UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIIA MATERIALELOR SECIA SIPOL

CAIET DE PRACTICA

Profesor indrumator Student SL.Dr.Ing.Paul Stanescu Mitu Raluca-Angela Anul III

Bucuresti 2010
Notiuni de protectia muncii Instructiuni de securitate si sanatate a muncii pentru valt Reguli pentru desfasurarea activitatii in deplina securitate a muncii In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii,lucratorii care presteaza activitatea de prelucrare cauciuc sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: 1. Inainte de inceperea lucrului la valt,lucratorul va verifica urmatoarele: -locul de munca sa fie curat si neaglomerat -masa sa fie in stare buna -instalatia electrica(prizele,stecherul,intrerupatorul)sa fie in stare buna -valtul sa fie lagat la centura de impamantare -valtul sa fie prevazut cu dispositive de oprire fortata 2. Se interzice lucratorilor sa introduca pe valt materii prime sau semifabricate in cantitati mai mari decat cele stabilite in rete sau in procesul tehnologic 3. Oprirea valtului se face dupa slabirea cilindrilor si scoaterea materialelor dintre acestia 4. Se interzice lucratorilor sa intervina in timpul lucrului cu mana in zona de actionare a cutitelor 5. In cazul antrenarii unor obiecte straine in spatial dintre cilindrii se va opri imediat valtul prin actionarea barei de siguranta(de oprire fortata),dupa care se vor scoate obiectele patrunse in spatial de lucru 6. Este interzisa relaxarea in timpul lucrului prin sprijinirea de valt cand acesta este in mers 7. Nu se va lucre la valt daca butoanele de pornire-oprire nu sunt isolate sau prezinta pericol de electrocutare 8. Alimentarea valtului cu cauciuc se executa numai pe partea volanta de actionare,la inceput cu cilindrii stransi si apoi slabiti treptat 9. Toate valturile vor fi prevazute cu hota de absorbtie racordate la sitemul deneral de ventilatie 10. Strangerea substantelor pulverulente din tava valtului se face cu o perie sau maturica,apoi cu farasul,apoi se pun inapoi in valt pentru inglobarea lor 11. La valt vor lucre numai lucratori instruiti 12. Se interzice lucrul altor personae la valt 13. Este interzis sa lucreze la valt un singur lucrator;acesta va fi deservit de doi lucratori 14. Lucratorii nu vor lua masa la locul de munca,ci numai in locuri special amenajate 15. Repararea,curatarea,ungerea si indepartearea resturilor de cauciuc din valt se vor efectua numai dupa oprirea valtului 16. In cazul aparitiei unor defectiuni,dereglari,valtul se va opri imediat si se va anunta conducatorul locului de munca 17. Inainte de a parasi locul de munca,lucratorul este obligat sa opreasca valtul si sa anunte conducatorul locului de munca 18. Lucratorii sunt obligati sa se prezinte pentru controlul medical periodic la medical de medicina muncii 19. Lucratorii au obligatia sa foloseasca echipamentul individual de protective,materialele ingienicosanitare,sa poarte incaltaminte adecvata anotimpului in vederea evitarii alunecarii,sa circule cu mare atntie atat in incinta institutului,cat si pe drumurile publice

Instructiuni de securitate si sanatate a muncii pentru activitatea de prelucrare cauciuc(la presa) Reguli pentru desfasurarea activitatii in deplina securitate a muncii In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii,lucratorii care presteaza activitatea de prelucrare cauciuc sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: 1. Inainte de inceperea lucrului la presa,lucratorul va verifica urmatoarele: -locul de munca sa fie curat si neaglomerat -masa sa fie in stare buna -instalatia electrica(prizele,stecherul,intrerupatorul)sa fie in stare buna -presa sa fie legata la centura de impamantare -presa sa fie prevazuta cu dispositive de protectie 2. Se interzice depasirea presiunii limita marcata vizibil cu rosu pe cadranul manimetrului 3. Se interzice lucratorului sa paraseasca prea in timpul lucrului 4. Se interzice desfacerea sub presiune a capacului de la pompa de ulei 5. Se interzice demontarea,repararea,precum si controlarea partii inferioare a matritelor fixate pe platanul presei,fara blocarea partilor mobile ale matritei sau presei 6. Este interzis lucratorului sa indeparteze matrita de pe platan dupa pornirea presei 7. Este interzis lucratorului sa faca alte miscari in spatiul pericilos al presei 8. Incaracrea si descarcarea matritelor se face pe mese metalice stabile,care permit desfasurarea normala a lucrului datorita marimii suprafetelor lor 9. Este interzis lucratorului sa curete presa de resturi de cauciuc in timpul functionarii acesteia 10. La presa vor lucra numai lucratori instruiti 11. Se interzice lucrul altor persoane la presa 12. Lucratorii nu vor lua masa la locul de munca,ci numai in locuri special amenajate 13. In cazul aparitiei unor defectiuni,dereglari,presa se va opri imediat 14. Inainte de a parasi locul de munca,lucratorul este obligat sa opreasca presa si sa anunte conducatorul locului de munca 15. Lucratorii sunt obligati sa se prezinte pentru controlul medical periodic la medical de medicina muncii 16. Lucratorii au obligatia sa foloseasca echipamentul individual de protective,materialele ingienicosanitare,sa poarte incaltaminte adecvata anotimpului in vederea evitarii alunecarii,sa circule cu mare atntie atat in incinta institutului,cat si pe drumurile publice

Instructiuni de securitate si sanatate a muncii pentru activitatea de prelucrare cauciuc(la extruder) Reguli pentru desfasurarea activitatii in deplina securitate a muncii In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii,lucratorii care presteaza activitatea de prelucrare cauciuc sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: 1. Inainte de inceperea lucrului la extruder,lucratorul va verifica urmatoarele:

--locul de munca sa fie curat si neaglomerat -masa sa fie in stare buna -instalatia electrica(prizele,stecherul,intrerupatorul)sa fie in stare buna -extruderul sa fie prevazuta cu dispositive de protectie 2. Este interzis lucrul la extruder fara ca acesta sa fie prevazut cu palnie de alimentare 3. Se interzice impingerea cu mana a cauciucului spre snec 4. Este obligatoriu completa capsulare a rezistentei electrice 5. In cazul patrunderii unui corp strain in spatiul snecului,indepartarea acestuia se face numai dupa oprirea extruderului 6. In caz de aglimerare a cauciucului in gura de alimentare a extruderului,nu se va interveni cu mana,ci cauciucul se va impinge cu o lopatica din lemn spre snec 7. Pentru indepartarea capacului de extruder fierbinte se vor folosi palmare de protectie a mainilor confectionate din panza 8. Extruderul va fi prevazut cu hota de absorbtie racordata la sistemul local sau general de ventilatie 9. La extruder vor lucra numai lucratori instruiti 10. Se interzice lucrul altor persoane la extruder 11. Lucratorii nu vor lua masa la locul de munca,ci numai in locuri special amenajate 12.Repararea,curatarea si indepartarea resturilor de cauciuc din extruder,se vor efectua numai dupa oprirea extruderului 13. In cazul aparitiei unor defectiuni,dereglari,extruderul se va opri imediat 14. Inainte de a parasi locul de munca,lucratorul este obligat sa opreasca extruderul si sa anunte conducatorul locului de munca 15. Lucratorii sunt obligati sa se prezinte pentru controlul medical periodic la medical de medicina muncii 16. Lucratorii au obligatia sa foloseasca echipamentul individual de protective,materialele ingienicosanitare,sa poarte incaltaminte adecvata anotimpului in vederea evitarii alunecarii,sa circule cu mare atntie atat in incinta institutului,cat si pe drumurile publice

Instructiuni de securitate si sanatate a muncii pentru activitatea de prelucrare cauciuc(la extruder) Reguli pentru desfasurarea activitatii in deplina securitate a muncii In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii,lucratorii care presteaza activitatea de prelucrare cauciuc sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi: 1. Inainte de inceperea lucrului la masina de injectie,lucratorul va verifica urmatoarele: -locul de munca sa fie curat si neaglomerat -masa sa fie in stare buna -instalatia electrica(prizele,stecherul,intrerupatorul)sa fie in stare buna -masina de injectie sa fie legata la centura de impamantare -masina de injectie sa fie prevazuta cu dispositive de protective -compresorul -furtunurile de aer si apa

2. Se interzice lucratorului sa lucreze fara grila de protectie in dreptul spatiului afectat cursei de inchidere si deschidere a matritei 3. Se interzice lucratorului sa introduca mana in matrita,daca aceasta nu este prevazuta cu sistem de protectie 4. Pentru evitarea accidentelor prin caderea prezonului pe matrita,operatia de prindere a prezonului si a matritei de masa superioara si inferioara a presei se va face folosindu-se suruburi dimensionate 5. Inchiderea matritelor trebuie sa fie perfect asigurata,spre a se impiedica orice deschidere nedorita 6. Matritele se vor fixa pe prese folosindu-se distantiere,cleme si suruburi dimensionate incat sa reziste la actiunea fortei de presare a presei 7. Lucratorul va supraveghea ca uleiul din rezervorul presei sa nu scada sub nivelul indicat 8. Este interzisa depasirea presiunii de regim indicata pe manometru 9. Cuplajele,angrenajele si dispozitivele masinii trebuie ascunse in corpul masinii sau atunci cand nu este posibil acest lucru sa fie prevazute cu aparatoare de protectie exterioara 10. Dispozitivele de presare in timpul alimentarii vor fi perfect etanse,pentru a impiedica orice pierdere de material 11. In cazul patrunderii unui corc strain in palnia de alimentare,nu se va interveni cu mana,indepartarea acestuia se va face numai dupa oprirea masinii de injectie 12. Este interzis lucrul la masina de injectie pana in momentul cand toate dispozitivele de siguranta si protectie sunt asigurate 13. La masina de injectie vor lucra numai lucratori instruiti 14. Se interzice lucrul altor persoane la masina de injectie 15. Repararea,curatarea,gresarea si indepartarea resturilor de granule din masina de injectie se vor efectua numai dupa oprirea masinii 16. In cazul aparitiei unor defectiuni,dereglari,masina de injectie se va opri imediat si se va anunta conducatorul locului de munca 17. Compresorul masinii de injectie va fi verificat ISCIR si va fi amplasat intr-o incapere separata 18. . Inainte de a parasi locul de munca,lucratorul este obligat sa opreasca masina de injectie si sa anunte conducatorul locului de munca 15. Lucratorii sunt obligati sa se prezinte pentru controlul medical periodic la medical de medicina muncii 16. Lucratorii au obligatia sa foloseasca echipamentul individual de protective,materialele ingienicosanitare,sa poarte incaltaminte adecvata anotimpului in vederea evitarii alunecarii,sa circule cu mare atntie atat in incinta institutului,cat si pe drumurile publice Reteta obtinerii amestecului pentru dopuri de penicilina -cauciuc natural 3 Kg -beci 27 g(negru de fum+cauciuc natural) -ZnO 60 g(activator organic) -stearina 45 g(are dublu rol:activator de vulcanizare si plastifiant) -antioxidant (BKF) 18 g(UV si asigura stabilitatea in timp a amestecurilor) -CaCO3 2700 g - cadina 300 g -TiO2 120 g(pentru culoare) -TH 18 g(accelerator de vulcanizare) -sulf 66 g(agent de vulcanizare)

Ordinea de introducere a materialelor 1 2 3 4 5

Materialul sau operatia Cauciuc natural Beci+ZnO Antioxidant( BKF) +stearina+CaCO3+cadina+TiO2+ Sulf+TH Rafinare

Timpul dupa care se introduce materialele 5 min 2-3 min 15-20min 2 min 2-3 min

Cauciucul natural Cauciucul natural este un produs de origine vegetala continut in latexul (suspensia apoasa) secretat sau sub forma unor incluziuni in celulele cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc. Cauciucul natural contine 93-94% hidrocarbura cauciuc (poliizopren) si alte componenete. Proprietati fizice: Este stabile la apa(absorbtia in 24h la 20C este 1%; la 70C 3,5%),nu se dizolva in alcool, acetona, putin solubil in esteri, cetone superioare, se dizolva in toluen, xilen, benzina, tetraclorura de carbon, cloroform, sulfura de carbon. Cauciucul natural este amorf la temperaturi peste 10C; cristalizeaza prin prastarea indelungata la temperaturi sub 10C, sau la intindere (la temperatura camerei) cu peste 70%; viteza maxima de cristalizare este la -25C. Cauciucul natural vulcanizat cristalizeaza la temperatura camerei la intinderi peste 200%. Datorita nesaturarii mari, cauciucul natural reactioneaza cu oxigenul, ozonul, halogenii, acizii halogenati, anhidrida maleica, tioacizii, mercaptanii etc. Sub actiunea radiatiei UV sau a agenti chimici (de ex. SO2, butadiensulfona etc.) Cauciucul natural se utilizeaza drept singur cauciuc in compozitii sau in asociere cu alte cauciucuri cu care este miscibil la scara macroscopica : izoprenic sintetic, butadienic, butadien-stirenic etc. In marea majoritate a compozitiilor se utilizeaza negru de fum si/sau sarje naturale. Principalul domeniu de utilizare este industri pneurilor. De asemenea este utilizat in fabricarea de benzi trensportoare, curele de transmisie, furtunuri, amortizoare, garnituri etc. In industria cablurilor se utilizeaza in realizarea unei game largi de acoperiri protectoare antierozive si anticorozive, in realizarea de valturi cauciucate, in fabricarea de produse expandate, ebonite , precum si numeroase compozitii adezive. Un domeniu larg de aplicare pentru cauciucul natural se afla in productia bunurilor de consum (incaltamine, jucarii, mingi), in produse sanitare si farmaceutice, in repere destinate sa vina contact cu produsele alimentare. Cauciucul vulcanizat prezinta urmatoarele caracteristici:modul de alungire 300%,rezistenta la tractiune,rezistenta la sfasiere,rezistenta la ricosare Negru de fum Chimizarea metanului se poate realiza pe urmatoarele cai: Prin piroliza, se obtine negru de fum de calitate superioara, care poate fi folosit in industria cauciucului, a cernelurilor de tipar, a lacurilor si vopselelor negre, etc Reactia de obtinere a negrului de fum este urmatoarea: CH4 + O2 C + 2H2O Stearina Domenii de utilizare: cauciuc, productia de lumanari, cosmetica.

Carbonatul de calciu Carbonatul de calciu este o substan solid de culoare alb cu formula chimic CaCO3 este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca2+ i CO32- fiind de 1:1. Carbonatul de calciu este rspndit n natur sub form de minerale: - calcit - aragonit, vaterit i n organisme n oase, dini, cochilii, corali i crusta crustaceilor. In roci se afl sub form de calcar unde este aproape n stare pur i varianta dolomitilor care sunt un amestec de calcliu i magneziu. Carbonatul de calciu este aproape insolubil n ap, sub aciunea intemperiilor i ploilor acide se formeaz hidratul de calciu, Ca(HCO3)2 care e uor solubil n ap solubilitate accelerat de acidul carbonic, i sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice n apa ploilor, dar mai ales apa peterilor. Carbonatul de calciu are o legtur chimic simpl de CaCO3 alctuind prin aceast legtur mineralele Calcit i aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate c din punct de veder chimic sunt identici, difer ca aspect morfologic: Creta este o roc microcristalin fin sedimentar, poroas care se formeaz prin depunnerea calcitului (calcarelor), ca i a scheletelor fosilelor vieuitoarelor mici (Coccolithe) a Coccolithophoridelor i scoicilor foraminiferelor (Foraminifera). Creta sub form de depozite poate fi ntlnit frecvent n natur unde este i exploatat ca n Marea Britanie, Frana, Insula Rgen, Germania de nord, sau pe fundul mrilor ca cret marin. Calcarul este la fel o roc biogen dar mai compact ca i creta, i-a natere direct sau indirect din scheletul vieuitoarelor. Direct poate proveni calcarul din cochiliile melcilor, scoici, scheletul coralilor sau bureilor de mare. Indirect i-a natere prin organisme phototrophe, care asimileaz CO2 i prin alcalinizarea mediului se formeaz calcarul dizolvat n ap. Prin calcinare (la temperaturi ridicate) se formeaz piatra de var folosit n construcii.Cristalele mari de carbonat sunt ntre cret i marmor. Depozite mari de roci calcaroase sunt n Orgon , Burgberg n (Germania), ca i n Munii Apuseni din Romnia - vezi List de peteri. Marmora este o roc metamorfic cu cristale relativ mari care i-a natere prin transformarea i recristalizarea cretei sau calcarului sub aciunea unor temperaturi i presiuni ridicate. Depozite mari de marmor sunt n America de Nord, Austria, Norvegia i renumita carier de marmor de Carrara, din Italia de unde provin statuile sculptate de Michelangelo. Cu toare c scoara conine mai mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mic parte din aceast cantitate corespunde exploatrii avnd calitilor necesare cutate de geologi ca i parametrii de culoare, puritate, omogenitat. Sulful Este un nemetal multivalent rspndit n natur(zcminte sau izvoare sulfuroase). Se gsete i ca element pur, dar mai ales n compui chimici, de exemplu sulfai i sulfuri. Este un element esenial n fiziologia organismelor vii. Intr n componena a numeroase substane de interes economic: acid sulfuric, ngrminte, praf de puc, chibrituri, insecticide, fungicide, baterii, detergeni, cauciuc vulcanizat, etc. Proprieti fizice:Substan solid, de culoare galben, insolubil in ap, dar solubil in sulfura de carbon, bezen i petrol, densitatea este mai mare dect apa, ru conductor termic i electric(izolataor), este casant(duriatate mica), sulful se prezint sub dou forme cristaline diferite(rombic, monoclinic),nclzit, sulful se topete uor i devine vscos, turnat n ap rece se transform ntr-o mas elastic de culoare brun.

Proprieti chimice Reacia S cu metale: o 2 Al+3SAl2S3 o Hg+SHgS Reacia S cu hidrogenul: o S+H2H2S Reacia S cu oxigenul: o S+O2SO2 Utilizri:Sulful este indispensabil n fabricarea a numeroase substane i materiale: cauciuc i ebonit, prin vulcanizare acid sulfuric praf de puc artificii medicamente (sulfamide etc.) conservani PROCESE TEHNOLOGICE 1.Valtuirea Este operatia cea mai raspandita in prelucrarea elastomerilor.

Legenda: 1-lagarul axului de transmisie;2, 14-suporti;3-alimentarea racirii;4-carcasa rotilor de alimentare; 5, 10-roti dintate;6-electromotorulu dispozitivului de modificare a deschiderii valtului;7, 9-traverse 8-bara dispozitivului de protectie;11-carcasa protectoare;12-indicatorul deschiderii valtului;13-lagare 15-placa de fundatie;16-ax de transmisie;17-rola anterioara;18-rola posterioara;19-tava colectoare Schema principal a valtului este redata in imaginea de mai sus.Catre capetele rolelor sunt prevazute opritoare care impiedica deplasarea amestecului catre lagare.Pentru preintaminarea avariilor se practica dispozitive de siguranta prin a caror distrugere la suprasolicitare se mareste brusc deschiderea dintre role. Din analiza mecanismului prelucrarii pe valt rezulta ca deformarea este practic pur compresiva,ceea ce determina forfecare laterala;in absenta taierii si intoarcerii foii,amestecarea este buna pe directie

circumferentiala,mai putin buna pe directie axiala si insuficienta in directie radiala.Experienta a aratat ca taierea si intoarcerea partiala nu reduc timpul,in schimb taierea si intoarcerea totala reduce timpul la jumatate. In tehnologia actuala valturile sunt folosite la executarea amestecurilor numai in cazuri speciale.Ele sunt destinate mai ales pentru prelucrarea si definitivarea compozitiilor executate,in malaxoare, pentru preincalzirea la alimentarea utilajelor de formare. Modul in care trebuie variata deschiderea intre rolele valtului,de obicei creste pe masura avansarii procesului de amestecare. Principalele posibilitati de ameliorare a procesului de valtuire sunt: -distribuirea uniforma a ingredientelor lichide si pulverulente,la nevoie sub forma de paste sau preamestecuri -adoptarea unui sistem corespunzator de taiere si introducere a foii sau mai bine introducerea unei role libere suplimentare -asigurarea unei raciri eficiente pentru mentinerea temperaturii prescrise a rolelor 2.Vulcanizarea in presa Noiunea de vulcanizare, n acepia general a cuvntului, reprezint trecerea cauciucului brut, cu caracter preponderent plastic ntr-un produs cu caracter elastic sau dur-elastic. Procesul prin care macromoleculele, n general liniare, ale cauciucului, sunt fixate ntre ele prin puni reactive este denumit vulcanizare, mpslire sau reticulare. Prin procedeul de vulcanizare se modific esenial caracteristicile cauciucului. Valoarea modificrilor i deci a caracteristicilor este determinat de alegerea agenilor i condiiilor de vulcanizare. Prin vulcanizare, se modific n special: modulul de elasticitate, duritatea, proprietile elastice, rezistena la umflare; celelalte proprieti sunt mai puin influenate de gradul de vulcanizare. Macromoleculele cauciucului nevulcanizat nefiind fixate ntre ele, au posibilitatea s se mite liber una fa de alta, ceea ce determin o valoare mic a modululuide elasticitate. Cu ct crete numrul punilor de legtur ntre macromolecule n timpul procesului de vulcanizare cu att crete i fora necesar pentru a obine o deformare anumit. n consecin, valoarea modulului de elasticitate este proporional cu numrul de puni de legtur formate i deci cu gradul de vulcanizare sau de mpslire. La procesul de vulcanizare particip agentul de vulcanizare propriu-zis, acceleratorii, activatorii i retarderii. Totdeauna ns trebuie avut n vedere influena sau participarea celorlalte materiale prezente n compoziie Vulcanizarea se desfasoara totdeauna in matrita astfel incat compozitia nu vine practic in contact nici cu atmosfera,nici cu agentul termic;transferul termic are loc prin platanul presei si prin matrita. Presele de vulcanizare se construiesc in multiple variante care difera ca dimensiuni,numar de posturi de lucru,sistem de actionare,sistem de incalzire,etc. In principiu matritele sunt tinute sub presiune prin presare intre doua platane perfect paralele cu suprafetele bine prelucrate.Presele sunt prevazute cu dispozitive de masura si reglare a parametrilor.Este de dorit ca intreaga operare sa fie mecanizata pentru reducerea efortului fizic si pentru scurtarea timpilor de lucru neproductivi. Vulcanizarea in matrita asigura o structura mai densa si mai unifirma a produsului,suprafata neteda pana la lucioasa si dimensiuni mai precise decat vulcanizarea libera sau infasurata in panza,in etuva,etc.

3.Injectia Prelucrarea prin injecie reprezint procesul tehnologic prin care materialul pe baz de compui macromoleculari adus n stare de curgere adecvat este introdus sub presiune ntr-o matri de formare din masina de injecie, n care sunt prevzute unul sau mai multe locauri (cuiburi), reprezentnd negativul pieselor ce se fabric. Materialul care a umplut locaurile matriei de formare este meninut sub presiune i ntrit prin rcire (pentru termoplaste) sau prin nclzire (pentru termoreactive, elastomeri). Dup ntrire, piesele mpreun cu reeaua de umplere, sunt evacuate n matria de formare, deschis n acest scop, dup scoaterea articolului, ciclul de injecie rencepe. Prin injecie se pot obine articole finite cu tolerane dimensionale strnse, care de cele mai multe ori nu necesit prelucrri n afar de ndeprtarea reelei de umplere. Presiunea intervine ca un factor important n procesul de injecie att pentru determinarea curgerii prin ajutaj i reele de umplere a cuiburilor ct i pentru compensarea contraciilor care apar la rcirea procesului(presiune de compactizare). Materialul poate fi turnat dac asupra lui acioneaz o presiune de injecie de 800 2000 daN/cm2 (0,8 2 atm). Pentru procesul de injecie sunt necesare urmtoarele agregate: - agregatul pentru aducerea materialului n stare de curgere necesar; - agregatul de injecie care s permit aplicarea presiunii de ordinul 2000 daN/cm2, necesar pentru formarea produsului; - agregatul de nchidere i deschidere a matriei de formare; - matria de formare robust, astfel calculat nct s reziste forei de nchidere i presiunii de formare, prevzut cu rcire (pentru materialele termoplastice) sau cu nclzire (pentru reactive i elastomeri). Tipuri de materii prime pentru industria de nclaminte Tipurile de materiale polimerice avansate utilizate n prezent n industria de nclminte sunt cele redate n figura de mai jos:

Compoziia chimic a materialelor polimerice avansate utilizate n industria de nclminte Valoarea practic a unui material polimeric avansat const n proprietile pe care le nsumeaza, caracreristici care pot fi grupate n categorii aflate ntr-o stransa interdependen: - proprieti fundamentale; - caracteristici de prelucrare sau tehnologie;

- caracteristici de exploatare sau utilizare. Procedeul de injecie a capatat o deosebita extindere n fabricarea tlpilor (producerea tlpilor destinate confeciei de ncalminte), utiliznd materiale termoplastice, datorit simplitii, productivitii i a randamentului n confecie prin simplificarea unui mare numr de operaii necesare realizrii. Tipurile de materiale utilizate n prezent n procesul de injecie sunt PU, PVC, compounduri elasto-plastice, TR i compoziiile chimice a acestor materialelor polimerice sunt descrise mai jos. PVC ul (policlorura de vinil) se gsete sub form de pulbere. Pentru a fi prelucrat n diverse produse, se compaundeaz n instalaii specifice cu plastifiani ca dioctilftalat (DOF ulei), arje (cret, caolin, negru de fum), stabilizatori UV (stearai de zinc sau plumb), antidegadani (amine), colorani (oxidul de titan, litoponul, colorani azoici, colorani compleci metalici pa baz de compeci de Cu). Dup acest proces se poate prelucra n diverse produse, prin diferite metode (calandrare, extrudare, injecie). Pentru tlpi metoda de prelucrare specific este injecia. PU (poliuretanul termoplastuc) sunt obinui n urma reaciilor dintre polioli, poliesteri sau polieteri, n funcie de proprietile mecanice i fizice cerute de produs. Datorit termoplasticitii pot fi turnai sau injectai n matrie. Un sistem de poliuretani (PU) utilizai cu precdere n domeniul nclmintei este produsul unei reacii chimice ntre un amestec de rini pe baza de polioli prelucrai [polyol resin-blend] i un isocianat alifatic sau aromatic pentru a obine o structur microcelular. Reacia gruprior OH din polioli, poliesteri, polieteri cu gruprile NCO din izocianai duce la formarea de uretani. Poluretanii se pot prelucra cu uurin prin procedee de formare prin injecie, extrudare i calandrare, pot fi trai n folii, tuburi, etc. Poliuretanul (PU) este un material mult utilizat n industria de nclminte. Materialele poliuretanice-TPU- au un avantaj competitiv prin capacitatea lor unic de a fi formulai pentru a ndeplini exact cerinele fiecrui domeniu de utilizare. Poliuretanii termoplastici (TPU) sunt considerai ideali pentru componente de nclminte, tocuri i inserii pentru ncalminte de piele, tlpi pentru industria de nclminte, etc. TR (cauciucul termoplastic) nu necesit vulcanizare, dar prezint aspectul i nsuirile elastomerilor convenionali vulcanizai ca: proprieti bune de rezisten i alungire la traciune, elasticitate ridicat, deformare remanent sczut, flexibilitate foarte bun chiar i la temperaturi sczute, aderen bun la sol, rezisten bun la abraziune, greutate specific redus. Datorit caracterului termoplastic pe care l prezint, aceti polimeri se prelucreaz prin: extrudere, injecie, calandrare, etc. Aceste operaii pot fi executate complet automat, n condiii de nalt economicitate. Deoarece nu necesit vulcanizare, deeurile rezultate din procesul de fabricaie urmeaz de asemeni regimul de folosire integral specific maselor plastice. Pentru obinerea cauciucului termoplastic i pentru a fi prelucrat n diverse produse, se compaundeaz n diferire utilaje cauciucul butadien stirenic cu uleiul naftenic care este un plastifiant, arje (bioxidul de siliciu, caolin), stabilizatori UV (stearai de zinc), antioxidani, polistiren. Tipuri de granule utilizate n figurile de mai jos sunt vizualizate tipurile de granule utilizate n industria de nclminte: a. granule din PVC (policlour de vinil), b. TR (cauciuc termoplastic), c. TPU (poiluretan termoplastic).

a, b c

a, b c

a, b c

a, b c

a i c

a,b,c

b i c

a,b,c

a,b,c

a,b,c

a, b, c

Maina de injecie tlpi pentru nclminte reprezint un utilaj care produce tlpi monocolore sau bicolore din materiale termoplastice i expandate cu sau fr inserii (agrafe, capace de toc, curele, branuri etc.). Aceast tip de utilaj face parte din grupa preselor statice utilizate pentru injecie tlpi monocolor sau bicolor. Ea are un sistem de deschidere a presei care s permit desfacerea ca o carte a matriei fr a necesita glisarea ei, astfel nct s nu fie necesare asiuri pentru aceasta sau alte dispozitive pentru deschiderea matriei la aproximativ 90o, precum i lipsa evilor, cptuirilor i a lanurilor pentru susinerea cablurilor, pentru a nu fi necesar oprirea mainii pentru ntreinere zilnic, iar uzura s fie mult redus. Maina de injecie este echipat cu 4 posturi de injecie. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ale acestei maini sunt: pres hidraulic de 100 tone, cu curs reglabil; 4 uniti de injecie prin extrudere acionate de motoare electrice i controlul vitezei cu prestabilire electronic; rotaia necului de 20 - 120 r.p.m. rcire cu ap a matriei; 2 zone controlate de temperature; temperatura maxim de lucru de minim 3500C; timp de nclzire min. de la 20 la 2400C de 15 min; timp de rcire min.de la 240 la 800C 10 min; cutie de vitez hidraulic i panou electric central ncastrat n main; rcire la partea superioar i inferioar; sistem de reglare a nlimii postului de injecie, la 30-90 mm fa de placa superioar; unitate de injecie hidraulic cu nec invers; unitate de injecie prin transfer; dispozitiv de extragere superior; dispozitiv de extragere inferior; duze cu nchidere i deschidere hidraulic; brae mecanice pentru extragerea produsului; robot pentru inseria mecanic a curelei; aspirator de material; instalaie de rcire.

Schema operaiilor principale ale procesului tehnologic utilizat pentru injectarea i formarea tlpilor este redat n figura urmatoare: Analiza i recepia materiei prime

Stocare

Injectarea topiturii i formarea tlpilor Extracia tlpilor

Sortarea produs

Finisarea filal

Mcinarea materiei prime secundare

Ambalare tlpi

Programarea parametrilor de lucru este asigurat de un sistem de calcul (software), care functioneaz astfel: microntreruptor i sistem de injecie programat; sistem programat cu dubl doz de injecie i anti-contracie; sistem de suflare programat (sincronizat); controlul temperaturii; analiza prin auto-diagnosticare n spijinul operatorului; sistem de preluare automat a tlpilor i a cupei de turnare;

a- maina de injecie ORCA b detaliu main de injecie c detalii matri

Schema main de injecie ORCA Modelele de talp injectat destinate nclmintei de protecie sunt caracterizate prin urmtoarele: masivitate, profil antiderapant bine reliefat, existena unei rame galoate care s poat fi cusut, ntrind confecia nclmintei.

Clasificarea tipurilor de tlpi

ASPECTE ECOLOGICE
Pentru stabilirea unor msuri de redresare i de protecie ecologic s-au ntocmit o serie de studii la cererea unor organisme internaionale (UNESCO, CEN, OMS, ONU) sau a unor guverne, care au stabilit: 1. Costul combaterii polurii n diferite ri dezvoltate reprezint cca. 2,4-4% din totalul investiiilor aproximativ 0,8% din produsul intern brut. 2. Efecte poluante se constat n toate mediile: aer, ap, sol, cu repercursiuni asupra organismelor vii. - Rolul cel mai activ n aceast degradare a vieii l au substanele chimice, care se nnoiesc anual cu 250.000 produse. Dintre acestea, minim 300 tipuri au efecte negative asupra omului i mediului. 3. Creterea exponenial a populaiei combinat cu necesarul att de variat de produse realizate industrial au impus luarea unor msuri care s asigure protecia mediului i a omului mpotriva aciunii unor substane chimice poluante. n acest sens s-au stabilit o serie de legi, reglementri, recomandri i norme privind: - emisia de substane, - manipularea substanelor, - protejarea substanelor, etc.

4. Problemele de mediu i sntate n industria cauciucului sunt mai acute pentru 3 domenii: - fabricarea cauciucului sintetic datorit toxicitii unor monomeri; - utilizarea diferitelor produse chimice n realizarea amestecurilor de cauciuc; - migrarea unor substane prezente n articolele de cauciuc la contactul cu alimentele sau cu alte produse care se utilizeaz pentru industria alimentar precum i la contactul cu organismul uman. Diverse studii i cercetri au condus la concluzia c majoritatea compuilor chimici pentru articolele din cauciuc pot fi considerati relativ inofensivi. Rmn ns unele ingrediente absolut necesare desfurrii produselor tehnologice pentru care exist sau trebuie s se stabileasc reglementri pentru a evita aciunea lor nedorit. 5. Evaluarea toxicitii sau nocivitii unei substane chimice necesit un numr mare de analize i determinri precum i un timp ndelungat (minim 2 ani pentru o substan nou). Cercetrile toxicologice constau n : - determinarea toxicitii acute - determinarea toxicitii subcronice - determinarea toxicitii cronice - determinarea efectelor teratogenice - determinarea efectelor mutagenice - determinarea psihotoxicitii, etc. 6. Cercetrile toxicologice asupra diferitelor substane chimice se completeaz cu observaiile fcute de medicina muncii. Aceste aprecieri medicale permit stabilirea exact a punctului biologic de atac n cazul folosirii acestora precum i condiiile pentru mbuntirea igienei muncii. 7. Aplicarea combinat a celor dou metode de studiere ale efectelor diverselor substane chimice utilizate la prelucrarea cauciucului a stabilit: a) La fabricarea cauciucului sintetic intervin ca substane chimice nocive o serie de monomeri cum sunt stirenul, benzenul, acrilonitrilul, ciclopentadiena, etc. Pentru acestea s-au stabilit valori limit de concentraie n atmosfer, care cu trecerea anilor n urma studierii efectelor asupra sntii, ar deveni tot mai mici. De exemplu: pentru benzen de la 100 ppa (anul 1967) la 15 ppa (1996) n SUA: b) Utilizarea diferitelor ingrediente chimice necesare prelucrrii cauciucului majoritatea acestora nu prezint nocivitate, doza letal (DL50) avnd o valoare foarte ridicat. n general, la aceste substane nu se poate vorbi despre o toxicitate acut. Se utilizeaz ns anumite substane n cantiti mici, absolut necesare din punct de vedere tehnologic, care prezint toxicitate cronic (efectul se manifest dup o lung durat de acumulare n organism). Acestea fac parte dintre clasele de acceleratori i de antioxidani utilizate n amestecurile din cauciuc. Nu s-au constatat efecte teratogene, mutagene sau psihotrope la ingredientele introduse n amestecurile de cauciuc. c) n migrarea ingredientelor din produsele de cauciuc n alimente, s-a ntocmit o clasificare a acestor articole n funcie de posibilitatea de migrare; - nu este posibil migrarea - contact de durat mic cu alimentele, ceea ce nu permite stabilirea existenei migrrii - contact de durat cu produsele alimentare, pentru care s-au stabilit valori limit tolerate n mg/cm2 substan strin.

8. Substanele nocive prezente sub form lichid, solid sau gazoas pot ajunge n organism prin mai multe ci: - nghiire - inhalare - contact cu pielea. 9. Operaiile tehnologice specifice prelucrrii cauciucului, n care posibilitatea de intoxicare este mrit sunt: - depozitarea, pregtirea i dozarea ingredientelor (degajarea de praf, contact direct cu ingredientele); - realizarea amestecurilor (degajare de praf i gaze, contact cu ingredientele); - vulcanizarea (degajarea de gaze). Surse poluante pentru mediu sunt i deeurile care pot apare aproape n toate fazele procesului tehnologic. 10. Efectul nociv principal pe care-l pot provoca substanele utilizate (sau formate) n diferite procese tehnologice este cel al producerii unor forme de cancer sau a bolilor profesionale. Normele internaionale (elaborate de IARS internaional Agency for Research en cancer) clasific substanele cancerigene astfel: I Substane cancerigene al cror efect a fost evideniat att pe animale de experien ct i prin studii epidemiologice. II Substane suspectate a fi cancerigene al cror efect a fost stabilit numai prin teste pe animale. III Substane posibil cancerigene a cror testare pe animale a dat rezultate contradictorii. Din aceste categorii se regtesc unele substane utilizate n industria cauciucului i anume: - n categoria I: -2 naftilamina, gudroane, uleiuri minerale, clorura de vini, azbest. - n categoriile II, III: acrilonitrilul, tetraclorura de carbon, cloroformul, etilentiouram, 4,4-metilen bis (2 cloramilina), MBOCA, o seri de nitrozoderivai, toluen, diizocianatul. 11. Dintre substanele cancerigene, -N-nitrozoaminele volatile i nevolatile apar att la prelucrarea cauciucului ct i n produsele finite datorit prezenei acceleratorilor folosii la vulcanizare. Benzenul, tetraclorura de carbon, etc.- sunt folosii ca solveni pentru diverse operaii tehnologice; Clorura de vinil poate apare ca produs secundar la prepararea i prelucrarea unor compounduri cauciuc/PVC; Aminele aromatice (2-naftilamina) rezult din prezena unor antioxidani utilizai n amestecurile de cauciuc. 12. N-nitrozaminele se formeaz n cursul reaciei de nitrozare a aminelor primare, secundare i teriare. Derivaii aminelor secundare sunt cei mai stabili, putnd ptrunde n corp prin inhalare sau alte ci, i fiind metabolizat de organism. N-nitrozaminele pot produce tumori n ficat, esofag, i plmni. 13. La locurile de munc N-nitrozaminele se pot forma prin dou ci: - reacia oxizilor de azot existeni n atmosfera de lucru cu aminele. Derivaii formai n afara organismului sunt inhalate de ctre lucrtori; - reacia aminelor inhalate (nghiite) cu nitrii n organism. Menionm c exist i acceleratori care n timpul vulcanizrii formeaz-N-nitrozamine considerate necancerigene.

14. N-nitrozaminele se pot forma n diverse ramuri industriale (tbcrie, chimie, fabricarea de spunuri i detergeni, prelucrare cauciuc, prelucrare metale, fabricarea prafului de pete, turntorii, etc.). n industria cauciucului predomin tipurile: nitrozodimetilamina (NDMA), nitrozodiatilamina (NDEA), nitrozodi-n-butilamina (NDBA), nitrozometilfenilamina (NMPh.A). 15. Detectarea i msurarea prezenei N-nitrozaminelor necesit instalaii sofisticate i scumpe, care asigur izolarea, purificarea i evaluarea lor. 16. Pentru protejarea mediului i sntii oamenilor, s-a elaborat o reea de largi reglementri, norme, care au n vedere, n principal, urmtoarele obiective: - pstrarea puritii apei, aerului, solului; - protejarea activitii lucrtorilor din diferite ramuri economice; - prepararea i manipularea substanelor chimice; - pstrarea puritii alimentelor, - concentraia substanelor migratoare n produsele care vin n contact cu organismul uman i alimentele. 17. Conform legislaiei din numeroase ri inclusiv a Uniunii Europene, substanele periculoase se clasific n: - explozive, oxidabile, foarte inflamabile, inflamabile, foarte toxice, toxice, nocive pentru sntate, corozive, iritante, duntoare pentru mediu, cancerigene, teratogenice, mutagenice. 18. categoriile de toxicitate ale unor substane chimice, n funcie de doza letal (LD 50) stabilit pe obolani sunt: - extrem de toxice sub 1mg/kg corp - foarte toxice 1-50 mg/kg.corp - moderat toxice 50-500 mg/kg.corp - slab toxice 500-500 mg/kg.corp - practic netoxice 5000-15.000mg/kg.corp - relativ fr nici un efect peste 15.000mg/kg.corp 19. Pentru caracterizarea diferitelor clase de substane periculoase s-au elaborat simboluri (litere, desene, denumiri) care au o circulaie internaional. 20. n afara legislaiei i reglementrilor elaborate, o importan deosebit n protejarea sntii i mediului o au aplicarea msurilor de igien, de utilizare a echipamentelor de protecie adecvate, de asigurare a aerrii locurilor de munc cu degajare de noxe, i de control medical periodic. 21. Pe baza studiului unor normative internaionale (326-th Federal Act 1987) privind clasificarea substanelor chimice periculoase, sunt prezentate n lucrare cele mai importante ingrediente utilizate n industria cauciucului i substanele care pot apare n procesele de prelucrare, grupate funcie de gradul de periculozitate, cu specificarea concentraiilor limit admise. 22 S-au inventariat principalele materii prime i ingrediente utilizate de ntreprinderile prelucrtoare de cauciuc pentru bunurile de consum, pentru realizarea produciei i s-a clasificat din punct de vedere al rolului lor n amestecurile de cauciuc. 23 Dintre substanele monitorizate unele din ele ar putea constitui pericolele pentru sntate celor care le manipuleaz, datorit: - tendinei de rspndire n atmosfer ca pulberi datorit fineii particulelor, cum sunt silicele active sau negru de fum;

- tendinei de rspndire n atmosfer au o au toate substanele introduse sub form pulverulent, de aceea trebuie luate msuri de micorare a nivelului de praf la locurile de munc prin ventilaie, formei de livrare a ingredientelor; - volatilitii mari a solvenilor ca stare (aceton) sau produs de temperatura de lucru tehnologic: ciclohexanon, cetil-etilceton, acetat de etil, etc.; - prezenei n produsul comercializat a unor ingrediente impuriti potenial nocive cum ar fi manganul, cupru, plumb, carom, mercur, etc.. analizele efectuate nu au stabilit prezena acestor metale, dect n concentraie minime, nenocive; - structurii chimice a acceleratorilor, antioxidanilor, sulfului, etc. care se modific n timpul operaiei de vulcanizare, producnd degajri de gaze care pot deveni nocive prin acumulare n organism. 24. S-au analizat fazele din procesele tehnologice de prelucrare ale cauciucului n produse finite, urmrindu-se stabilirea degajrilor de pulberi i de substane volatile cu efecte nocive asupra organismului i mediului. Fazele analizate au fost: - pregtirea materiilor prime pentru amestecare i dozarea lor; - pregtirea amestecurilor; - pregtirea semifabricatelor (soluii de cauciuc, cauciucarea materialelor textile, calandrarea , extrudarea, confecionarea); - vulcanizarea produselor din cauciuc. 25. Analizele efectuate combinate cu unele determinri de pulberi i gaze la diverse locuri de munc au condus la urmtoarele concluzii: a) Transportul i depozitarea ingredientelor pentru amestecurile de cauciuc trebuie fcute n condiii adecvate de temperatur, umiditate i de ambalare, pentru a evita degradarea i rspndirea n atmosfer. Limita admis de Ministerul Sntii pentru pulberi n atmosfer este de 10mg /mc aer. Aceast valoare trebuie respectat i n operaiile ulterioare de pregtire a materialelor i dozare. b) Toate operaiile de pregtire a materialelor nainte de amestecare sunt surse poluante pentru mediu i lucrtor: mcinarea, cernerea, uscarea, dozarea. Msurtori efectuate n atmosfer spaiilor de dozare din laboratoarele tehnologice au stabilit depiri de circa 3 ori a concentraiilor admise pentru anumite ingrediente uoare (negru de fum). c) Amestecarea ingredientelor lichide sau pulverulente cu cauciucul care se face n principal n malaxor (spaiu nchis) sau val (spaiu deschis) este o operaie cu grad mare de polaritate mai ales dac nu se respect anumite reguli i nu se iau msuri de protecie. Introducerea pe val a componentelor din amestec, ncrcarea i descrcarea malaxoarelor (temperatura poate atinge 1200C-1500C),faciliteaz apariia n atmosfer a prafurilor cu diferite structuri chimice i a vaporilor, ntre care pericol deosebit l prezint tetrametiltiuramul, antioxidanii, fenilendiaminici (IPPD), negru de fum, i chiar silicea i silicaii, i alii. d) Prepararea i folosirea soluiilor de cauciuc poate produce poluarea mediului i intoxicarea operatorilor datorit vaporilor de solvent. Deosebit de nocivi sunt hidrocarburile clorurate (tetraclorura de carbon, clorura de cetilen, cloroform, etc.), hidrocarburile aromatice (benzen), unii alcooli (metanol, propanol) i cetone (metiletilceton). Aceast situaie impune att respectarea unor msuri de protecia i igiena muncii, ct i modificarea tehnologieilor e) Vulcanizarea produselor din cauciuc este operaia cu cel mai mare grad de nocivitate n toate fabricile, dac nu se iau msuri speciale de protecie. Degajrile de gaze (vapori) au loc att n timpul operaiei de vulcanizare ca atare ct i un anumit timp dup terminarea ei.

Analiznd efectele poluante ( nocive ) observate n timpul vulcanizrii s-a constatat c ele se datoreaz: 1. Influena componentelor volatile din amestecul nevulcanizat, adic: - monomeri, solveni, dimeri etc. din polimeri, la vulcanizarea amestecurilor coninnd SBR-BR drept elastomeri de baz s-a determinat prezena toluenului, vinil-ciclohexanei, clorura de vinil etc. - unele componente din uleiurile de prelucrare care provin din distilarea fracionat a petrolului i cu o structur eterogen. 2. Prezenei produilor volatili formai n cursul reaciilor chimice prin care se produce transformarea cauciucului din polimer plastic n polimer elastic n cursul vulcanizrii. Dintre substanele degajate cu nocivitate ridicat fac parte: - dihidrogenul sulfurat, a crui concentraiei crete cu creterea temperaturii la vulcanizare; - disulfura de carbon (observat mai ales la vulcanizarea cu acceleratori de tip tetrametiltiuram i diticarbamat; - bioxidul de sulf; la vulcanizarea n pres n laboratoare tehnologice s-a determinat 5,5-16mg/m3 fa de 5,3 admis; - aminele formate la vulcanizarea cu acceleratori de tip tiuram i sulfamide la temperaturi de 150-2000C; - nitrozaminele provenite din ingedientele care au n structura amine secundare. Prin acumularea n timp (ani) n organismul operatorilor de la vulcanizare anumite tipuri de nitrozamine pot provoca formede cancer; - ali compui rezultai din vulcanizarea unor amestecuri speciale: izocianai, acid fluorhidric, alcooli, catene, fenoli etc..