Referat

La obiectul:“M.P.B.Ș”
Pe tema: “Traseul metodic de inițiere-învățare-fixare-
consolidare”

Student:Mokanu Kristi,an II,gr.C

Poziţia fundamentală este specifică tuturor jocurilor specifice. Ea este acea
poziţie a corpului, care determină executarea în cât mai bune condiţii a majorităţii
procedeelor tehnice şi care favorizează întreprinderea unor acţiuni cât mai variate,
determinate de situaţiile tactice.
În concluzie poziţia fundamentală a jucătorului de baschet favorizează toate
execuţiile tehnico-tactice determinate atât de situaţia ofensivă, cât mai ales de cea
defensivă.
Metodica învăţării poziţiei fundamentale
În cadrul metodicii de învăţare izolată, pentru poziţia fundamentală se
afectează un număr mai mic de repetări, consolidarea realizându-se odată cu
celelalte execuţii tehnice unde apare ca poziţie de bază.
Descrierea poziției fundamentale
1.Stînd depărtat cu piciorele la nivelul umerilor,vîrfurile orientate spre înainte.
2.Genunchii puțin flexați.
3.Trunchiul puțin înclinat spre inainte.
4.Privirea orientată spre înainte

Exercițiul№1:
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd.
Executarea poziției fundamentale individual cu fixare 3 secunde.
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos
2.Picioarele nu sunt paralel
3.Trunchiul înclinat prea tare spre înainte
Exercițiul№2
Formație de lucru: În coloană de gimnastică
Balansarea corpului spre înainte-înapoi în poziție fundamental medie.Executare
individual.3 execuții.
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos
2.Trunchiul înclinat prea tare spre înainte
Exercițiul№3:
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd.
Alergare ușoară cu joc de glezne pe loc,la un fluier executarea poziției fundamentale
individual cu fixare 3 secunde.3 execuții
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos
2.Picioarele nu sunt paralel
Exercițiul№4
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd.
Deplasare în poziția fundamentală medie spre centrul terenului de baschet.Revenirea în
formația de lucru se execută prin alergare ușoară.3 execuții de fiecare.
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos
2.Picioarele nu sunt paralel
3.Trunchiul înclinat prea tare spre înainte
Exercițiul№5
Din poziţia fundamentală sărituri cu schimbarea alternativă a piciorului din faţă.5
execuții de fiecare picior.
Precizări:Accentul cade pe menținerea poziției fundamenatle
Formație de lucru: În coloană de gimnastică
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos
2.Trunchiul înclinat prea tare spre înainte
Exercițiul№6
În poziție fundamentală medie,grupați câte doi – încercarea atingerii genunchilor
partenerului.
3 execuții de fiecare.
Precizări:Accentul cade pe menținerea poziției fundamenatle
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos
2.Trunchiul nu e înclinat spre înainte
3.Tălpile nu sunt paralel
Exercițiul№7
Formație de lucru: În patru coloane pe mijlocul spațiului de lucru
Alergare uşoară, sărituri peste banca de gimnastică şi aterizare în poziţie fundamentală
(cu schimbarea planului de aterizare, fără schimbarea planului de aterizare)
Timp: 1 minut, 2 serii.
Precizări:Accentul cade pe menținerea poziției fundamenatle
Greșeli frecvente:
1.Privirea orientată spre jos 2.Corpul încordat.
 OPRIREA ÎNTR-UN TIMP PRIN SĂRITURĂ

Reprezintă procedeul cu care se începe învăţarea

acestui element şi se execută din alergare precedat de prinderea mingii din pasă sau din
dribling.
În momentul care precede prinderea mingii jucătorul execută o uşoară săritură înainte.
Prinderea mingii se face în săritură, aterizarea executându-se pe ambele picioare care
vor fi proiectate puţin înainte, centrul de greutate al corpului rămânând înapoia
poligonului de sprijin al tălpilor pentru a anula inerţia şi a oferi echilibru corpului.
Gleznele, genunchii şi trunchiul se flectează astfel încât jucătorul să intre în poziţie
fundamentală.
Dacă viteza de deplasare – care precede oprirea – este mare, se recomandă ca, după
efectuarea aterizării propriu-zise, un picior să fie dus înainte, trecând în pivotare prin
păşire şi realizând astfel o nouă frânare.
OPRIRILE ÎN BASCHET – UTILIZARE TACTICĂ
Este elementul folosit ori de câte ori jucătorul aflat în alergare primeşte mingea sau
driblând, doreşte sau trebuie să se oprească. Precedat de prinderea mingii, este folosit ca
fentă pentru realizarea demarcajului individual înaintea executării unei acţiuni
tehnicotactice individuale de depăşire”.
Oprirea reprezintă totodată elementul component al acţiunii tactice individuale de ieşire
la minge” în vederea asigurării prinderii mingii.
OPRIRE BASCHET – GRESELI FRECVENTE
 în timpul săriturii, pentru realizarea opririi corpul se pleacă înainte;
 la aterizare, picioarele nu sunt duse înainte suficient, înaintea proiecţiei centrului de
greutate pe sol; nu se flectează genunchii suficient astfel ca în finalul opririi să se ajungă
într-o ghemuire a corpului;
 picioarele – la oprirea în doi timpi – se aşează unul în prelungirea celuilalt, poligonul de
susţinere fiind astfel mult îngustat.

Exercițiul№1
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd,interval 2 lungimi de brate.
Descrierea exercițiului:Picioarele la nivelul umerilor,sărituri pe loc.
Numărul de repetări: 2 serii cîte 5 execuții de fiecare.

Exercițiul№2
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd,interval 2 lungimi de brate.
Descrierea exercițiului:Picioarele la nivelul umerilor,sărituri spre înainte în poziție
fundamentală medie.(la semnal sonor)
Numărul de repetări: 2 serii cîte 5 execuții de fiecare.

Exercițiul№3
Formație de lucru: Trei coloane pe mijlocul spațiului de lucru.
Descrierea exercițiului:Din mers ,la un fluier elevii execută o săritură spre înainte.
Numărul de repetări: 2 serii.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față depășește linia de 9 m.

Exercițiul№4
Formație de lucru: Trei coloane pe mijlocul spațiului de lucru.
Descrierea exercițiului: Din alergare ușoară,la un fluier se execută
săritură uşoară cu aterizare în poziţie fundamentală
Numărul de repetări: 2 serii.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față depășește linia de 9 m.

Exercițiul№5
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru.
Materiale: Copete.
Descrierea exercițiului:Alergare ușoară pînă la copetă,cînd elevul ajunge la
copetă ,execută o săritură cu aterizare în poziţie fundamentală și apoi revine la sfîrșitul
șirului său
Numărul de repetări: 3 repetări de fiecare.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută aterizarea în poziție
fundamentală.

Exercițiul№6
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru.
Materiale: Copete.

Descrierea exercițiului:Sărituri repetate cu aterizare în poziţie fundamentală pînă la

copetă.

Numărul de repetări: 3 repetări de fiecare.

Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută aterizarea în poziție
fundamentală.

Exercițiul№7
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru atașate la linia de 9
metri.
Materiale: Jaloane.
Descrierea exercițiului:Joc de tip ștafetă.Alergare de viteză pînă în dreptul jalonului, în
dreptul jalonului se execută săritură cu aterizare în poziţie fundamentală. și apoi revenire
în alergare de viteză la sfîrșitul șirului său.
Numărul de repetări:2 serii.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută aterizarea în poziție
fundamentală.
 SCHIMBARE DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE UN PICIOR

Element important în realizarea acţiunii de demarcaj individual. Prin acest element

jucătorul îşi asigură trecerea de pe o direcţie de alergare pe alta, fără a fi nevoit să se
oprească. Din punct de vedere al execuţiei există două procedee tehnice : schimbare de
direcţie cu frânare pe un picior şi cu frânare pe ambele picioare.
Cel mai eficient şi frecvent utilizat procedeu în joc, este cel cu frânare pe
un picior.
Caracteristici de execuţie
Centrul de greutate al corpului este proiectat către interiorul ocolirii şi pe noua direcţie.
Păşirea pe noua direcţie se realizează prin ridicarea tălpii de pe sol fără a fi ridicat şi
centrul de greutate al corpului.
 Genunchii presează către exterior şi noua direcţie.
Corpul este relaxat şi echilibrat.
Greşeli frecvente:
Poziţia înaltă determină dezechilibrări în plan anterior.
Piciorul din interiorul ocolirii se aşează depărtat pe noua direcţie şi se întârzie pornirea.
Utilizare tactică:
Pentru provocarea greşelilor de marcaj şi ca fente de „ieşire la minge”.
Element specific acţiunilor ofensive de demarcaj, împotriva apărării individuale

Exercițiul№1
Formație de lucru: Pe tot terenul,aleatoriu
Descrierea exercițiului:Deplasarea pe toată suprafaţa terenului cu efectuarea
schimbărilor de direcţie (lucru individual)
Numărul de repetări: -
Timp:1 minut

Exercițiul№2
Formație de lucru: Față în față pe mijlocul terenului de baschet,interval două lungimi
de brațe.
Descrierea exercițiului:De pe loc,schimbare de direcţie în dreptul jalonului.
Numărul de repetări: 2 serii.cîte 3 repetări de fiecare.
Precizări:Fiecare elev are în dreptul său cît eun jalon.

Exercițiul№3
Formație de lucru:Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru
Descrierea exercițiului:Alergare ușoară pînă la mijlcoul terenului ,schimbarea de
direcţie în dreptul jalonului,revenire la sfîrșitul coloanei proprii.
Materiale:Jaloane
Numărul de repetări: 2 serii
Exercițiul№4
Formație de lucru: Trei coloane pe mijlocul spațiului de lucru.
Descrierea exercițiului: Din alergare ușoară,la un fluier se execută schimbarea de
direcție
Numărul de repetări: 2 serii.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față depășește linia de 9 m.

Exercițiul№5
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru,la linia de 9 m
Materiale: Copete.
Descrierea exercițiului:Alergare ușoară pînă la copetă(mijlocul terenului),cînd elevul
ajunge la copetă ,execută schimbarea de direcție și apoi revine la sfîrșitul șirului său
Numărul de repetări: 3 repetări de fiecare.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută schimbarea de direcție.

Exercițiul№6
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru.
Materiale: Copete.

Descrierea exercițiului:Sărituri repetate cu aterizare în poziţie fundamentală pînă la

copetă.

Numărul de repetări: 3 repetări de fiecare.

Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută aterizarea în poziție
fundamentală.

Exercițiul№7
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru atașate la linia de 9
metri.
Materiale: Jaloane.
Descrierea exercițiului:Joc de tip ștafetă.Alergare de viteză pînă în dreptul jalonului, în
dreptul jalonului se execută săritură cu aterizare în poziţie fundamentală. și apoi revenire
în alergare de viteză la sfîrșitul șirului său.
Numărul de repetări:2 serii.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută aterizarea în poziție
fundamentală.

Greşeli frecvente
 poziţia înaltă determină
dezechilibrări;
 piciorul din interior prea
depărtat pe noua direcţie, întârzie
pornirea;
 centrul de greutate nu se
proiectează suficient în interiorul
ocolirii, fapt ce
Greşeli frecvente
 poziţia înaltă determină
dezechilibrări;
 piciorul din interior prea
depărtat pe noua direcţie, întârzie
pornirea;
 centrul de greutate nu se
proiectează suficient în interiorul
ocoliGreşeli frecvente
 poziţia înaltă determină
dezechilibrări;
 piciorul din interior prea
depărtat pe noua direcţie, întârzie
pornirea;
 centrul de greutate nu se
proiectează suficient în interiorul
ocolirii, fapt ce

Greşeli frecvente:
poziţia înaltă determină dezechilibrări;
piciorul din interior prea depărtat pe noua direcţie, întârzie pornirea;
centrul de greutate nu se proiectează suficient în interiorul ocolirii, fapt cedetermină
dezechilibrăr

Pasa cu doua maini din dreptul pieptului, de pe loc

Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea
mingii la distante mici si medii (6-8 metri).

Este pasa de baza si specifica in baschet.

Prezentarea modelului:

din pozitia fundamentala, mingea tinuta

in dreptul pieptului, in priza cu doua maini,

se incepe miscarea de extindere a bratelor

spre inainte;
partea finala a executiei da un ultim impuls mingii, printr-o miscare de biciuire executata
din articulatiile pumnilor si de impingere din degete (mai putin degetele mari);datorita
impulsului dat mingii(care paraseste mainile jucatorului)bratele, in partea finala a
executiei sunt intinse inainte, la inaltimea umerilor, catre directia de pasare, cu palmele
orientate in jos si cu degetele rasfirate.

Greseli frecvente:

- Ținerea mingii in pozitie pasiva;

- Executarea din articulatiile pumnilor a unor miscari suplimentare cu mingea, inainte

de pasare, sau a unei miscari de rotare din brate prin coborarea mingii spre abdomen;

- Actionarea in faza finala de impulsie a pasei prin indoirea falangelor degetelor si

impingerea mingii cu degetele mari;

Utilizarea tactica:

Pasa este folosita:

-in atacul pozitional;
-in special impotriva apararilor individuale;
-impotriva apararii in zona
-;in actiunile de manevrare si pregatire a atacului.

Exercițiul№1
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd
Descrierea exercițiului:Din poziție fundamentală medie executanții execută menținerea
mingii între palme cu brațele întinse spre înainte(fixare 3 sec)
Numărul de repetări:3 repetări de fiecare
Timp:1 minut

Exercițiul№2
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd
Descrierea exercițiului:De pe loc,imitarea pasei spre înainte fără minge,accentul cade
pe mișcarea brațelor
Numărul de repetări: 2 serii.cîte 3 repetări de fiecare.
Precizări: Atenție la respecterea tehnicii.

Exercițiul№3
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd.
Descrierea exercițiului: De pe loc,pasarea mingii spre înainte,accentul cade pe
mișcarea brațelor
Materiale:-
Numărul de repetări: 2 serii.cîte 3 repetări de fiecare.

Exercițiul№4
Formație de lucru:. Față în față pe mijlocul terenului de baschet,interval două lungimi
de brațe.
Descrierea exercițiului:Pasarea mingii cu două mîini din dreptul pieptului colegului din
față.
Numărul de repetări: 5 repetări de fiecare
Precizări: Elevii execută cite 5 repetări,pe rind.

Exercițiul№5
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru atașate la linia de 9
metri.
Materiale:copete
Descrierea exercițiului:Doi elevi sunt poziționați la mijlocul terenului de baschet ,în
dreptul copetelor ,ptr prinderea mingii.Alergare ușoară cu dribling multiplu pînă la
copetă,cînd elevul ajunde în dreptul copetei,pasează mingea și revine la sfîrșitul coloanei
proprii.
Numărul de repetări: 3 repetări de fiecare.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută pasa.

Exercițiul№6
Formație de lucru:Cerc.
Descrierea exercițiului:Psarea mingii spre stînga,la un fluier se schimbă direcția de
executare.
Numărul de repetări:-
Timp:1 min,(2 serii)
Precizări: Atenție la respectarea tehnicii.

Exercițiul№7
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru atașate la linia de 9
metri.
Materiale: Jaloane.
Descrierea exercițiului: (Joc de tip ștafetă)Doi elevi sunt poziționați la mijlocul
terenului de baschet ,în dreptul copetelor ,ptr prinderea mingii.Alergare ușoară cu
dribling multiplu pînă la copetă,cînd elevul ajunde în dreptul copetei,pasează mingea și
revine la sfîrșitul coloanei proprii.
Numărul de repetări:2 serii.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută pasa.

Pasa cu o mînă de la umăr

Utilizarea tactica:

Pasa este folosita:

-in atacul pozitional;
-in special impotriva apararilor individuale;
-impotriva apararii in zona
-;in actiunile de manevrare si pregatire a atacului.

Exercițiul№1
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd
Descrierea exercițiului:Din poziție fundamentală medie se execută imitarea
pasei,,individual(intensitate mică)
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare

Exercițiul№2
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd,interval 2 lungimi de brațe
Descrierea exercițiului:De pe loc,pasarea mingii spre dreapta,accentul cade pe
mișcarea corectă a brațului
Numărul de repetări: 2 serii,
Precizări: Atenție la tehnica corectă de execuție.

Exercițiul№3
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd, ,interval 2 lungimi de brațe.
Descrierea exercițiului: De pe loc,pasarea mingii spre stînga,
Materiale:-
Numărul de repetări: 2 serii.cîte.
Exercițiul№4
Formație de lucru:.Două coloane, față în față pe mijlocul terenului de baschet,interval
două lungimi de brațe.
Descrierea exercițiului:Pasarea mingii cu o mînă de la umăr colegului din față.
Numărul de repetări: 5 repetări de fiecare
Precizări: Elevii execută cite 5 repetări,pe rind.

Exercițiul№5
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru atașate la linia de 9
metri.
Materiale:copete
Descrierea exercițiului:Doi elevi sunt poziționați la mijlocul terenului de baschet ,în
dreptul copetelor ,ptr prinderea mingii.Alergare ușoară cu dribling multiplu pînă la
copetă,cînd elevul ajunde în dreptul copetei,pasează mingea și revine la sfîrșitul coloanei
proprii.
Numărul de repetări: 3 repetări de fiecare.
Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută pasa.

Exercițiul№6
Formație de lucru:Romb.
Descrierea exercițiului:Psarea mingii spre stînga,la un fluier se schimbă direcția de
executare.
Numărul de repetări:-
Timp:1 min,(2 serii)
Precizări: Atenție la respectarea tehnicii.

Exercițiul№7
Formație de lucru: Două coloane pe mijlocul spațiului de lucru atașate la linia de 9
metri.
Materiale: Jaloane.
Descrierea exercițiului: (Joc de tip ștafetă)Doi elevi sunt poziționați la mijlocul
terenului de baschet ,în dreptul copetelor ,ptr prinderea mingii.Alergare ușoară cu
dribling multiplu pînă la copetă,cînd elevul ajunde în dreptul copetei,pasează mingea și
revine la sfîrșitul coloanei proprii.
Numărul de repetări:2 serii.
 Precizări: Următorul elev pleacă după ce cel din față execută pasa.

DRIBLING BASCHET
Reprezintă elementul tehnic care dă posibilitatea jucătorului cu minge să se
deplaseze în teren, fără a se abate de la „regula paşilor” (înaintarea cu
mingea).
Modul de execuţie a driblingului se regăseşte într-un articol din
regulamentul jocului, care, după ce arată ce se înţelege prin dribling, enunţă
ceea ce reprezintă abatere de la această regulă şi anume:
– un dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan
mingea cu ambele mâini sau când reţine mingea cu una sau ambele mâini.
Un jucător nu poate dribla a doua oară după ce a terminat primul dribling,
doar dacă a pierdut controlul mingii ca urmare:
 a unei aruncări la coş;
 a lovirii mingii de către un adversar;
 a unui control slab sau a unei pase, când mingea atinge sau a fost atinsă de
un alt jucător.
Conform prevederilor regulamentare, driblingul poate fi executat prin
împingerea, rostogolirea sau lovirea mingii în sol. Propriu-zis, driblingul
constă dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac să ricoşeze
din sol în raport cu direcţia impulsiei şi viteza de deplasare a jucătorului.
Ca urmare, deosebim driblingul înalt sau jos, executat pe loc sau în
alergare, toate acestea fiind determinate de situaţia tactică impusă de
momentul jocului.

TEHNICA DE EXECUȚIE
De pe loc sau din alergare, mecanismul de execuţie al mişcării este acelaşi.
Singura deosebire constă în unghiul sub care este impulsionată mingea spre
sol, acesta fiind determinat de viteza de deplasare a jucătorului
În driblingul pe loc, de aşteptare, impulsia imprimată mingii va fi verticală;
în cazul driblingului din alergare, impulsia va fi înapoia axului vertical al
mingii, pe partea dinspre jucător, impactul mingii cu solul având un unghi
cu atât mai mare cu cât viteza de deplasare a atacantului este mai mare.
 Palma, cu degetele răsfirate – formând o
cupă inversă – , ia contact cu mingea încă pe traiectoria ei ascendentă (din
ricoşeul solului), acoperind o parte din calota superioară, puţin înapoi, a
mingii. prin flexarea braţului din articulaţiile cotului şi ale mâinii (cea a
pumnului) se amortizează forţa ascensională a mingii care este totodată
controlată; imediat, palma imprimă mingii o nouă impulsie spre sol printr-o
mişcare a antebraţului din articulaţia cotului, a pumnului şi degetelor,
conducând mingea pe această traiectorie ascendentă.
Impulsul dat mingii spre sol va fi orientat puţin lateral, oblic şi înainte faţă
de jucător, unghiul de contact al mingii cu solul depinzând de viteza de
deplasare a jucătorului.
Sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaţiile pumnului şi
degetelor, ceea ce determină, totodată, înălţimea şi viteza cu care mingea va
ricoşa din sol precum şi direcţia pe care aceasta o va căpăta.
Întreg acest ansamblu de mişcări (lucrul braţului, antebraţului şi al palmei
pe traiectoria ascendentă şi descendentă a mingii) este cunoscut sub
denumirea plastică de „mişcare de pompare” (figura 68), fiind asemuită
celei specifice scoaterii apei cu ajutorul unei pompe de tip american. În
timpul execuţiei, corpul nu se balansează, lucrul braţului fiind independent
de mişcările celorlalte segmente ale corpului. Acesta păstrează o poziţie
uşor plecată, înclinarea lui fiind raportată la viteza de deplasare a
jucătorului: la o viteză de deplasare mai mare, corpul este mai ridicat, cu
trunchiul mai drept.
Braţul opus celui cu care se driblează este uşor îndoit din cot şi constituie
un element de protecţie a mingii din lateral.
Capul este ridicat, cu privirea cuprinzând un câmp vizual cât mai mare.
UTILIZARE TACTICĂ DRIBLING BASCHET
 Folosirea acestui element ofensiv de mişcare în teren a jucătorului cu
mingea trebuie să fie motivată tactic în timpul jocului:
 de trecerea mingii din apărare în terenul de atac;
 ca element de organizare a sistemului de atac;
 în atacul în superioritate numerică, în acţiunile de depăşire”, pe contraatac;
 împotriva apărărilor agresive;
 pentru scoaterea (degajarea)mingii din zone aglomerate şi după recuperarea
la panou.
Folosirea nemotivată tactic a driblingului conduce la întârzierea acţiunilor
de atac şi la posibilitatea organizării apărării în vederea contracarării
acţiunilor ofensive.
GREŞELI FRECVENTE DRIBLING BASCHET
 Mingea este plesnită sau lovită şi nu împinsă prin lucrul braţului şi al
palmei.
 Trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micşorează câmpul vizual al
jucătorului.
 Corpul se balansează vertical în timpul executării driblingului.
 Se priveşte mingea şi nu jocul în ansamblul lui.

TIPURI DE DRIBLING
Driblingul la felul său mai poate fi:jos,mediu,și înalt.Unica deosebire e
poziția fundamentală,și ungiul sun care mingea ea contact cu solul.
Dribling mediu:

Exercițiul№1
Formație de lucru: În linie pe un singur rînd,interval 2 lungimi de brațe
Descrierea exercițiului:Din poziție fundamentală medie se execută drbling mediu pe
loc.
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre înainte,brațul opus joacă rolul de apărare a mingii

Exercițiul№2
Formație de lucru:Patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale salii
Descrierea exercițiului: Se formeaza patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale
salii si se aseaza cinci-sase jaloane, in zig-zag, ½ teren..
Se lucreaza:
1)Ruperi de ritm –doua driblinguri in fata, doua in spate – 5 min.
Numărul de repetări:2 min
Precizări: Privirea orientată spre înainte,brațul opus joacă rolul de apărare a mingii

Exercițiul№3
Formație de lucru:Patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale salii
Descrierea exercițiului: Se formeaza patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale
salii si se aseaza cinci-sase jaloane, in zig-zag, ½ teren..
Se lucreaza:
Dribling printre jaloane, cu schimbarea mainii de dribling
Numărul de repetări:2 min
Precizări: Privirea orientată spre înainte,brațul opus joacă rolul de apărare a mingii

Exercițiul№4
Formație de lucru:Patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale salii
Descrierea exercițiului: Se formeaza patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale
salii si se aseaza cinci-sase jaloane, in zig-zag, ½ teren..
Se lucreaza:
Dribling printre jaloane, fara schimbarea mainii de dribling
Timp:5 min
Precizări: Privirea orientată spre înainte,brațul opus joacă rolul de apărare a mingii

Exercițiul№5
Formație de lucru:Patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale salii
Descrierea exercițiului: Se formeaza patru grupe care pornesc din cele patru colturi ale
salii si se aseaza cinci-sase jaloane, in zig-zag, ½ teren..
Se lucreaza:
Dribling cu pirueta
Timp:5min
Precizări: Privirea orientată spre înainte,brațul opus joacă rolul de apărare a mingii

Exercițiul№6
Formație de lucru:Se formeaza patru grupe si se lucreaza sub forma de suveica.
Descrierea exercițiului: Se formeaza patru grupe si se lucreaza sub forma de suveica
1)Se aseaza trei jaloane cu distanta de, aproximativ, 2 metri intre ele si se lucreaza auto-
pas (doar la primul jalon) + oprire in doi timpi + plecare in cros (dribling cu mana
dreapta si pasire cu piciorul stang) pana la urmatorul jalon unse se face oprire in doi
timpi si se pleaca in cors la al treilea jalon + oprire in doi timpi si pas la colegul din fata
– 5 minute MANA DREAPTA
Timp:5min
Precizări: Picioarele flexate.privirea spre înainte.

Exercițiul№7
Formație de lucru:Se formeaza patru grupe si se lucreaza sub forma de suveica.
Descrierea exercițiului: Se aseaza trei jaloane cu distanta de, aproximativ, 2 metri intre
ele si se lucreaza auto-pas (doar la primul jalon) + oprire in doi timpi + plecare in cros
(dribling cu mana dreapta si pasire cu piciorul stang) pana la urmatorul jalon unse se
face oprire in doi timpi si se pleaca in cors la al treilea jalon + oprire in doi timpi si pas
la colegul din fata – 5 minute MANA STANGA
Timp:5min
Precizări: Picioarele flexate.privirea spre înainte.

“Aruncarea la coș cu o mînă de la umăr”

Aruncarea la coş reprezintă elementul cel mai important al jocului de baschet,

prin care se concretizează scopul final al jocului : înscrierea de puncte.
În joc, aruncarea la coş nu trebuie să fie o acţiune întâmplătoare. Ea trebuie:
- să aibă la bază un procedeu tehnic de aruncare bine însuşit;
- să aibă o justificare tactică a execuţiei în momentul dat al jocului.

Clasificarea aruncărilor la coş

1. din punct de vedere al poziţiei jucătorului:

- aruncări de pe loc;
- aruncări din alergare:
- precedate de prinderea mingii din pasă;
- precedată de prindereamingii din dribling;
- aruncări din săritură.
2. din punct de vedere al distanţei:
- aruncări din apropierea coşului (sub 2 metri);
- arucări de la semidistanţă (2-5 metri);
- aruncări de la distanţă (peste 5 metri).
3. din punct de vedere al execuţiei:
- aruncări la coş cu două mâini;
- aruncări la coş cu o mână;
- aruncări la coş cu panoul;
- aruncări la coş cu inelul-directe;
- procedee de bază;
- procedee speciale.

Aruncările la coş de pe loc

Nu mai au pondere mare datorită apărărilor care au devenit mai active, mai
agresive;
Ele rămân procedee de bază în formarea mecanismului şi a stereotipiei mişcării
de aruncare la coş în etapa de iniţiere;
Se folosesc cu precădere în aruncările de la distanţă ale juniorilor şi seniorilor.
 Această aruncare prezintă o serie de avantaje:
- corespunde ca formă de exprimare celor trei stări ale poziţiei
jucătorului în teren: de pe loc, din săritură, din alergare;
- aduce priorităţi de ritm în execuţia aruncării la coş, corespun
zător jocului actual;
- poziţiile de exhilibru ale corpului pot fi uşor compensate
prin
orientarea unui singur braţ pe direcţia coşului.

Ca urmare, aruncarea la coş a devenit un element

funda-mental al jocului modern, biomecanica de execuţie
a părţii finale a aruncării fiind asemănătoare pentru toate procedeele şi condiţiile de
execuţie a aruncării la coş.
Execuţia aruncării la coş cu o mână de pe loc a căpătat unele variante prin
care doar poziţia iniţială este modificată.

Prezentarea modelului

În poziţia iniţială:
- mingea este ţinută în priză asimetrică,
în dreptul pieptului,
la nivelul bărbiei;
- palma mâinii care execută aruncarea
se află înapoi şi puţin
sub minge;
- degetele răsfirate şi cu cotul orientat în
jos;
- flexia braţului pe antebraţ, formând un unghi de aproxima
tiv 90°;
- cealaltă mână sprijină mingea din lateral;
privirea este îndreptată spre inel şi panou.

Jucătorul în poziţie fundamentală mediu:

- este orientat către coş;
- cu trunchiul puţin aplecat înainte;
- cu tălpile paralele şi depărtate la lăţimea umerilor;
- piciorul de pe partea braţului de aruncare este cu o jumătate de talpă înaintea
celuilalt;
- greutatea corpului este egal repartizată pe ambele picioare, pe întreaga suprafaţă a
tălpilor.
Execuţia aruncării:
- începe printr-o triplă flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al
corpului să coboare;
- în acest timp mingea rămâne la nivelul bărbiei jucătorului.

În poziţia intermediară
- mingea continuă să fie ţinută cu ambele mâini (priză asimetrică) până ce cotul
braţului de aruncare ajunge la nivelul umărului;
- în continuarea mişcării în sus, mingea este ţinută pe palma braţului de aruncare
( care se găseşte acum sub minge) şi părăseşte mâna ca urmare a unei ultime impulsii
date printr-o flexie palmară pronunţată din articulaţia pumnului;
- braţul stâng rămâne undeva în lateral şi în sus, constituind elementul de protecţie a
mingii pe ultima parte a aruncării

În poziţia finală:
- corpul este extins uşor pe vârfuri cu greutatea deplasată pe piciorul din faţă;
- braţul de aruncare este întins în sus şi înainte, cu palma şi degetele răsfirate,
orientate în jos şi în afară;
- degetele index şi mijlociu sunt orientate către direcţia aruncării.

Greşeli frecvente

- priza la minge nu este asimetrică, mingea fiind ţinută în palme în formă de pâlnie;
- cotul braţului de aruncare este orientat lateral şi nu pe direcţia aruncării;
- degetele mâinii care aruncă nu acoperă o suprafaţă cât mai mare, nefiind răsfirate
suficient pe minge;
- poziţia iniţială incorectă: jucătorul ţine înainte piciorul opus mâinii de aruncare, iar
greutatea corpului este repartizată pe piciorul din faţă;
- nu se imprimă mingii, în partea finală a aruncării, mişcarea de biciuire care trebuie
să fie dată prin impulsia din articulaţia pumnului, iar planul palmei nu este
perpendicular pe direcţia aruncării.

Utilizarea tactică

- reprezintă procedeul cel mai folosit în jocul actual de baschet, pentru aruncările
efectuate de la distanţe mici şi mijlocii;
- reprezintă mecanismul de bază pentru aruncările cu o mână executate din deplasare
şi din săritură;
- acest procedeu trebuie să fie însuşit de toţi jucătorii, indiferent de sex sau vârstă.

Traseul metodi inițiere- consolidare

Execuţii imitative(fără minge)

1. imitarea lucrului din braţ şi palmă;
2. imitarea lucrului de coordonare dintre braţe şi picioare;
3. imitarea integrală a procedelului de aruncare.

Execuţii pentru învăţarea aruncării la coş de pe loc

1) aruncarea mingii din apropiere – 1 metru -, din unghi de 45° faţă de panou şi cu
panoul, în care ţinerea mingii se face numai cu mâna de aruncare la coş (numai pe
partea dreaptă);
2) schimbarea unghiului de aruncare, 3 unghiuri de bază (dreapta, stânga, faţă);
3) mărirea distanţei de aruncare, 2-3 metri, cu atenţie asupra traiectoriei mingii;
4) execuţia aruncării fără panou, în care se introduce ţinerea asimetrică.

Formaţii
1. în şir: se trasează pe sol distanţa de execuţie a aruncării, cel care aruncă îşi
urmăreşte mingea pe care o pasează următorului şi se deplasează la coada şirului;
2. în semicerc: 5 jucători în 5 poziţii, cu un jucător recuperator-distribuitor sub coş, pot fi
folosite una sau mai multe mingi. Aceeaşi formaţie cu doi recuperatori;
3. pe teren: se delimitează poziţiile de aruncare iar jucătorul care execută aruncările schimbă
permanent poziţiile, mingile fiindu-i continuu pasate de ceilalţi doi: după un număr de
aruncări se schimbă rolurile;
4. două şiruri: cu câte o minge fiecare, după aruncare jucătorul urmăreşte mingea şi o
pasează trecând la coada şirului (propriu sau alăturat). Un şir recuperează, iar celălalt
aruncă la coş).

Concursul de aruncări la coş de pe loc

1) individual sau pe echipe de 2-4 jucători;
→ cu adiţionare:
- cine înscrie mai multe coşuri în ,,n” minute;
- cine înscrie mai multe coşuri din 20 de aruncări;
- cine înscrie mai multe coşuri la rând;
- cine termină mai repede circuitul (5 poziţii).
2) prin eliminare: esti obligat ca din una, două sau trei aruncări executate să înscrii acelaşi
număr de coşuri ca cei din înaintea ta.

Exerciţii pentru consolidarea aruncării la coş de pe loc

1. aruncarea mingii în sus şi înainte, săritură şi prindere, oprire şi aruncare la coş de pe loc;
2. dribling, oprire, aruncare la coş de pe loc;
3. variante: la oprire, aruncarea la coş va fi precedată de:
- fentă de pasă;
- fentă de depăşire.
4. alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la coş de pe loc;
5. jucătorii aşezaţi pe un şir cu faţa la coş, sub panou un recuperator – distribuitor cu o
minge pe care o pasează în diferite direcţii. Fiecare jucător din şir se va deplasa după
minge, executând oprire, pivotare şi aruncare la coş de pe loc. După un număr de repetări
se va schimba jucătorul recuperator.
6. jucătorii dispuşi pe două şiruri, un şir pasează, celălalt execută ieşire la minge, prindere,
oprire, pivotare, aruncare la coş, urmărire, recuperare şi deplasare în dribling la coada
şirului.

Aruncarea la coş din dribling

Prezentarea modelului
Executând dribling în alegare,
jucătorul:
- va da un impuls mai puternic
mingii
la ultima bătaie în sol pentru a
avea posibili
tatea să efectueze o păşire mai lungă;
 - impulsia mai puternică a mingii în
sol,
coordonată cu această păşire mai lungă, permi te ca
mingea să poată fi uşor prinsă cu două mâini şi adusă
spre piept;
- alergarea este continuată cu o a doua păşire, pe celălalt picior, care la contact cu solul, având
rolul de a bloca şi frâna viteza, pentru ca prin rularea călcâiului, tălpii şi vârfului, aceasta să fie
transformată în forţă de ridicare în săritură;
- desprinderea de sol este ajutată şi prin pendularea dinapoi spre înainte şi în sus a
genunchiului celuilalt picior, cu ducerea coapsei acestuia până la orizontală;
- corpul şi piciorul de bătaie se extind, mişcarea de aruncare fiind începută de braţ, prin
ducerea mingii deasupra capului, în dreptul frunţii, braţul formând cu antebraţul un unghi
drept;
- din momentul în care mâna care sprijină mingea nu mai are contact cu aceasta, braţul
respectiv, flexat din cot şi orientat spre înafară, constituie un element de protecţie a mingii în
timpul aruncării propriu-zise;
- aruncarea la coş este executată în punctul maximal săriturii, corpul fiind întins, braţul
orientat pe direcţia aruncării, mingea părăsind mâna ca urmare a unui ultim impuls, dat prin
flexia palmară a articulaţiei pumnului;
- aterizarea se face pe ambele picioare şi pe cât posibil cât mai aproape de locul de
desprindere în săritură, aceasta pentru ca jucătorul în caz de nereuşită a finalizării să poată
participa la recuperare.

Învăţarea aruncării la coş din dribbling

Exercițiul№1
Formație de lucru: În două coloane,din apropierea coşului (1,5 metri) din unghi de 45° faţă de
panou.
Descrierea exercițiului: cu mingea ţinută în priză asimetrică cu două mâini, se execută păşire
pe piciorul stâng, desprindere în săritură şi aruncare la coş;
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre panou

Exercițiul№2
Formație de lucru: În două coloane,din apropierea coşului (2,5 metri) din unghi de 45° faţă de
panou.
Descrierea exercițiului: acelaşi exerciţiu de la distanţa de 2,5 metri de coş, cu păşire pe
piciorul drept, apoi pe stângul, desprindere în săritură, aruncare şi aterizare simultană pe ambele
picioare;
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre panou

Exercițiul№3
Formație de lucru: În două coloane,din apropierea coşului (2,5 metri) din unghi de 45° faţă de
panou.
Descrierea exercițiului: se măreşte distanţa de la care se pleacă, la circa 3 metri de coş: păşire
pe piciorul stâng, se execută o singură bătaie a mingii în dribling după care păşirea pe piciorul
drept, se prinde mingea, păşire pe piicorul stâng, desprindere în săritură şi aruncare la coş.
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre panou

Exercițiul№4
Formație de lucru: Într-un șir.
Descrierea exercițiului:Fiecare jucător cu câte o minge, se execută dribling şi aruncare din
apropierea coşului, după aruncare fiecare jucător îşi urmăreşte mingea cu care revine în dribling
la coada şirului
Numărul de repetări:3 repetări de fiecare.

Exercițiul№5
Formație de lucru: Într-un șir.
Descrierea exercițiului: Cu o minge, primul jucător din şir pleacă în dribling, aruncă la coş,
recuperează mingea pe care o pasează următorului din şir, după pasă revenind la coada
şirului
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.

Exercițiul№6
Formație de lucru: 2 Șiruri.
Descrierea exercițiului: Formaţii de două şiruri, fiecare jucător al şirului 1 cu o minge, se
execută dribling şi aruncare din apropierea coşului, după aruncare, deplasare la coada şirului 2,
fiecare jucător din acest şir după recuperare trece în dribling la coada şirului opus
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.

Exercițiul№7
Formație de lucru: 2 Coloane.
Descrierea exercițiului: Joc de tip ștafetă.de la centrul terenului alergare printre jaloane cu
dribling,în dreptul panoului se execută aruncarea la coș din dribling.După aruncare elevul își
recuperă mingea și se întoarce la sfîrșitul șirului propriu.
Numărul de repetări:2 serii

Aruncarea la coş din săritură

Prinderea mingii
Jucătorul îşi coordonează paşii ca
momentul
prinderii mingii să corespundă cu intervalul dintre
două păşiri, într-o săritură.
- mingea este recepţionată în momentul de zbor;
- aterizarea se face printr-o oprire intr-un timp;
- picioarele luând simultan contact cu solul şi ru
lând călcâi, talpă;
- gleznele şi genunchii se flexează, această aterizare prin
amortizare determinând momentul imediat următor.

Bătaia
Se execută simultan pe ambele picioare prin continuarea rulării călcâi, talpă, vârf, pentru a
se realiza o săritură cât mai echilibrată şi înaltă

Săritura (desprinderea de pe sol)

- se face cât mai aproape de verticală, prin impulsia puternică realizată din vârfurile
picioarelor, prin extinderea articulaţiilor trenului inferior, coordonate simultan;
- corpul rămâne cât mai echilibrat vertical, mişcarea fiind coordonată cu cea a braţelor care
încep aruncarea propriu-zisă;
- în timpul săriturii jucătorul caută să asigure o plutire, adică o întârziere în punctul maxim
al săriturii, pentru a pregăti finalul aruncării propriu-zise.

Aruncarea la coş
Este asemănătoare cu procedeul aruncării la coş de pe loc.
- momentul de execuţie al bătăii corespunde poziţiei de ţinere a mingii în dreptul bărbiei, în
dreptul umărului sau deasupra capului;
- în timpul săriturii, mingea va fi dusă deasupra capului, iar în punctul maxim al săriturii şi în
timp ce se realizează plutirea braţul se destinde în sus şi înainte;
- partea finală a aruncării se execută pe momentul în care corpul începe să recadă din săritură
şi constă şin mişcarea de biciuire, făcută prin flexia puternică şi rapidă din articulaţia
pumnului.

Aterizarea
Se face în mod obişnuit, pe ambele picioare, care în timpul săriturii au fost puţin
depărtate.

Metodica învăţării aruncărilor la coş din săritură

Exercițiul№1
Formație de lucru: Pe un singur rînd în formație de adunare,interval două lungimi de brațe.
Descrierea exercițiului: săritură de pe loc cu imitarea aruncării la coş din săritură
Numărul de repetări:3 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre panou

Exercițiul№2
Formație de lucru: Pe un singur rînd în formație de adunare,interval două lungimi de brațe.
Descrierea exercițiului: alergare, oprire într-un timp şi săritură cu imitarea aruncării
la coş din săritură.
Numărul de repetări:3 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre înainte

Exercițiul№3
Formație de lucru: : În două coloane,din apropierea coşului (2 metri) din unghi de 45° faţă de
panou.
Descrierea exercițiului: de pe loc, desprindere în săritură şi aruncare la coş din
apropiere (2 metri), din unghi de 45° faţă de panou;
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.
Precizări: Privirea orientată spre panou

Exercițiul№4
Formație de lucru: În două coloane la linia de 3 puncte.
Descrierea exercițiului: aruncarea mingii în sus şi înainte, alergare, prindere, oprire
într- un timp, desprindere şi aruncare la coş din apropiere
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.

Exercițiul№5
Formație de lucru: În două coloane.la linia de 3 puncte
Descrierea exercițiului: dribling, oprire într-un timp şi desprindere cu aruncare la coş
din săritură
Numărul de repetări:5 repetări de fiecare.
Exercițiul№6

Formație de lucru: 2 coloane

Materiale:jaloane,mingi de baschet.
Descrierea exercițiului: (Joc de tip ștafetă) Joc de tip ștafetă.de la centrul terenului alergare
printre jaloane cu dribling,în dreptul panoului se execută aruncarea la coș din săritură..După
aruncare elevul își recuperă mingea și se întoarce la sfîrșitul șirului propriu.

Numărul de repetări:1 serie.

Exercițiul№7
Formație de lucru: 2 Coloane.
Materiale:jaloane,mingi de baschet.
Descrierea exercițiului: Joc de tip ștafetă.de la centrul terenului alergare de viteză cu piruetă în
dreptul jaloanelor (Jaloanele sunt aranjate în formă de zig-zag),după piruete continuăm
mișcarea în alergare cu dribling,în dreptul panoului se execută aruncarea la coș din
dribling.După aruncare elevul își recuperă mingea și se întoarce la sfîrșitul șirului propriu.
Numărul de repetări:2 serii.

BIBLIOGRAFIE

1. Dârjan, C., (1998) – Baschet-metodica instruirii juniorilor, Ed. Fundaţiei ”România

de mâine”, Bucureşti.
2. Colibaba-Evuleţ,D., Bota,I., (1998) – Jocuri sportive. Teorie şi metodică, Ed. Aldin,
Bucureşti.
3. Roman, Gh., (2007) – Antrenamentul sportiv, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
Greşeli frecvente
 poziţia înaltă determină dezechilibrări;
 piciorul din interior prea depărtat pe noua direcţie, întârzie pornirea;
 centrul de greutate nu se proiectează suficient în interiorul ocolirii, fapt ce
Greşeli frecvente
 poziţia înaltă determină dezechilibrări;
 piciorul din interior prea depărtat pe noua direcţie, întârzie pornirea;
 centrul de greutate nu se proiectează suficient în interiorul ocoliGreşeli frecvente
 poziţia înaltă determină dezechilibrări;
 piciorul din interior prea depărtat pe noua direcţie, întârzie pornirea;
 centrul de greutate nu se proiectează suficient în interiorul ocolirii, fapt ce