Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Motivatie Si Satisfactie in Munca

    Încărcat de

    Bianca Maria
    11 vizualizări43 pagini

    Titlu original

    Motivatie si satisfactie in munca

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări43 pagini

    Motivatie Si Satisfactie in Munca

    Încărcat de

    Bianca Maria

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 43
    © Capitolul XV. Motivatie, satisfactie, performanta ... 1. Céteva probleme generale ale comportamentului organizational motivat 1.1. Schimbari de optic .. 1.2. Ce este comportamentul organizational motivat? 1.3. Complexitatea fenomenelor motivationale ... 1.4. Sarcinile psihologiei organizational-manageriale in cercetarea comportamentului organizational motivat 2. Teorii cu privire la motivatia comportamentului organizational 2.1. incercari de sistematizare . 2.2. Teorii de continut bazate pe nevoi neierarhizate 2.2.1, Teoria ,morcovului si a batei” 2.2.2. Teoria nevoii de realizare.... 2.3. Teorii de continut bazate pe nevoi ierarhizate 2.3.1. Teoria ,,piramidei trebuintelor” . 3. Tipuri de motivatii ale comportamentului organizational 3.1. Clasificare ... 3.2. Motivatia economica 3.3. Motivagia profesionala 3.4. Motivatia psihosocial& ... 3.5. Comentarii general-conclusive 4.2. Satisfactia general si satisfactia ,de fateta” 5. Factorii satisfactiei muncii .... 5.1. Diversitatea factorilor 6. Teoriile satisfactiei muncii 6.1. Teoria bifactoriala .. 6.2. Teoria proceselor oponente .... ——— 6.3. Teoria compararii 6.4, Teoria compararii intrapers 6.5. Analiza comparativa a teori 7. Relatiile dintre motivatie, satisfactie, performanta i interpersonale ... onale ... ilor satisfactiei muncll 7.1. Motivatie-performanta . | 7.2. Motivatie-satisfactie . 7.3. Satisfactie-performanta . | | © Bibliografie .........c.0006+ | | Capitolul XVI. Conflicte si negocieri .......... I seqeesonsense diese esg'Toeeé deed paetebadentecerses 41 Capitolul XV /ppotivatie satisfactie; performanta Ce « aghologis 2% spune chiar marea lor majoritate, cred ci motivatia coamenilor sisi eae element “psittologic esential is ‘ta activitatii. ge vega, spun els ca motivatia peste cel mai important P} gare ee amen organizations p. 183). Motivatia ‘1a in inima productivitatit echipelor” (Le Saget, tant al competiivittii devenite mondiala”, U0 jntreprinderilor”, un factor capital al reusitei 01, pp. 14, 24). ‘exist psihologi care Se jnureab’ dack afirmatia potrivit cireia reg de munca este insegral SY Jegaturd cu supozitia oh nt nevoiti (obligati) sho faci”. Nu cumva aceste adevar”, in sensul c& alituri de motivatie de muncd sau ci oamenii ‘munces¢ p. 86). faca? (McClelland, 1980, ventru o mare parte x a identitasii lor ivatia si-a pierdut incomes yseal yn resort ‘imps fitwie pana! nev. ‘Aceeasi intrebare este Pees vor mc mal mul dacd sul sia constituie doar ,jumatate de vig al fatort determinant ai activitasilor ‘ainuft si arunci cd nu sunt obligati sé 0 esori se merge mai departe, rationandu-se ca din moment ce P' ‘yopulaiei munca a incetat ‘chiar s& mai fie coloana vertebral: ‘soul i existentiale, purandu-se trl ine si fair muncd, mou ‘din important Pee acplrea de ciudat, ambele pozitii sunt la fe i [anlaneapit contradictorii. Toemai cee de a intreprinde demersuri teo? ica el pala rol al motivatiei in activi m in acest capitol. 1 de indreptatte, chiar dack par ‘in aceastl aparenta contradictic retice si investigatii practice tigile de munci. Este ceca EU_—mlmlmlCc(<éiéi‘“OiéCOCO OCS: i snarar 0 PSIHOLOGIE OROANIZATIONAL-MANACERIALA 1. Cateva probleme generale ale comportamentulyi organizafional motivat 1.1. Schimbari de optic utes vere tn pioogi, cu precidere Inpsihologia munci, sa crezut cg vsvimea/esifesciena munca fi determina principale at individu, de cunostnele,deprinderile, apitudinle, capaci pe era fe posed —ins-un cuvin, de instrumentarea [ui psihologict, Maj Hl mule stat + susinat cf ipsa dotiri sau insuficiena ei ar putea fl suptinig proces de formare. 2 ajunsasfel lao formuld simplificattpotrivit cfg Reusita = Aptitudini x Formare Foarte curind s-2observat ei persoane dotate si chiar foarte dotate pentru anunie activi nu objineau rezultatele scontate, in timp ce altele mai putin dott gi mi pun instruite si formate ajungeau la performante evidente. De ce? La aad Insebare nu se poate formula un rispuns abstract, In procesul respect pot mere 6 mulitudine de cauze, fecare dintre ele contrbuind fntr-o masuré mai mare su ‘mai mic la obginerea efectelor de mai sus. Cert este insa faptul cf reusita activi ce sun profund afew, e dependent de propel lor tori elaborate i omen speialzat ae pribologieiorgaizaina-manageriale, Asel, Robbins (199) ser 8 teri ale motivate (erie nvr, teorilecaractristcilor sibel, Subir scoplu, tora Inari, teoriaechiti, eoria expectant’) posi 6 ‘puterea lor predictiva in raport cu productivitatea, absenteismul, satitactia. Hes Blanchard i Johnson (200) groper teorile moxivaie\ din pespentiva SP Jor expicatve In rapor. cu teria ladeship-uuistayonal, baz pe MOTIVATIE, SATISEACTIE, PERFORMAMTA wo 1 dupt anu! 2000, clasiicareateorilor moive in wor de con swe este continua, addncit si perfecionat. Renovate oes oti de Perroces, autor Incercind st idence i sf denumeascd mai pecs ot Oat care stimuleaz si ditecjoneaz4 comportam ort nse vorbete despre erie xgtve” i torile oe i” (vez Sex, 2002; Kinicki, Krier, 2003). Toot, in clasificrie oi poeput 9 gisesc.un oe distin toile un specifi raion ae “Astfel, teoria caracteristicilor shyjbei sau teoria stabilrt scopuriloe sure jc mai mare In Iuerrile dedicate comportamentlui organizational. in co, in captlele care pezintsteorle motive au Incepts-iS oe 08 ish ‘sintetic-integrative care aduc perspective mult mai largi in analiza gi erat Ge Seatite a err mote in erred patos sal managerial consti, rt indi, o tending grea. (Cos ce rt ck nim erie reer a ale rer ect ke shit de ap nk ch aces nde rane ete demonsrt de oli uni st er de a rar I aa O press cero feed ae 2 sin denial psiologieiorganizationy-maraperie~o em a ee Pe ses ny Leboyer~ ards into cae elatral in 1974 (Pycholoie des ore Cn sintezateorilr motivate est dif de fictdeorese sxe existe steMdoparate sin permit rezentarea une ‘cori unifcate. Ea cosiers ins Fringed ao serie de cucere ale soli soil ora balan ezvlact revrtz Heider ; analiza comportamentului socal in ermeni schimbului propusd de Genges Homans), ar fi posibil cercearea condiilor care nasc echitatea sau inechtatea gi mai ales a consecinjelor acestora. Apoi, Iuind ca punet de reper concepele lewiniene de cmp si valenjle obiectelor, -ar putea conjuga variabiele coptive gi cele afective pentru a explica divesele comporamente ale omului in fine, explorind masura in eare scopurile formulate de oameni generea74 consecinle comortamentale, am putea explica mult mai bine comportamentele acestora. Ca umare,autoarea schijeaz& clar tre dintre teorile motvaiei~ teoria echt, eoria insrumentali, teoria stabiliri scopurilor - pe care le analizearA in lucrarea sa, ‘end absracie de ale tori, Azeeasi autre, fn carta a La mosiation dons Uenreprise (2001), argeste nu mumai numarul teorilor prezentate, ci si paleta stterilor de grupare a lor. Ea stabilste tei categori de teri ale modvai: teorile nevolor (Maslow, Alderfer); teoriile cognitive (Vroom, Adams .2.): file aoe Locke), O tata exhausts teorilor motivatiei muncti poate mnt eid ui itr cum rf cle pln de Kats (2%) th pices ‘Donovan (2002) §.2. cal ne priv, prefer prezemrea rir mt fate dup infuent criteriu, i anume cel tematic. subordonatilor, dezvoltatl de ei ini yy 400 -TRATAT DE FSIHOLOGIE ORGANIZATIONAL: MANAGERIAL 2.2, Teorii de confinut bazate pe nevoi neierarhizate 2.2.1. Teoria ,morcovului gia batei” Aca cre ies at EW, Tylor (1). De tp, en nui tori. Tilo, prin pregiiea Ii de inginer, putea forma pstooget fnt-andomeniu at de complex cum est celal mosaic” incepem cu ea prezentarea teoriilor deoarece este ae . O trebuingd nu apare ca motivanta decdt daca cea inferioard ei a fost satsfict Este ceea ce s-ar putea deduce din ce ardtam mai sus, Adic& trebuinele dit cclasele superioare nu pot reactiva organismul decit dupa satisfacerea cel ie clasele inferioare, Aceasté afirmatie sugereazi, pe de parte, pret anumite ordini,suecesiuni in satisfacerea trebuinelor, iar pe de até PS prezenga dominanfei unei webuinge in raport cu cea anterioar satis ‘spre exemplu, la un moment dat, trebuinjele organice nu sunt satisficute fidominante in comportamentul uman ; dacd, ins, acestetrebuinte sunt OM satisficute, dominante vor deveni trebuinfele de securitate. Procesl O* © rediim grafic in figura 15.2, apud Hersey, Blancharé, Johnson, 2001, PP ‘se deruleaz& in acelasi fel gi cu celelalte trebuinge. MOTVATIE, SETSEACTIE. exromaayer, nice Organice Securitate Aliliere ony SIRT eerie Afi . filiere Securitate ‘Auorealzare Organice Sima Aworealizare ——— Afiliere Securitate Organice Fig 15.2 ~ Diferte tipuri de stratfcare a trebuinelor ‘ Semen trebuinjelor nu trebuie ingeleasd si interpretatd rigid, in sensul c& tehuielt,° Ml trebuings ar necesita satisfacerea in inegime $i durabild a ymin tetoare, Este suficient ca o trebuingl sf my mosiveze in inrepine Yous fey Bet a face loc de manifestae si alteia. De exemplu, un individ Scala gent 8 proporte de 85% in domenialtrebuinglor organics, de 70% agg, guittelor de securitate, de 50% in celal trebuingelor de aparenets, | Mazar ea Mebuinte: de stima si de 10% in domeniul webuime: de Mp ns 1954, pp. 100-101), ie i tebuinje noi dupa sai alte antrioare, vechi, mu se | “ne te Be a —_ a Pee... .| - -gRATAT DE PSIHOLOGIE ORGANIZATIONAL MANAGERIAL, atunci trebuinga I aproape c¥ ric ,mu se yey. Se cinga 1 este sasffcutt tn proportie de 25%, tebuiny rnrepta spre 5%, cand ebuinia Tjunge la 75%, trebuila It se poy ye sesrm idem, p. 101). Se degaf fptal eX procesul motivational, qe weston in imp, farsi de nivelal de satisficee a trebuine, perm $Pronetune simuland a rai multor tebuin(e, Ceea Ce va asgura g = ‘fnamicd comportamentului uman si © va repercuta diferit in pan gy

    S-ar putea să vă placă și