Sunteți pe pagina 1din 11

CAIET DE SARCINI NR. 8

PENTRU PODEŢE TUBULARE AVÂND DIAMETRE Ø 800~1000mm

Caiet de sarcini PODEŢE TUBULARE

Prezentul caiet de sarcini tratează modul de execuţie al podeţelor tubulare pentru

lucrarea : ,,Imbracaminte bituminoasa usoara pe DC 11 Stilpeni – Lazaresti, km 4+400 - km 6+128 si Km 8+000 – km 9+858, L=3,586km in comuna Mihaesti,jud. Arges ’’

si se refera la podeţe tubulare din tuburi de beton armat prefabricat cu diametrul interior de 800~1000mm si lungimea L = 5~7,5m. Podeţele se amplasează astfel ca diferenţa dintre cota pe tub şi cota roşie a asfaltului să fie de minim 50 cm.Cotele de fundare a radierelor sunt date in profilul longitudinal al fiecarui drum. Fazele de execuţie a acestor lucrări se structurează pe următoarele capitole :

  • 1. Lucrări pregătitoare

  • 2. Executarea fundaţiilor (săpătură + betonare)

  • 3. Montarea tuburilor de beton armat prefabricat

  • 4. Executarea elevaţiei (betoane, cofraje, armătură)

  • 5. Hidroizolaţie – drenuri şi umplutură de balast pe tub

  • 6. Calitatea materialelor

  • 1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

La începutul lucrărilor, obligatoriu se va proceda la semnalizarea punctului de lucru atât ziua cât şi noaptea în conformitate cu legislaţia în vigoare, cunoscând că lucrările se execută sub circulaţia rutieră. Se va degaja pământul asigurându-se dimensiunile necesare executării lucrărilor. Se va asigura scurgerea apelor prin devierea cursului normal pentru a nu

incomoda execuţia lucrărilor.

  • 2. EXECUTAREA FUNDAŢIEI (săpături + betonare)

Săpătura fundaţiei se va executa manual cu sprijinirea malurilor cu dulapi metalici. Betonul folosit în fundaţie va fi de clasa C 18/22.5

....

Amestec de beton proiectat – C 18/22.5 Se va face cu beton de clasa C 18/22.5 însă se vor folosi agregate naturale de la 0 40 mm zona I conform tabel 1.4.9.

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate

mm

Tabel 1.4.9

Zona

Limita

 

% treceri în masă prin sita sau ciurul

 

0,2

1

3 (5)

7 (10)

20

40

I

max.

10

30

  • 45 60

 

80

100

min.

3

21

  • 36 51

 

71

95

Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă

în domeniul 3

7 mm sau 3

16 mm. În aceste cazuri se vor asigura încadrarea

..... agregatului total pentru treceri până la 3 mm inclusiv în zona 1 de granulozitate.

....

Cantitatea de ciment C' = A'

=

185 – 27

= 316 kg

A/C

0,50

Cimentul folosit va avea clasa de rezistenţă 32,5 tip II/A – S 32,5 R – şi va corespunde condiţiilor de calitate prevăzute în Codul de practică NE 012-1/2007. Consistenţa betonului T2 - T3 (tasarea conului 30 – 70 mm). Raportul A/C = 0,50. Clasa de expunere 2 a. Turnarea betonului trebuie făcută într-un interval scurt – nu se admite depăşirea duratei maxime de transport conform tabelului 1.2.1 şi modificarea consistenţei betonului.

Tabel 1.2.1

Temperatura amestecului de

Durata maximă de transport (minute)

beton (°C)

cimenturi de clasa 32,5

cimenturi de clasa 42,5

10° < t 30°

50

35

t < 10°

70

50

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale :

  • - cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu

apă cu (2 – 3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în

denivelări va fi înlăturată ;

  • - din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct

în lucrare ;

  • - dacă betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadrează în limitele de

consistenţă admisă sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare, se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant ;

  • - înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu înălţime de maxim 1,00 – 1,50 m ;

    • - betonul trebuie să fie întins uniform în lungul elementului urmărindu-se

realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime şi turnarea unui strat înainte

de începerea prizei betonului turnat anterior ;

  • - se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerea

acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ;

  • - betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute ;

  • - durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este

necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator aceasta se

va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos ;

  • - în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor, conform cap. rostul de lucru ;

    • - instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport

local al betonului pe planşeele betonate precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după (24 – 48) ore, în funcţie de temperatura

mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu : 24 ore dacă temperatura este de 20°C şi se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 cm) ;

  • - betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus ;

  • - compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenţa betonului, tipul cimentului etc. În general compactarea mecanică

a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri :

  • - introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor

secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă ;

  • - întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea

trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost ;

  • - se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ;

  • - betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.

Rosturi de lucru (de betonare)

  • - În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se

execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie restabilită prin proiect sau procedură de execuţie.

  • - Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenţă mai

mică la întindere şi forfecare în comparaţie cu restul structurii în cazul în care rosturile

sunt tratate necorespunzător. De asemenea există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost cu consecinţe în reducerea gradului de protecţie împotriva coroziunii armăturii.

  • - Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele cerinţe :

    • a) – suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi vor de regulă perpendiculare pe

axa acestora, iar la plăci şi pereţi perpendiculară pe suprafaţa lor ;

  • b) – Tratarea rosturilor de lucru :

- spălarea cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare, funcţie de rezultatele încercărilor de laborator) ; - înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare alte impurităţi după care se va

uda ;

- înaintea betonării betonului mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi lăsat să absoarbă apa după regula "betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată". Cerinţele enunţate trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor "neintenţionate" ce au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice, din cauza unor defecţiuni, nelivrării la timp a betonului.

Tratarea betonului după turnare

  • - Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după

compactare ;

  • - Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită ;

    • - Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva :

- uscării premature, în particular, datorită radiaţilor solare şi vântului. Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor :

  • - antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare) ;

  • - diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ;

  • - temperaturii scăzute sau îngheţului ;

  • - eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton – armătură (după întărirea betonului) ; Principalele metode de tratare/protecţie sunt :

  • - menţinerea în cofraj ;

  • - acoperire cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă ;

  • - stropirea periodică cu apă ;

  • - aplicarea de pelicule de protecţie.

În tabelul 15.1 se prezintă durata orientativă (în zile) a tratării betonului funcţie de

dezvoltarea rezistenţei betonului, temperatura betonului şi condiţiile de mediu în timpul tratării. Durata orientativă (în zile) a tratării betonului

Tabelul 15.1

   

rapidă

 

medie

 

lentă

Dezvoltarea rezistenţei betonului Temperatura betonului în timpul tratării (°C)

5

10

15

 
  • 5 5

10

15

 

10

15

Condiţii de mediu în timpul tratării

                 

Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80 %

2

  • 2 2

1

 
  • 3 4

3

   
  • 4 2

 

Elemente expuse razelor solare sau vântului cu viteză medie, umiditate peste 50 %

4

  • 3 3

2

 
  • 6 8

4

   
  • 5 4

 

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteză mare a vântului sau la o umiditate sub 50 %

4

  • 3 5

2

  • 8 6

   

10

  • 8 5

 

În tabelul 15.2 se prezintă aprecieri asupra dezvoltării rezistenţei betonului funcţie de raportul apă/ciment şi clasa de rezistenţă a cimentului. Tabelul 15.2.

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Raport apă / ciment

Clasa de rezistenţă a cimentului

rapidă

< 0,5

42,5 R – 52,5 R

medie

0,5 ÷ 0,6

42,5 R

< 0,5

32,5 R – 42,5

lentă

toate celelalte cazuri

Durata tratării exprimată în tabelul 15.1 are un caracter orientativ aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz în parte, funcţie de consideraţiile prezentate în prezentul cod.

Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.

Stropirea cu apă se va începe după (2

......

12) ore de la turnare, în funcţie de tipul

de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2

6)

ore în aşa fel încât suprafaţa să se

..... menţină permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare. În cazul în care temperatura mediului este mai mică de + 5°C nu se va proceda la

stropirea cu apă se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general în momentul în care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mm 2 nu mai este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările speciale.

Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment. Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie (palplanşe sau batardouri).

  • 3. MONTAREA TUBURILOR DE BETON ARMAT PREFABRICAT

Tuburile necesare podeţelor se montează cu macaraua pe pneuri de 9,9 tf. pe radierele de beton executate, fixându - se definitiv prin beton de pozare conform planşei de execuţie.

  • 4. EXECUTAREA ELEVAŢIEI (betoane, cofraje, armături)

Amestec de beton proiectat.

Se va face cu beton de clasa conform proiectului si se vor folosi agregate naturale

de la 0

40 mm zona I conform tabel 1.4.9.

 

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate

mm

Tabel 1.4.9

Zona

Limita

 

% treceri în masă prin sita sau ciurul

 

0,2

1

3 (5)

7 (10)

20

40

I

max.

10

30

  • 45 60

 

80

100

min.

3

21

  • 36 51

 

71

95

Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă

în domeniul 3

7 mm sau 3

16 mm. În aceste cazuri se vor asigura încadrarea

..... agregatului total pentru treceri până la 3 mm inclusiv în zona 1 de granulozitate.

....

Cantitatea de ciment C' = A' = 185 – 27 = 316 kg

A/C

0,50

Cimentul folosit va avea clasa de rezistenţă 32,5 tip II/A şi va corespunde condiţiilor de calitate prevăzute în Codul de practică NE 012-1/2007. Consistenţa betonului T2-T3 (tasarea conului 30 – 70 mm). Raportul A/C = 0,50.

Clasa de expunere 2 a. Turnarea betonului trebuie făcută într-un interval scurt – nu se admite depăşirea duratei maxime de transport conform tabelului 1.2.1 şi modificarea consistenţei betonului.

Tabel 1.2.1

Temperatura amestecului de

Durata maximă de transport (minute)

beton (°C)

cimenturi de clasa 32,5

cimenturi de clasa 42,5

10° < t 30°

50

35

t < 10°

70

50

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale :

- cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu (2 – 3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fin înlăturată ; - din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct în lucrare ;

  • - dacă betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadrează în limitele de

consistenţă admisă sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare, se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant ;

  • - înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu înălţime de maxim 1,00 – 1,50 m ;

    • - betonul trebuie să fie întins uniform în lungul elementului urmărindu-se

realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime şi turnarea unui strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior ;

  • - se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerea

acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ;

  • - betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute ;

  • - durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este

necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator aceasta se

va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos ;

  • - în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor, conform cap. – rostul de lucru ;

    • - instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport

local al betonului pe planşeele betonate precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după (24 – 48) ore, în funcţie de temperatura

mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu : 24 ore dacă temperatura este de 20°C şi se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 cm) ;

  • - betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus ;

  • - compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenţa betonului, tipul cimentului etc. În general compactarea mecanică

a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri :

  • - introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor

secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă ;

  • - întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea

trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost ;

  • - se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ;

  • - betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.

Rosturi de lucru (de betonare)

  • - În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se

execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie

restabilită prin proiect sau procedură de execuţie.

  • - Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenţă mai

mică la întindere şi forfecare în comparaţie cu restul structurii în cazul în care rosturile sunt tratate necorespunzător. De asemenea există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost cu consecinţe în reducerea gradului de protecţie împotriva coroziunii armăturii.

  • - Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele cerinţe :

a) – suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi vor de regulă perpendiculare pe axa acestora, iar la plăci şi pereţi perpendiculară pe suprafaţa lor ;

b) – Tratarea rosturilor de lucru :

- spălarea cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare, funcţie de rezultatele încercărilor de laborator) ; - înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare alte impurităţi după care se va uda ;

- înaintea betonării betonului mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi lăsat să absoarbă apa după regula "betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată". Cerinţele enunţate trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor "neintenţionate" ce au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice, din cauza unor defecţiuni, nelivrării la timp a betonului. Tratarea betonului după turnare

  • - Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după

compactare ;

  • - Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat

o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită ;

  • - Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva :

- urcării premature, în particular, datorită radiaţilor solare şi vântului.

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor :

  • - antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare) ;

  • - diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ;

  • - temperaturii scăzute sau îngheţului ;

  • - eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton – armătură (după întărirea betonului) ;

Principalele metode de tratare/protecţie sunt :

  • - menţinerea în cofraj ;

  • - acoperire cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă ;

  • - stropirea periodică cu apă ;

  • - aplicarea de pelicule de protecţie.

În tabelul 15.1 se prezintă durata orientativă (în zile) a tratării betonului funcţie de dezvoltarea rezistenţei betonului, temperatura betonului şi condiţiile de mediu în timpul

tratării. Durata orientativă (în zile) a tratării betonului

Tabelul 15.1

   

rapidă

 

medie

 

lentă

Dezvoltarea rezistenţei betonului Temperatura betonului în timpul tratării (°C)

5

10

15

5

10

15

5

10

15

Condiţii de mediu în timpul tratării

                 

Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80 %

2

  • 2 1

 

3

   
  • 3 4

    • 2 2

4

   

Elemente expuse razelor solare sau vântului cu viteză medie, umiditate peste 50 %

4

  • 3 2

 

6

   
  • 4 5

    • 3 4

8

   

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteză mare a vântului sau la o umiditate sub 50 %

4

  • 3 2

 

8

   
  • 6 8

    • 5 5

10

   

În tabelul 15.2 se prezintă aprecieri asupra dezvoltării rezistenţei betonului funcţie de raportul apă/ciment şi clasa de rezistenţă a cimentului.

Tabelul 15.2.

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Raport apă / ciment

Clasa de rezistenţă a cimentului

rapidă

< 0,5

42,5 R – 52,5 R

medie

0,5 ÷ 0,6

42,5 R

< 0,5

32,5 R – 42,5

lentă

toate celelalte cazuri

Durata tratării exprimată în tabelul 15.1 are un caracter orientativ aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz în parte, funcţie de consideraţiile prezentate în prezentul cod.

Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.

Stropirea cu apă se va începe după (2

12) ore de la turnare, în funcţie de tipul

...... de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de

întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2

6)

ore în aşa fel încât suprafaţa să se

..... menţină permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate

similare cu condiţiile de la apa de amestecare.

În cazul în care temperatura mediului este mai mică de + 5°C nu se va proceda la stropirea cu apă se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general în momentul în care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mm 2 nu mai este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările speciale. Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment. Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţi şi pregăti suprafeţele care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii :

  • - trasarea poziţiei cofrajelor ;

  • - asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor ;

  • - verificarea şi corectarea poziţiei panourilor ;

  • - încheierea – legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

În tabelul 14.1 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului.

Tabel 14.1

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (°C)

 

+ 5

+ 10

+ 15

Lentă

2

1 1/2

1

Medie

2

1

1

Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minim 2,5 N/m 2 astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.

Stabilirea rezistenţei la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control pe faze conform SR 1275.

Armarea betonului Oţelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze "Specificaţiei tehnice privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru oţelurile utilizate în structuri de beton". Tipurile utilizate curent în elemente de beton armat (caracteristicile mecanice de

livrare) sunt indicate în standardele de produs STAS 438/1 – 89 pentru oţeluri cu profil neted OB 37 şi profile PC 52. Domeniile de utilizare a acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0 – 90 sau în alte reglementări specifice. Livrarea oţelului beton se face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţite de un document de calitate (certificate de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de confirmare. Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii :

  • - denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat ;

  • - toate informaţiile pentru identificarea loturilor ;

  • - greutatea netă ;

  • - valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată

care va conţine :

  • - marca produsului ;

  • - tipul armăturii ;

  • - numărul lotului şi al colacului sau legăturii ;

  • - greutatea netă ;

  • - semnul CTC.

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face

în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite :

  • - deteriorarea mecanică (de exemplu : crestături, loviri) ;

  • - ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate ;

  • - contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de coroziune ;

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte în acest scop se vor îndepărta :

  • - eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor ;

  • - îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură. Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0 – 90. În anexa II.2 sunt precizate abaterile limită la armături.

ANEXA II.2

Element

Abateri în mm

 
 

Dist. între

Grosime

Lungimi parţiale

Lung.

Poziţia

Observaţii

axele

strat

sau totale faţă de

petrecere la

înnădirii

barelor

acoperire

proiect

 

înnădire

< 1

 

1

...

10

> 10

prin sudare

m

m

m

Fundaţii

± 10

+ 10

           

La îmbinări şi

Pereţi

± 5

+ 3

 

înnădiri sudate

cf. C/28 – 83

Stâlpi

± 3

+ 3

± 5

 

± 20

± 30

± 3d

50

Grinzi

Plăci

± 5

+ 2

 

Între

     

etrieri şi

la pasul

± 10

-

fretelor

  • 5. HIDROIZOLAŢIE – drenuri şi umplutură de balast pe tub

Hidroizolaţia podeţelor se face conform prescripţii de proiectare şi execuţie. Drenul din balast şi umplutura de balast pe tub se va executa cu balast de calitate cuprins în STAS – urile de mai jos.

  • 6. CALITATEA MATERIALELOR

    • - Agregate naturale (balast, nisip, pietriş) trebuie să cuprindă exigenţele de

calitate cuprinse în : STAS 3/87 ; STAS 662/2000 ; SR 667/2002 ; STAS 1667/76 ;

STAS 4606/80.

  • - Ciment - Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reţetă la betonul specificat în proiectul de execuţie şi va corespunde condiţiilor de calitate

prevăzute în Codul de practică NE 012 -1/2007.

  • - Aditivi - Controlul calităţii aditivilor se poate face prin examinarea datelor

înscrise în documentul de certificare a calităţii sau garanţie emise de furnizor sau

producător la fiecare lot de aprovizionare.

  • - Apa - Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din

reţeaua publică sau din altă sursă dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească

condiţiile tehnice . Tuburile de beton armat precomprimat Se va face prin examinarea datelor înscrise în documentul de certificarea calităţii sau garanţie emise de furnizor sau producător la fiecare lot de aprovizionare. Toate aceste verificări se fac conform Normativului NE 012-1/2007 cod de practică pentru prepararea betoanelor şi betonului armat în baza Legii 10/1995 privind calitate lucrărilor din construcţii şi în baza unui program pentru controlul calităţii lucrărilor – încheiat de comun acord între beneficiar, proiectant, constructor şi la toate aceste verificări se încheie : proces verbal de lucrări ascunse, proces verbal de recepţie calitativă sau proces verbal.

ÎNTOCMIT, ing. Sorin Frîncu