Sunteți pe pagina 1din 65

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL PERFORMANŢELOR BANCARE

1. Activul şi pasivul băncilor comerciale

2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancară

3. Indicatori de performanţă bancară

4. Studii de caz privind performanţele bancare

5. Studii de caz de soluţionat

1. Activul şi pasivul băncilor comerciale

Structura simplificată a bilanţului unei bănci comerciale este:

ACTIVE (utilizări ale resurselor)

PASIVE (resurse)

Active lichide (numerar, depozite la banca centrală)

Împrumuturi de la banca centrală şi de la alte instituţii financiare

Împrumuturi acordate altor bănci

Depozite de la clienţi

Credite acordate clienţilor

Operaţiuni cu titluri (certificate de depozit, obligaţiuni)

Portofolii de titluri

Fonduri proprii

Active imobilizate

Operaţiunile active generează venituri iar operaţiunile pasive generează cheltuieli.

2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancara

Profitul reprezintă scopul final al băncilor comerciale (ca intermediari financiari), acestea ţinând cont în activitatea lor de:

modalităţile de procurare a resurselor;

utilizarea acestor resurse prin acordarea de credite;

riscurile implicite.

Profitul reprezintă o sumă în expresie absolută şi îmbracă forma:

Profitului brut

Profitului net (determinat după plata impozitelor) şi se calculează astfel :

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

+ Venituri din dobânzi

- Cheltuieli cu dobânzi

= Venituri nete din dobânzi

+ alte venituri

- alte cheltuieli

- cheltuieli generale

= Profit brut

- impozit pe profit

= Profit net

3. Indicatorii de performanţă bancară

3.1 Rentabilitatea financiară (ROE – return on equity) se determină ca raport între profitul net şi capitalul propriu. Reprezintă deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetară de capital:

ROE =

PN

× 100

ROE – rata rentabilitatii financiare PN – profitul net al băncii CP – capitalurile proprii ale băncii

CP

Rata rentabilităţii financiare este cea mai semnificativă expresie a profitului bancar din perspectiva acţionarilor deoarece evidenţiază efectul angajării lor în activitatea bancară. În practica internaţională, nivelul standard al rentabilităţii financiare este un procent de

15-20%.

3.2 Rentabilitatea economică (ROA - return on assets) se calculează ca raport între profitul net şi activul total al băncilor. Exprimă deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetară de activ:

ROA =

PN

× 100

ROA – rata rentabilitatii economice PN – profitul net al băncii AT – activul total al băncii

AT

Rata rentabilităţii economice arată efectul capacităţii manageriale de a utiliza resursele băncii (proprii si atrase) în scopul obţinerii de profit. Se apreciază că ROA este cel mai relevant indicator al eficienţei bancare deoarece exprimă rezultatul net (în primul rând) ca performanţă a managementului activelor, în condiţiile unui volum dat al resurselor.

Un trend în scădere al acestei rate arată că banca întâmpină dificultăţi. Un trend în creştere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi şi expresia asumării unui risc

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

excesiv de către bancă. Mărimea tipică a acestei rate în ţările dezvoltate este de aproximativ 1-2%.

3.3 Efectul de pârghie (EM - equity multiplier) este un indicator sintetic care evidenţiază

gradul în care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la creşterea rentabilităţii capitalului propriu. Efectul de pârghie se calculează ca:

AT

CP

EM – efectul de levier CP – capitalurile proprii ale băncii AT – activul total al băncii

EM =

Este un indicator de structură care se exprimă în unităţi de măsură absolute şi are în general valori mai mari decât 10. Acest indicator variază invers proporţional cu ponderea capitalului în totalul pasivelor bancare. Cu cât ponderea capitalului este mai mare, cu atât banca se bazează mai puţin pe resurse atrase şi, astfel, riscul băncii este mai mic. O pondere mai mică a capitalului semnifică un risc bancar şi un efect de pârghie mai mare.

cei

prezentaţi anterior (ROE, ROA, EM) ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscând nivelurile ROA şi EM, conform formulei următoare valoarea ROE va fi:

Observatie:

cunoaşterea

oricăror

doi

indicatori

de

performanţă

bancară

dintre

ROE = ROA× EM

ROE – rata rentabilitatii financiare ROA – rata rentabilitatii economice EM – efectul de levier

3.4 Rata profitului (PM – profit margin) se calculează ca raport procentual între profitul

net şi veniturile totale, deci:

PM =

PN

×100

PM – rata profitului PN – profitul net al băncii VT – venitul total al bancii

VT

Acest indicator sintetic al performanţelor bancare este denumit şi marja netă. Venitul total al băncii este format din veniturile din dobânzi şi alte venituri precum cele din comisioane, consultanţă sau alte servicii financiare netradiţionale aducătoare de venituri. Evident, banca este cu atât mai profitabilă cu cât marja netă este mai mare. Mărimea acestui indicator depinde de presiunea fiscală, de gradul de concurenţă din sistemul financiar-bancar şi de eficienţa activităţii băncii. În general, valoarea acestui indicator ar trebui sa se încadreze în intervalul 10-12%.

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

3.5 Gradul de utilizare a activelor (AU – asset utilisation) se calculează ca raport între

totalul veniturilor şi totalul activelor:

AU =

VT

×100 =

VD

×100 +

AV

× 100

AU – rata utilizarii activelor VT – venitul total al bancii AT – activul total al băncii

 
 

AT

AT

AT

AU exprimă capacitatea băncilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de structura activelor bancare şi de remunerarea plasamentelor. În general băncile din ţările dezvoltate urmăresc majorarea celui de al doilea termen, orientându-se spre creşterea veniturilor din comisioane şi taxe, încercând să menţină la un nivel cât mai stabil primul termen. În practica internaţională, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este de 10-12%.

Observatie: cunoaşterea oricăror doi indicatori de performanţă bancară dintre ROA, PM şi AU ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscând nivelurile PM şi AU, conform formulei următoare valoarea ROA va fi:

ROA = PM × AU

ROA – rata rentabilitatii economice PM – rata profitului AU – rata utilizarii activelor

3.6 Marja netă de dobândă (NIM – net interest margin) se determină ca raport între

veniturile nete din dobânzi şi activele valorificabile totale:

 

V

D

 

C

 

NIM – marja neta de dobânda

D

V D – veniturile băncilor din dobânzi C D – cheltuielile băncilor cu dobânzile AV – activul valorificat al băncilor

NIM =

AV

 

× 100

Activul valorificat al bancilor, denumit şi activul purtător de dobandă, este format din portofoliul de titluri de stat, plasamentele interbancare şi creditele acordate. În general, o valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobânzi cât mai mare la acelaşi nivel al activelor purtătoare de dobândă exprimă o activitate profitabilă (colectare şi redistribuire de capital). Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobânzile (dependenţă de pasive volatile, pe termen scurt), dar şi o atitudine mai prudentă a băncii, care conduce la venituri din dobânzi mai mici. Pentru acest indicator un nivel de 5-7 puncte procentuale este considerat standard.

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

4. Studii de caz privind performanţele bancare

Studiul de caz 1

Să se calculeze marja netă de dobândă şi rentabilitatea financiară pe baza datelor din următorul bilanţ:

ACTIVE

PASIVE

Casa

100

Depozite la vedere (5%)

1000

Bonuri de tezaur (10%)

3000

Imprumuturi interbancare (7%)

750

Credite acordate (15%)

4000

Depozite la termen (10%)

5250

Imobilizări

400

Capital

500

TOTAL

7500

TOTAL

7500

Se mai cunosc: cheltuieli cu funcţionarea 180 u.m. şi impozit pe profit 30%.

REZOLVARE:

În primul rând vom determina profitul net după următoarea metodologie:

Venituri din dobânzi = 3000×10% + 4000×15% = 900 u.m.

- Cheltuieli cu dobânzi = 1000× 5% + 750× 7% + 5250×10% = 627.5 u.m.

Venituri nete = Venituri din dobânzi - Cheltuieli cu dobânzi = 272,5 u.m.

- Cheltuieli generale = 180 u.m.

Profit brut = 272,5 – 180 = 92,5 u.m.

- Impozit pe profit = 92.5× 30% = 27.75 u.m.

Profit net = 64,75 u.m.

Vom determina în continuare indicatorii de performanţă bancară NIM şi ROE. Activul valorificabil este format din bonurile de tezaur şi creditele acordate. Aşadar, activul valorificabil este de 7000 u.m.

NIM

=

VD

CD

×100 =

272.5

×

100

=

3.89%

NIM – marja neta de dobânda V D – veniturile băncilor din dobânzi

 
 

AV

7000

 

C D – cheltuielile băncilor cu dobânzile AV – activul valorificat al băncilor

ROE =

PN

×100 =

64.75

×

100

=

12.95%

ROE – rata rentabilitatii financiare

 

PN – profitul net al băncii CP – capitalurile proprii ale băncii

 

CP

500

Concluzie: banca înregistrează o bună profitabilitate; în urma determinării indicatorilor

de performanţă bancară NIM şi ROE apreciem că valorile acestora (3.89% şi respectiv,

12.95%) sunt comparabile cu nivelurile considerate standard (5-7% si respectiv 15-20%).

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Studiul de caz 2

Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea bancară a băncii ABC: profitul

net … 100, capitalul propriu … 500, active purtătoare de dobândă … 4000, rata utilizării

activelor…20% si rata rentabilităţii economice … 2%. Dacă veniturile din dobânzi sunt

egale cu valoarea agregată a veniturilor băncii din alte activităţi, determinaţi nivelul

veniturilor din dobânzi:

REZOLVARE:

Nivelul veniturilor din dobânzi se va determină din formula ratei utilizării activelor.

AU =

VT VD AV ⎫ × 100 = × 100 + × 100 ⎪ AU ×
VT
VD
AV
×
100
=
×
100
+
× 100 ⎪
AU
×
AT
AT
AT
AT
VD
=
200
VD
=
AV
AT AT AT AT ⎬ ⇒ VD = 200 VD = AV ⎪ ⎭ AU –
AT AT AT AT ⎬ ⇒ VD = 200 VD = AV ⎪ ⎭ AU –
AT AT AT AT ⎬ ⇒ VD = 200 VD = AV ⎪ ⎭ AU –

AU – rata utilizarii activelor VT – venitul total al bancii

AT – activul total al băncii

Având în vedere că AU = 20% (din ipoteza problemei), pentru calculul veniturilor din dobanzi este acum suficient să determinăm nivelul total al activului bancii. Activul total va fi obţinut din formula rentabilităţii economice:

ROA =

PN

×100

AT

=

PN

×100 =

100

= 5000

ROA – rata rentabilitatii economice

     

PN – profitul net al băncii AT – activul total al băncii

 

AT

ROA

 

0.2

In final obţinem:

 
 

VD

= AU

×

AT

=

20

×

5000

= 500

 

AU – rata utilizarii activelor

 

200

 

200

VT – venitul total al bancii AT – activul total al băncii

Concluzie: banca înregistrează venituri din dobanzi de 500 u.m.

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Studiul de caz 3

Pentru anii 2002 şi 2003 o bancă comercială a prezentat următoarea situaţie a conturilor de rezultate:

Indicatori

2002

2003

Dobânzi şi venituri asimilate

140000

180000

Dobânzi şi cheltuieli asimilate

115000

10000

Comisioane nete

9000

12000

Alte venituri din exploatare

10000

12000

Cheltuieli generale şi amortismente

35000

39000

Provizioane

7000

12000

Impozit pe profit

1000

1500

Să se determine şi să se comenteze evoluţia profitabilităţii băncii pe baza soldurilor intermediare de gestiune.

REZOLVARE:

Anul 2002

Venituri din dobânzi = 140000 u.m.

- Cheltuieli cu dobânzi = 115000 u.m.

Venituri nete = Venituri din dobânzi - Cheltuieli cu dobânzi = 25000 u.m.

+ Commisioane nete = 9000 u.m.

+ Alte venituri din exploatare = 10000 u.m.

- Alte cheltuieli (provizioane) = 7000 u.m.

- Cheltuieli generale = 35000 u.m.

Profit brut = 2000 u.m.

- Impozit pe profit = 1000 u.m.

Profit net = 1000 u.m.

Anul 2003

Venituri din dobânzi = 180000 u.m.

- Cheltuieli cu dobânzi = 150000 u.m.

Venituri nete = Venituri din dobânzi - Cheltuieli cu dobânzi = 30000 u.m.

+ Commisioane nete = 12000 u.m.

+ Alte venituri din exploatare = 12000 u.m.

- Alte cheltuieli (provizioane) = 12000 u.m.

- Cheltuieli generale = 39000 u.m.

Profit brut = 3000 u.m.

- Impozit pe profit = 1500 u.m.

Profit net = 1500 u.m.

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Rezultatele indică o ameliorare a profitului net bancar, ceea ce arată o bună profitabilitate a activităţii bancare şi o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcţionare. Trebuie menţionată şi creşterea mai rapidă a profitului net (50%) relativ la creşterea veniturilor nete din dobânzi (20%). Acest fapt evidenţiază o dezvoltare mai rapidă a operaţiunilor netradiţionale faţă de cele de intermediere bancară (atragerea de depozite şi acordarea de credite). Evoluţia pozitivă se datorează, pe de o parte, creşterii mai rapide a veniturilor din dobânzi în raport cu cea a cheltuielilor cu dobânzile, iar pe de altă parte creşterii veniturilor din comisioane şi a altor venituri din exploatare. Totuşi se remarcă creşterea cheltuielilor cu provizioanele cu 5000 u.m pe fondul dezvoltării activităţii economice a societăţii bancare.

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 2

RISCUL DE INSOLVABILITATE

1. Aspecte teoretice

1.1 Norma COOKE 1.2 Calculul fondurilor proprii 1.3 Determinarea expunerii nete

2. Solvabilitatea băncilor comerciale în România

2.1 Capitalul social minim 2.2 Nivelul de solvabilitate

3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate

1. Aspecte teoretice

Riscul de insolvabilitate este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru

acoperirea eventualelor pierderi. O astfel de situaţie apare atunci când banca îşi dezvoltă

prea mult activitatea sau îşi asumă riscuri prea mari în raport cu mărimea fondurilor

proprii. Spunem că în acest caz nu există o adecvare a capitalului băncii.

Reglementarea prudenţială a solvabilităţii societăţilor bancare are în vedere adecvarea

fondurilor proprii la riscurile asumate. În această accepţiune, fondurile proprii reprezintă

ultimul garant al solvabilităţii în faţa ansamblului riscurilor.

În general, funcţiile capitalului bancar sunt:

a.

Funcţia operaţională

b.

Funcţia protectivă

c.

Funcţia legată de reglementare

1.1 Norma COOKE

Riscul de insolvabilitate nu este un risc specific activităţii bancare. El se întâlneşte la

toate societăţile comerciale. Acest risc se manifestă mai puternic în cazul societăţilor

bancare având în vedere funcţia de intermediere. Spre deosebire de societăţile nebancare,

băncile funcţionează cu un capital relativ mic în comparaţie cu dimensiunea bilanţului,

gestionând în schimb resurse atrase foarte mari. Interesul lor este de a atrage fonduri cât

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

mai mari pentru ca prin plasamentul acestora să se asigure o rată a rentabilităţii financiare cât mai mare, respectiv o rată a dividendului care să mulţumească acţionariatul. Activând în acest fel, banca scade ponderea capitalului în totalul pasivului, creşte efectul de levier şi astfel creşte riscul de insolvabilitate.

Pentru a contracara tendinţa băncilor de maximizare a profitului prin utilizarea intensivă a fondurilor proprii şi forţarea expunerii la risc, autorităţile de supraveghere impun anumite restricţii. Aceste restricţii iau forma unor norme prudenţiale. Ele reglementează aspecte legate de adecvarea capitalului bancii (capital adequacy) şi fac trimitere la fondurile proprii.

Prin Acordul de la Basel (1988), Banca Reglementelor Internaţionale propune o metodologie standard pentru determinarea fondurilor proprii şi doi indicatori de solvabilitate care să asigure respectarea unei acoperiri minime a activului riscant prin capitalul bancar. Activul riscant se mai numeşte şi expunere netă (EN), iar capitalul bancar este definit atât prin fondurile proprii (FP) cât şi prin capitalul propriu (CP).

IS 1 =

FP

×

100

>

8%

EN

IS 2 =

CP

×

100

>

4%

EN

1.2 Calculul fondurilor proprii

Fondurile proprii ale societăţilor bancare sunt formate din următoarele capital:

categorii de

 

capital social vărsat

prime legate de capital vărsate

CAPITAL

profitul reportat din exerciţiile precedente

profitul rezultat curent

PROPRIU

fondul de rezervă constituit conform legii

 

fondul imobilizărilor corporale

rezerva generală pentru riscul de credit, constituită conform legii

CAPITAL

datoria subordonată

subvenţii primite

SUPLIMENTAR

diferenţe favorabile din reevaluarea activului

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii trebuie să se aibă în vedere şi următoarele condiţii:

capitalul suplimentar

datoria subordonată

va fi luat în considerare la calculul fondurilor proprii numai în condiţiile unui nivel pozitiv al capitalului propriu şi în proporţie de cel mult 100% din acesta

va fi luată în calculul fondurilor proprii în proporţie de maxim 50% din capitalul propriu.

Acestea trebuie indeplinite simultan. Băncile din România au obligaţia să calculeze şi să raporteze lunar către Direcţia de supraveghere din BNR nivelul fondurilor proprii.

1.3 Determinarea expunerii nete

EN = EN

B

+ EN

E

EN – expunerea netă EN B – expunerea netă bilanţieră EN E – expunerea netă din elemente în afara bilanţului

Expunerea netă bilanţieră reprezintă suma ponderată a elementelor de activ la valoarea netă (după deducerea elementelor de pasiv rectificative) cu gradul lor de risc de credit.

EN

B

=

n

A

i

×

GRC

i

EN B – expunerea netă bilanţiera A i – activul „i” la valoare bilanţieră netă

 

i

GRC i – gradul de risc de credit al activului „i”

Criteriile de încadrare a elementelor de activ în categoriile de risc de credit conform legislaţiei în vigoare sunt prezentate în anexa 1.

Expunerea netă din elemente în afara bilanţului reprezintă suma ponderată a elementelor din afara bilanţului transformate în echivalent credit (corespunzător criteriilor de încadrare prezentate în anexa 2) cu gradul lor de risc de credit (corespunzător criteriilor de încadrare prezentate în anexa 1).

 

EN E – expunerea netă extrabilanţieră

 

n

E i – activul „i” la valoare bilanţieră netă EC i – echivalent credit al activului „i” GRC i – gradul de risc de credit al activului „i”

EN

E

=

(

E

i

×

EC

i

)

×

GRC

i

 

i = 1

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

EXEMPLU:

Determinarea expunerii nete din active bilanţiere:

   

Gradul de

Expunerea netă din active bilanţiere

ELEMENTELE DE ACTIV

Sume nete

risc

de credit

OPERAŢIUNI DE TREZORERIE Şl OPERAŢIUNI INTERBANCARE

203.569

   

- Casa şi alte valori

3.890

0

0

- Cont curent la bănci centrale (BNR)

56.950

0

0

- Conturi de corespondent la banci (din Romania)

43.834

20

8767

- Depozite la banci (din Romania şi din ţări de categorie A)

34.456

20

6891

- Credite acordate băncilor (din ţări de categorie B. cu scadenţa < 1 an)

22.670

20

4534

- Valori primite in pensiune (de !a bănci din România)

14.809

20

2962

- Valori de recuperat (cecuri in curs de încasarere de la bănci din România)

560

20

112

- Creanţe restante (asupra unor bănci din România)

427

100

427

- Creanţe îndoielnice (asupra unor bănci din România)

335

100

335

- Creanţe ataşate

     

- aferente băncilor din România si a celor din ţări de categorie A

22.238

20

4448

- aferente băncilor centrale (BNR)

3.670

0

0

OPERATIUNI CU CLIENTELA

583.486

   

Credite acordatete clientelei

     

- Creante comerciale

87.486

100

87486

- Credite de trezorerie

64.289

100

64289

- Credite pentru export

72.340

100

72340

- Credite pentru echipament

35.460

100

38460

- Credite pentru bunuri imobiliare (garantate cu ipoteci în favoarea băncii)

148.709

50

74355

- Valori primite în pensiune

35.909

100

35909

- Conturi curente debitoare

28.679

100

28679

- Valori de recuperat

12.345

100

12345

- Creanţe restante

11.689

100

11689

- Creanţe îndoielnice

5.680

100

5680

- Creanţe ataşate

77.900

100

77900

OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE

62.869

   

- Titluri primite in pensiune livrată

     

- Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finaţelor

3.526

0

0

- Titluri de tranzacţie

     

- Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finanţelor

1.570

0

0

- Certificate de depozit (emise de bănci din România)

3.019

20

604

- Acţiuni proprii

1.200

0

0

- Titluri de plasament

     

- Certificate de depozit emise de bănci din ţări de categoria A

6.099

20

1220

- Bilete de trezorerie emise de bănci din Romania

2.560

20

512

- Acţiuni

2.130

100

2130

- Titluri de investiţii

     

- Certificate de trezorerie

8.432

0

0

- Certificate de depozit (emise de bănci din România)

3.257

20

651

- Conturi de decontare privind operaţiunile cu titluri

1.679

100

1679

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

- Decontări interbancare

2.897

100

2897

-

Debitori

16.947

100

16547

-

Conturi de stocuri

2.356

100

2356

-

Conturi de regularizare

1.245

100

1245

-

Creanţe restante

989

100

989

-

Creanţe îndoielnice

247

100

247

-

Creanţe ataşate

4.715

100

4.715

VALORI IMOBILIZATE

133.566

   

-

Credite subordonate (subordonate băncilor)

4.890

0

0

Părţi in cadrul societăţilor comerciale legate, titluri de participare şi titluri ale activitătii de portofoliu deţinute la bănci

-

900

0

0

-

Dotări pentru unităţile proprii din străinătate

10.780

0

0

Imobilizări necorporale

     

- Fond comercial

8120

0

0

-

Cheltuieli de constituire

5780

0

0

Imobilizări corporale

     

- Terenuri

19434

100

19434

-

Clădiri

42059

100

42059

-

Mijloace de transport

11230

100

11230

-Unelte. dispozitive.instrumente. mobilier şi aparatură birotică

6720

100

6720

- Imobilizări corporale in curs

974

100

974

- Creanţe restante

9.989

100

9989

- Creanţe indoielnice

9.890

100

9890

- Creanţe ataşate

2.800

100

2800

ACTIONARI SAU ASOCIATI

1.120

100

1120

 

TOTAL

   

678015

Determinarea expunerii nete din elemente în afara bilanţului:

     

Gradul de

Expunerea

 

CONTURI IN AFARA BILANŢULUI

SUME

Echivalent

credit

risc

de credit

netă din

elem. in

afara bil.

ANGAJAMENTE DE FINANTARE

       

- Angajamente in favoarea altor bănci din România

10.430

100

20

2086

- Angajamente primite de la alte banci

5.130

     

- Angajamente in favoarea clientelei (aferente cr. pentru bunuri imob)

80.230

100

50

40115

ANCAJAMENTE DE GARANTIE

       

- Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii date altor bănci din România

6.130

50

20

613

- Cauţiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte bănci

4.230

     

- Garanţii date pentru clientelă (aferente creditelor de trezorerie)

50.437

50

100

25218.5

- Garanţii primite de la clientelă

237.800

     

ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

       

-

Tilluri de primit (certificate de trezorerie)

3.526

100

0

0

ANGAJAMENTE DIVERSE

       

- Angajamente date

10.830

100

100

10830

- Angajamente primite

9.710

     

ANGAJAMENTE INDOIELNICE

1.020

100

100

1020

 

TOTAL

     

79883

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

În acest moment putem calcula cei 2 indicatori de solvabilitate:

Total capital propriu

60

799

Total fonduri proprii

61

889

Expunere netă din active bilanţiere

678 015

Expunere netă din elemente în afara bilanţului

79 883

Total expunere netă

757 898

Indicator de solvabilitate = Capital propriu / Total expunere netă x 100

 

8,02

Indicator de solvabilitate= Fonduri proprii / Total expunere netă x 100

 

8,17

După cum se poate observa, al doilea indicator de solvabilitate respectă norma 8/1999, nivelul înregistrat (8.02%) fiind superior limitei minime (8%). Deci, capitalul propriu constituit de bancă este adecvat. În ceea ce priveşte indicatorul de solvabilitate calculat pe baza fondurilor proprii, acesta nu respectă limita minimă de 12% corespunzătoare lui. Astfel, se impune fie creşterea fondurilor proprii fie reducerea expunerii nete până când rata 1 de solvabilitate va atinge nivelul de 12%

2. Solvabilitatea băncilor comerciale in Romania

2.1 Capital social minim

Conform legii bancare nr. 58/1998, băncile au obligaţia menţinerii în permanenţă a unui nivel minim al capitalului social, ce trebuie actualizat în funcţie de precizările Băncii Naţionale a României.

Grafic 2.1

Evoluţia capitalului social minim bancar

(valori nominale)

mil. lei

400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Sursa: Banca Naţională a României

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Începând cu luna mai 2003 fiecare bancă comercială este obligată să deţină un capital social minim de 320 mld. ROL, pentru ca din iunie 2004 nivelul minim al acestuia să devină 370 mld. ROL. Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat, integral şi în formă bănească, la momentul subscrierii.

2.2 Nivel de solvabilitate

Legislaţia bancară în vigoare din ţara noastră prevede în concordanţă cu Primul Acord de la Basel (1988) – realizat sub egida Băncii Reglementelor Internaţionale – determinarea unui indicator de solvabilitate care să asigure o acoperire minima a riscurilor bancare prin adecvarea capitalului bancar. În conformitate cu Normele nr. 12 din 2003 nivelul minim pentru indicatorul de solvabilitate bancare este:

FP

EN

IS 1 =

×

100

>

12%

unde: FP – fonduri proprii, EN – expunere netă,

În graficul 2.2. sunt prezentate evoluţiile valorilor medii pe sistem bancar ale indicatorilor de solvabilitate în România.

Grafic 2.2

Evoluţia ratei de solvabilitate

ian.05 iul.04 ian.04 iul.03 ian.03 iul.02 35,00 ian.02 30,00 iul.01 25,00 20,00 ian.01 15,00 iul.00
ian.05
iul.04
ian.04
iul.03
ian.03
iul.02
35,00
ian.02
30,00
iul.01
25,00
20,00
ian.01
15,00
iul.00
10,00
5,00
ian.00
0,00

Sursa: Banca Naţională a României

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

1. Analiza în dinamică a ratei 1 pune în evidenţă o soliditate financiară remarcabilă la

nivelul sistemului bancar românesc;

2. Creşterea accentuată a capitalizării bancare, începând cu 2000, este determinată in principal de actualizările succesive ale nivelului minim al capitalului social, majorarea capitalului unor bănci comerciale prin privatizare şi eliminarea băncilor cu probleme din sistemul bancar românesc;

3. Asigurarea unei acoperiri durabile a activului riscant prin capitalul bancar constituie o

premisă pentru expansiunea creditelor bancare.

3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate

Studiul de caz 1

Despre societatea bancară ABC se cunosc următoarele informaţii: casa 1.000 u.m., bonuri de tezaur 5.000 u.m., credite acordate administraţiei locale 2.500 u.m., credite de trezorerie 12.500 u.m., imobilizări corporale 6.000 u.m., capitaluri proprii 2.000 u.m., capital suplimentar 1.000 u.m., depozite 20.000 u.m., împrumuturi interbancare 3.400 u.m., alte pasive 600 u.m., scrisori de garanţie date pentru clientelă 680 u.m., alte angajamente date 660 u.m. Să se determine rata generală de risc si indicatorul de solvabilitate.

REZOLVARE:

Rata generală de risc reprezintă ponderea activului riscant în total activ.

EN

AT

RGR – rata generală de risc EN – expunerea netă AT – activul total

RGR =

×100

(1)

Determinarea ratei generale de risc se realizează pornind de la calculul expunerii nete (activului riscant):

EN

EN

.

B

+

EN

E

.

.

. B + EN E . . = = 19 000 + 1 000 = 20

=

= 19 000 +1 000 = 20 000

EN

u.m.

(2)

EN – expunerea netă EN B – expunerea netă bilanţieră EN E – expunerea netă extrabilanţieră

În conformitate cu datele problemei expunerea netă bilantieră este

 

n

EN B – expunerea netă bilanţieră A i – activul „i” la valoare bilanţieră netă GRC i – gradul de risc de credit al activului „i”

EN

B

=

i

A

i

×

GRC

i

=

19.000 u.m. (3)

Categoria de risc

Elemente bilantiere

Valoarea ponderată

0%

6.000

0

20%

2.500

500

100%

18.500

18.500

Total

27.000

19.000

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Expunerea extrabilanţieră este:

 

n

EN E – expunerea netă extrabilanţieră E i – activul „i” la valoare bilanţieră netă EC i – echivalent credit al activului „i” GRC i – gradul de risc de credit al activului „i”

EN

E

=

(

E

i

×

EC

i

)

×

GRC

i

 

i = 1

(4)

EN

E

= 1.000 u.m.

 

Categoria de risc

Elemente extrabilantiere

Valoarea ponderată

0%

0

0

50%

680

340

100%

660

660

Total

1.340

1.000

Activul total este:

AT AT = = 27 000 +1 340 = 28 340 AB + AE (5)
AT
AT
=
= 27 000 +1 340 = 28 340
AB
+
AE
(5)
.
.
.
u.m.
AT – activul total
AB – activul bilantier
AE – activul extrabilantier

Din (1), (2) si (5) rezultă că

Rata de solvabilitate este:

RGR =

20

.

000

28

.

340

×

100

=

70 57

,

%

IS =

FP

× 100

=

CP

+

CS

×100 = 15%

EN

EN

FP – fondurile proprii CP – capitalul propriu CS – capitalul suplimentar ( CS CP )

Concluzie: rata generală de risc este 70,57%, iar rata de solvabilitate sunt este 15%.

Studiul de caz 2

Pentru societatea bancară Beta din România se cunosc următoarele categorii de active pe clase de risc.

Categoria de risc

0%

20%

50%

100%

Active bilanţiere

50.000

100.000

300.000

550.000

Fondurile proprii constituite de bancă sunt de 81.000 u.m. Să se determine fondurile proprii adecvate şi să se prezinte două modalităţi de ajustare a elementelor bilanţiere relevante în cazul neîndeplinirii normei de solvabilitate.

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

REZOLVARE:

Determinarea fondurilor proprii adecvate se realizează pornind de la calculul expunerii nete (activului riscant):

EN = EN

B

+ EN

E

EN – expunerea netă EN B – expunerea neta bilanţieră EN E – expunerea neta extrabilanţieră

În conformitate cu ipoteza problemei expunerea netă extrabilanţieră este nulă.

EN

B

=

n

A

i

×

GRC

i

EN B – expunerea neta bilanţieră A i – activul „i” la valoare bilanţieră netă

 

i

GRC i – gradul de risc de credit al activului „i”

Categoria de risc

Elemente de activ

Valoarea ponderată

0%

50.000

0

20%

100.000

20.000

50%

300.000

150.000

100%

550.000

550.000

Total

1.000.000

720.000

Deci expunerea netă este 720.000 u.m.

Fondurile proprii adecvate reprezintă 12% din expunerea netă.

FP A =

EN

×

0,12

FP A - fondurile proprii adecvate EN – expunerea netă

Astfel,

Fonduri proprii adecvate = 720.000×12% = 86.400 u.m.

Pentru atingerea nivelului minim de solvabilitate se pot lua o serie de măsuri printre care:

I. creşterea fondurilor proprii până la nivelul adecvat prin emisiunea de acţiuni sau prin fuziunea cu o bancă mai bine capitalizată.

Cum fondurile proprii adecvate trebuie să fie: 86.400 u.m., se impune o creştere a fondurilor proprii efective cu 5.400 u.m.

II. reducerea expunerii nete prin modificarea structurii activului în contextul unui bilanţ constant:

Diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. şi majorarea creditelor ipotecare cu aceeaşi sumă:

EN

max

FP

=

EN

×

100.000

0,12

+

max

=

20%

×

EN

×

50%

FP

x

max

=

0,12

(300.000

+

EN

max

= 675.000

)

+

100%

×

(550.000

x

)

x

= 90.000

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Categoria de risc

Elemente de activ

Valoarea ponderată

0%

50.000

0

20%

100.000

20.000

50%

390.000

185.000

100%

460.000

460.000

Total

1.000.000

675.000

Concluzie: fondurile proprii adecvate sunt 86.400 u.m., iar respectarea ratei 1 de solvabilitate se poate realiza fie prin creşterea fondurilor proprii cu 5.400 u.m., fie prin diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. şi majorarea creditelor ipotecare cu aceeaşi sumă.

Studiul de caz 3

O bancă se caracterizează prin următoarele date contabile: capital social 320 mld. u.m.,

rezerve legale 160 mld., datoria subordonată 250, subvenţii primite 240 mld. u.m., casa 500 mld. u.m., bonuri de tezaur 2.200 mld., credite ipotecare X mld. u.m., credite acordate industriei 4.500 mld. u.m., imobilizări necorporale 300 mld. u.m., imobilizări corporale 500 mld. u.m. Banca înregistrează un nivel al ratei de solvabilitate de 16%. Care este nivelul ratei generale de risc, dacă toate elementele bilanţiere de activ sunt cele prezentate anterior?

REZOLVARE:

Rata generală de risc reprezintă ponderea activului riscant in total activ.

EN

AT

RGR – rata generală de risc EN – expunerea netă AT – activul total

RGR =

×100

(1)

In conformitate cu ipoteza problemei activul total este format din disponibilităţile băncii

aflate in elementul „casa” (500 mld. u.m.), bonuri de tezaur (2.200 mld. u.m.), credite

ipotecare (X mld. u.m.), credite acordate industriei (4.500 mld. u.m.), imobilizări necorporale (300 mld. u.m.) şi imobilizări corporale (500 mld. u.m.).

Determinarea valorii agregate a activului acestei bănci presupune determinarea volumului valoric al creditelor ipotecare. Nivelul acestora se poate calcula diminuând activul riscant

cu expunerea netă a celorlalte active.

Expunerea netă a întregului activ se poate determina din formula:

IS =

FP

×100

EN

=

FP

×100

(2)

EN

IS

FP – fondurile proprii EN – expunerea netă a întregului activ IS 1 – rata I de solvabilitate

SUPORT de SEMINAR

- MANAGEMENT BANCAR

(Moinescu Bogdan)

Fondurile proprii se calculează astfel:

 

Valoare

Coeficient de ajustare

Valoare

bilanţieră

ajustată

Capital social Rezerve legale CAPITAL PROPRIU Datorie subordonată (scadenţă > 5 ani) Subvenţii primite CAPITAL SUPLIMENTAR

320

x

320

160

x