Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE
IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
MODUL INSTALATII
PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA
PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA
DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN
EXECUTANT
Curs Postuniversitar
,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie
2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
CAP. I
INTRODUCERE
In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate.
VARIANTA I
CAP II
1. Masuri propuse
Date Generale
Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse, si anume: 1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime ,inclusiv a soclului cu polistiren extrudat, 2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime ; 3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 4705 ; longitudine E21 55; altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 C ; -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate; -zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97; -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade; -categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala; -Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s; -Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp; -Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;
-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent ; Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .
1.2.Descrierea tipurilor de instalaii interioare i alctuirea acestora (nclzire, ventilare/climatizare, ap cald menajer, iluminat) nclzirea blocului analizat este asigurat prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic nvecinat. Conductele subtraverseaz carosabilul i o zon verde pn la PT, printr-un canal termic care se deschide n caminul cldirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniiale din fonta. Casa scrii este nclzit n mod direct. Distribuia agentului termic se realizeaz prin sistem bitubular cu distribuie inferioar i coloane verticale care strbat planeele. Coloanele sunt aparente i sunt racordate la partea superioar a cldirii la vasul de aerisire. n canalul termic al cldirii conductele formeaz o reea de distribuie ramificat.
Instalaia de alimentare cu ap cald de consum urmeaz acelai traseu
ca i
instalaia de alimentare cu cldur i se ramific pe vertical n coloane care alimenteaz bile din apartamente. Se constat degradarea i lipsa pe arii extinse a termoizolaiei aferente conductelor de alimentare cu ap cald de consum. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentat cu ap rece de la reeaua oreneasc. n blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum ap rece i 24 de puncte de consum ap cald. Condiiile convenionale de calcul sunt fixate de valorile: tur =90C, retur
= 70 C,
=20C,
e=
-15C
Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente att n apartamente ct i n spaiile comune. 1.3.Regimul de ocupare al cldirii Regimul de ocupare al cldirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu cldur se consider n regim continuu. Cldirea nu este echipat cu sisteme de ventilare mecanic, rcire sau condiionarea aerului. 1.4. Anvelopa cldirii i volumul nclzit al cldirii Anvelopa cldirii reprezint totalitatea elementelor de construcie care nchid volumul nclzit, direct sau indirect.
2. Parametrii climatici
2.1 Temperatura convenional exterioar de calcul Pentru iarn, temperatura convenional de calcul a aerului exterior se consider n funcie de zona climatic n care se afl localitatea Oradea (zona II), conform STAS 1907/1, astfel:
e = - 15c 2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensitile medii lunare i temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Oradea. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11,9 18,8 28,2 38,6 65,0 75,5 76,8 66,6 48,0 23,4 14,0 10,1 S 69,9 99,6 95,2 93,5 90,1 94,5 108,4 119,9 125,9 124,9 71,3 59,8 V 27,9 49,9 60,9 74,9 73,7 78,0 79,5 70,1 78,4 64,6 31,5 23,6 E 27.9 49,9 60,9 74,9 73,7 78,0 79,5 70,1 78,4 64,6 31,5 23,6
Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [C] Ianuarie -2.0 Februarie 0,6 Martie 5,2 Aprilie 10,8 Mai 15,8 Iunie 18,7
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
20,5 19,9 16,1 10.6 5.2 0.4
3. Temperaturi de calcul ale spaiilor interioare

3.1Temparatura interioar predominant a ncperilor nclzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominant pentru cldiri de locuit este: i = 20*C 3.2Temperatura interioar a spaiilor nenclzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spaiilor nenclzite de tip subsol i casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilan termic.Nu este cazul. 3.3 Temperatura interioar de calcul Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dac diferena de temperatur ntre volumul nclzit i casa scrilor este mai mic de 4oC, ntregii cldiri se aplic calculul monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:
i =
A A
ij j
[oC]
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1. Spatiu camera baie Vestibul- casa scarii Aj 21,59 4,675 25,62 ij 20 22 18 Ajij 431,8 102,85 461,16 Aj 259,08 56,1 76,86 Aj ij 5181,6 1234,2 1383,48 i
i =
5181, 6 + 1234, 2 + 1383, 48 7799, 28 = = 19,89 C 259, 08 + 56,1 + 76,86 392, 04
4. Calculul coeficienilor de pierderi de cldur HT i HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H H = Hv + Ht [W/K] b.Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, HV
Hv =
Unde:
a *Ca *na *V 3, 6
[W ] K
a =1,2 kg/m -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 ) c a =1,005 KJ/kgK caldura specifica a aerului
1 n a = 0,6 [ h ] nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )
10
Numrul de schimburi de aer pe or Categoria cldirii Clasa de permeabilitate adpostire ridicat medie sczut neadpostite 1.5 0.8 0.5 moderat 1.1 0.6 0.5 adp. adpostite 0.7 0.5 0.5 neadpostite 1.2 0.7 0.5 moderat 0.9 0.6 0.5 adp. adpostite 0.6 0.5 0.5 neadpostite 1 0.6 0.5 moderat 0.7 0.5 0.5 adp. adpostite 0.5 0.5 0.5 V = 1097,98 [m1] - volumul nclzit. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220,69 Clasa de
Cldiri individuale
Cldiri cu mai multe apartamente, cmine, internate etc.
dubl expunere
simpl expunere
[W/K]
c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transimise, HT HT= L
+ L s+Hu [W/K]
L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii [ W/K ]; Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];
L=U Hu
, j
*A
[W/K]
11
, j
= transmitana termic corectat a prii j din
anvelopa cldirii[W/mK
]
, j
Aj = aria pentru care se calculeaz U
[ m ]
Tabel 2.5.1: Coeficieni de cuplaj termic ai spaiului incalzit Elementul construcie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j
U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,48 0,27 1,72 0,25
Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25
U'j x Aj [W/K] 183,91 35,97 43,96 31,31 295,15
[m2K/W] 2,09 3,70 0.58 4,04
L =295,15 [ W/K] Ls=31,31[ W/K]
12
Hu=0 HT
[ W/K]
Nu avem spatii neincalzite
=295,15+31,31=326,46 [ W/K]
Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:
H= Hv + Ht = 220,69+326,46=547,15 [ W/K]
5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabilete perioada de nclzire preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este 0eo=12C.
Tabel2.6.1: incalzire
Determinarea
perioadei
de
Luna Iulie August Septembrie
10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t eo e em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20,5 19,9 16,1
13
Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
12 12 12 12 12 12 12 12 12
9 30 31 31 28 31 21 0 0 182
10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire
Tempertura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu nclzire ale fiecrei luni.
14
em =
9 x10, 6 + 30x 5, 2 + 31x 0, 4 31x 2+ 28x 0, 6+ 3 1x 5, 2 + 2 1x10,8 182
0 = 3,361 C
25C 20,5C 20C 15C 10,6C 10C 5C 0C 5,2C 0,4C 12C 10,8C 5,2C 0,6C 19,9C 16,1C 15,8C
18,7C
iulie
sept
mart
-5C
5.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12C) Q
L
= H*(i- e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura
H = 547,15
i = 19.89 C - temperatura interioara de calcul ;
e = 3,361C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire [C]; Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.
Q =39 551,88 [kWh/an]

L
15
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2C
5.2.Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12C)
Qg=Qi+Qs [kWh/an]
Q i = degajari de cldur interne[kWh]
Qi = [ ih +(1-b)* iu ] * t [kWh ] ih i McOOl PII, A inc = 399,78 aria totala a spatiului incalzit ( m ) iu neinclzite - (w) Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat grafic [ zile ] t=
=
= fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ]

2
nclzite [W]; ih = i *A inc = = 4 W/m
fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf.
0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaiile
182 x 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

[ kWh]
Q i = 6984,43
Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh]; Qs

= [I sj *A
snj
]*t
[kWh]
I sj = radiaia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaa de 1 m avand orientarea j [ w/m] A snj = aria receptoare echivalent a suprafeei n avand orientarea j A snj =A*F [ m ] *F *g [ m ]
A = aria totala a elementului vitrat n [m ]; F

s
= factorul de umbrire a suprafeei n;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
16
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
= F h *F o *F
F h = factorul partial de corectie datorita orizontului;
F o = factorul partial de corectie pentru proeminente;
= factorul partial de corectie
pentru aripioare.
= factorul de reducere pentru
ramele vitrajelor; F =
Ag 1, 224 A = = =0,68 1,8 At A

g = transmitanta totala la energie solara a suprafeei n;
g=Fw g Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9 g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj; g =0,67 Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.
17
Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 69.9 27,9 27,9 0 Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9 Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9 Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,9 Mai 0 65,0 90,1 73,7 73,7 Iunie 0 75,5 19,19 94,5 82,35 78,0 43,78 78,8 43,78 Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5 August 0 66,6 119,9 70,1 70,1 Septembri 0 48,0 125,9 78,4 78,4 e Octombrie 9 23,4 124.9 64,6 64,6 Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5 Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6 Intensitatea radiaiei solare medii pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a intensitilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni. Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2 [m] 1.5 A [m2] Fs FF g As [m2]
F
U
6 6 1
1.80 0.82
0.68 0.60 3,630 0.68 0.60 3,630 0,38 0,60 0,804
Tabel 2.6.2.3: orientri Orientar ZAsnj e [m2] V 3,630 E 3,630 N 0,804 8,064 TOTAL
1.2 1.5 1.80 0.82 1,8 2,2 3,96 0,891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.99 158,99 15,43 333,41
Isj [W/m2] 43,8 43,8 19,19
18
Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.
Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]
Q g = 8520,78
[kWh]
Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:
Qg t
=1950
[ W]
5.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient
adimensional,
care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Qg QL
=0,21
19
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520,78 - aporturi totale de cldur
L
kWh Q
= 39551,88 - pierderile de cldur
ale cldirii kWh = 0,21 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre aporturi si pierderi;
Deoarece coeficientul adimensional
1 , ATUNCI:
1 =
1 a 1 a +1
UNDE:
a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;
a = ao + o ao
= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei
Mc 001-1), tab.1.2 ; .
o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);
= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;
20
C H
C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= j * Aj = ij *c ij *d ij *Aj [J/K]
5.4. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior , astfel : 1. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.
21
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen c d A C entul te J/kgK m m J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0,015 0,250/2 0,015 0,125/2 0,015 0,375 0.025 0,0015 0,025 0,02 0,14 0,10 0,12/2 0,10 0,12/21 147,30 147,30 114,42 114,42 383,16 383,16 383,16 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 2969568,00 28833975,00 5048836,50 28956564,00 7724505,60 112505354,00 13678812,00 525271,50 5036850,00 3581760,00 40742520,00 19028100,00 17461080,00 19028100,00 17461080,00
Pereti exteriori
Planseu
Planseu
= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului
22
A= aria elementului C=286,09 MJ/K, 1J=1W/s H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura =522233,50 s = 145,06 h a= 5,63 1 =0,9998
W/K
6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii
e d = id
* a H
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = temperatura de echilibru
e d
id =19.89 C - temperatura interioara de calcul; = 0,9998 factorul de utilizare al aporturilor; a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;
H = 547,82 W/K - coeficientul de pierderi termice ale cldirii Temperatura de echilibru a cladirii este:
e d
= 16,42 C
23
Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t ed e em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 16.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 5,08 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire
Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile, adica 5400 ore. Temperatura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile ale fiecrei luni.
24
6.1. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcionare continuu, avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*( i - e )*t [ kWh ]
18,7C
iulie
sept
mart
-5C
Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*( i - e )*t [ kWh ]
H = 547,82 K - coeficient de pierderi de caldura
25
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2C
i = 19,89 C - temperatura interioara de calcul [C ]; e = 5,08 C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire
Dz = 225 zile- durata perioadei de nclzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h - numr de ore perioada de nclzire. [ zile]
[C ];
Q L = 43811,56 [kWh\ 8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ]
Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[ i , h +(1+b)*Q i ,u ]*t [kWh ]
i , h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile nclzitei; [W ]
i , h = i *A inc =1599 [W ] i =4 W/m -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399,78 m - aria totala a spatiului incalzit [m] Q i ,u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zile ]; t = 225 X 24 = 5400 h - numr de ore perioada de nclzire. Q i =8634,6 [kWh] Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]
26
=[I sj * A snj ]* t
[kWh ]
I sj = radiaia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaa de 1m2 avand orientarea j [ W/m ]
A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeei n avand orientarea j .[mJ A snj
=A*F s *F
*g
[m]
A = aria totala a elementului vitrat n [ m]; UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeei n;
F s =F h *F o *F
Fh Fo F
f
= factorul parial de corecie datorita orizontului; = factorul parial de corecie pentru proeminente; = factorul parial de corecie pentru aripioare.
F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
A A
g= transmitanta totala la energie solara a suprafeei n; F w = factor de transmisie solara; g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;
27
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 69.9 27,9 27,9 0 Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9 Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9 Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,9 Mai 10 65,0 90,1 73,7 73,7 Iunie 0 75,5 23,02 94,5 88,25 78,0 49,10 78,8 49,10 Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5 August 0 66,6 119,9 70,1 70,1 Septembri 3 48,0 125,9 78,4 78,4 e Octombrie 23,4 124.9 64,6 64,6 31 Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5 Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6
Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2 1.2 1,8 [m] 1.5 1.5 2,2 A [m2] Fs FF g As [m2]
F
U
6 6 1
1.80 0.82 1.80 0.82 3,96 0,891
0.68 0.60 3,630 0.68 0.60 3,630 0,38 0,60 0,804
28
Aporturi Isj [W/m2] 49,10 49,10 23,02
solare Qsj [W] 178,23 178,23 18,50 374,96
pe
Dz = 225 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zilel; t = 225 X 24 = 5400 h - numr de ore perioada de nclzire. Qs = 2024,78 [kWh ] Qg
= 10659,38
[ kWh ]
9. Necesarul de cldur pentru nclzirea cldirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferena intre pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare,, astfel:
Q h =Q
- Q
[ kWh ]
= 43811,56 [ kWh ] pierderile de caldura ale cladirii;
29
= 10659,38 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;
= factor de utilizare; Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, , care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Y
Qg QL
=0,24
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional 1,atunci :
1 a 1 a +1
= 0,24 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre aporturi si pierderi; a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;
a = ao + o ao
Mc 001-1); .
30
= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h; =522233,50 s= 145,06 [ h ] a=5,63
=0,9996
Q h =33156,45
kWh/an
10. Consumul de energie pentru incalzire , Q Q

fh
fh
=Q h +Q th -Q rh , h - Q rwh Qh Q th
= 33156,45 cldirii;
Kwh/an \kWh\
- necesarul de energie pentru incalzirea
= totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala;
Q th =Q em +Q d
kWh/an
Q em
= pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de
transmisie a caldurii la consumator;
31
Q em =Q em , str +Q em ,c
kWh
Q em , str
= pierderi de caldura cauzate de distributia
neuniforma a temperaturii;
Q em , str
1em em
* Qh
kWh
em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);
Q h = 33156,45 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q em , str
=1381,51
kWh
Q em ,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;
Q em ,c =
1 c *Q h c
kWh
c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); c =0,93 Qh = 33156,45- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii; Q em ,c = 2495,64 [kWh Q em = 1381,51+2495,64=3877,15 [kWh] Q em =3877,15 [kWh]
Qd = energia termica pierduta pe reeaua de distributie;
32
Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona; 2. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului; 3. Conductele din canalul termic sunt izolate termic; 4. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9; 5. Recircularea nu exista; 6. Distributie verticala.
Q d =U i *( m - ai ) *L i *t
,
kWh/an
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
d 1 U = 1 *ln a + 2* iz di a * da
, i
[ W/mK]
iz =0,0462
[ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m]
[ W/mK]
d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] a =
1 0,3 3
[ W/mK] coeficientul global de transfer termic [ W/mK]
[ m] = temperatura medie a agentului termic
m=
tur + retur = 80 C 2
[ C] [ m]
ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t

H
= t*24= 5400
[ h ] numarul de ore in pasul de timp
33
Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a cldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd m ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0.032 0.05 5,00 1.5 0.26 80 8.73 540 500,31 termic 0,025 6 15,00 1,5 0,23 80 8,73 0 1327,76 0,020 0,04 51,00 1,5 0,19 80 8,73 540 3729,27 3 0 0,03 540 5 0 Coloane 0.020 0.013 0.013 0.02 0 0,01 3 0.01 3 24,80 16,00 156,00 4,00 4,00 4,00 0.19 0,12 0.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526,68 622,08 6065,28
Racordur i
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm. Q d = 13771,38 [ kWh/an ] Q th =17648,53 [ kWh/an ]
Q rh , h = cldur recuperata de la subsistemul de nclzire: coloane + racorduri; Q rh , h =
8214,04
kWh/an
Q rh , w = cldur recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.12);
34
Q rh , w =Q Q
fh
coloa acc na
+Q distributi kWh/an
eacc
=3994,92
kWh/an
=38596,02
11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac ,c +Q ac , d
kWh/an
Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =*c*V ac *( ac - )

ar
kWh/an
= 983,2 kg/m J - densitatea apei calde de consum la temperatura

de 60C; c = 4,183 [kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la temperatura de 60C; UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an
V ac
V ac = a*
a = 80 [
Nu 1000
m 3 /an
l J - necesarul specific de apa calda de consum om zi
pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe baza analizarii facturilor; Nu = 24[persoane] - numr de persoane; Vac = 438 m 3 /an
ac = 60 [ C ] - temperatura apei calde de consum; = 10 [ C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare
ar
a apei calde de consum. Qac = 25019,08 kWh/an
35
Q ac ,c =*c* V ac ,c *( ac ,c - ar )
kWh/an
Q a ,c = Pierderi de cldur aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum;
= 983,2
[ kg/m J - densitatea apei calde de consum la
temperatura de 60C; c = 4,183[kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la temperatura de 60C;
V ac ,c
= volumul corespunztor pierderilor si risipei de apa

m3 perioada
calda de consum,pe perioada considerata [
V a ,c = c
V ac *f 1 *f 2 - V ac
m3 perioada
V ac = 700,8
consumata
m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioada
f 1 = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara recirculare f 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice; V ac ,c =188,34 ac ,c =
m 3 /an
50 [C] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la
punctul de consum;
ar = 10 [C] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a

apei calde de consum.
Q ac ,c = 8606,56
kWh/an
36
Q ac , d = pierderi de cldur pe conductele de distribute a apei calde de consum;
Q ac , d =
U
i
, i
*( m - ai )*L i *t H
kWh/an
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;
d 1 1 U = *ln a + 2* iz di a * da
, i
[ W/mK]
iz
= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaiei;
d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; a
1 = 0,3 3
[ W/mK] coeficient de transfer termic [ W/mK]
m = temperatura medie a apei calde de consum livrate; UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
m=
tur + retur =50C; 2
ai = temperatura aerului din spaiul unde se afla distributia [C]; L i = lungimea conductei [m];
tH = t*24 = 8760 [h] numrul de ore in pasul de timp [h];

Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn m ai Q ac , d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0.032 0.025 0.013 [m] 0.05 8 0.02 5 0.01 3 [m] 23,50 30,00 48,00 [W/mK] 0.39 0.23 0.37 [oC] 50 50 50 [oC] 8.73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313,37 1813,32 4667,32
tH szi [h] 5400 5400
Q 2042,49 1117,80
sezoni
[kWh/an]
5400 2877,12
37
Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc
= 3994,92 [kWh/an]
Q acm =43419,65
[kWh/an]
12. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul cldirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:
Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 16 76,87 14,8 1137,67 vestibul 25,62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:
38
Sv Sp
<
0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %
W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:
=>
totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]
13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara
Ep = Q
f , h ,l
*f h ,l + Q
f , w ,l
*f w,l +W i ,l *f i ,l
[kWh/an]
Q f , h ,l = 38596,02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural
f , w ,l
= 53594,54 [kWh/an]
energia termica consumata pentru prepararea apei
calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electric Ep = 119447,77 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2
39
E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l
f , h ,l
*f h ,CO 2
f , w ,l
*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2
kg/an
= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]
f , w ,l
W i ,l =6442,20 [kWh/an] f h ,CO 2 = f w,CO 2 = 0,205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara - factorul de emisie la arderea gazului natural; se
f i ,CO 2 = f h ,CO 2 = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577,53 kg/an 13.3. Indicele de emisie echivalent CO2
EC O2 Ainc
I CO 2 =
= 51,47
kgCO 2 /man
CAP.
III locuine
a
Certificarea energetic a blocului de
Notarea
energetic
cldirii
se
face
funcie
de
consumurile
specifice
corespunztoare utilitilor din cldire i penalitilor stabilite corespunztor exploatrii. ncadrarea n clasele energetice se face n funcie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcie de scala energetic specific.
14.
Consumul anual nclzirea spaiilor
specific
de
energie
pentru
40
q inc =
Qinc Ainc
=96,55
kWh/man
Unde Q inc =Q f , h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399,75 m
CLASA
15.
B
pentru
Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum

Qacm Ainc
q acm =
=108,62 kWh/man
CLASA E
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
Wil = 16,11 Ainc
W i ,l =
kWh/man
41
CLASA A
17. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i ,l
=221,27 kWh/man
CLASA C
18. Penalizari acordate cldirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.00 p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.00 p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.00 p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.03 p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara
42
p5=1.05 p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.03 p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.00 p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.00 p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.02 p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.00 p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.06
po = Pi = 1,204
19. Nota energetica

Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2)
43
dac qtot *Po
q Tm
N = 100
dac qtot*po < qTm
B 1 =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001

2006; p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii; qTm - consumul specific anual normal de energie minim. qtot *Po= 266,50 kWh/man
N = 86,14
CAP. IV. CLADIREA DE REFERINTA
20.
Definirea cldirii de referin
Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a Metodologiei : a) real; b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea
44
c) d) e) f) g)
h)
i) j)
Pentru cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii incintelor ocupate (spaiu condiionat); Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11. Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca n cazul cldirii de referin; Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este ( ) = 0,26; Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale; Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1, considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I); Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz: - staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale, - central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cldiri care nu sunt racordate la un sistem de nclzire districtual; Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare; Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de costuri de nclzire;
k)
n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic compact; l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din apartamente; m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare; n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/m K, avnd o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint
45
numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar A nc reprezint aria util a spaiului nclzit / condiionat; p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie; q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice (dup caz); r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.
Nr. crt 1 2 3 4
Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL
A [m2] 383,16 133,25 133,25 25,56 675,22
A R min

W K
m2 K m in W
1,40 3,00 4,00 0,40
[ ]
273,68 44,41 33,31 63,9 415,3
1 1 1 1
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:
RM =
Aj
j =1 j =1 4 Aj Rj
= 1, 62 mWK
2
21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta

Coeficientul global de izolare termica,

1 G = V
G mWK 3
[ ]
e calculeaza cu relatia:
A Rm
+ 0,3 4n
[ ]
W m3 K
Unde:
46
V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m] i n , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare i e
n - viteza de ventilare natural a cldirii, respectiv numrul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,avnd n vedere urmtoarele caracteristici : n = 0,6 h-1 cldire adpostit (n centrul oraului); cldire cu mai multe apartamente, cu dubl orientare; clasa de permeabilitate - ridicat ( tmplrie fr msuri de etanare).
G=
1 1 0 9 ,79 8
4 1 53 + 0,3 4 0,6 = 0,378+0,204=0,58 ,

si N=3 niveluri rezulta
[ ]
W m3 K
Pentru
A V
= 0,5 9
GN = 0,68
[ ]
W m3 K
- din C107/1
G<GN (0,58 < 0,68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11
22. Consumul specific anual de caldura

Din tema lucrrii avem: - consumul anual specific de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii de referinta la nivelul sursei de cldur: =105kWh/ m2an => clasa energetic - B - consumul anual specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetic ac,an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
R q inc , an , sursa
- consumul anual specific de cldur pentru iluminat : 15 kWh/ man. 2 R q = 5,8 kWh/ m an il,an A => consumul anual specific de energie total pentru cldirea existent:
=> clasa energetic -
47
= q
inc,an
+q T
ac,an
2 +q =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an il,an
= 170,8 kWh/m an
clasa energetica
23. Emisia de CO 2
Factorul de emisie de CO se determin conform MC.001/2 2006, cap. II, pag. 202 i 2 C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.: - la utilizarea combustibililor convenionali gaze naturale: factorul de emisie CO = 0,205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) 0,205 kg/kWh = (105 + 60) 0,205=33,82 kg/ m an 2 inc,an ac,an - la utilizarea combustibililor electricitii: factorul de emisie CO = 0,09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an 0,09 = 0,52 kg/ m an 2 il,an 2 => Total emisie CO = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an 2 2 CO = 34,34 kg/ m an 2 24. Notarea energetica a cladirii de referinta MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1,00 Se calculeaza si se compara : (q
R
p0
2 ) = 170,8 1,00 = 170,8 Kwh/m an > q
Tm
2 = 125 Kwh/m an
Din MC.001/3 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obin valorile pentru: B = 0,001053, B = 4,73677. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
N R = exp (- B1 qT R p 0 + B2) = exp (- 0,001053 170,8 1,00 + 4,73677) = exp (0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176
N R = 95,29
48
CAP. V termica
Analiza energetic a Variantei I de reabilitare
49
Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. In principal, este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale. Rezultatele analizei sunt urmatoarele:
50
Varianta
Necesar caldura cladire
Consum anual incalzire
V0 (Cl.Reala) V1
(kWh/an) (kWh/an) 128514,91 111083,46 63753,20 38596,02
Consum anual Specific incalzire (kWh/m2,an) 277,88 96,55
Consum total specific
Consum total
Economia anuala
Nota Energetica
Durata de incalzire [zile] 225 225
(kWh/m2,an) 402 221,27
(kWh/an) 160945,31 88457,87
(kWh/an) (%) 0 0 72487,44 54,96
48,39 86,14
51
CAP. VI
Analiza economica a Variantei I
Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei - costul de investitie a variantei I
VNA NR
C(m)
-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I

-
costul specific al energiei termice economisite
-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica
24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (VNA)

Relaia de baz este proiecia la momentul zero a tuturor costurilor i are forma:
3 N N
k t
VNA = C0 + n care:
CEk
k=1
[(1+f ) / (1+i)]
t=1
+ CM
[1/ (1+i)]
t=1
VNA valoarea net actalizat C0 costul investiiei totale la momentul zero al cldirii existente [RON] CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referin [RON / an] CM - costul anual al operaiunilor de mentenan la nivelul anului de referin [RON / an] f rata anual de cretere a costului cldurii (a felului de energie) [%] i rata anual de depreciere a monedei utilizate [%] k indice a felului de energie utilizat (gaz, energie termic, energie electric) N durata fizic de via considerat a sistemului analizat t variabila timpului t = 1, N [an] Se fac urmtoarele IPOTEZE: 1. performana energetic a sistemului se menine la aceeai valoare pe ntreaga durat de via N, fiind valabil cu condiia asigurrii verificrilor periodice ale performanei energetice i implicit remedierile necesare, dac este cazul 2. rata de cretere anual a costului cldurii = ct pe durata N 3. rata de depreciere anual a monedei = ct 4. CM este puin imoprtant poate fi neglijat 5. vom lua n considerare numai energia termic, deci renunm la indicele k.
52
Se obine o relaie simplificat de forma: VNA = C0 + CE X

N
unde:
X=
t=1
[(1+f) / (1+i)]
Se analizeaz n paralel dou valori VNA specifice unei rezolvri clasice (VNA clasic) i unei rezolvri energetice (VNA energ). Ambele soluii vor avea dotri cu durata de viaa fizic N egale. Diferna dintre ele este VNA.
VNA = VNA clasic VNA energ

VNA clasic = C0 + CE clasic X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ X n care: C0 costul investiiei totale la momentul zero C(m) - costul investiiei suplimentare datorit modernizrii energiei la nivel de an zero CE clasic cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referin [RON / an] CE energ cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referin [RON / an]
VNA = C
+ ( CE clasic X ) - C0 - C(m) - ( CE energ X )

E clasic
VNA = ( C
Se va obine: n care:
- CE energ ) X - C(m)
/ (- 1)
VNA = C
(m)
-(
X)
CE reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referin [RON / an] Din termenul stng al relaiei (4) scris sub forma VNA < 0 citim condiia de eficien a investiiei n soluia modernizat energetic. Termenul din dreapta al relaiei (4) va fi: Se va mprii relaia cu CE: ( C(m) / CE ) - X < 0 ( C(m) / CE ) < X C(m) - ( CE X ) < 0
53
Ca acest raport ( C(m) / CE ) s scad, trebuie ca numitorul s creasc, adic s creasc reducerea costurilor de exploatare anuale. Dac notm raportul cu A, atunci X > A, adic anii de referin considerai s fie suficient de muli, ca din economia anual de energie s putem recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de modernizare energetic, pentru asigurarea eficienei. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:
an QT = 160945,31 kWh an QINC = 88457,87 kWh
C(m) =116316 lei E=
- conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008 =160945,31-88457,87=72487,44 kWh
an T
-Q
an INC
C E =Ec=72487,440,203=14714,95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh
VNA = C
N
(m)
-(
X)
X=
[(1+f) / (1+i)]
t=1
unde: f=0,15 i=0,06 N=16 ani Rezulta X= 33,74 ani
VNA = C
A=
C( m ) CE
(m)
-(
X )=116316-14714,95 33,74=116316-341514,59= -380166,42 lei
116316 = 7,90 14714,95
X=33,74 A<X rezulta ca anii de referinta considerai N= 16 ani sunt suficient de muli, ca din economia anual de energie s putem recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de modernizare energetic, pentru asigurarea eficienei.
54
25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIIEI SUPLIMENTARE (NR)

Se va nlocui durata de via fizic N cu NR, ca valoare necunoscut, n relaia scris sub forma explicit i punem condiia de recuperare a investiiei VNA = 0.
C(m) ns
C [(1+f) / (1+i)] = 0
E t
t=1
CE = c E ,
n care:
c costul actual al unitii de energeie exprimat n [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] E economia anual de energeie estimat obinut prin implementarea msurii de modernizare energetic [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c E NR NR = C(m) / (c E)
NR = C(m) / (c E) =
116316 =7,90 ani 14714, 95
26. COSTUL UNITII DE ENERGIE ECONOMISIT [RON/kwh]

prin proiectul de modernizare energetic a unei cldiri existente economisit), relaia (7) se va transcrie astfel: C(m) e E N = 0 C(m) = e E N e = C(m) / (N E) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh
e=
C( m ) E N
116316 = 0,100 lei/kWh 72487, 44 16
55
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice:
Varianta
Economia anuala
Cost Aprox. investitie
Durata de viata
Durata Recuperare investitie
Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0,100
(kWh/an ) V1 72487,44
( lei ) 116316
( ani ) 16
( ani ) 7,90
56
CAP. VII
Concluzii
Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Varianta de reabilitare V1(S1) - implica un cost de cca. 116 316 lei si se recupereaza in cca. 7,90 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.100 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. 2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.
3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7,90 ani, rezulta ca investitia este rentabila. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.
4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei, adica 18495,60 lei , respectiv 1541,30 lei /apartament.
5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local,iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer,apa,sol- conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.
6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. 7. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.Deoarece OUG nr.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii, se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii , functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera, si implicit la diminuarea facturilor de energie. 57
CAP. VIII CERTIFICATUL ENERGETIC
58
Cod potal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0
Nr. nregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 -
Data nregistrrii z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86,14 Cldirea de referin
Performana energetic a cldirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanei Energetice a Cldirilor elaborat n aplicarea Legii 372/2005 Eficien energetic ridicat
Notare energetic: Cldirea certificat
A B C
Certificatdeperformanenergetic
B D E F G
Eficien energetic sczut Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: [kWh/man] [kgCO2/man] 221,27 51,47
C
170,8 34,34 Clas energetic Cldirea Cldirea de certificat referin 0 m m m , versiunea: Semntura i tampila auditorului ......................
nclzire: 96.55/105 B B Ap cald de consum: 108,62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat artificial: 16,11/5,8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]: Date privind cldirea certificat: Adresa cldirii: Oradea,str.Horea,nr.109 Categoria cldirii: bloc Regim de nlime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborrii certificatului energetic: Programul de calcul utilizat:
Aria util: .. . 372,45 Aria construit desfurat: 495 Volumul interior al cldirii: 1097,98 informativ
Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri: Specialitatea Numele i prenumele Seria i Nr. i data nregistrrii (c, i, ci) Nr. certificat certificatului n registrul de atestare auditorului ...................... ..................................... ....................... .................. ...............................
59
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANEI ENERGETICE A CLDIRII
Grile de clasificare energetic a cldirii funcie de consumul de cldur anual specific: NCLZIRE:
B
AP CALD DE CONSUM:
E
B C
A
ILUMINAT:
B C
B C
70 117
343
173
245
500
40 49
91
E F
132
200
kWh/man
kWh/man
kWh/man
TOTAL:NCLZIRE, AP CALD CLIMATIZARE: MECANIC: DE CONSUM, ILUMINAT

C
VENTILARE
B C
B C D
G
A
B C D
120
G
59
90
15 35
59
125 201
566
291
408
820
20 50 87 134
198
300
5 8 11 15
73
kWh/man
kW h/m an
k W h/m a n
Performana energetic a cldirii de referin: Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: nclzire: 105 Ap cald de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat: 5,8 Notare energetic
95,29
Penalizri acordate cldirii certificate i motivarea acestora: P0 = 1,38 dup cum urmeaz.
Ccladire fara subsol p1 = 1,00 Ua de intrare cldire nu este prevzut cu sistem automat de nchidere,dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01 Ferestre / ui n stare bun, dar neetane p3 = 1,02 Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj p4 = 1,05 Instalaia de nclzire a fost splat / curat cu mai mult de trei ani n urm p5 = 1,05 Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i golire a acestora p6 = 1,03 Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1,00
60
30
21
Tencuial exterioar czut parial Pereii exteriori prezint pete de condens Cladire far pod locuibil Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta Cldire fr sistem de ventilare organizat
p8 = 1,05 p9 = 1,02 p 10 =1,00 p 11 = 1,00 p12 = 1,10
P0=11,011,021,051,051,031.001,051,021,001,001,02=1,38
Recomandri pentru reducerea costurilor prin mbuntirea performanei energetice a cldirii:

Soluii recomandate pentru anvelopa cldirii,
1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ; 2.termoizolarea terasei ; 3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ; 4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. Soluii recomandate pentru instalaiile aferente cldirii, dup caz. Se vor prezenta la modulul de instalatii. INFORMAII PRIVIND CLDIREA CERTIFICAT Anexa la Certificatul de performan energetic nr. 1. Date privind construcia:
Categoria cldirii:
de locuit, individual
de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cmine, internate spitale, policlinici hoteluri i restaurante cldiri pentru sport cldiri social-culturale cldiri pentru servicii de comer alte tipuri de cldiri consumatoare de energie
Nr. niveluri:
Subsol, Parter + 2E Aria unui apartament [m] 1
Demisol, etaje
Nr. de apartamente i suprafee utile: Tip. ap. 0 1 cam. 2 cam. 3 cam. 4 cam. 5 cam. Nr. ap. 2 12 12 293,64 293,64 m Sut [m] 3
24,47
TOTAL
Volumul total al cldirii:1097,98 Caracteristici geometrice i termotehnice ale anvelopei:
61
Tip element de construcie 0 PE FE UE TE Sb
Rezistena termic corectat [mK/W] 1 0,495 0,325 0,325 0,440 4,04
Aria [m] 2 383,25 21,6 3,96 133,25 133,25 675,22 m-1
Total arie exterioar [m]
Indice de compactitate al cldirii, SE / V: 0,61 2. Date privind instalaia de nclzire interioar:
Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor: Surs proprie, cu combustibil: Central termic de cartier Termoficare punct termic central Termoficare punct termic local Alt surs sau surs mixt: Tipul sistemului de nclzire: nclzire local cu sobe, nclzire central cu corpuri statice, nclzire central cu aer cald, nclzire central cu planee nclzitoare, Alt sistem de nclzire: Date privind instalaia de nclzire local cu sobe:nu este cazul - Numrul sobelor: - Tipul sobelor, mrimea i tipul cahlelor tabel.
Date privind instalaia de nclzire interioar cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2 Tip corp static fonta 624/4 Numr corpuri statice [buc.] n spaiul n spaiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafa echivalent termic [m] n spaiul n spaiul Total locuit comun 56,68 13,54 70,22
Tip distribuie a agentului termic de nclzire: inferioar, superioar, mixt Necesarul de cldur de calcul: : 33156,45 Racord la sursa centralizat cu cldur: kW
racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40 mm, - disponibil de presiune (nominal): mmCA ,
Contor de cldur: - tip contor
62
- anul instalrii , - existena vizei metrologice Elemente de reglaj termic i hidraulic: - la nivel de racord - la nivelul coloanelor - la nivelul corpurilor statice
; , , ;
Lungimea total a reelei de distribuie amplasat n spaii nenclzite 71 m; Debitul nominal de agent termic de nclzire l/h;
Curba medie normal de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130
Temp. tur agent primar[C] Temp.ext. [C] Temp. tur agent secundar[C] Qnc. mediu orar [W]
+10 41
+8 42
+6 44
+4 46
+2 48
0 50
-2 52
-4 54
-6 56
-8 58
-10 61
-12 65
-15 70
Date privind instalaia de nclzire interioar cu planeu nclzitor:nu este cazul Aria planeului nclzitor: m Lungimea i diametrul nominal al serpentinelor nclzitoare; Diametru serpentin. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaiei:
3. Date privind instalaia de ap cald de consum:
Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Surs proprie, cu: Central termic de cartier Termoficare punct termic central Termoficare punct termic local Alt surs sau surs mixt:
63
Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din surs centralizat, Central termic proprie, Boiler cu acumulare, Preparare local cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare local pe plit, Alt sistem de preparare a.c.m.:
Puncte de consum a.c.m.: 48 Numrul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizat cu cldur: racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcional, nu funcioneaz nu exist
Contor de cldur general:
- tip contor , - anul instalrii , - existena vizei metrologice nu exist parial peste tot
Debitmetre la nivelul punctelor de consum:
4. Informaii privind instalaia de climatizare: 5. Informaii privind instalaia de ventilare mecanic: 6. Informaii privind instalaia de iluminat:
ntocmit, Auditor energetic pentru cldiri, tampila i semntura
64
Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit cldirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice.
65
20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea n construcii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziiei aerului n spaii cu diverse destinaii, n funcie de activitile desfurate n regim de iarn-var. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor necesare expertizrii termoenergetice a construciilor i instalaiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cldirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.
66
VARIANTA II
67
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie
66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124
68
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. I INTRODUCERE
S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate.
69
CAP II
1. Masuri propuse
Date Generale
Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse, si anume: 1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime ,inclusiv a soclului cu polistiren extrudat, 2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime ; 3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 4705 ; longitudine E21 55; altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 C ; -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate; -zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97; -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade; -categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala; -Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s; -Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp; -Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;
70
-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent ; Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .
1.2.Descrierea tipurilor de instalaii interioare i alctuirea acestora (nclzire, ventilare/climatizare, ap cald menajer, iluminat) nclzirea blocului analizat este asigurat prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic nvecinat. Conductele subtraverseaz carosabilul i o zon verde pn la PT, printr-un canal termic care se deschide n caminul cldirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniiale din fonta. Casa scrii este nclzit n mod direct. Distribuia agentului termic se realizeaz prin sistem bitubular cu distribuie inferioar i coloane verticale care strbat planeele. Coloanele sunt aparente i sunt racordate la partea superioar a cldirii la vasul de aerisire. n canalul termic al cldirii conductele formeaz o reea de distribuie ramificat.
71
Instalaia de alimentare cu ap cald de consum urmeaz acelai traseu
ca i
instalaia de alimentare cu cldur i se ramific pe vertical n coloane care alimenteaz bile din apartamente. Se constat degradarea i lipsa pe arii extinse a termoizolaiei aferente conductelor de alimentare cu ap cald de consum. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentat cu ap rece de la reeaua oreneasc. n blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum ap rece i 24 de puncte de consum ap cald. Condiiile convenionale de calcul sunt fixate de valorile: tur =90C, retur
= 70 C,
=20C,
e=
-15C
Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente att n apartamente ct i n spaiile comune. 1.3.Regimul de ocupare al cldirii Regimul de ocupare al cldirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu cldur se consider n regim continuu. Cldirea nu este echipat cu sisteme de ventilare mecanic, rcire sau condiionarea aerului. 1.4. Anvelopa cldirii i volumul nclzit al cldirii Anvelopa cldirii reprezint totalitatea elementelor de construcie care nchid volumul nclzit, direct sau indirect.
2. Parametrii climatici
2.1 Temperatura convenional exterioar de calcul Pentru iarn, temperatura convenional de calcul a aerului exterior se consider n funcie de zona climatic n care se afl localitatea Oradea (zona II), conform STAS 1907/1, astfel:
72
e = - 15c 2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensitile medii lunare i temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Oradea. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11,9 18,8 28,2 38,6 65,0 75,5 76,8 66,6 48,0 23,4 14,0 10,1 S 69,9 99,6 95,2 93,5 90,1 94,5 108,4 119,9 125,9 124,9 71,3 59,8 V 27,9 49,9 60,9 74,9 73,7 78,0 79,5 70,1 78,4 64,6 31,5 23,6 E 27.9 49,9 60,9 74,9 73,7 78,0 79,5 70,1 78,4 64,6 31,5 23,6
Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [C] Ianuarie -2.0 Februarie 0,6 Martie 5,2 Aprilie 10,8 Mai 15,8 Iunie 18,7
73
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
20,5 19,9 16,1 10.6 5.2 0.4
3. Temperaturi de calcul ale spaiilor interioare

3.1Temparatura interioar predominant a ncperilor nclzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominant pentru cldiri de locuit este: i = 20*C 3.2Temperatura interioar a spaiilor nenclzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spaiilor nenclzite de tip subsol i casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilan termic.Nu este cazul. 3.3 Temperatura interioar de calcul Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dac diferena de temperatur ntre volumul nclzit i casa scrilor este mai mic de 4oC, ntregii cldiri se aplic calculul monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:
i =
A A
ij j
[oC]
74
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1. Spatiu camera baie Vestibul- casa scarii Aj 21,59 4,675 25,62 ij 20 22 18 Ajij 431,8 102,85 461,16 Aj 259,08 56,1 76,86 Aj ij 5181,6 1234,2 1383,48 i
i =
5181, 6 + 1234, 2 + 1383, 48 7799, 28 = = 19,89 C 259, 08 + 56,1 + 76,86 392, 04
4. Calculul coeficienilor de pierderi de cldur HT i HV

b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H H = Hv + Ht [W/K] b.Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, HV
Hv =
Unde:
a *Ca *na *V 3, 6
[W ] K
a =1,2 kg/m -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 ) c a =1,005 KJ/kgK caldura specifica a aerului
1 n a = 0,6 [ h ] nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )
75
Numrul de schimburi de aer pe or Categoria cldirii Clasa de permeabilitate adpostire ridicat medie sczut neadpostite 1.5 0.8 0.5 moderat 1.1 0.6 0.5 adp. adpostite 0.7 0.5 0.5 neadpostite 1.2 0.7 0.5 moderat 0.9 0.6 0.5 adp. adpostite 0.6 0.5 0.5 neadpostite 1 0.6 0.5 moderat 0.7 0.5 0.5 adp. adpostite 0.5 0.5 0.5 V = 1097,98 [m1] - volumul nclzit. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de
Cldiri individuale
Cldiri cu mai multe apartamente, cmine, internate etc.
dubl expunere
simpl expunere
Hv = 220,69
[W/K]
c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transimise, HT HT= L
+ L s+Hu [W/K]
L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii [ W/K ]; Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];
L=U Hu
, j
*A
[W/K]
76
, j
= transmitana termic corectat a prii j din
anvelopa cldirii[W/mK
]
, j
Aj = aria pentru care se calculeaz U
[ m ]
Tabel 2.5.1: Coeficieni de cuplaj termic ai spaiului incalzit Elementul construcie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j
U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25
Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25
U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40
[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite
=249,40+31,98=281,38 [ W/K]
Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:
H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]
77
5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabilete perioada de nclzire preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este 0eo=12C.
Tabel2.6.1: incalzire
Determinarea
perioadei
de
Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t eo e em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire
78
Tempertura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu nclzire ale fiecrei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12C) Q
L
= H*(i- e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura
H = 502,07
i = 19.89 C - temperatura interioara de calcul ;
e = 3,361C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire [C]; Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.
Q =36248,78 [kWh/an]
L
Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
79
em =
9 x10, 6 + 30x 5, 2 + 31x 0, 4 31x 2+ 28x 0, 6+ 3 1x 5, 2 + 2 1x10,8 182
0 = 3,361 C
18,7C
iulie
sept
mart
-5C
Qg=Qi+Qs [kWh/an]
Q i = degajari de cldur interne[kWh]
Qi = [ ih +(1-b)* iu ] * t [kWh ] ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] nclzite [W]; ih = i *A inc =
80
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2C
i McOOl -
= 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. PII, A inc = 399,78 aria totala a spatiului incalzit ( m )
iu neinclzite - (w)
0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaiile
Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat grafic [ zile ] t=
182 x 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

[ kWh]
Q i = 6984,43
Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh]; Qs

= [I sj *A
snj
]*t
[kWh]
I sj = radiaia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaa de 1 m avand orientarea j [ w/m] A snj = aria receptoare echivalent a suprafeei n avand orientarea j A snj =A*F [ m ] *F *g [ m ]
A = aria totala a elementului vitrat n [m ]; F

s
= factorul de umbrire a suprafeei n;
= F h *F o *F
F h = factorul partial de corectie datorita orizontului;
F o = factorul partial de corectie pentru proeminente;
81
= factorul partial de corectie
pentru aripioare.
= factorul de reducere pentru
ramele vitrajelor; F =
Ag 1, 224 A = = =0,68 1,8 At A

g = transmitanta totala la energie solara a suprafeei n;
g=Fw g Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9 g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj; g =0,67 Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H. Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 69.9 27,9 27,9 0 Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9 Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9 Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,9 Mai 0 65,0 90,1 73,7 73,7 Iunie 0 75,5 19,19 94,5 82,35 78,0 43,78 78,8 43,78 Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5 August 0 66,6 119,9 70,1 70,1 Septembri 0 48,0 125,9 78,4 78,4 e Octombrie 9 23,4 124.9 64,6 64,6 Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5 Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6 Intensitatea radiaiei solare medii pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a intensitilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
82
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2 [m] 1.5 A [m2] Fs FF g As [m2]
F
U
6 6 1
1.80 0.82
0.68 0.60 3,630 0.68 0.60 3,630 0,38 0,60 0,804
1.2 1.5 1.80 0.82 1,8 2,2 3,96 0,891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.99 158,99 15,43 333,41
Isj [W/m2] 43,8 43,8 19,19
Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat grafic t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.
Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]
Q g = 8520,78
[kWh]
Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:
Qg t
=1950
[ W]
83
Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient
adimensional,
care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Qg QL
=0,23
= 8520,78 - aporturi totale de cldur kWh Q

L
= 396248,78 - pierderile de
cldur ale cldirii kWh = 0,23 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre aporturi si pierderi;
Deoarece coeficientul adimensional
1 , ATUNCI:
1 =
1 a 1 a +1
UNDE:
84
a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;
a = ao + o ao
Mc 001-1), tab.1.2 ; .
= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h; =
C H
C= capacitatea termica interioara a cladirii C= j * Aj = ij *c ij *d ij *Aj [J/K]
Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior , astfel : 8. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Pentru pereti interiori
85
Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen c d A C entul te J/kgK m J/K m Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0,015 0,250/2 0,015 0,125/2 0,015 0,375 0.025 0,0015 0,025 0,02 0,14 0,10 0,12/2 0,10 0,12/21 147,30 147,30 114,42 114,42 383,16 383,16 383,16 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 133,25 2969568,00 28833975,00 5048836,50 28956564,00 7724505,60 112505354,00 13678812,00 525271,50 5036850,00 3581760,00 40742520,00 19028100,00 17461080,00 19028100,00 17461080,00
Pereti exteriori
Planseu
Planseu
86
= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286,09 MJ/K, 1J=1W/s H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura =522233,50 s = 145,06 h a= 5,63 1 =0,9997
W/K
6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii
e d = id
e d
* a H
= temperatura de echilibru
id =19.89 C - temperatura interioara de calcul; = 0,9997 factorul de utilizare al aporturilor; a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ; H = 502,07 W/K - coeficientul de pierderi termice ale cldirii Temperatura de echilibru a cladirii este:
e d
= 16,01 C
87
Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t ed e em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 4,68 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire
Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile, adica 5208 ore. Temperatura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile ale fiecrei luni.
88
18,7C
iulie
sept
mart
-5C
6.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic

Cladirea de locuit are un program de funcionare continuu, avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii
89
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2C
Q L =H*( i - e )*t
[ kWh ]
H = 502,07 K - coeficient de pierderi de caldura

i = 19,89 C - temperatura interioara de calcul [C ]; e = 4,68 C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire
Dz = 217 zile- durata perioadei de nclzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h - numr de ore perioada de nclzire. [ zile]
[C ];
Q L = 39770,81 [kWh\ 8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii

Q
g
= Qi + Q
[ kWh ]
Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[ i , h +(1+b)*Q i ,u ]*t [kWh ]
i , h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile nclzitei; [W ]
i , h = i *A inc =1599 [W ] i =4 W/m -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399,78 m - aria totala a spatiului incalzit [m] Q i ,u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zile ];
90
t = 217 X 24 = 5208 h - numr de ore perioada de nclzire. Q i =8280,72 [kWh]
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q
s
= aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]
=[I sj * A snj ]* t
[kWh ]
I sj = radiaia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaa de 1m2 avand orientarea j [ W/m ]
A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeei n avand orientarea j .[mJ
A snj
=A*F s *F
*g
[m]
A = aria totala a elementului vitrat n [ m]; Fs= factorul de umbrire a suprafeei n;
F s =F h *F o *F
Fh Fo F
f
= factorul parial de corecie datorita orizontului; = factorul parial de corecie pentru proeminente; = factorul parial de corecie pentru aripioare.
91
F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F
F
A A
g= transmitanta totala la energie solara a suprafeei n; F w = factor de transmisie solara; g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;
Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 69.9 27,9 27,9 0 Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9 Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9 Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,9 Mai 5 65,0 90,1 73,7 73,7 Iunie 0 75,5 21,93 94,5 79,23 78,0 48,13 78,8 48,13 Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5 August 0 66,6 119,9 70,1 70,1 Septembri 0 48,0 125,9 78,4 78,4 e Octombrie 23,4 124.9 64,6 64,6 31 Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5 Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6
92
Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2 [m] 1.5 A [m2] Fs FF g As [m2]
F
U
6 6 1
1.80 0.82
0.68 0.60 3,630 0.68 0.60 3,630 0,38 0,60 0,804
1.2 1.5 1.80 0.82 1,8 2,2 3,96 0,891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174,71 174,71 17,63 367,05
Isj [W/m2] 48,13 48,13 21,93
Dz = 217 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zilel; t = 222 X 24 = 5208 h - numr de ore perioada de nclzire. Qs = 1911,59 [kWh ] Qg
= 10162,31
[ kWh ]
9. Necesarul de cldur pentru nclzirea cldirii, Qh
93
Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferena intre pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare,, astfel:
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q
L
- Q
[ kWh ]
Q Q
= 39770,81 [ kWh ] pierderile de caldura ale cladirii; = 10162,31 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;
= factor de utilizare; Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, , care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Y
Qg QL
=0,25
Deoarece coeficientul adimensional 1,atunci :
1 a 1 a +1
94
= 0,25 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre aporturi si pierderi; a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ; UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
a = ao + o ao
Mc 001-1); .
= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h; =522233,50 s= 145,06 [ h ] a=5,63
=0,9997
Q h =29611,55
kWh/an
95
10. Consumul de energie pentru incalzire , Q Q

fh
fh
=Q h +Q th -Q rh , h - Q rwh Qh Q th
= 29611,55 incalzirea cldirii;
Kwh/an \kWh/an\
- necesarul de energie pentru
= totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala;
Q th =Q em +Q d
kWh/an
Q em
= pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de
transmisie a caldurii la consumator;
Q em =Q em , str +Q em ,c
kWh
Q em , str
= pierderi de caldura cauzate de distributia
neuniforma a temperaturii;
96
Q em , str
1em em
* Qh
kWh
em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);
Q h = 29611,55 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q em , str
=1233,81
kWh
Q em ,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;
Q em ,c =
1 c *Q h c
kWh
c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); c =0,93 Qh = 29611,55- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii; Q em ,c = 2228,82 [kWh Q em = 1233,81+2228,82=3462,63 [kWh] Q em =3462,63 [kWh]
Qd = energia termica pierduta pe reeaua de distributie; Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;
97
8. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului; 9. Conductele din canalul termic sunt izolate termic; 10. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ); UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
11. Recircularea nu exista; 12. Distributie verticala.
Q d =U i *( m - ai ) *L i *t
,
kWh/an
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura
d 1 U = 1 *ln a + 2* iz di a * da
, i
[ W/mK]
iz =0,0462
[ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m]
[ W/mK]
d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] a =
1 0,3 3
[ W/mK] coeficientul global de transfer termic [ W/mK]
[ m] = temperatura medie a agentului termic
m=
tur + retur = 80 C 2
[ C] [ m]
ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t

H
= t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp
98
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a cldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd m ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.032 0.05 5,00 1.5 0.26 80 8.73 520 482,52 termic 0,025 6 15,00 1,5 0,23 80 8,73 8 1280,55 0,020 0,04 51,00 1,5 0,19 80 8,73 520 3596,67 3 8 0,03 520 5 8 Coloane 0.020 0.013 0.013 0.02 0 0,01 3 0.01 3 24,80 16,00 156,00 4,00 4,00 4,00 0.19 0,12 0.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472,40 699,96 5849,62
Racordur i
L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm. Q d = 13381,72 [ kWh/an ] Q th =16844,35 [ kWh/an ]
Q rh , h = cldur recuperata de la subsistemul de nclzire: coloane + racorduri; Q rh , h =
8021,98
kWh/an
Q rh , w = cldur recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.12);
99
Q rh , w =Q Q
fh
coloa acc na
+Q distributi kWh/an
eacc
=3994,92
kWh/an
=34439
11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac ,c +Q ac , d
kWh/an
Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =*c*V ac *( ac - )

ar
kWh/an
= 983,2 kg/m J - densitatea apei calde de consum la temperatura

de 60C; c = 4,183 [kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la temperatura de 60C; = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an
V ac
V ac = a*
a = 50 [
Nu 1000
m 3 /an
l J - necesarul specific de apa calda de consum om zi
pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe baza analizarii facturilor; Nu = 24[persoane] - numr de persoane; Vac = 438 m 3 /an ] - temperatura apei calde de consum;
ac = 60 [ C
100
ar = 10 [ C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.
Qac = 25019,08 kWh/an
Q ac ,c =*c* V ac ,c *( ac ,c - ar )
kWh/an
Q a ,c = Pierderi de cldur aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum; UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
= 983,2
[ kg/m J - densitatea apei calde de consum la
temperatura de 60C; c = 4,183[kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la temperatura de 60C;
V ac ,c
= volumul corespunztor pierderilor si risipei de apa

m3 perioada
calda de consum,pe perioada considerata [
V a ,c = c
V ac *f 1 *f 2 - V ac
m3 perioada
V ac = 700,8
consumata
m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioada
f 1 = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara recirculare f 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice; V ac ,c =188,34 ac ,c =
m 3 /an
50 [C] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la
punctul de consum;
101
ar = 10 [C] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a

apei calde de consum.
Q ac ,c = 8606,56
kWh/an
Q ac , d = pierderi de cldur pe conductele de distribute a apei calde de consum;
Q ac , d =
U
i
, i
*( m - ai )*L i *t H
kWh/an
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;
d 1 U = 1 *ln a + 2* iz di a * da
, i
[ W/mK]
iz
= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaiei;
d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; a =
1 0,3 3
[ W/mK] coeficient de transfer termic [ W/mK]
m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;
m=
tur + retur =50C; 2
ai = temperatura aerului din spaiul unde se afla distributia [C]; L i = lungimea conductei [m];
tH = t*24 = 8760 [h] numrul de ore in pasul de timp [h];

Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn m ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o
tH szi [h]
sezoni
[ C]
[h]
[kWh/an]
[kWh/an]
102
Canal termic Coloane Racordur i
0.032 0.025 0.013
0.05 8 0.02 5 0.01 3
23,50 30,00 48,00
0.39 0.23 0.37
50 50 50
8.73 20 20
8760 8760 8760
3313,37 1813,32 4667,32
5208 5208
2042,49 1117,80
5208 2877,12
Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc
= 3994,92 [kWh/an]
Q acm =43419,65
[kWh/an]
12. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul cldirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:
Sv Sp
<
0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %
W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an
103
datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:
=>
totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]
13. Energia primara si emisiile de CO2

13.1. Energia primara
Ep = Q
f , h ,l
*f h ,l + Q
f , w ,l
*f w,l +W i ,l *f i ,l
[kWh/an]
Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural
f , w ,l
= 43419,65 [kWh/an]
energia termica consumata pentru prepararea apei
calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electric Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l
*f h ,CO 2
f , w ,l
*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2
kg/an
= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]
f , w ,l
W i ,l =6442,20 [kWh/an]
104
f h ,CO 2 = f w,CO 2 = 0,205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara
- factorul de emisie la arderea gazului natural; se
f i ,CO 2 = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540,80 kg/an 13.3. Indicele de emisie echivalent CO2
EC O2 Ainc
I CO 2 =
= 41,37
kgCO 2 /man
CAP. III
Notarea
Certificarea energetic a blocului de locuine

a cldirii se face n funcie de consumurile specifice
energetic
corespunztoare utilitilor din cldire i penalitilor stabilite corespunztor exploatrii. ncadrarea n clasele energetice se face n funcie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcie de scala energetic specific.
14.
Consumul anual nclzirea spaiilor

Qinc Ainc
specific
de
energie
pentru
q inc =
=86,15
kWh/man
Unde Q inc =Q f , h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399,75 m
105
CLASA
15.
B
pentru
Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum

Qacm Ainc
q acm =
=108,62 kWh/man
CLASA E
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
Wil = 16,11 Ainc
W i ,l =
kWh/man
CLASA A
106
17. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i ,l

=210,88 kWh/man
CLASA C
18. Penalizari acordate cldirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.00 p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.00 p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.00 p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.03 p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.05 p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.03 p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura
107
p7=1.00 p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.00 p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.02 p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.00 p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.06 po = Pi = 1,204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
19. Nota energetica

Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dac qtot *Po
q Tm
N = 100
dac qtot*po < qTm
B 1 =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001

2006; p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii; qTm - consumul specific anual normal de energie minim.
108
qtot *Po= 253,89 kWh/man
N = 99,69
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.3. CLADIREA DE REFERINTA
20.
Definirea cldirii de referin
Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a Metodologiei : a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real; b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii incintelor ocupate (spaiu condiionat); c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11. d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca n cazul cldirii de referin; e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este ( ) = 0,26; f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale; g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1, considernduse c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);
109
h)
Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz: staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale, - central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cldiri care nu sunt racordate la un sistem de nclzire districtual; i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare; j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de costuri de nclzire; k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic compact; l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din apartamente; m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;
n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/m K, avnd o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint aria util a spaiului nclzit / condiionat; p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie; q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice (dup caz); r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.
Nr. crt 1 2 3 4
Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL
A [m2] 383,16 133,25 133,25 25,56 675,22
A R min
W K
Rm in mWK
2
[ ]
273,68 44,41 33,31 110 63,9 415,3
1,40 3,00 4,00 0,40
1 1 1 1
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:
RM =
Aj
j =1 j =1 4 Aj Rj
= 1, 62 mWK
2
21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta

Coeficientul global de izolare termica,
1 G = V
G mWK 3
[ ]
e calculeaza cu relatia:
A Rm
+ 0,3 4n
[ ]
W m3 K
Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m] i n , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare i e
n - viteza de ventilare natural a cldirii, respectiv numrul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,avnd n vedere urmtoarele caracteristici : n = 0,6 h-1 cldire adpostit (n centrul oraului); cldire cu mai multe apartamente, cu dubl orientare; clasa de permeabilitate - ridicat ( tmplrie fr msuri de etanare).
111
G=
1 1 0 9 ,79 8
4 1 53 + 0,3 4 0,6 = 0,378+0,204=0,58 ,

si N=3 niveluri rezulta
[ ]
W m3 K
Pentru
A V
= 0,5 9
GN = 0,68
[ ]
W m3 K
- din C107/1
G<GN (0,58 < 0,68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11
22 Consumul specific anual de caldura

Din tema lucrrii avem: - consumul anual specific de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii de referinta la nivelul sursei de cldur: =105kWh/ m2an => clasa energetic - B - consumul anual specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetic ac,an D - consumul anual specific de cldur pentru iluminat : 15 kWh/ man. 2 R q = 5,8 kWh/ m an => clasa energetic il,an A => consumul anual specific de energie total pentru cldirea existent: q
R
R q inc , an , sursa
= q
inc,an
+q
ac,an
2 +q =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an il,an
= 170,8 kWh/m an
clasa energetica
23 Emisia de CO 2
Factorul de emisie de CO se determin conform MC.001/2 2006, cap. II, pag. 202 i 2 C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.: - la utilizarea combustibililor convenionali gaze naturale: factorul de emisie CO = 0,205 2 kg/kWh
112
2 R R CO = (q +q ) 0,205 kg/kWh = (105 + 60) 0,205=33,82 kg/ m an 2 inc,an ac,an - la utilizarea combustibililor electricitii: factorul de emisie CO = 0,09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an 0,09 = 0,52 kg/ m an 2 il,an 2 => Total emisie CO = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an 2 2 CO = 34,34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1,00 Se calculeaza si se compara : (q
R
p0
2 ) = 170,8 1,00 = 170,8 Kwh/m an > q
Tm
2 = 125 Kwh/m an
Din MC.001/3 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obin valorile pentru: B = 0,001053, B = 4,73677. 1 2 N R = exp (- B1 qT R p 0 + B2) = exp (- 0,001053 170,8 1,00 + 4,73677) = exp (0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176
N R = 95,29
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. V Analiza energetic a Variantei II de reabilitare termica
Rezultatele analizei sunt urmatoarele:
113
Varianta
Necesar caldura cladire
Consum anual incalzire
V0 (Cl.Reala) V II
(kWh/an) (kWh/an) 105524,69 173010 29611,55 34439
Consum anual Specific incalzire (kWh/m2,an) 474 86,15
Consum total specific
Consum total
Economia anuala
Nota Energetica
Durata de incalzire [zile] 225 117
(kWh/m2,an) 590 210,88
(kWh/an) 215350 84300,85
(kWh/an) (%) 0 0 131049,15 60,85
48,39 99,69
114
CAP. VI
Analiza economica a Variantei II
Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei - costul de investitie a variantei II
VNA NR
C(m)
-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II

-
costul specific al energiei termice economisite
-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica
24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (VNA)

Relaia de baz este proiecia la momentul zero a tuturor costurilor i are forma:
3 N N
k t
VNA = C0 + n care:
CEk
k=1
[(1+f ) / (1+i)]
t=1
+ CM
[1/ (1+i)]
t=1
VNA valoarea net actalizat C0 costul investiiei totale la momentul zero al cldirii existente [RON] CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referin [RON / an] CM - costul anual al operaiunilor de mentenan la nivelul anului de referin [RON / an] f rata anual de cretere a costului cldurii (a felului de energie) [%] i rata anual de depreciere a monedei utilizate [%] k indice a felului de energie utilizat (gaz, energie termic, energie electric) N durata fizic de via considerat a sistemului analizat t variabila timpului t = 1, N [an] Se fac urmtoarele IPOTEZE: 6. performana energetic a sistemului se menine la aceeai valoare pe ntreaga durat de via N, fiind valabil cu condiia asigurrii verificrilor periodice ale performanei energetice i implicit remedierile necesare, dac este cazul 7. rata de cretere anual a costului cldurii = ct pe durata N 8. rata de depreciere anual a monedei = ct 9. CM este puin imoprtant poate fi neglijat 10. vom lua n considerare numai energia termic, deci renunm la indicele k. Se obine o relaie simplificat de forma: VNA = C0 + CE X
115
N
unde:
X=
t=1
[(1+f) / (1+i)]
Se analizeaz n paralel dou valori VNA specifice unei rezolvri clasice (VNA clasic) i unei rezolvri energetice (VNA energ). Ambele soluii vor avea dotri cu durata de viaa fizic N egale. Diferna dintre ele este VNA.
VNA = VNA clasic VNA energ

VNA clasic = C0 + CE clasic X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ X
n care: C0 costul investiiei totale la momentul zero C(m) - costul investiiei suplimentare datorit modernizrii energiei la nivel de an zero CE clasic cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referin [RON / an] CE energ cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referin [RON / an]
VNA = C
+ ( CE clasic X ) - C0 - C(m) - ( CE energ X )

E clasic
VNA = ( C
Se va obine: n care:
- CE energ ) X - C(m)
/ (- 1)
VNA = C
(m)
-(
X)
CE reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referin [RON / an] Din termenul stng al relaiei (4) scris sub forma VNA < 0 citim condiia de eficien a investiiei n soluia modernizat energetic. Termenul din dreapta al relaiei (4) va fi: Se va mprii relaia cu CE: ( C(m) / CE ) - X < 0 ( C(m) / CE ) < X Ca acest raport ( C(m) / CE ) s scad, trebuie ca numitorul s creasc, adic s creasc reducerea costurilor de exploatare anuale. Dac notm raportul cu A, atunci X > A, adic anii de referin considerai s fie suficient de muli, ca din economia anual de energie s putem C(m) - ( CE X ) < 0
116
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de modernizare energetic, pentru asigurarea eficienei. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:
an QT = 84300,85 kWh an QINC = 34439 kWh
C(m) =122254 lei E=
- conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008 =84300,85-34439=49861,85 kWh
an T
-Q
an INC
C E =Ec=49861,850,203=10121,95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh
VNA = C
N
(m)
-(
X)
X=
[(1+f) / (1+i)]
t=1
unde: f=0,15 i=0,06 N=16 ani Rezulta X= 33,74 ani
VNA = C
A=
C( m ) CE
(m)
-(
X )=122254-10121,9533,74=122254-341514,59= -219260,59 lei
122254 = 12, 07 10121,95
X=33,74 A<X rezulta ca anii de referinta considerai N= 16 ani sunt suficient de muli, ca din economia anual de energie s putem recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de modernizare energetic, pentru asigurarea eficienei.
117
25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIIEI SUPLIMENTARE (NR)

Se va nlocui durata de via fizic N cu NR, ca valoare necunoscut, n relaia scris sub forma explicit i punem condiia de recuperare a investiiei VNA = 0.
C(m) ns
C [(1+f) / (1+i)] = 0
E t
t=1
CE = c E ,
n care:
c costul actual al unitii de energeie exprimat n [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] E economia anual de energeie estimat obinut prin implementarea msurii de modernizare energetic [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c E NR NR = C(m) / (c E)
NR = C(m) / (c E) =
122254 =12,07 ani 10121,95
26. COSTUL UNITII DE ENERGIE ECONOMISIT [RON/kwh]

prin proiectul de modernizare energetic a unei cldiri existente economisit), relaia (7) se va transcrie astfel: C(m) e E N = 0 C(m) = e E N e = C(m) / (N E) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh
e=
C( m ) E N
122254 = 0,153 lei/kWh 49861,85 16
118
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice:
Varianta
Economia anuala
Cost Aprox. investitie
Durata de viata
Durata Recuperare investitie
Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0,153
(kWh/an ) VII 126892,13
( lei ) 122254
( ani ) 16
( ani ) 12,07
119
CAP. VII
Concluzii
Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Varianta de reabilitare II- implica un cost de cca. 122254 lei si se recupereaza in cca. 12,07 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.153 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. 2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.
3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12,07 ani, rezulta ca investitia este rentabila. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.
4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei, adica 20046,60 lei , respectiv 1670,55 lei /apartament.
5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local.
6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. 7. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece :
- VNA are valoarea negativa mai mare decat VNA aferenta variantei II
- Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II
120
- Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza.
CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica
121
Cod potal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0
Nr. nregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 -
Data nregistrrii z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99,69 Cldirea de referin
Performana energetic a cldirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanei Energetice a Cldirilor elaborat n aplicarea Legii 372/2005 Eficien energetic ridicat
Notare energetic: Cldirea certificat
A B C
Certificatdeperformanenergetic
B D E F G
Eficien energetic sczut Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: [kWh/man] [kgCO2/man] 210,88 41,37
C
170,8 34,34 Clas energetic Cldirea Cldirea de certificat referin 0 m m m , versiunea: Semntura i tampila auditorului ......................
nclzire: 96.55/105 B B Ap cald de consum: 108,62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat artificial: 16,11/5,8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]: Date privind cldirea certificat: Adresa cldirii: Oradea,str.Horea,nr.109 Categoria cldirii: bloc Regim de nlime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborrii certificatului energetic: Programul de calcul utilizat:
Aria util: .. . 372,45 Aria construit desfurat: 495 Volumul interior al cldirii: 1097,98 informativ
Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri: Specialitatea Numele i prenumele Seria i Nr. i data nregistrrii (c, i, ci) Nr. certificat certificatului n registrul de atestare auditorului ...................... ..................................... ....................... .................. ...............................
122
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANEI ENERGETICE A CLDIRII
Grile de clasificare energetic a cldirii funcie de consumul de cldur anual specific: NCLZIRE:
D
B C B C
AP CALD DE CONSUM:
E
ILUMINAT:
E
B C
70 117
343
173
245
500
59
90
132
73
200
40 49
91
F
15 35
kWh/man
kWh/man
kWh/man
TOTAL:NCLZIRE, AP CALD DE CONSUM, ILUMINAT

E
B C
CLIMATIZARE:
VENTILARE MECANIC:
B C D
G
A
B C D
125 201
291
820
408
566
20 50 87 134
198
300
5 8 11 15
kWh/man
kW h/m an
k W h/m an
Performana energetic a cldirii de referin: Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: nclzire: 105 Ap cald de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat: 5,8 Notare energetic
95,29
Penalizri acordate cldirii certificate i motivarea acestora: P0 = 1,38 dup cum urmeaz.
Ccladire fara subsol p1 = 1,00 Ua de intrare cldire nu este prevzut cu sistem automat de nchidere,dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01 Ferestre / ui n stare bun, dar neetane p3 = 1,02 Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj p4 = 1,05 Instalaia de nclzire a fost splat / curat cu mai mult de trei ani n urm p5 = 1,05 Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i golire a acestora p6 = 1,03 Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta Tencuial exterioar czut parial Pereii exteriori prezint pete de condens Cladire far pod locuibil Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta Cldire fr sistem de ventilare organizat P0=11,011,021,051,051,031.001,051,021,001,001,02=1,38 p8 = 1,05 p9 = 1,02 p 10 =1,00 p 11 = 1,00 p12 = 1,10 p 7 = 1,00
Recomandri pentru reducerea costurilor prin mbuntirea performanei energetice a cldirii:

Soluii recomandate pentru anvelopa cldirii, 120
30
21
120
G
59
1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ; 2.termoizolarea terasei ; 3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ; 4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. Soluii recomandate pentru instalaiile aferente cldirii, dup caz. Se vor prezenta la modulul de instalatii. INFORMAII PRIVIND CLDIREA CERTIFICAT Anexa la Certificatul de performan energetic nr. 8. Date privind construcia:
Categoria cldirii:
de locuit, individual
de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cmine, internate spitale, policlinici hoteluri i restaurante cldiri pentru sport cldiri social-culturale cldiri pentru servicii de comer alte tipuri de cldiri consumatoare de energie
Nr. niveluri:
Subsol, Parter + 2E Aria unui apartament [m] 1
Demisol, etaje
Nr. de apartamente i suprafee utile: Tip. ap. 0 1 cam. 2 cam. 3 cam. 4 cam. 5 cam. Nr. ap. 2 12 12 372,45 372,45 m Sut [m] 3
31,03
TOTAL
Volumul total al cldirii:1097,98 Caracteristici geometrice i termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcie 0 PE FE UE TE Sb Rezistena termic corectat [mK/W] 1 0,495 0,325 0,325 0,440 4,04
Aria [m] 2 383,25 21,6 3,96 133,25 133,25 675,22 m-1
Total arie exterioar [m]
Indice de compactitate al cldirii, SE / V: 0,61 9. Date privind instalaia de nclzire interioar:
Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor: Surs proprie, cu combustibil: Central termic de cartier Termoficare punct termic central Termoficare punct termic local Alt surs sau surs mixt: Tipul sistemului de nclzire: nclzire local cu sobe, nclzire central cu corpuri statice, nclzire central cu aer cald,
nclzire central cu planee nclzitoare, Alt sistem de nclzire: 121
Date privind instalaia de nclzire local cu sobe:nu este cazul - Numrul sobelor: - Tipul sobelor, mrimea i tipul cahlelor tabel.
Date privind instalaia de nclzire interioar cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2 Tip corp static fonta 624/4 Numr corpuri statice [buc.] n spaiul n spaiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafa echivalent termic [m] n spaiul n spaiul Total locuit comun 56,68 13,54 70,22
Tip distribuie a agentului termic de nclzire: inferioar, superioar, mixt Necesarul de cldur de calcul: : Racord la sursa centralizat cu cldur: W
racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: mm, - disponibil de presiune (nominal): mmCA
Contor de cldur: - tip contor , - anul instalrii , - existena vizei metrologice Elemente de reglaj termic i hidraulic: - la nivel de racord - la nivelul coloanelor - la nivelul corpurilor statice
; , , ; m;
Lungimea total a reelei de distribuie amplasat n spaii nenclzite Debitul nominal de agent termic de nclzire l/h;
Curba medie normal de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. tur agent primar[C] Temp.ext. [C] Temp. tur agent secundar[C] Qnc. mediu orar [W]
82
86
90
94
97
100
104
108
112
116
120
125
130
+10 41
+8 42
+6 44
+4 46
+2 48
0 50
-2 52
-4 54
-6 56
-8 58
-10 61
-12 65
-15 70
Date privind instalaia de nclzire interioar cu planeu nclzitor:nu este cazul Aria planeului nclzitor: m Lungimea i diametrul nominal al serpentinelor nclzitoare; 122
Diametru serpentin. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaiei:
10.Date privind instalaia de ap cald de consum:
Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Surs proprie, cu: Central termic de cartier Termoficare punct termic central Termoficare punct termic local Alt surs sau surs mixt: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din surs centralizat, Central termic proprie, Boiler cu acumulare, Preparare local cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare local pe plit, Alt sistem de preparare a.c.m.:
Puncte de consum a.c.m.: 48 Numrul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizat cu cldur: racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcional, nu funcioneaz nu exist
Contor de cldur general:
- tip contor , - anul instalrii , - existena vizei metrologice nu exist parial peste tot
Debitmetre la nivelul punctelor de consum:
11.Informaii privind instalaia de climatizare: 12.Informaii privind instalaia de ventilare mecanic: 13.Informaii privind instalaia de iluminat:
ntocmit, Auditor energetic pentru cldiri, tampila i semntura
123
Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit cldirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice. 20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea n construcii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziiei aerului n spaii cu diverse destinaii, n funcie de activitile desfurate n regim de iarn-var. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor necesare expertizrii termoenergetice a construciilor i instalaiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cldirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit. 124

Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE

IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

Instalaia de alimentare cu ap cald de consum urmeaz acelai traseu

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

20,5 19,9 16,1 10.6 5.2 0.4

3. Temperaturi de calcul ale spaiilor interioare

5181, 6 + 1234, 2 + 1383, 48 7799, 28 = = 19,89 C 259, 08 + 56,1 + 76,86 392, 04

4. Calculul coeficienilor de pierderi de cldur HT i HV

Cldiri cu mai multe apartamente, cmine, internate etc.

c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transimise, HT HT= L

= transmitana termic corectat a prii j din

Aj = aria pentru care se calculeaz U

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,48 0,27 1,72 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 183,91 35,97 43,96 31,31 295,15

[m2K/W] 2,09 3,70 0.58 4,04

L =295,15 [ W/K] Ls=31,31[ W/K]

Nu avem spatii neincalzite

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

Luna Iulie August Septembrie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t eo e em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20,5 19,9 16,1

Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

9 x10, 6 + 30x 5, 2 + 31x 0, 4 31x 2+ 28x 0, 6+ 3 1x 5, 2 + 2 1x10,8 182

= H*(i- e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

i = 19.89 C - temperatura interioara de calcul ;

Q =39 551,88 [kWh/an]

5.2.Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12C)

Q i = degajari de cldur interne[kWh]

= fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ]

nclzite [W]; ih = i *A inc = = 4 W/m

fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf.

0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaiile

182 x 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh]; Qs

A = aria totala a elementului vitrat n [m ]; F

= factorul de umbrire a suprafeei n;

DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

F h = factorul partial de corectie datorita orizontului;

F o = factorul partial de corectie pentru proeminente;

= factorul partial de corectie

= factorul de reducere pentru

Ag 1, 224 A = = =0,68 1,8 At A

0.68 0.60 3,630 0.68 0.60 3,630 0,38 0,60 0,804

Isj [W/m2] 43,8 43,8 19,19

t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:

care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

= 39551,88 - pierderile de cldur

Deoarece coeficientul adimensional

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului

6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*( i - e )*t [ kWh ]

Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*( i - e )*t [ kWh ]

H = 547,82 K - coeficient de pierderi de caldura

Q L = 43811,56 [kWh\ 8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii

Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[ i , h +(1+b)*Q i ,u ]*t [kWh ]

i , h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile nclzitei; [W ]

= H(i- e )t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H( i - e )t [ kWh ]

Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H( i - e )t [ kWh ]

Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[ i , h +(1+b)Q i ,u ]t [kWh ]

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =cV ac *( ac - )