnul Monera cuprinde cele mai mici organisme procariote cu organizare celulari, cu dimensiuni Cuprinse, in general, intre 0,1 si 10 jum, motiv pentru care sunt incluse in grupa microorganismelor. Mediul de vial al procariotelor este foarte varia, sunt rispdndite fn so, ap, aer, in corpul plantelor gi ani- malelor, pot tri i incondifi extreme cumar fiapeleter- male cu temperaturi de peste 100°C sau ghefurile vesni- ‘cecu temperaturi sub ~ 120°C, in oluri extrem desirate sau extrem de alcaline, ca gin lipsi total de oxigen. ‘Modul de viaga procariotele sunt solitare simai rar coloniale, libere, dar si parazite, Caractere generale: cele mai numeroase specii Exist mai multe forme fundamentale de bacterii:coci (ferici), bacili (bastonase), spirili(spirale) (fig. 1.5). na Fig. 15, Forma becteilor ‘a) bacili; b) coci; ¢) spirili Bacterile sunt alcdtuite din membrand plasmatici, citoplasm, ADN - materialul genetic, ribozomi cu rol in sinteza proteinelor si substanfe de rezerva (fig. 1.6). Alsturi de acestea, multe specii de bacteri prezint gi: perete celular rigid care le confera forma specific’; ‘ capsulacurol protector; + fimbrile — filamente fine mai scurte decat flagelii si mai rigide, cu rol in atasarea de substrat sau de alte bacterii in formarea coloniilor; * pili -filamente mai lungi cu rol in reproducerea sexuati; «flageli—organite cu rolin miseare; * pigmenti asimilatori asociaji cu membrana la bacteriile fotosintetizante, perete eelular 9 ‘membrank Fig. 16, Aleiuirea unei bacterii ‘Notdscon{louturilemarcate eu asterie repreznth curriculum diferenlat. Bacterile se hrnesc att ay. totrof ~ prin chemosinteza $i fo- tosintezd, cit si heterotrof ~ sa profit sparazit; unele dintre bac- terile saprofite (Lactobacillus lactis) produc fermentatia lactica si sunt folosite in industria lapte- lg. 17. Lactobacillus lacs jyi pentru prepararea branze- Cactobecit) turilor, iaurturilor (fig. 1.7). Respiratia bacterilor este atit aeroba (Bacillus subtilis ~ rispindit in sol, Lactobacillus lactis), cat i anaerobii (Clostridium botulinum ~ se dezvolté in le- gume ca fasolea sau in ciuperci conservate incorect si provoaci botulism, boald fatald declansati de toxina sa ~ botulind; boala este evitaté daca legumele conservate sunt fierte 10 minute la 100°C), Bacteriile se inmultese asexuat prin diviziune directa. in conditii neprielnice difereniaza spor derezisten. Nus-aidentificat un proces de formare a ga- + mejilor sau de unire intre ! celule, ci mecanisme spe- ice prin export de copii ale materialului genetic, sau schimb de material : 5 genetic intre dou bacterii_ Fig. 1.8 Schimb de material (ig. 1.8). genetic intre dous bacteri Clasificare: existi mai multe sisteme de clasifi- care a procariotelor, in functie de criteriul utilizat. Dupa biologul Herbert Copeland (1938), regnul Monera sau Procariota reuneste organisme unicelu- lare, fra nucleu individualizat. in acest regn sunt incluse toate bacterile, iar din anul 1970 au fost inclu- se si cianobacteriile, incepand din anul 1990, regnul ‘Monera se considers compus din tei subregnuri: *1, Archaebacteria: cuprinde bacterii exclusiv anae- robe (organisme care nu necesité oxigen), primitive, care populeazi habitate restrinse cu condifii extreme cum sunt apele termale, zona arcticd, solurile s&rdturoase si acide (bacteriile metanogene~ Methanobacterium sp.). 2, Eubacteria: cuprinde bacterii poropriu-zise care populeaza o gami larga de habitate aerobe si anaerobe (Vibrio cholerae, Escherichia oli). #3, Cyanobacteria: cuprinde procariote cu- noscute gi sub numele de alge albastre-verzi, foto- autotrofe, cu insusiri fizi- ce asemanatoare bacte- riilor(fig. 1.9). RF Fig. 1.9. Nosioccommune (leiul pimdntuli) Biologie Scanat cu CamScannerImportanta procariotelor: procariotele joack roluri importante in viafa noastridezicuzi. Cianobacterile contribuie prin fotosinteza la men- tinerea concentrajiei atmosferice a oxigenului, asigurd compusii cu azot necesari plantelor prin’ fixarea azotului atmosferic (fig. 1.10) si constituie compo- nentele fundamentale ale ecosistemelor acvatice. Din picate, numérul speciilor de cianobacterii este in scidere datoritd actiunii radiafilor ultraviolete care penetreazi din ce in.ce mai mult atmosfera, ca rezultat al reducerii stratului de ozon. ‘Alte procariote asigurd reciclatea carbonului, azotului, fosforului si a altor elemente, Multe procariote au important economicd si medical pentru om, Astfel, eubacteriile patogene au afectat ‘storia omenirii prin producerea unor boli ca tuberculoza, gonoreea, ciuma, pneumonia, sifilisul si botulismul (fig. 1.11). Unele bacterii (Escherichia coli) sunt utilizate de ingineria genetica pentru producerea industrial a unor vitamine, enzime, medicament. Arhebacteriile constituie hrand pentru alte organisme in ecosisteme ca apele termale sau zonele cu ghefari vesnici. Bacteriile metanogene sunt larg utilizate in curdfarea apelor reziduale. Sub actiunea bacteriilor metanogene, plantele gi algele care se dezvolté in noroiul format in apele reziduale sunt descompuse cu producere de metan. were Fig, 1.10, Rhizobium leguminosarum (bacerie fxatoare de azo!) 4) bacteri izolate; b) celula vegetala populatd de bacteris ‘©)nodoziatenridicinaplanteisd) setiune prinnodozitate EVALUARE Fig. 1.11 Bacteripatogene 8) Diplacoceus pneumoniae (pneumocoe);b) Corynebacterium diphieriae (bacilul dfteric);c) Salmonella typh (bacilul titi), 44) Mycobacterium tuberculosis (bailultuberculozei) Aplicatiepracticd Evolufia unei populatit de bacterii Daca plasim o singura bacterie intr-un mediu cu conditi optime pentru crestere, aceasta si descendentii ei se divid timp de o ora si jumtate la intervale de 20deminute, 1, Calculati numarul de bacterii care vor popula ‘mediu! de culturé dupa o ora si jumatate si completati tabelul demaijoscu datele determinate: Times ofc oon ca 2020] 25] nao] ‘Namie ie bacer fs0}25e 20140] 8020 ] 10] 0 2. Construifi un grafic utilizand toate datele din tabel, astfel incat intervalele de timp si fie trecute pe axa orizontal, iar cifrele corespunzitoare numrului decelulele bacteriene si fie trecute pe axa vertical )Ce forma are graficul? ) Care ar putea fi cauzele mortii bacterillor dup 300deminute? )Ce puteti spune despre cresterea bacteriilor? 1. Precizati care este principala caracteristicd discriminatoriea celulelor procariote? 2. Prin ce modalitiievitdm imbolnavirile bacteriene? 3. Ce aplicati practice utilizeazi efectele activita ‘Pamdnt, Toate bacteriile sunt procariote sinu au nucleul individualizat, Bacteriile sunt autotrofe si heterotro ind); se ulfesc prin diviziune direct. Au o deosebiti importana in circuitul materiei in ogene asupra omului si speciilor de interes economic. Capitolul 1 Scanat cu CamScannerREGNUL PRO! Regnul Protista este un grup extrem de divers care ‘cuprindecele mai simple eucariote. Mediul de viata: datoriti modului de hrinite, precum si incapacitijii de deplasare in medi lpsite de api; protistele sunt, in general, acvatice, ‘Modul de vial: protstele sunt speci libere, soli- tare si coloniale, Un singur grup de protiste (algele) sunt fotoautotrofe, iar celelalte sunt heterotrofe, hrinindu-se cu bacteri, cu alte celule din categoria protistelor sau curesturi organice suspendatein api, Caractere generale: cele mai multe specii sunt unicelulare, altele sunt coloniale, Fiind eucariote, celulele protistelor au nucleu individualizat alaturi de care exist. numeroase organite celulare fig. 1.12). eles cromatofor membrand ig, 1.12. Euglena viridis (euglena verde) Miscarea este realizaté cu ajutorulflagelilor gi cili- lor prezenti pe membrana plasmaticd, aceste organite vind totodatasirol dereceptori pentru diversi stimuli . protisielor au aceeagi struc- turd intern cu a flagelilor celulelor tuturor organisme- Tor eucariote fapt ce demonstreazA unitatea structural. primitive, dar predominant aerobi la majoritatea speciilor. Reproducerea este asexuati prin diviziune, dar si sexuatf, inregistrindu-se provese de cariokinez (mitozd gi meioz8) (vezi capitolul2). Clasificare: Regnul Protista cuprinde organisme extrem de diverse, pe care biologii le grupeazi in tri ‘mari categorii: protiste cu caractere de animal (protozoare), protiste cu caracter de plante (alge) si protistecu caracter de fungi (mixomicete gi oomicete) Grupa protistelor cu caractere de animal sau grupa protozoarelor cuprinde patru_filumuri: Sarcodina, Zoomastigina, Ciliophora i Sporozoa. STA *Filum Sarcolina: cuprinde amocbele. Acestea se deplaseazi cu ajutorul pscudopodelor (picioare false) care sunt expansiuni citoplasmatice formate la periferiacitoplasmei. pseudopode. Fig. 113, Amoeba proteus (amoeba) Exist numeroase specii de amoebe: Amoeba proteus (fig. 1.13) care populeazi apele dulci, hnrinindu-se cu alte protozoare si bacteri; radiolarii si foraniniferii constituie un grup de amoebe marine, ‘Acestea se disting prin prezenfa un i formati din siliciu, in care este inchis confinutul celulei. Naegleria fowleri este prima amocba incriminaté in producerea_meningoencefalitelor; Entamoeba histolytica este o amoeba paraziti care provoaciafectiuni gastrointestinale la om, dar poate ataca alte organe (plimanii si ficatul). *Filum Zoomastigina: cuprinde protozoare care auatagajla suprafafa celulei unl sau mai mulfi lageli = organite care Je asiguri’ mobilitatea. Propulsarea celulei este rezultatul miscarilor de pendulare sau de ici xecutate de flageli. Dintre flagelate, zoomastiginele (care includ genurile Trypanosoma si Giardia) si euglenofitele. Trypanosoma este un gen cu reprezentanfi exclusiv parazifi - Trypanosoma gambiense provoaci boala somnului gi este transmisd prin musca fete (fig. 1.14), Giardia intestinalis paraziteazd intestinul multor male, printre care si omul, Este lipsita de mitocondrii, rmotiv pentru care este considerati protozoar primitiv. Euglena este un eucariot aevatic, dulcicol, cu nutriie mixta (fotoautoroftsiheterotrofa), Fig. 14. Trypanosoma gambiense Biologie Scanat cu CamScannerFilum Ciliophora: cuprinde protozoare he- terotrofe care au ca onganite de migcare ci, prezenti pe toati suprafaja membranei, in cadrul acestui grup Teproducerea sexuati se realizeaz prin conjugare, proces prin care are loc un schimb de material nuclear {ntre doi indivizi unifi prin intermediul unei punjicito- plasmatice. Exemple de ciliate: genul Paramoecium include ciliate reniforme, cu giruri de cili dispusi in spiral si care le confera vitezi mare de deplasare. Specia Paramoecium bursaria (fig. 1.15) realizeazi endosimbioze cu algele verzi, relatie care susfine originea cloroplastelor din alge. Vorticella este un ciliat in forma de palnie, care nu isi folosest cilii pentru deplasare, ci pentru a-si sorb hrana. va de > vacuold digestivat cendosimbiozi ~ tostoma ‘macronueclew A ‘mieronucleu & cope oe Fig. 1.15. Paramecium bursaria (pantofiorl) vvacuoli contract Filum Sporozoa: cuprinde protist imobile care se finmulfese prin spori si sunt exclusiv parazite. in aceasti increngituri este inclus Plasmodium, gen cuprinzand cdteva specii care provoac malaria. Boala se manifest prin frisoane gi febra, este transmis8 de {anfaral anofel si provoacd distrugerea globulelor rosii. *Grupa protistelor cu caracter de fungi: cuprin- de organisme unicelulare care tries in soluri umede, pe substraturi organice aflate in descompunere,fiind saprofite; unele sunt parazite pe plantele de cultura Mult vreme aceste grupe de organisme au fost consi- derate ca ficdnd parte din Regnul Fungi, insi descta~ rea ciclului lor de viafa si a variatelortipuri morfolo- giceacondus la incadrarea lorin Regnul Protisa. Filum Myxomycetes: cuprinde mixomicetele, numite si mucegaiuri mucilaginoase; provin din celule flagelate care fuzioneazi formand un sincitiu — mas citoplasmatica in care se afli mai mulfi nuclei ~ Physarium (fig. 1.16). in conditii neprielnice, cum este diminuarea hranei, din aceasti formafiune se diferen- iaz sporangi din care sunt eliberati in mediu spori. Din acestia se formeaza mici celule ameboidale care vor fuziona refficind sincitii. 1) starede sineitiu D)diterenierea sporangilor Fig. 1.16, Physarium (mucegai mucilaginos) Filum Oomycetes: cuprinde oomicetele, numite si mucegaiuri de apa; spre deosebire de mixomicete, for- ‘meazi agregate celulare cu aspect de filamente. Celu- Tele sunt uninucleate si prezinté perete celular celu- lozie. Se inmulfesc sexuat diferentiind gamefi flagelai si din acest motiv necesiti un mediu acvatic pentru ispersie. Reprezentanti ai acestui grup sunt genurile Saprolegnia ~ mucegaiul apelor si Phytophora — adap- tat la viaa parazitargi care provoacd mana cartofului Grupa protistelor cu caracter de plante (alge): cuprinde organisme unicelulare, acvatice si, in gene- ral, fotoautotrofe. Clasificarea acestui grup a fost si este un subiect controversat intre specialisti care au inclus fie in regnul Protista, fie in regnul Plante datoriti caracteristicilor lor biochimice. In confor- ritate cu actuala programa scolard, algele unicelulare sunt incluse in regnul Protista, iar algele pluricelulare sunt incluse in regnul Plante. Criterile de clasificare algelor sunt; natura peretelui celular, pigment fotosintetizanfi si substanfele de rezerva. in figura 1.17 sunt reunite principalele filumuri ale grupului alge cu reprezentanti si caracteristici ale acestora. Fig, 1.17, Proisto— alge Capitolul 1 Scanat cu CamScannerImportanga_protistelor: provisele partciph la intretinerea ciclurilor biogeochimice ea producitor, consumatori si descompunttori, au rol de filte ale tmediului tnconjuritor (mai ales acvatic) si sunt fertlizator pentru sol Protistele intr in aledtuirea planctonului, constituind hrank pentru alte viejuitoare acvatice Protistele fotonutotrofe contribuie In oxigenarca mediului si constituie producttorii_primari fundamental in ecosistemeleacvatice. Importanga economicd implici atit efecte nega- tive prin suprapopulatie sau produsitoxici elimina in mediu, eft si efeete pozitive cum sunt utilizarca speciilor ea materi prime pentru industria celulozei si hirtiei, objinerea mediilor de culturé. pentru laborator (agar), princpii active pentru medicamente siproduse cosmetice. »Cadavrele diatomeelor formeaz roca numiti tomiti, care este uilizatd in fabricarea vopselelor, a filtelor sica adaos in compozifapastei dedini. EVALUARE 1. Care sunt principalele deose 2.Care este grupul de protist 3. Deseriefirolul protistelorin natura. Aplicatie practic Observatiimicroscopice asupra unor protiste Materiale necesare: Microscoape, lame gi lamele, pipete, fire fine de bbumbae gio proba de apa extrasé dintr-un lac (balt) in anotimpuricalde sau, in ipsa acesteia, o infuzie de fan, Mod de lucruz | 1. Pe o lama de microscop curati plasaji 4 — $ picituri din proba de ap. 2. Addugati citeva fire fine de bumbac ~ acestea vor linisti agitaia protistelor, facdndu-le astfel maj usorobservabile 3. Acoperif lichidul cu 0 lamelé gi observati-I la microscop. 4, Desenati celulele observate, comparati desencle cu imaginile reprezentantilor Regnului Protista din ‘manual siidentificatigenurile din proba. Rexultate: au fost identificate protiste in celulele cdrora s-au observat organitele: membrani, nucleu, cloroplast etc. dintre protst si procariote? sit dereprezentani paraziti? alge unicelulare fotoautotrofe, p otrof eetroeeerh siparaite. Algele suntexcusiv acvatice Protozoarele sunt unic ge verzi, galben-auri,dinofl . Ciliophorele si Sp REGNUL FUNGI Regnul Fungi cuprinde eucariote imobile, hetero- trofe, organisme cu roluri ecologice fundamentale in asigurarea circuitului substanfeforin natura (fig. 1.18). Fig. 1.18. Psalliota campestris (ciuperca de clip) ‘Medial de via: op’, sol, acbor in descompunere, ri- ce substrat organic dad acesta nest total lipsit de api, ‘Modul de viagd: in general, fungii sunt imobii; cexisti putine speci cu faze mobilein cadrul ciclului lor de viafa. Toate specile sunt parazitesau saprofit, Caractere generale: reprezentanti regnului fungi sunt eucariote cu corpul format fie dintr-o celula sfe- ricd sau ovalé (drojdile), fie dintr-una sau mai multe celule filamentoase ramificate numite hife care se {mpletesc forménd o mas compact numita miceliu, Dupa structure materialului nuclear, hifele pot fi hhaploide,dicariotice (doi nuclei in celula) si diploide, ‘unicelularecu structurd de sincijiu saumulticelulare, CCelulelefungilor au pereti celular, dar acestia mu confin celuloz, ci chitin si ergosterol (substanta spe- cified), Find heterotroi, fungi se dezvoltd pe substra- turi care confin substanfe organice. Hrana este initial digeratd in exterior sub acjiunea enzimelor digestive si ulterior moleculele organice de dimensiuni mici sunt absorbite prin peretele celular si membrand. Acest mod de hrinite este usor de realizat deoarece hifele se

S-ar putea să vă placă și

• WWW - Nicepps.ro 34379 Der K Nigssee 2

  

  Document48 pagini

  WWW - Nicepps.ro 34379 Der K Nigssee 2

  y8ndkwjjr6

  Încă nu există evaluări
• WWW - Nicepps.ro 34392 Zadar.

  

  Document44 pagini

  WWW - Nicepps.ro 34392 Zadar.

  y8ndkwjjr6

  Încă nu există evaluări
• WWW - Nicepps.ro 34389 Rapsodii de Toamna.

  

  Document38 pagini

  WWW - Nicepps.ro 34389 Rapsodii de Toamna.

  y8ndkwjjr6

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Evaluare - Clasa A 8a

  

  Document120 pagini

  Evaluare - Clasa A 8a

  y8ndkwjjr6

  100% (1)