UN STUDIU INTRODUCTIV COMPARATIV INTRE MUZICA PSALTICA ANTIOHIANA, GRECEASCA $I ROMANEASCAMeletios Shattoni- Sitio Originile orientale ale muzicii psaltice sunt necontestate, dovada o reprezinta chiar denumirile aribesti ale maqamurilor care mai sunt folosite pan’ in zilele noastre in muzica psaltica (Hisar, Agem Asirian, Nisabur..etc). in vechime, inainte de aparitia crestinismului, erau folosite in Risdrit dou’ feluri de 1. Prima este scara akkadiani in Irakul de astizi, Aceasta se aseamand cu scara occidental’, asa cum o cunoastem astiizi a2 Scara aceasta este mult mai folosita in zitele noastre in zona persana: Iran, Pakistan, Afganistan, Awi| 6 etc. de aceea infelegem de ce genul enarmonic este cel mal les: Falosit-gl calutat im -eoravencea. taesistemul Husaini] 12 persan erau 12 glasuri principale si mai multe glasuri derivate. Nawa| 12 Glasul era determinat la inceput dupa cadenta Jihar Kar] 12 sa finala, iar mai trziu dupa ambitusul sau, fara si se acorde nicio importanta cadentei finale fiinded toate Sigah| 6 glasurile apartineau aceluiasi gen (scara pitagoreana) Dugah] 12 | Nw Rast|_ 12 _| nq! 2. lar ceeaa doud se cheami scara siriand Seara respectiva este scara oficial3 in oriental mijlaciv: Siri, Liban, Egipt, Turcia, trak, Peninsula Arabi\. etc, care a fost adoptats mal tarziu in toate flrile arabe gi de cultura islamied. In sistemal sirian erau 8 glasuri principale din care a fost luat un numar nelimitat de glasuri derivate in toat’ lumea. Al-Farabi spune c3 numirul glasurilor care au fost luate din scara respectiva este 3000, Glasurile acestea erau folosite cu mult inainte de aparitia crestinismului, cum ne arati cea mai veche partitur’s muzicali descoperitl pnd acum in Ugarit in Siria (pe glasul V Nahawand) si muzica din Ninive compuss pe glasul Primul care a folosit scara siriand in muzica psalticd a fast Sfantul Efrem Sirul care a folosit glasurile populare, cantate de toti, ficdnd cintece prin care a combitut invifaturile eretice rispandite in secolul al [V-lea. Un pic mai tarziu, a aparut Sfantul Roman Melodul, "in muzica ocendentala~4 in muzica oriental, in lcrarea noasra na putem folos scara occidental pentru ct vem de face mult eu come care se pend in seararespeetiva,tot sirian din oraguil Emessa (Homs de astiizi) care a compus podobiile si mai multe tropare, care au rimas dovada ci acest sistem de 8 glasuri a fost folosit inca neoficial in Biserica Primul care a introdus sistemul sirian de 8 glasuri in muzica [~ A psalticd nu era Sfantul loan Damaschin asa cum cred multi, ci un alt personaj, tot sirian antiohian, si anume Sever, patriarhul monofizit al | V+ Antiohiei in secolul al VI-lea. Un pic mai tarziu aceste glasuri au fost lasificate in 4 glasuri principale si patru derivate coborand un Diwan | 12 de 4 trepte. Insd Sfantul loan Damaschin a introdus acest sistem oficial in Biserica, compunand Octoihul, scriind partituri in opt glasuri | yy impreund cu alte persoane tot sirieni: fratele lui adoptiv Cozma Melodul siAndrei Damaschin episcopul Cretei. Deci acest sistem de 8 glasuri nu este de origini crestine grecesti aga cum cred unii, cide origini populare lice orientale (etosul glasurilor este acelasi). Ins cele 8 glasuri principale sunt diferite intre muzica orientala si muzica psaltica. x ve 12 Dect... Faptul ci toti melozii primelor secole sunt de origine siriandi este 0 dovada ci temelia muzicii psaltice este de fapt aceasta scar numitS siriand cu sistemul de 8 glasuri principale. De la inceput. Seara siriana era dificil pentru intelesul oecidentalilor, deoarece ea are un sfert de ton care nu exist in scara occidentala, chiar este consielerat fals, de aceea nu este precis sa spunem ca 4 come in muzica oriental = 1 coma in muzica occidentala,In sistemul oriental sunt 8 glasuri principale, si un numéir foarte mare de glasuri derivate, Ficnd 0 comparatie intre sistemul oriental si sistemul psaltic ajungem la urmitoarea schema: Sistemul Oriental Baiat Sistemmul Psaltic Glasul EsiV. Saba Glasul I cu Aisi Zw'coboriite Ajam Nahawand Glasul 11 si VIL Glasul V cu Bov ridicat si Zo'ajam Sigah Hijaz Glasul IV Leghetos Cromatic cu Diatonic ‘Kurd (Ajam Kurd) Glasul V Frigian: cu Bou si Zw'coborate eo fxs fos fo }ae fos ro fo Rast Glasul VIII oriental Observam ci ordinea glasurilor in muzica orientald incepe tot cu glasul I (Baiat) si se terming cu glasul 8 (Rast), Acesta nu este un lucru intimplitor, pentru ci in orient glasul care este considerat cel mai simplu si cel mai popular este glasul |, iar stapanul tuturor glasurilor este glasul VIII. Cine sti si cante glasul VIII corect (forma lui orientali) ‘nseamni cd stipaneste muzica orientala foarte bine, FELEMENTELE GLASULUL: In Muzica Oriental Diwan 12 Diwan 2 Cadenta final In partea urmitoare vom vorbi despre o parte dintre glasurile, py In Muzica Psaltica: Genul Seara Cadenta final Ambitusul Cadentele perfecte si imperfecte icipale si derivate, care mai sunt folosite in muzica psalticd universal in general, iar in muzica psaltici antiohiand in mod deosebit. Diwan poate fie 3 feluri dupa naman reptlor lui: tricond, tetracord say pentacond,Numele (Baiat) vine din limba aramaica si inseamna ,Bucurie”, lind glasul cel mai popular. De aceea nu este intamplitor si aiba primul loe in ierarhia glasurilor, fiein muzica oriental, fie in psaltica. $i ficéind o comparatie intre el siglasul I si glasul Vajungem la: Diatonic Te Din glasul Baiat deriva mai multe glasuri in muzica oriental, dintre care pe noi ne intereseaza dou si anume: Saba $i Suri, iar din glasul 5 se deriva mai multe, ca de exemplu: Nahawand, Frigian (Ajam Kurd), Saba (numele vine din siriacd si inseamna ,s-a uitat sus a cer”) este un glas Icu At coborat si Zw'coborat (Ajam). lar Suri (numele vine din limba siriacd si inseamna .sirian”) este 0 combinajie intre scara diatonica (Diwan 1 de jos) si scara cromatica moale (Diwan 2 de sus). Saba este unu dintre glasurile principale ale muzicii orientale gi , 4 se folosesc numai formule scurte ale acestui glas pentru ci este un glas foarte trist si in Biserica Ortodoxd glasul trebuie si ne dea sentimentul de bucurie si nu de tristefe. Suri a intrat mult mai tarziu in muzica psaltica ‘intdi la anti dupa aceea -au folosit si grecii‘ i i qi ee Blin gee ees 5 Sas Wr See ¢ . fod Sa She nk ete 4 es rr St pio TS > Oo 2 < Sh 4 ‘ Glasul 5 din Ke se cheama Husaini (in araba ,cel bun in ochii celorlalti").Din glasul V Baiat deriva unul dintre cele mai des folosite glasuriin muzica oriental’, si anume Nahawand (scara Minor in muzica occidentala sau la fel cum se canta glasul 5 in Romania), punand fthora de Ajam pe Zoo’ si pe Te si astfel se ridica ov" «= - a © S$] yi 5 a 0 HHS io % 2 Celilalt glas derivat din glasul V este Ajam Kurd (Frigian) unde se pune fthora de Ajam si pe Zus' si pe Bov cantandu-le coborate ambele. GlasulY Y ‘Ajam Kurd Nahawand Pthora de Ajam oP nu funciona niciodata decit pe Zo 9 low.® .¢ ~s ~ wu e « wBeegdadsu a © @ (a) ry 2 ‘ a+ 3 Se att as 3 wo FY ay ay in te e Pope SE » € d @ & dB) 7.) HS |F ¥ x Romanii, din fire, cdnta glasul V folosind scara de Nahawand si nu scara diatonici naturali. Lucru pe caret putem infelege ludnd in considerare c& scara Nahawand are aceleasi intervale ca scara minor occidentali, de aceea Nahawand-ul este mai apropiat de cultura romneascd decit Baiat, in timp ce grecii au pistrat scara diatonica cfintéind glasul V. Fie Nahawandl fie Ajam Kurd, au intrat in w2ul Bisericti un pic mai devreme, sustinute de popularitatea lor intre crestinii orientali si mai tarziu intre greci. Din Ajam Kurd deriva um alt glas, si anume Farahfaza care nu este altceva decat un Kurd a carui cadena finaki este At. gal eS ee A A ~of - eo oJ 8 Se mee 6 ges J : 8 ESS Qt St ee A eee so pee oe 1 Fb EY 3 ew Ff . 3 ee th tt geforce a ayy we “3 oni ue a e~rsar SS x oe) Practic, in muzica oriental nu existi nici o diferenta intre glasul I Tl, glasul V Me si glasul I Ke... deoarece muzica orientalii nu tine cont de ambitus si de cadentele perfecte si imperfecte. Glasul al IV-lea din Bou Leghetos se numeste in muzica oriental Sigah (Ib. araba, incéintare), purtand numele treptei Bou in araba, Este un glas 100% diatonic, si foloseste aceeasi scara ca $i Baiat. Unul dintre glasuri care sigur n-are o origine orientald este glasul 1V din At (Aghia), Acest glas n-are un echivalent in muzica arabi. Ins’, in vechime, sunt mai multe dovezi ca ‘glasul acesta se canta in muzica psaltic’, dar folosind tot scara diatonica cu cadena final pe At, si se cheama in zilele noastre Rast de Nawa. Dovada cea mai evidenti este podobia ,Fecioara Astézil” care se mai cAnti pan’ acum in orient si in unele biserici dim Grecia folosind scara diatonic3. De aceea se mai scrie si acum la Minei cand apare podabia aceasta ,Glasul af IV-lea” si multi cred cd este 0 greseala. g | GawLiSiaan z, 10 K1 pall ph eal jh al geo aj See Se ln SS gn ee ee 4 a =S ¥ . f SLE SN ee ~o\—> pee tage 5 j hye » 4 : 3 ro ee (es | i c ve Ow sy ¥ es GF oe Sse EO Se wa ~ r vei Sa wh oe tn se SOR 5 — a eo eeRast - Glasul Vill Este stipanul tuturor glasurilor in muzica oriental deoarece cuprinde Bou si Za orientale (sfert de ton) plus ci formulele fui sunt cele mai complicate, lucru care ka mostenit exclusiv muzica psaltici orientala spre deosebire de greci sau de romani, Desigur scara acestui glas este total diferit de scara glasului VIII folositd fie de romani fle de grec. Numele de ,Rast” inseamna in limba persana ,.Cel drept” sau ,Cel corect’ Glasul VIII in muzica psalticd grecease’ si cea romneasca a fost expus la cele mai multe modificari in comparatie cu celelalte glasuri. Spre exemplu, cultura occidental’ nu accept sfertul de ton, prin urmare Bou si Zia’ se cinti la fel ca in scara Majora din muzica occidentald, Alts modificare s-a intamplat la Mla. Deoarece occidentalii nu pot cinta Bou un pic mai coborat (2 come) de aceea tind A ridice Ma un pic, de aceea atractia aceasta este considerati pentru orientali o influent total occidental’. De asemenea, Bov-ul se cant’ de mai multe ori la coborare mai jos decat Bou-ul natural (a fl ca si la Frigian), 0 astfel de atractie nu exist’ la orientali 0 dovada ci glasul VIII autentic este cel oriental este faptul cA scara lui este identici cu seara glasulut VII Ajam Asirian, Deci, nu exist’ nici un motiv sit avem doug glasuri cu aceeasi seara mai ales ci fiecare apartine unui alt gen (primul diatonic iar celdlalt este enarmoni),Un glas care deriva din glasul VIII, se : Diwan tl cheamd Suznak. Acest glas este compus din cromatic doi diwani, primul (de jos) este diatonic iar al doilea (de sus) este cromatic dur (glastl gy Vi si cadenta Ini finala este tot Nn, si ajungem la seara urmatoare: Diwan | diatonic 12 ante et 5 5 1555 855 — - SoS ss I Ag 220 FGF os < Un ale glas derivat din glasul VIII este Nairuz care este numele primei zile din anul solar la persi. Nairuz este compus din doi diwani: primul este Rast de la Nn, jar al doilea este Baiat de la At dupa urmatoarea schemi:Ror suae Ue NGC peel Ged mA ai psaltcs stn moe! deosebit a antiohien ea 8 Diwan II K Baiat Un exemplu despre Nairuz: 9 10 Ww : 8 . Di 1 10 ™ Rast 12 |, i oe OM a ee SS Sw dle SWz5rss 9 3 3 ee iy Sy SEN i= ECTS oe Se? 523 bE Sa eR ae c —_ — 22975 Sep ek® Vv ty 37% 8 te EP yw se OM) oe coer Sm ONE SS ou we SoM Multi cred ci genul cromatic este genul cel mai oriental, dar de fapt genul specific orientalilor este genul diatonic si nu cromatic, chiar pianul poate si cinte scara glasului VLGlasul Vise cheam’ in muzica orientals Sahnaz, [TT Hijax numele vine din persana gi inseamna ,,cea frumoasa” a Ins’, noi adesea, fie in muzica orientali fie in muzica Bo Diwan it psalticd nu folosim 0 scari puré cromatici, ci una m shine compusa din doi diwani: primul (de jos) este cromatic 100 < dur, iar celaalt (de sus) este diatonic, prin | >> combinatia aceasta ajungem la un all glas care se ay cheama Hijaz (numele se refer’ la o zona in peninsula 4 arabii). Practic, folosind adesea fthora de At diatonic: r cantam de fapt nu Sahnaz cl Hijaz care este glasul cel mai [> Diwan 1 folosit, fle in muzica orientald fie in psalticd. Un exemplu B cromatie despre Sahnaz: 6 J aoe SE te Se SE eet o So) FY WHY B & gy i Ss [ec ee te 3 ¥ ‘ Unalt exemplu despre glasul VI normal ,Hijaz Be sc S38 gre woe ew J oe py So seh wa seao OL AS dos < * Cand Hijaz are cadena finala pe Nn, ajungem fa un alt glas .Nakriz”. lar cand scara de Sahnaz este mutata pe Nx ajungem Ia un alt glas, si anume .Hijaz Kar"4 care pentru orientali este un glas cromatic pur, dar pentru greci si pentru romani se numeste glasul VII cromatic, bazdndu-se pe cadenta sa finala, Unii spun ci Hijaz Kar foloseste scara lasului ll cromatic moale bazaindu-se pe Nn, ee ee Ft Ft TO lL s = => \ ; a See 8 ay ee ay - we Soe louse aos A + Vehnica aceasta s-ainventat pentru a-lavertiza pe cdntre{ ca si ia un ton mai jos un pic deoarece Hijaz Kar are un mbitus foarte mare ajunge la rept foarte inal, uneor pind la Ke=> Glasul contrar al lui Hijaz este Suznak. Unalt glas derivat din glasul VI, este ,Zanjaran” care este un glas compus din doi diwani, primul este cromatic dur (glasul VI), iar al doilea este enarmonie (glasul III}. Dar scara incepe din Nn, nu din Ma. Diwan It enarmonic DiwanNawa- Glasul I Acest glas nu face parte din lista glasurilor principale in muzica oriental’, in timp ce in muzica psaltica este considerat mama glasului VI apartindind genului cromatic, scara moale ci nu dura, Glasul acesta se cheama in muzica orientala .Nawa” (Ib. araba furtund”) cand cadenta lui finala este At iar cand cadenta finala este Bow (glasul IV irmologic atunci se cheama .Huzam” (Ib. araba, infrangere). Problema cea mai des intdlnit’ la glasul Wl este la Ke, Ke-ul se cnt un pic mai jos decat Ke-ul diatonic, ins nu este foarte jos asa cum cant unii, Mai ales in Romania, multi au ales prima optiune. Dar din punct de vedere muzical, ar fi rai bine, pentru cei care nu pot canta Ke- ul corect, si-I cdnte jos decat sus, astfel sun mai cromatic. Cand am vorbit despre glasul |, am facut referire sila Suri al carui diwan II este cromatic moale, dar fiindca si cadenta lui este Ma, de aceea este considerat un glas derivat din Baiat, ci nu din Nava, Ajam/Jhar Kar - Glasul Ill si VIN Intrucdt glasul II Ta, si glasul VI Ta au aceiasi diwani (scara) si aceeasi cadenta finald, de aceea din punct de vedere al muzicii orientale nu exist nicio diferent intre ele, si se cheama fie"Jhar Kar’ (Ib. araba, fipdt) care este numele de Ta in arabi, fie .Ajam” care inseamna Persia” tot in arabia. Persia pentru ci glasul acesta este glasul principal al scdrii akkadiene la care am ficut referire mai devreme. De aceea observam ci genul enarmonic este genul popular pana in zilele noastre in Iran, Pakistan... ete.6 Un alt glas Vil este asa cum spun romanii Agem sirian" In arabi ,Ajam Usairan” care inseamn un Ajam 12 asirian, un glas foarte des cdntat in muzica orientala in 12 Siria, Liban 5i Irak. Acest glas este un Ajam cu Bou coborat, sau in alte cuvinte este un Frigian cu 42 cadenta final pe Zo. = 12 12 Glasul VII diatonic Protovaris se cheama in muzica orientala ,Irak” (Ibaraba pamdant cu multe réuré), Acesta este un glas 100% diatonic, Varis-ul se cheama in muzica oriental ,Rahat Al-Arwah" care inseamna in limba araba ,odifina suflecelor”. Huzarn-ul (glasul II) in muzica orientala este considerat mama lui Rahat Al-Arwah, de aceea in muzica psalticd, pentru a ardta cd partitura este Rahat Al-Arwah si nu Irak, foloseste des fthora glasului II pusa pe Zea 10 Glasul VI Protavaris (Irak) 10 K 12 12 8 10 Sigur Rahat Al-arwah deriva din Irak prin urcarea lui Pa. O diferent esentiala intre muzica psaltici oriental si greceasca este Ke. Ke-ul in scara araba a glasului Varis este naturala diatonicd, in timp ce la grecii este un pic ridicata.In Romania, se confunda foarte des intre Varis gi protevaris in favoarea Ini Vari Important este si nu uitim ci acestea sunt dou glasuri diferite, ambele sunt folosite in muzica psalticd si ci Rhorele sunt cele care ne arati clar care dintre ele trebuie cantat. vy] ,Sastanaae Un alt gas derivat din Irak este Bastanakar” care este [ay un glas VII Protovaris cu At coborat. Sau putem spune ca este | A un Saba cu cadenta final pe Zw in loc de Met , 8 10 12 8 z TOATE GLASURILE DIATONICE IN MUZICA ORIENTALA SE CANTA FOLOSIND ACEEASI SCARA CARE NUSE SCHIMBA NICIODATA SPRE DEOSEBIRE DE GRECI $I ROMANI.Pe noi, ne intereseazi 3 dintre ele, si anume: Hisar, Nisambur si Mustaar. Hisar (2740n) Numele de ,Hisar” vine din limba arabia, $i seamnd asediu”. Lucru care se injelege Iudnd in considerare 4 in glasul acesta Av-ul se ridic& spre Ke, iar Zos-ul coboara spre el. Lucru pe care foarte pufini il cunose este faptul c& diwanul de jos care insofeste intotdeauna pe Hisar este Nahawand cu Bou ridicat, iar cind linia melodic’ depigeste Za’ Hisarul foloseste scara cromaticA dura (glasul VI. in eazuri foarte exceptionale, fthora de Hisar poate fi pust pe Ta. fn situafia aceasta Avul coboard spre Ta. iar lov-ul se rdicd, Dar cum am zis se intampla asta foarte rar Jb Un exemplu despre acest glas: in) ‘ uJ oe GIS» I— 2s _ Tey 9G 5 2 © Spee Sl let pee ou ya op 2k 3 5.0.333/— ey ap eyo Bos ¥Nisabur/Nisambur (siit6v) In muzica psaltics Nisambur impodobeste celelalte glasuri, mai ales glasul V si glasul VIIL, i genul enarmonie. Insa, sunt piese foarte rare care foloseste Nigambur ca un glas independent, mai ales in muzica psaltici, In-muzica oriental, Nisambur este un ghas independent si intalnit foarte des. " Glasul Nisambur are Fe si Bou ridicate. Nisambur-ul autentic, nu coboara de obicei mai jos dect Bou, iar cnd coboar’, atunci Pou-ul se canta diatonic natural. ee a 995 4Musta’ar (Zuyds) Acest nume vine din araba si inseamna ,glasul imprumutat’. In glasul acesta avem Ta si fla ridicate, dar nimic nu se intémpli cu Bov-ul aya cum fac gresit uni, In muzica orientala ca gi in muzica psaltica, gy Musta‘arul este un glas independent in muzica orientala, iar in psalticd el impodobeste de obicei, scara cromatica dura (glasul VI), Insd exist tendinga la multi dintre arabi sii lipeaseai Ta de dt. Astfel practic dispare la Concluzie: Din orice fel de combinatie intre doua seari in muzica orientali, iese un alt glas. De aceea nu este surprinzitor cd in muzica arabi avem in zilele noastre in jur de 400 de glasuri, o mare parte dintre ele (am numarat 142) sunt folosite in muzica psalticd antiohiand, iar unele dintre ele sunt folosite si in muzica psalticd romana si cea grecease’ ca formule scurte fird ca yi cintireti si-si dea seamé. DupS caracteristicile locale ale fiecirei zone se schimba si formulele glasurilor. Spre exemplu observiim ci orientalii folosese formule care ajung la tonuri foarte fnalte spre deosebire de romani si mai ales de rugi care cnt&i formule mai joase, intrucat orientalii, barbafii, au voci de tenor, iar occidentalii au voci de bas. lar in ceea ce priveste fetele, situatia se schimba: fetele orientale au voci de alto, iar fetele occidentale au voci de soprano. Unele sciri sunt specifice orientalilor (antiohienii) deoarece occidentalii nu le pot reproduce, (scara diatonic’--un sfert de ton). Acest lucru a produs niste diferente mai ‘mari sau mai mici intre scari, dar n-a dus la o schisma. Insii problema este atuci cand incercim sa introducem in muzica locala elemente care nu fac parte din cultura respectiva, de unde ajungem la un glas hibrid care n-are nicio identitate. De aceea ar fi mai bine s8 stapanim cultura noastra inainte si incepem sd-i imitim pe ceilalti cu cultura muzicala diferita, ‘Slava lui Dumnezeut