Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea Gumești, Teleorman, România – d.

16
mai 1980, Mogoșoaia, Ilfov, România) a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din
perioada postbelică, membru al Partidului Comunist Român.[8] Dincolo de marele său talent, Marin
Preda a fost un intelectual lucid, conștient de urmările nefaste ale ideologiei comuniste asupra
literaturii. Un martor ocular a pretins că scriitorul i-ar fi spus cu mult curaj în anii '70 lui Nicolae
Ceaușescu: „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid”[9]. Totuși,
Marin Preda nu a criticat niciodată în mod public doctrina realismului socialist, dimpotrivă, a părut să
o legitimeze, implicit, prin tematica scrierilor sale, începând cu volumul al doilea din „Moromeții”, așa
cum arăta pe drept cuvânt criticul Nicolae Manolescu[10].

În ultimul deceniu al vieții sale, Marin Preda a căutat însă o formă de eliberare de sub tutela
ideologiei de partid[11]. Ultimul său roman publicat în 1980, „Cel mai iubit dintre pământeni”, a fost
perceput la apariție ca o critică îndrăzneață la adresa regimului comunist, cu nuanța că epoca la
care se referă este aceea a regimului Gheorghe Gheorghiu Dej, față de care Nicolae Ceaușescu
căutase pe multe căi să se delimiteze. Așa cum în romanul “Delirul” publicul văzuse “o reabilitare” a
mareșalului Ion Antonescu, una care servea antisovietismului cultivat aluziv de N. Ceaușescu, tot
așa “Cel mai iubit dintre pământeni” slujise, cel puțin în primă instanță, la discreditarea regimului
prosovietic din primul deceniu de comunism. După câteva săptămâni pe piață, romanul a fost retras
din toate librăriile și bibliotecile publice și universitare.[necesită citare] În scurt timp, pe 16 mai 1980,
scriitorul a fost găsit mort în camera sa din vila de creație a scriitorilor din complexul de la palatul
Mogoșoaia. La momentul decesului său, Marin Preda era deputat în Marea Adunare Națională.