Sunteți pe pagina 1din 7

Morozitatea sau dispozitia depresiva cotidiana Dr.Ioan Cucu,Dr.M.

danila
Morozitatea este o entitate care apare sub forma unui dezinteres fa de realitate, refuzul oricror probleme de viitor i a principalelor motivaii ale vieii (dup formula "nimic nu servete la nimic,lumea este vid").Nu este aici vorba de o adevrat stare depresiv,cu caracterul su angoasant,inhibiie i idei de culpabilitate.In acest caz starea pacientului s-ar ncadra ntr-un cadru timic,energia fiind totui conservat,dar dorete s lase totul balt,s moar sau chiar s se sinucid. Dac este ntrebat,susine c nimica nu-l mai intereseaz,nu are dorine,plceri,viaa i este vid (uneori fenomenul poate sta la baza unor suiciduri colective). Dei cazurile de sinucidere sunt totui rare, aceti pacienti i obosesc anturajul cu plngeri monotone,nemulumire permanent, uneori au tendin spre vagabondaj. Pe acest fond se pot grefa i alte comportamente patologice cum ar fi:fuga,consumul de drog,alcoolismul,acte delictuale. Numeroi autori au descris acelai fenomen i sub denumirea de "plictiseala adolescentului" Individul "plictisit" suport greu viaa,pe care o consider prozaic i neinteresant,manifestndu-i dorina de schimbare sau schiar de revolt.Cadrul vieii obinuite este perceput a fi foarte strmt i de aceea apare dorina de distanare,uneori n mod agresiv sau chiar n defavoarea sa (prin alcoolism,drog,expuneri la aventuri sau accidente). In afara factorilor de personalitate i de cei innd de criza juvenil,morozitatea mai poate fi legat i de factori sociali,economici,precum i de refuzul acceptrii n cadrul unei societi nedrepte a condiiei i statutului care i se impune. Modificarile dispozitiei afective in sensul depresiv este una dintre problemele majore de sanatate mentala,practic fiind o problema globala,pe acest fond aparand o sumedenie de disabilitati,o scadere a calitatii vietii si chiar cresterea indicelui de decese. Se estimeaza ca pentru 12 luni prevalenta tulburarilor depresive la persoanele de peste 20 ani s-ar situa intre 7-12%(in functie de criterii,instrumente de lucru si populatia studiata),o proportie foarte mare(1,4-6). Ar exista sase modalitati principale de afectare a tulburarilor de dispozitie:episoade depresive majore (8,6%),distimii(6%),depresie cu aspecte bipolare(2%),depresia varstnicilor,alte tulburari depresive(12%),restul fiind reprezentate de starea de morozitate propriuzisa. In fapt starea depresiva care caracterizeaza morozitatea nu este prin ea insasi atat de grava,problema cea mai suparatoare fiind data de manifestarile somatice si care cresc riscul de comorbiditate(3,12,13) Variatiile tensionale duc la riscul utilizarii de medicamente hipotensoare,de asemenea creste indicele fumatului,a consumului de alcool,permanenta preocupare de staea somatice,aparitia

sensatiilor cenestopate,a sensatiei de insanitate sa de amenintare a sanatatii. Adesea ca si in depresiile majore,nivelul subclinic al depreesiei se asociaza cu fenomene similare privind alerta privind starea fizica dar si asupra consecintelor sociale,demografice,a impresiei de insanitate psihologica. Peste 30% din populatie isi aminteste ca au experimentat stari inexplicabile de depresie de peste 2 saptamani care le-au influentat activitatea. Din acest motiv investigarea depresiei subclinice intr-o populatie poate fi un elemenet major pentru prevenirea declansarii unor depresii psihotice sau de intensitate medie. Examinarea formelor sub clinice si asocierea acestei prevalente cu comportamente medicale patologice(abuz de medicina si medicamente) poate constitui un instrument de prognoza si de actiuni preventive pentru un serviciu public de sanatate mentala. O monitorizare a zilelor in care individul este indispus afectiv,pe baza unui chestionar ar putea fi un bun instrument de cercetare a sanatatii mentale a colectivitatii si s-ar putea face periodic pe intervale de un an,metoda fiind dupa noi superioara altor chestionare care se refera la starea de sanatate . In acest scop socotim ca studiul nostru privind zilele de morozitate sau depresie subclinica poate fi privita nu numai ca prioritara dar de mare importanta practica pentru Serviciile de sanatate Mentala

Meoda

Modificarile dispozitiei afective in sensul depresiv reprezinta una dintre problemele majore de sanatate mentala,practic fiind o problema globala,pe acest fond aparand o sumedenie de disabilitati,o scadere a calitatii vietii si chiar cresterea indicelui de decese. Se estimeaza ca pentru 12 luni prevalenta tulburarilor depresive la persoanele de peste 20 ani s-ar situa intre 7-12%(in functie de criterii,instrumente de lucru si populatia studiata),fiind deci o proportie foarte mare. Ar exista sase modalitati principale de afectare a tulburarilor de dispozitie:episoade depresive majore (8,6%),distimii(6%),depresie cu aspecte bipolare(2%),depresia varstnicilor,alte tulburari depresive(12%),restul fiind reprezentate de starea de morozitate propriuzisa. In fapt starea depresiva care caracterizeaza morozitatea nu este prin ea insasi atat de grava,problema cea mai suparatoare fiind data de manifestarile somatice si care cresc riscul de comorbiditate Variatiile tensionale duc la riscul utilizarii de medicamente hipotensoare,de asemenea creste indicele fumatului,a consumului de alcool,permanenta preocupare a starii somatice,aparitia sensatiilor cenestopate,a sensatiei de insanitate sa de amenintare a sanatatii.

Adesea ca si in depresiile majore,nivelul subclinic al depreesiei se asociaza cu fenomene similare privind o stare de alerta privind starea fizica dar si asupra consecintelor sociale,demografice,a impresiei de insanitate psihologica. Peste 30% din populatie isi aminteste ca au experimentat stari inexplicabile de depresie de peste 2 saptamani care le-au influentat activitatea.Din acest motiv investigarea depresiei subclinice intr-o populatie poate fi un elemenet major pentru prevenirea declansarii unor depresii psihotice sau de intensitate medie. Examinarea formelor sub clinice si asocierea acestei prevalente cu comportamente medicale patologice(abuz de medicina si medicamente) poate constitui un instrument de prognoza si de actiuni preventive pentru un serviciu public de sanatate mentala. O monitorizare a zilelor in care individul este indispus afectiv,pe baza unui chestionar ar putea fi un bun instrument de cercetare a sanatatii mentale a colectivitatii si s-ar putea face periodic pe intervale de un an,metoda fiind dupa noi superioara altor chestionare care se refera la starea de sanatate . In acest scop socotim ca studiul nostru privind zilele de morozitate sau depresie poate fi privita nu numai ca prioritara dar de mare importanta practica pentru Serviciile de sanatate Mentala

Metoda

In primul rand recunoastem ca studiul nostru este un studiu pilot pe un mic lot de indivizi,majoritatea din familiile pacientilor,facut pe baza activitatii private a cabinetului de psihiatrie si fara nici o legatura cu sistemul sanitar de stat. Chestionarul folosit de noi si inspirat din literatura de specialitate , a cuprins populatie de peste 18 ani. Intrebarea cheie a chestionarului a fost: "In decurul ultimelor 30 zile in cate zile ati simtit ca sunteti trisa sau indispus,chiar depresiv? Chestionarul contine,de asemenea intrebari privind daca a avut diferite dureri sau sensatii corporale,stari de anxietate,tulburari de somn sau alte sensatii sau trairi deosebite. Raspunsurile indivizilor au fost impartite apoi pe varsta,sex,stare de sanatate mentala,stare civila,castiguri,starea sanatatii fizice,scaderea activitatii,accesul la sistemul sanitar de asistenta,daca avea o serie de boli cronice de tipul HTA,diabet etc S-au notat,de asemenea alte situatii de risc cuma ar fi fumatul,alcoolul,daca face munca fizica sau daca practica exercitii fizice.S-au indexat de asemenea greutatea,gradul de obezitate,inaltimea,TA. Impartirea pe grupe de varsta s-a facut pe sexe si pe intervale de cate 5 ani.

Rezultate

Rezultatele au aratat urmatoarele:43% au raportat prezenta unuia sau a mai multor simptome din grupa studiata(depresie subclinica,morozitate) in cele 30 zile anterioare. S-a luat in evidenta mai ales cei care au raportat peste 14 simptome legate de depresie( 7,9%) . Femeile au raportat un procent mai mare de raspunsuri pozitive,la fel ca grupa de varsta dintre 1824 ani,in timp ce peste 60 ani s-au raportat mai putine,dar a crescut diferenta dintre femei si barbati(femeile prezentand fenomenele mai frecvent).De asemenea indivizii cu mai multa educatie au raportat mai putine simptome si cu o diminuare a diferentei dintre femei si barbati. La fel indivizii someri sau fara ocupatie au raportat fenomene mai frecvente decat cei angajati si mai ales la aceia bine platiti( s-a observat chiar o proportionalitate intre castig si scaderea simptomelor).Aceiasi situatie s-a constatat si la cei fara familie(vaduvi,divortati) defavorizati in raport cu cei casatoriti si mai ales casatoriti cu copii (la care situatia a fost mai buna). Prezenta morozitatii si a cosimptomelor depresive s-a asociat,de asemenea cu cresterea unor comportamente de risc:fumat si consum de alcool mai frecvent si in cantitate mai mare,la fel cei cu activitate fizica mica sau care nu inlocuiau inactivitatea fizica cu exercitii.La fel supraponderalii sau obezii aveau mai multe simptome. Acelasi lucru s-a constatat la cei care nu aveau asigurari sau posibilitatea unuor controale medicale. Simptomatologia morozitatii si a depresiei sub clinice a fost adesea direct proportionala cu ceea ce se numeste in psihiatria sociala calitatea vietii,simptomele ca zile cu indispozitii si acuze somatice sau psihice,scaderea activitatii zilnice,zile cu anxietate,cu dureri,tulb.somn,diferenta femei/barbati fiind mica.Au existat si persoane care au avut zilepline de sanatate si energie

Discutii

Studiul general a aratat ca in majoritatea cazurilor indivizii au cel putin 3 zile din 30 cand ei se simt depresivi sau in stare de morozitate, dar fenomenele trebuesc ponderate cu incidenta mare a depresiei mai ales in unele grupe(femei,indivizi cu educatie putina,cu castiguri modeste sau in somaj,necasatoriti sau divortati,cei fara acces la asistenta medicala. Diferenta femei/barbati scade daca statutul economic se imbunatateste.La acestea trebuie adaugata supraponderabilitatea,fumatul,consumul de alcool care au efecte nefavorabile.In multe situatii pacientii au avut aceste comportamente dupa starile depresive resimtite si apoi s-au intensificat ca pondere si frecventa. O stare afectiva adversa influenteaza eficienta individului in mentinerea stariid de sanatate,ii scade

motivatia,atitudinele si asteptarile sau scopurile.Adesea se percep ineficienti Consideram ca aceste constatari au importanta pentru aceia care se ocupa cu sanatatea mentala a unei populatii,faciliteaza interventiile psihosociale prin care sa cultive emotii pozitive,sa inspire incredere pentru adoptarea unor atitudini generale de protectie e sanatatii (ex.miscare,dieta corespunzatoare etc),capacitatea indivizilor de a aborda comportamente mai riscante. Cu cat calitatea vietii este mai slaba,cu numar mai mare de zile de indispozitie fizica sau psihica este mai mare,cu zile de limitare a activitatii,dureri raportaza mai multe simptome depresive subclinice sau morozitate. Adesea aceste fenomene se asociaza cu zile de indispozitii mentala,cu zile de limitare a activitatilor fizice,dureri si un mare numar de simptome psihice si fizice.Adesea apar multe zile cu anxietate si alte pronuntate sensatii de insanitate psihica,sensatii de lipsa de sanatate fizica,activitate limitata. Adultii care raporteaza 1-2 zile de tulburari de somn au raportat mai putine simptome decat aceia care nu au avut tulb.somn. Tulb.de somn(insomnie,hipersomnie) sunt simptome de depresie si desi indivizii daca nu raporteaza zile de insomnie raporteaza multe simptome depresive si asociate. Totusi aceasta prezumtie mai trebuie studiata. Trebuie sa atragem insa atentia ca studiul nostru pe un numar mic de cazur nu poate sa ateste chiar rezultatele afirmate, Un asemenea studiu trebuie facut la nivel judetian,regional sau chiar national,rezultatele pe care le aduce fiind de mare importanta pentru un studiu al sanatatii mentale a populatiei si orientarea politicilor in domeniul sanatatii mentale.. Un asemenea studiu ar putea evidentia rolul depresiei si a simptomelor sale subclinice ca marker in urmarirea sanatatii mentale a populatie dirijand politicile sanitare in acest domeniu. Gratie telefonului studiul se poate face cu mai multa acurateta,desi in Romania numarul celor cu telefon este relativ modest. Desi cercetarea se bazeaza mai mult pe raspunsurile indivizilor chestionati decat pe o evaluare psihiatrica profesionala,totusi trebuie sublinmiat ca persoanele care experimenteaza morozitatea sau alte simptome depresive subclinice sunt cu totul diferite de persoanele care au o depresie clinica. .

Concluzii

Desi sanatatea mentala nu se poate confunda cu boala mentala,totusi intre aceste fenomene nu exista

o opozitie ci mai degraba ca fenomene de continuitate. Desi pacientii cu simptome depresive subclinice de cateva zile pe luna probabil nu pot fi diagnostivati ca bolnavi mintal,se poate spune insa ca ei prezinta un risc important pentru a se imbolnavi psihic sau fizic,dar studii sistematice ale acestei prezumtii trebuie facute in viitor de cei care prin pozitia lor au mai multe posibilitati decat un cabinet privat. Parerea noastra este ca intre simptomele depresive subclinice,morozitate si comportamente ca fumatul,consumul de alcool sau droguri(inclusiv polipragmazia) si nevoia unei interventii preventive pare un lucru dovedit atat la nivel individual cat si social. Se pot identifica nu numai indivizi dar si grupe de risc,putandu-se monitoriza gradul de risc si situatia acestui risc dupa interventiile pe linia psihiatriei sociale a sanatatii mentale pe perioade de timp. Atragem atentia mai ales asupra acelora care totalizeaza un numar de 12-14 simptome din seria depresiei subclinice,la care putem apoi introduce examinari psihiatrice sistematiceDesi, aceste manifestari subclinice nu duc neaparat la posibilitatea de a diagnostica o depresie,depistarea unei mari incarcaturi poate duce la limitarea unor comportamente ca fumatul,consumul de alcool,inactivitatea fizica,situatia de angajat in munca, actiuni care pot preveni in mod sigur o depresie majora si comorbiditatea asociata.

Bibliografie
1. U.S. Department of Health and Human Services:] Mental Health: A Report of the Surgeon General. Rockville, MD: U.S. Department of Health and Human Services, Substance Abuse and Mental Health Services Administration, Center for Mental Health Services, National Institutes of Health, National Institute of Mental Health 1999. 2. Jonas BS, Brody D, Roper M, Narrow WE: Prevalence of mood disorders in a national sample of young American adults. Soc Psychiatry Psychiatr Epidemiol 2003, 38:618-624 3. World Health Organization: [] Prevention and Promotion in Mental Health. Geneva, Switzerland: World Health Organization 2002. 4. Center for Mental Health Services: Mental Health, United States, 2002. DHHS Pub No. (SMA) 3938. Rockville, MD: Substance Abuse and Mental Health Services Administration(Edited by: Manderscheid RW, Henderson MJ). 2004, 92-104. 5. Kessler RC, McGonagle KA, Zhao S, Nelson CB, Hughes M, Eshleman S, Wittchen HU, Kendler KS: Lifetime and 12-month prevalence of DSM-III-R psychiatric disorders in the United States. Arch Gen Psychiatry 1994, 51:8-19. 6. National Institute of Mental Health: The Numbers Count: Mental Disorders in America,. 2001. 7. Robins L, Helzer JE, Croghan J, Williams JBW, Spitzer RL:

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

NIMH Diagnostic Interview Schedule. Version III. Rockville, MD: National Institute of Mental Health 1981. American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual, Third edition, revised. (DSM-III-R) Washington, DC: APA 1987. American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual, Fourth edition, revised. (DSM-IV) Washington, DC: APA 1994. Roberts RE, Kaplan GA, Shema SJ, Strawbridge WJ: Prevalence and correlates of depression in an aging cohort: the Alameda County Study. J Gerontol B Psychol Sci Soc Sci 1997, 52B:S252-S258. Murray JL, Lopez AD, Eds: Summary: The Global Burden of Disease. Boston: Harvard School of Public Health 1996. Institute of Medicine: [] Improving Health in the Community: A Role for Performance Monitoring Washington, DC: National Academy Press 1997. Gaynes BN, Burns BJ, Tweed DL, Erickson P: Depression and health-related quality of life. J Nerv Ment Dis 2002, 190:799-806. Hybels CF, Blazer DG, Pieper CF: Toward a threshold for subthreshold depression: an analysis of correlates of depression by severity of symptoms using data from an elderly community sample. Gerontologist 2001, 41:357-65.] Solomon A, Haaga DA, Arnow BA: Is clinical depression distinct from subthreshold depressive symptoms?: A review of the continuity issue in depression research. J Nerv Ment Dis 2001, 189:498-506. Weissman MM, Bruce ML, Leaf PJ, Florio LP, Holzer C: Affective Disorders. In Psychiatric Disorders in America: The Epidemiologic Catchment Area Study (Edited by: Robins LE, Regier DA). New York: The Free Press 1991, 53-80. Mechanic D: Is the prevalence of mental disorders a good measure of the need for services? Health Affairs 2003, 22:8-20. Institute of Medicine: [ Health and Behavior: The Interplay of Biological, Behavioral, and Societal Influences Washington, DC: National Academy Press 2001. Cassano P, Fava M: Depression and public health: an overview. J of Psychosom Res 2002, 53:849-57. [ Judd LL, Schettler PJ, Akiskal HS: The prevalence, clinical relevance, and public health significance of subthreshold depressions. Psychiatr Clin North Am 2002, 25:685098. Centers for Disease Control and Prevention: Measuring Healthy Days. Atlanta: CDC 2000. Newschaffer CJ: [] Validation of Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) HRQOL measures in a statewide sample. Atlanta: U.S. Department of Health and Human Services, Public Health Service, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion 1998.