= SH fneeper aialogul nostra eu 0 neduserire, cua oe face cH a Lite un critic de telia dv. este etft de puyin prezent fn vi rari romtneascd, tn schimb fertil fn struinttete, eu contributii de valosre teoreticn gi practici? = Total depinge de ce se tntelege prin *vieye literaré roat- ch". Dack fn aceasts nofiune intri musai dout-trei publicayii suptaatnale bucurestene, “centrale doar prin acest fapt, obser Vatia dv, cote indreptitits. Deck tne 1a “vista literars rome eases" particips, cun cred, gi publicasil specializate precua Revista de istorie gi teorie Literart, Gehiors roussing 4'études Litteraines Synthesis sau aiptiatnelul clujean Iribane, realite tea vi Gezainte. $i sparijiile editoriale rominegti constitaie o “preengi*: 1a Dacia, fn 1980 (Jlerseneuticn lui vices Hide), Ye Bditura gtiintirich gi enclelopedict, tn 1982 (Littérature rou- saine. Littératures oceftentelee. Rencontres). u preaiu al Univ nil ee criticn, tn 1981, ar putea fi de saenea citet, foarte ta trecere, fn aceeasi ordine de idei. Wu-i sai payin adevirat ot unele cirji au fost serise gi pentru un public stréin, unete di- rect fntr-o liab¥ str#in (1ucrares despre Etieabie, despre ton- Gingele estetice sle avengerdei Literere ale secolutui al Yx-lea, sub tipar ete.), ceea ce ar putes sugere o anunits izolare. Tenpe ronent de publiciet sl actuelittyii, de jurnolist Literar, in te sdevir nu az. Disponidilituyi de e serie la comandh sau con- fora es¢reler gi iererhillor anor reduesii centrale, g1 asi pu- fine... trac oreatat deci spre zone unde opinia unui critic rontn Geapre tene putin sau deloc stordate tn striintate a putut st ineoe tereseze, ¢introan unghi nou, fatr-un spirit ce sintezs. Fenomen norgel de cregtere, aj opunc, de afinitst! gi selectie notursté de asezenes. Un anuzit decolaj de virets, foraetie spiritusts, Liabaj gi aulte oltele, a contribuit gi el - tntro alsuré - 1a Jusrea unor distante inevitebil selective, zote grew, ereceyi-nt, upti ce ei publica: peste sece voluse, ai fost tradus, de bine de ria, fn trei-patra Liabi, ei publicst zsei de studil tn etrtins- tet 8% te vezi “comandet” de un reactor oerecarc, ault aai tt- nr, care au are fo niei un ess nici acceasi forsatie, nieS aceengi experientt gi competentt, nici aceesyi conjtiints Literars. Nu poa- te fi vorba de un conflict de “generatie”, ci doar de nesterente 4 Gout tipuri intelectuale gi virste epiritucle ole criticii romt- negti cu inevitebile diferentieri = Aji avut un sport fngennat 1a lenseree herseneuticii 1a noi, pleat tne ch na putem sublinia gi afiraarea acesteia. Cere etnt ¢upt opinia dv. cauzele qi efectele stopirii acestei ci- rectii? = N-ag fologi tn ce a priveste idea de “stopare” care ar sugera un blocaj orvenizat, adsinistrativ, ci doar 0 lipst fires eh de asiailere. Causele afnt evidente: tredi;ia ispresioniats, foarte vie, e eriticii rontnegti, sincronizares asi totdenune 2e- canies gi spronpe exclusivs cu éireoyiile eriticii trenceze actus le, care nu stat delve herseneutice, Lipss ce pregttire, asi sles, de cursuri de initiere, de o asre treditie teoriei literare ro- afnegti, lipsa de acces (prin fornatie, pregit re Lingvistics ete. ), 1a iuvosrele caenyisle ele herseneuticii (care stnt germane si an~ glo-saxone). Peptul ch nici unul éin eriticis nostri de sere eato- ritate, care fae tradisie, Lovinescu, Cilineseu, ehier Viena, n-u vorbit ai lodet de heraeneutick, este inc o explicatie. Cuz s-arputea erede ct un “aarzinsl {inut niciodets cursuri, nea deyinat nici o pozitie cultural-literard de “autoritete", co- pabilk 9% influenteze spiritele, ar putea si “Lanseze* orienturi noi tn eritiei? Bxiett, fm aftrgit, gi un alt gen de obstaccle uncle criterii dogaatice, inhibitia tredi;lonalé fn fate noutayii ete. $i cu toate acestea nu se poate vorsi deo lipst totelé de receptivitate. Unele schese gi solutii din lueririle ele herae- neutice (gi ag aninti gi de critics ideilor Literers) aint folo~ site, nu chiar rareori, ea reper gi chiar ea orientere aetotolo~ gict. $i nu este vorba de o referinss rituals, obligatorie, ae find niei profesor, nici conductitor de teze, nici director ete. Parcarg recenta carte @ lui Tlie Bidescu, Sincroniss european gi gulturé critics romfneasch (1964) gi observ cl autoral accepts Gi foloseste teria “zodelelor* tn fora sugeratt de mine. Refe- Fint spontant neaanipulats, fntre altele posttile (Ton vastie | gerban ete.). Ls acest nivel se pot observa, de altfel, adevira- tele ecouri gi influente. acolo unde ele se erticuleazi organic Intr-un proiect intelectusl, pe care-1 ajuth si se dezvolte. Pre- e mult mei ault acest gen de "triaiteri" dectt cronicite, re- te! cenziile, notele. Herseneutice tui rees Siete 9 avut nusai ta art peste 20 do recenzii. cfte cozpetente? = ntrean étatog cu Darte Hoviceana cesta atctgen steatie ct | 0 spun forse, onergli, princtpi gi eit nol ee eifusere a lite raturii roafne peste hotere, c& traduceres scesteia tn Lisdi de cireulazie ar aduce servicii reale culturii rontne. credeti et exist aijloace gi posibilitsyi de e face cunoscute gi altora, 2a, le tezaurut gin- contribuyia romineesct,de altfel substent, @irii gi sensibititassi univeraste? = Ble oxistt, fri tndoials, éar tn prealatil stat necesare-4- efteve condi 4, dup sine absolut esontiele. ws Intreb tno ett de agizilsbile stint ele aentelituyii cultursle gi literere actus le. Yai Intti, o polities orgenizet’, pe terzen lung, tn perspec- Luvs. Ninie isprovizat, incospetent, pur adainistrativ. 2fi amin- tit de Darie Noviesans, fntr-eéevar foerte activ tn éoxeniul hi- spano-enerican. Aa sei putea aninti de Yerin Sorescu, de elti efyive, der putini. spoi, anunite investil ya geri, der vi Beonomia pietii este o realitate internationela. in eftrsit, acce: unui edevir de bun aizt: si na ciutta sii exportia neepirat Sererhiile gi criteriile ni jastre. Sisteaele de receptie stmmine stint diferite. tnd au fost pregedingi ai Uniunii scriitoritor, winei peniue gi Zeharia Stancu s-su tradus tn struinttete, tn fran~ juzegte gi fn alte limbi, cu ecouri totusi aodeste, inconcludente. Noi n-aves o mare tradizie fa ac doneniu, fapt depiine gi ta- tre cele douti rézbosie. Rete;iile azicale gi sondene sfat una, ce- Le culturale gi literare elta. Bibegtii au fost efectiv prieteni reel Proust. Cena efjtigat cultura gi Litereture rostat? Mei relatiile pur protocolere nu due departe. Literature roatat aerits alteeva. = AyL euistorit tn aai multe yuri, afi conferentiet si ayi luat contact cu realitsyi cultursle diverse, ati lust puleul opi- niel aultor ooxeni de Litere fait de prezente culturii rostnesti fn Burope. $i totugi, de ce confirseres uneniat tattrzie of se produc? cfteva presii nesubstentisle ecoréete ctteotatt ain xo tive ce nu cerith discutate, excepjie ftctnd Herderul yi ~corsans de our" ée Le Struga nu tnt oufteiente gi nici confirsative. ce trovaie deci test? = oh ne pune tn eituatia do a Ti descoperizi efectiv tn stiri initate, smi inlesnia cunoagteree, oi-i dia cft asi multe ocazii,Ee de ane citi, otudia, visite, de a dialoge Liter, de e purte un schimb efectiv de idei. Pentru aceaste sint necesare relatii, mo- bilitete de aigesre, eft sei multe treduceri tn nediul editorial ec fntr-un sare ceatra cecigental, cel pujin o libririe routine culture? apusean ete. Toate eceates s-au opus gi s-au cerat de zeei de ori, Dar THrt o achinbare generel de opticl gi de teh~ niet a difuztrii nu ge pot agtepte seri rezultate, Un handicap cote gi calitates Liriek, poetict, » literaturii romtne, care trece cu greu obetacolul traducerii. Operele noustre importante trebaie citite si descoperite tn original. Bristt si o enunita desineronizare fats de orienturile literare otriine cole asi in- portente. Der orice exesplu aa da n-ar stirni dectt veluri de fortunt. Exist& alts, foarte sults aitologie 1a acest copitol. 58 reyinen gi feptul c& na nasal *presiile* conssert, ei 31 re- cepti critics, eronicile gi isportanta publicatlei unite ele a par, 1s fel troducerile, tirajul lor, colectia care le priseste (fneé niei un autor roma tn Livre de poche, cu exceptie lui Ps neit Totrati, autor “frenees" fn primcl rind), nusele etiturii ete. Bete absurd o& invinaia etrsinitetes de opacitate, de lipsit ge receptivitate ete. deck noi tngine nu tines seasa de speci- ficul sistenelor de receptie, de exigentele lor, de orientarea, gustul, tendinjele publicului virtual. in eceste coxenii nu ponte ectiona nici adzinistrativ, nici prin dispozitii de conan- 24, nici prin inprovizatii. Tor ctnd un factor de decizie este fnttaplster 3i Literer, el se gtndegte tn prigul rind 1a “aifu- zarea” operei sele. Un alt coleg este vizut ca un concurent per- sonal, ce un *rival*, Lips’ de traditi 1 0 Gath asi mit, fa o eest sector cominst inch de o anuse subcezvoltare, = Ce ptrere aveyi despre vinta noastré literars? Se ridict oare 1a cotele velorii gi a exizentel de sine tn toate oragele unde earegtiul con sté, 0 editurk, un teatru sau 5 fuaetionsazt or Linu of aids 0 cuprenasie, uneori eu efecte contragictorii tn evolujia literers? = Dect aver despre viate Literers o viziuné strict central!- ath efectele nu pot fi deett negative. Se ejunce uneort 1s ra Honaaonte (eregite) de ceest tip: aves oragul x este capitate yuri iar fn el spare revista Y, organ a1 unei Uniuni de create ng gei putin ierarhizate gi centralizste, atunci sceastt revistt devine, prin sizpla situare georrafict-adainistretiva, gi ces asi sportenta, “prica revisth a yarii" etc. Criticii care colabores- 25 1s ea Gevin la rindul lor, tn virtutes aceluissi rajionazent e i eritiel ai yuri" ete. oricine vece artificial on, “Dr’ totes acestei situatil. In reelitete, nu existe nici o reletie Airectt tntre nojiunes de valosre gi locelitetes inticatt tn bu Yetinal ge populeyie, Cunose "provincisli* bucuregteni gi “euro- peni" fn provineie. Totul depinde de dispozijia si catitetes spi- ritulai, de orientarea culturalé, nu de pozitia lererhict seu de Jocelitates de regedinss. Nivelarea, olinierea, fn functie de un contra ante are efecte negative fn orice culturt. Dinpotrivi, ai- versitetea, verietetes, cen ce s-a nusit “locelisa crestor", 0 Nu eixt deloc nevois si soli- Iabogttegte, ti sporegte velosr eit unete publicatii centrale, unde nu vid de altfel aici o "su~ preaayie", de nici un fel. Texte notabile epar desea gi in Fa~ uri, Gonvorbirl Literare, Tran~ ailia, Tribuns, ste: gilvenia, Cronica etc. Nu le idestizez, fireste, car nici nu cred cn publicatiile centrale stnt cele me: inportante i cele cai bu- ne doar finde efnt “centrale. Velonres unci coleoriri este intrineeet, nu ceografich sau tn functie de vreo schen! oarecare.-1- cred cf diversificares centrelor regionale de culturs (publicis- tice, editorisle, artietice) poate aduce o contributie extren de Iaportentt te rigicares nivelulai genere el culturii rostne ac tusle, Bine fnjeles, Sn condigii de emlayie, coupetitie 1ibert a velorilor, diviziune « suncii sociel-culturele. Un sare sean de tntrebare ridicn ji viaje 2les "Litera", ta care problenele fot palului stint ani isportante, ani pasionante, ani cramatice, dectt ele Litersturii = V-ati ocupat, In calitete de “secretar*, pint acuz vreo doi ont, de Caniers roussing d'études 1ittéreires, care alsturi de Secolul 20, receptioncazs gi éifuzeart aarile velori romfinesti vasute fn context european. Cun stnt prisite studiile roatnesti tn seaiiie eultursle din Buropar = cfad sunea wea volunterié o fneetat, cups opt ani de 1s or- vanizeres $i spa elor, az liset un “doser* cu peste 120 pie o de recenzii gi ecouri din presa stréint, ci Lar deck foarte vari- ate ci Ge ixportan{is foarte inegels. cre¢ eh pot si afira cl este, de ceperte, “scorul” cel sai riticat reelizet, pint acun, de vreo revisti roafneasch opecielizats. Dar n-sy putea st afira eX acest rerultet este general seu aicar tipie pentru totelitetes stutiilor roabnesti. Cele care ou traditic, tn prim riod revistele Lingvis. tice, ele se bucurt, tn continuare deo bunt prest. La fel, uncle publicatii istorice gi coaperatiste cuz ar fi Revue des Etudes Sud-Bst Buropéennes gi Synthesis, rina review de studii literare roaBnegti - fn 1imbi strdine, ultina venitu tn eceasts serie, Gablers, au trebuit 9% tne po mune’ de pionicret gi = tntreb Gnek en eate efectiv continuntt. Studiile literare ele lui s: Alexanérescu, (1. Dugu, Dan-Jon Waste, X. Tertalian, pot cita gi lueririte aele (eu efte 10-15 recenzil fiecare) au un tneeput reat=6- @e circutopie. ge recent gi alte muse (Critic romfini fn publicstii strtine tn Conteporanul, 7/194). Cred ct stnt printre putinii care o tac fete nu este tna exhaustiv’, a2 asintit destal in ticp ce 1a “Precente roafinegti* o serie tntreast de contributii sint osise ou cau firs stint. Faptul e8 unii critic! roafat sint invitayi a contribuie le culegeri otréine de studi, des- pre virece Elisge buntoari, dovedegte acclegi lucru: Iaerinstion and _veaning (New-York, 1962), unde perticips din yard, Bugen Si- sion gi cel ce vi vorbegte welt (Frankfurt ea uain, 1984), unde din jerk perticipt C. Noica, Bugen Sinton gi Adrian Marino, pentru a nu mei eainti de un tntreg numir din re- viote francezi Dislogue (6/1982): Mircea Elis¢e sujourd'hui, cu colaboriri aprospe nusei din perk adunate de W. Cregu, deroti ch ar fi utilt o revizuire a atmosferei Literare Gin anii 50 fn genul interventiei recente a tui Pr. Nesru? = PUrh fndolelé, deoarece exist gi slte cubiecte de “inter- venjie" fn cena anintit. = Revening 1a activitetes dv. Literaré vag fatreba de ce nu pablicasi permanent In revistele Literere, a gindese le ace woroniel # ideilor Literere” sustinuts tn Tribuns find un aodel 26 disgnostic exact al fenozenului teoretico-literar actual? = cred asi Sntfi eX un eritic trebuie st fie citit doar intr singuré revistt, aX fie cHutet pentru coletoreres sa precis loce- Lizers in presi, unde aduce o not personal, specifics, distincts, care nu se pierde in anonigat. A fi prezent fn toate publicatiite (exiott) gi astfel de cacuri) tnscaant a nu fi “prezent™ ai tept niciieri. Q singurs cronies bilunsra, precun cea auinttti, 0 cale- borere intersitenta la Trensilvenie cu “pegini de jurnal", este tot ce pot oferi eu seriozitate, convingere si consecvents. Na pu-9- blie persanent tn prest flindes, repet, a-as Geloc temperazent 3i voestie de “publicist perasnent*. in plus, stat prins de lucrtrite sole de sintezi, care cor o anunité "izolare*, continuitete, do- cusentirl fn biblio‘eei striine ete. Nu sfat un jurnalist literer gi nu regret acest fept. = Ce regretayi cel cai mult? = Foarte multe lucruri. ul rezus doar le *rezretele* ele 1i- terare, personale: de e nu fi fost pus fn situstie, echivalenta cu o "incurajere*, de s continua sunca de redactare 1a Gehiers roussine d'étud: Littérsires, deo nu fi incheist thes Dietione- ral de idei Literere :i aai ales dea mu fi putut ‘ned rape, tn acest caz, cercul vicios edituri - certitudines publictiril - re- @actorea finel¥, dee nu $i fntflnit un “cliset Literer* fovore- vil orientiirilor gi tntrepringerilor acle, fn aod inevitabil sar ginslizete, de a nu fi torsinet (fae) Herseneutice gi Blografia ideit diver urs, cele dou céryi la cere Luce: ete. Regret de ascaenea prejudecata foarte rhsptneits potrivit ctireis deck na e3:i present, activ, ezouotos cenologic fn "viats Miterars” centrelé (doub-trei redecyii, un restaurent, dout-trei statioane ete.) nu egti totugi prezent tn cultura rosin’... = Puneji-vi, vk rog, 0 fntrebere esenjiali al ctrui réspuns YS este neceser tot tizpul? = Be sor roferi 1a onergia intelectual gi 1e tiris soralé de © reziste tuturor eforturilor, éificultsyilor i dezeciciritor. Conyinutal osu er fi, aproxisativ, uratitoral: Pateti ti consec- vent cu dv. fn toste Suprejurarize? Adrien varino 2 wei 1984