Sunteți pe pagina 1din 10

Managementul organizatiei sportive- Sportul profesionist sau de inalta performanta

Din punct de vedere etimologic actualul concept de management provine din cuvantul latinesc manus (man), adic manevrare. In limba engleza a aparut verbulto manage cu substantivul managementcu sensul initial de a manui si apoi cu sunsul de a chibzui corect relatiile cu diverse lucruri sau finite in vederea obtinerii unui rezultat corespunzator (A. Voicu, 1995). In Dictionarul de Management (coordinator D. Fundatura, editura Diacon-Coresi, Bucuresti 1992), managementul desemneaza: Comandamentul sau arta de a conduce o intreprindere. Managementul pune accent pe organizare sip e gestiune intreprinderii regrupand in realitate idea de conducere, idea de organizare si idea de gestiune intr o formatie specific ace trebuie sa domine conceptele si activitatile economice sis a asigure functionarea si dezvoltarea intreprinderii in conditiile obiectivelor stabilite. Mod de a conduce si a gestiona rational o organizatie( intreprindere, organe publice, asociatii etc.) de a organiza activitati , de a stabili scopuri si obiective , de a construe strategii, utilizand mai bine oamenii, tehnologia si resursele materiale asigurand cresterea rentabilitatii si eficacitatii intreprinderilor. Managementul este procesul de atingere a obictivelor organizationale, prin angajarea si implicarea celor patru functii principale : planificarea , organizarea , leading-ul antrenarea si motivarea , controlul (Gh.Gh. Ionescu, 1997). In cadrul managementului activitatilor sportive se reliefeaz anumite trasaturi specifice ale acestor functii: Activitatile desfasurate ce alcatuiesc continutul lor sunt specifice, in ansamblul lor, numai managerilor, ele fiind elemental esential ce le diferenteaza de cadrele de executie. Functiile managementului se exercita in toate organizatiile sportive, indifferent de dimensiunea lor si la toate nivelurile sportive din cadrul acestora, deci au character general. Functiile managementului activitatilor sportive au o pondere diferita pe scarile ierarhice ale organizatiei, in sensul ca la nivelul superior se realizeaz cu precadere prevederea si organizarea, iar la nivelele inferioare, comanda si coordonarea. Functia de prevedere (planificare): Cuprinde msurile si activitatile ce se intreprind in prezent pentru a avea rezultate in viitor. Se stabilesc conditiile care vor forma cadrul obiectiv al desfasurarii activitatilor sportive viitoare, fixand sau cel putin estimand mijloacele materiale si financiare necesare.In raport cu

realizarea obiectivelor propuse , se vor manifesta si celelalte functii ale managementului.Realizarea prevederii se face in mod concret prin activitatea de planificare. A planifica inseamna a decide strategia si tactica dezvoltarii pe o anumita perioada, a stabili componentele de pregatire intr-o anumita directie (campionat mondial, European etc.) a preciza in timp si spatiu sarcinile ce revin in mod concret diferitilor factori tehnici, economici si sociali. Deosebim; 1. Planificarea de perspectiv, denumit si prognoz , care reprezint evaluarea probabil efectuat pe o baz de cercetri si informatii , a evolutiei viitoare din punct de vedere cantitativ si calitativ a organizatiei sportive in ansamblu sau a unui domeniu de activitate (pregatire , performant, competitii, cantonamente etc.).Prognoza se bazeaz pe studii de ansamblu a domeniului utilizand metode si tehnici specifici ( analiza si sinteza, anchete, modelarea, studii matematico-statistice) 2. Planificarea curenta, reprezinta stabilirea si fundamentarea pe baza de studii analitice cu inalt grad de certitudine a obiectivelor si sarcinilor, precum si a resurselor allocate pe o perioada determinate, care , in general , nu depaseste un an si poate ajunge pana la un nivel de planificare lunar.Planurile curente trebuie sa fie obligatorii, fiind baza de asigurare a continuitatii proceselor pe traiectoriile stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse. Tehnologia didactica face inventarul tuturor mijloacelor de interventie cu care s ar putea rezolva toate obiectivele instructive-educative din lectie sau antrenament si constau in metode, mijloace, materiale didactice, principii, norme, legi, forme organizatorice de pregatire, forme de evaluare, relatia professor-elev etc. Strategia didactic reprezint sistemul metodologic, logistic, de operatiuni fundamentale ale proiectrii didactice: obiective => resurse => continutul programei scolare => metode + materiale didactice + mijloace => programe(planificare) => aplicare in practica (prin lectie) => evaluare => corectarea proiectarii prin compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele prevazute. Rationalizarea instruirii se realizeaza practice, in urma rezultatelor obtinute si analizate, prin imbunatatirea tehnologiei didactice, perfectionarea strategiilor de intruire, economisirea resurselor si simplificarea procesului de instruire in scopul realizarii calitatii eficentei procesului instructive-educativ. Creativitatea s ar putea crede ca inlocuirea improvizatiei cu gandirea rationala, jalonata pe obiective si cerinte standardizate ar putea duce la sablonizarea, schematism si dogmatism didacticist. Etapele proiectarii didactice-design-ul instructional: Etapa prealabila elaborarii proiectului de planificare cuprinde: cunoasterea obiectivelor, a continutului si cerintelor programei scolare, analiza si compararea rezultatelor instructive-educative obtinute in anul scolar anterior cu obiectivele, modelele si cerintele formulate de programa la nivelul fiecarei clase.

Etapa elaborarii planificarii calendaristice contine: gandirea prin obiective (acestea fiind finale, intermediare, operationale) Etapa procesului de instruire cuprinde aplicarea practica a planificarii prin lectii, antrenamente cursuri practice;alcatuirea proiectelor didactice, a schitelor de lectie; formularea obiectivelor operationale urmarite in fiecare lectie; conducerea , organizarea si desfasurarea lectiilor. Etapa evaluarii masurarea/aprecierea indicatorilor de cantitate, calitate si eficenta a insusirii de catre elevi, studenti, in urma aplicarii in practica a proiectarii didactice. 3. Planificarea operativa este o continuare a planificarii curente, o detaliere a acesteia, curinzand elaborarea programelor zilnice, urmarirea rezultatelor immediate si in functie de acestea se determina actualizarea sau reactualizarea lor. In activitatea sportive se folosesc planurile de antrenament, proiectele de lectie, planul competitional etc. Strategia unei organizatii sportive este determinate de adoptarea planificarilor de perspective, curente si operative, documente care se vor intocmi si cuantifica in formele specifice ale acestei activitati. Functia de organizare: Orice activitate desfasurata cu activitatea omului este organizata prin faptul ca elementele sale materiale sunt constituite si dispuse in asa fel incat sa se realizeze un anumit scop. Organizarea are un character general si este o functie obligatory a managementului.Are sarcina de a pune ordine, de a armoniza toate activitatile propuse prin functia de prevedere.In managementul sportive trebuie parcurse urmatoarele etape logice si successive: - Analiza obiectivelor actiunii: de performanta,de recreere, instructive educative,de propaganda - Culegerea datelor privind sistemului de organizare existent - Analiza critica a sistemului existent - Proiectarea generala a sistemului imbunatatit pe baza situatiei existentei si prin utilizarea metodelor moderne adecvate - Proiectarea detaliata a sistemului mbunatatit - Pregatirea conditiilor materiale, economice, organizatorice si de personal necesare noului system - Aplicarea propriu-zisa a noului system organizatoric - Feed-backul noului system prin urmarirea eficentei organizatorice si operarea modificarilor ce apar ca necesare din functionarea sa Functia de comanda: Realizarea acestei functii necesita precizarea de catre conducere si conducator spre compartimentele si persoanele subordinate a tot ce trebuie facut, corelat cu controlul realizarii sarcinilor trasate. Exercitarea functiei de comanda in managementul sportive presupune urmatoarele elemente: - Existenta unui system informational si de comunicatii corespunzator

- Esalonarea rationala a deciziilor - Apelarea de catre conducatori la actul delegarii de autoritate- mijloc eficent de ridicare a calitatii muncii subordonatiilor - Judicioasa selectie si pregatire atat a conducatorilor cat si a personalului de executie Succesul conducerii si a conducatorilor in exercitarea functiei de comanda este determinate in mod hotarator de motivatia pentru munca subordonatilor. Functia de coordonare: Prin coordonare conducerea organizatiei sportive si conducatorul armonizeaza eforturile individuale si de grup orientandu le spre implinirea scopurilor programate. Coordonarea este o activitate continua si depinde in mare masura de stilul si metodele utilizate de catre conducator. Coordonarea are pronuntat character socio-uman si depinde de abilitatea conducatorului, de autoritatea acestuia, conferita de pregatirea profesionala, comportamentul si personalitatea sa.Eficenta acestei functii depinde, ca si a celei de comanda, de sistemul informational si de comunicatie. In managementul activitatilor sportive coordonarea se manifesta sub doua forme: - Unilaterala, intre un conducator si un subordonat luat ca persoana fizica individuala - Multilaterala ce implica un process de comunicare concomitenta intre un conducator si mai multi subordonati dintr un domeniu omogen sau complementar de activitate Functia de control: Conducerea organizatiei sportive si conducatorul de pe diferite nivele ierarhice trebuie sa verifice permanent si complet modul de realizare si desfasurare a actiunilor cuprinse in planuri si programe, sa sesizeze si masoare abaterile sis a indice masuri operative de corectare.Controlul trebuie sa evidentieze greselile ce se produc sis a precizeze cauzele acestora.Controlul in managementul activitatilor sportive trebuie sa parcurga urmatoarea succesiune: - Stabilirea unor standarde obiective cuantificate pentru activitatea controlata - Masurarea si inregistrarea rezultatelor prin metode si tehnici adecvate - Compararea rezultatelor reale cu cele planificate - Stabilirea diferentelor si analiza cauzelor abaterii - Masuri corrective si elaborarea de normative pentru viitor in vederea atingerii parametrilor si obiectivelor de performanta planificati Functiile managementului se interconditioneaza, se intrepatrund si in final determina decizia formand un sistem integrator al functiilor care genereaza conducerea de ansamblu a activitatilor sportive dintr un club, scoala, asociatie sau organizatie sportiva. Toate organizatiile sportive isi formuleaza strategii: ele pot fi deliberate sau emergente. Strategiile deliberate sunt actiuni intentionate care sunt realizate

intocmai, iar cele emergente sunt realizate darn u sunt neaparat intentionat (Mitzenberg, 1978). Organizatiile sportive pot adopta urmtoarele nivele de strategie: 1. La nivelul corporatiei - incoropreaza rezultatele analizei nivelului de afaceri printr o tehnic numit analiz portofoliu (Bates&Eldrege, 1984). Exista patru tipuri de strategie ale corporatie in care o organizatie sportive se poate angaja: strategii de crestere, strategii de stabilitate, strategii defensive, strategii combinate. Strategii de crestere: Aproape toate organizatiile sportive urmresc dezvoltarea si cresterea performantelor ca una dintre obiectivele lor.O strategie de crestere poate fi dezvoltata in dou moduri majore, la nivelul corporatiei: prin diversificare si prin integrare. Strategii de stabilitate: Hodge si Anderson (1991) sugereaza c o organizatie sportiv se poate angaja in dou tipuri de strategii de stabilitate: - Strategie neutr cu care se continu activitatea din trecut, far nici o intentie de crestere, mentinandu-se stabilitatea in cifrele de afaceri; - O strategie de recoltare care se utilizeaz atunci cand un produs devine invechit/demodat sau dac o unitate nu are potential de afacere si sunt putine sanse de a schimba aceasta situatie. Strategii defensive: Sunt uneori denumite ca strategii de decline si sunt folosite atunci cand cererea pentru produsul sau serviciul oranizatiei sportive scade.Strategiile defensive sunt aplicate pentru ca organizatia sportiv s poat trece peste aceast situatie. Strategii combinate: Dup strategia de crestere, aceast strategie este cea mai utilizat (Hodge&Anthony, 1991). Foarte rar va aplica o organizatie sportiv doar un tip de strategie.
2. La nivelul afacerilor sunt elaborate pentru a stabili modul in care se

concureaz in cadrul unei anume industrii sau la nivelul oranizatiei sportive. Strategiile manageriale la nivel de afaceri sunt cele mai utilizate de o organizatie sportiv pentru a atige o performant pentru un anumit produs sau serviciu. Porter (1980) a indentificat trei strategii de baz a managementului la nivel de afacere: Strategia bazat pe cost: O organizatie sportiv care adopt acest strategie aplicat la produsul su sau la serviciul prestat un pret mai scazut decat cel al competitiei prin: utilizarea unei maini de lucru ieftine, procese d prelucrare eficente, economii de scar, nivele scazute de diferentiere a produsului. Strategia diferentiat: Acest strategie se poate aplica atunci cand o organizatie sportiv incearc s obtin avantaje in competitie prin prezentarea unei imagini a produsului sau serviciului lor ca fiind unic.Pentru c produsul sau serviciul sunt prezentate ca unice, organizatia sportiv poate cere un pret deosebit.

Strategia de concentrare: Aceast strategie este directionat inspre necesitatile unei anumite piete definite de criterii ca: zona geografic, varst, sex, sau segmentul de baz al unui produs sau serviciu. Primul pas al unui manager in formularea unui plan strategic implic definirea misiunii pentru organizatia sportiv. Aceast misiune sau obiectiv official defineste scopul organizatiei, natura afacerii, cine sunt principalii clienti si cine sunt beneficiarii. Apoi se face analiza mediului extern si a operatorilor interni.Etapa final este alegerea strategiei sau strategiilor optime pentru organizatia sportiv. Alegerea depinde de misiunea organizatiei sportive si de potrivirea dintre punctele forte- slabe, avantaje-dezavantaje. Pentru formularea si implementarea unui plan strategic organizatia sportiv va lua in considerare urmtoarele criterii: - Posibilitatea asigurrii resurselor, adic abilitatea organizatiei sportive de a-si asigura resurse financiare din sursele externe - Marimea bazei de clienti este format din numarul persoanelor pe carel deserveste organizatia sportiv - Atragerea voluntarilor se refer la abilitatea organizatiei sportive de a atrage in activitate resurse umane - Atragerea grupului de sustintori se refer la imaginea organizatiei sportive si a abilitatii sale de a prezenta programe sportive atragatoare pentru grupurile capabile sa ofere un support financiar in present si viitor - Costurile de dotare se refer la sumele initiate pentru dotarea bazelor materialelor si a echipamentelor necesare desfsurarii activitatilor organizatiei sportive - Taxa de afiliere reprezint cheltuielile organizatiei sportive asociate pentru participarea intr o ramur de sport la competitii de diferite nivele. Cultura organizatiei sportive este cea mai recent notiune introdus in domeniul teoriei organizatiei. Teoreticienii au formulat urmtoarele definitii, mai semnificative: Cultura organizatiei sportive este un amalgam de credinte, ideologie, limbaj, ritual si mit (Pettigre, 1979); un set de intelegeri importante pe care membri comunitatii le au in comun (Sathe, 1983) Componente ale culturii organizatiilor sportive: Povesti si mituri: transmit anumite mesaje despre organizatie, despre obiectivele organizatiei, povestile sunt narri din viata sportiv a organizatiei, povestite intre angajati si spuse noilor angajati. Simboluri: sunt utilizate pentru a explica membrilor organizatiei si publicului care este semnificatia organizatiei. Limbajul : diferite organizatii isi dezvolta un limbaj specializat sau un jargon pentru a comunica intre ei. Ceremonii sau ritualuri: toate organizatiile sportive dezvolta anumite tipuri de comportament, festivitati, care devin ceremonii sau ritualuri.

SPORTUL PROFESIONIST Sporturile profesioniste au fost infiintate pentru a adduce profit. Caracteristica in acest sens a fost greva din Liga major de Baseball (MLB) din 1994 in care mana de lucru ( juctorii) si managementul ( propietarii) au fost interesati, in primul rand, sa castige financiar sin u sa ofere un spectacol sportive. Factorii politici - popularitatea curselor de cai si a boxului au fost reduse de interdictiile guvernamentale aplicate, in primul rand, din cauza asocierii lor cu pariurile.de fiecare dat cand aceste sporturi recastigau drepturile de competitii, pariurile contribuiau la un numr crescand de spectatori. Pariurile si politica au avut un impact si asupra baseball-ului. n 1919 cei care pariau au reusit sa conving sportivii de la Chicago White Sox s piard , in mod intentionat, Seriile Mondiale.Desi legal achitati, aceste persoane au fost excluse din baseball de ctre Comisarul de Baseball, Keenesaw Mountain Landis, care a fost insrcinat s controleze sau s elimine orice ar fi in detrimentul intereselor acestui joc. Confruntrile recente din baseball dintre propietari si juctori servesc drept exemplu pentru nenumratele lupte pentru control si bani. Dup formarea Cluburilor Ligii Nationale Profesionale de Baseball , in 1876 , acest cartel al propietarilor a respins cu success cererile repetate ale juctorilor pentru salarii mai mari, beneficii mai mari si pentru libertatea de a juca la echipele la care doresc sa joace. Asociatia Americana, Liga Juctorilor , Liga Federal, Si Frtia Juctorilor Profesionisti de Baseball nu au reusit s smulg controlul de la propietarii Ligii Americane, au reusit s obtin un statute gal cu cel al Ligii Nationale, ceea ce a dus la intrirea clauzei de rezerv si la prima Serie Mondial in 1903. Liga Major de Juctori, fondat in 1953, nu a schimbat nimic pana in 1966, cand Marvin Miller a fost angajat ca director executive. El a negociat o mrire a salariului, un fond de pensii mai mare si procedura de a folosi un arbitru din exterior. Abia in 1975 s a reusit s se schimbe clauza de rezerv ceea ce a dus la cresteri spectaculoase ale salariilor. Factorii sociali - statutul social-economic si etnicitatea au influentat, in mod semnificativ, dezvoltarea sportului din Statele Unite. Din punct de vedere istoric, sporturi ca tenisul si golful au fost considerate ca sporturi ale elitei. Practicate, la inceput, aproape exclusive in cluburi private, aceste sporturi au atras personae care-si puteau permite sa fie member ale acestor cluburi, echipament scump si lectii particulare. Baseball-ul, considerat primul sport national al americanilor, a apelat la imigranti care au practicat acest sport ca o moalitate de castigare a acceptrii in socetate. Desi a fost considerat un joc pastoral si s-a rspandit in intreaga Americ in primii ani dup rzboiul civil, originile si rspandirea jocului sunt legate de Gentlemenii amatory, in 1845, condusi de Alexander Carwinght si de

Clubul de Baseball New York, care au ajutat la formalizarea regulilor si la organizarea primei ligi.Excluderea si includerea afro-americanilor in baseball ofer o privire de ansamblu asupra rolului etnicittii in sport. In baschet , Celtics Original New York, toti albi, in anii 1920, si New York Reneissance,toti negri, in ani 1930, au fost cele mai bune echipe profesioniste.Boston Celtics a acceptat primul juctor afro-american, Charles Cooper, de abia din 1950.Astzi , mai bine de 75% dintre juctorii profesionisti din Asociatia National de Baschet(NBA) sunt afro-americani. In fotbalul American , la inceput, echipele s au dezvoltat in vestul mijlociu,utilizand, ,mai ales, juctori proveniti din clasa muncitoare, catolici si grupuri entice. Armas sportul claselor de jos, fr s aib un statut social si fr s reusesc s atrag ziarele, decat dup mult timp de la infiintarea Asociatiei Profesionale de Fotbal American (NFL) care a fost infiintata in 1920.Integrarea profesionalismului in fotbalul American a avut loc in 1946. Factorii economici concursurile automobilistice de toate tipurile au inceput in noroi, in zonele rurale ale trii. Azi, sute de mii de psectatori particip la NASCAR si INDY CAR, mai nou si la Formula I pentru sustinerea echipei BAR. Competitiile se desfsoar la viteze mari cu risc ridicat. Existenta corporatiilor de sponsori sunt vitale in existenta acestor sporturi tehnice. Babe Ruth a devenit erou popular in baseball-ul American, in anii 1920, iar Christy Walsh poate fi numit primul agent pentru c el a administrat excellent incercrile comerciale ale lui Babe Ruth, ajutandu-l s castige la fel de mult in afara terenului cat si ca stea proeminent a baseball-ului. Sperand s castige popularitate in fotbalul American uniersitar, Chicago Bears a atras, initial, pe cel mai proeminent star din lig, Harold Red Grange, care a activate 10 meciuri, continuand apoi cu un turneu demonstrative cu un profit de 60% din vanzarea biletelor, in 14 meciuri jucate, in 35 de zile.Succesul su a atras in lig si alti sportive universitari. Fotbalul American profesionist s-a dezvoltat o dat cu televiziunea, care a avut rolul de a prezenta maselor caracterul de divertisment al acestui sport. Broadway Joe Namath a prezis c echipa sa va castiga Super Cupa III in 1969, implinirea acestei preziceri ducand la legitimizarea Ligii de Fotbal American, care s a fondat in 1959. Succesul lui Namath a deschis calea pentru salariile mai mari pentru juctori. Super Cupa si Fotbalul American de Luni Noaptea reprezint statutul fotbalului American profesionist. Corporatiile de sponsori pltesc milioane de dolari pentru a face reclam acestor meciuri pentru c milioane de suporteri le urmresc. Sunele pariate, legal sau illegal, sunt uluitoare. Super Cupa este prilej de organizarea unei petreceri pentru a urmri meciul. Fotbalul American de Luni Noaptea este principala atractie a barurilor unde se pot urmri emisiuni sportive. In 1949, NBA s-a nscut din fuziunea Ligii Nationale de Baschet(echipe din orase mici) si Asociatia de Baschet a Americii( echipe din orase mari). Duelurile sub cos ale lui Wilt Chamberlain si Bill Russell in anii 1960 si cele 9 titluri NBA cucerite de Boston Celtics, antrenat de Arnold Red Auerbach din

1957 pana in 1966 , a ajutat la consolidarea stabilittii NBa-ului. Dezvoltarea unei ligi rivale, Asociatia Americana de Baschet (ABA) in 1967, a determinat NBA-ul s achizitioneze cei mai buni juctori din universitti apeland si la ajutorul suporterilor. Competitia dintre ABA si NBA a determinat ridicarea salariilor juctorilor ceea ce, in cele din urm, a dus la fuzionarea celor dou in 1967.

Bibliografie
Sorinel Florian Voicu, Adrian Nagel Introducere in managementul si legislatia sportului,Editura Universittii de Vest, 2003 Managementul sportului, Editura Mirton, Timisoara, 2002 Functiile managementului, Editura Mirador, Arad

Sorinel Florian Voicu, Adrian Nagel Ionescu, Gh.Gh.