Sunteți pe pagina 1din 8

Anamneza ca metodi de evaluare psihologici a copilului

Diferenle fald de intervievarea adullilot:


sd nu-i fi fost Copilul este adus la psiholog gi este posibii ca motivele pentru cale a fost adus pdrinfi, relinut, rdnit. Ar corect sau total explicate. copilul ar putea crede cd va fi luat de lang[

putea sE se a$tepte sd i se ia sdnge sau


a

sI sufere o operalie;

Copilul nu este informatorul principal;

Copilul ar putea sd nu rdspundd ia nici o intrebare, indiferent cat de experimentat


pot examinatorul. CAteodatd, copiii sau chiar adolescenlii care nu vor sd vorbeascS
sd deseneze sau sd se joace;

este

fi

antrenali

adult amabil Pentru mulli copii, o perioadd de atenlie totald, ,,neintreruptd", din partea unui
reprezintd o exPerienld utild.

Cadrul gi modul de desfdqurare a interviului


De la inceput, psihoiogui trebuie sd se prezinte copilului. in cazul copiilor mai mici, psihologul trebuie sd se a$eze la nivelul ochilor copilului pentru aJ intreba vArsta qi numele. in plus, orice alt copil
prezent in cameri trebuie prczentat

nouluivenit.

Camera unde se realizeazd interviul trebuie astfel aranjatd incAt orice obiect de care psihologul
ar avea nevoie s6 se afle la vedere. Jucdriile 9i jocurile disponibile trebuie alese cu grijd, astfel incdt

si

faciliteze aceie observalii care au cea mai mare valoare diagnosticd. Observarea copilului este mult mai

dificild intr-o camerd aglomeratd


psihologul
sA petreacd cea

de

jucdrii. in cazul copiiior mai mari de

qase ani, este preferabil ca

mai mare parte a interviului discutAnd cu ei. in cazul copiilor mai mici 9i a

celor cu intArziere g1oba15 sau de limbaj, este nevoie sd se pund mai mult accent pe comunicarea nonjocului. verbald; ca urmare, interacJiunea psihoiog-pacient va fi mai uqoard dacd se petrece in timpul
Pentru copii mai mari sau pentru adolescenli, intewiul se aseamind mai mult cu interviul unui adult, cu unele modificdri ce lin seama de faptul cd adultul se prezinti singur, fald de copi1, care sunt ''adugi de a11ii. Trebuie observatd interacliunea copil-pdrinte in sala de a$teptare, pAnl 1a intrarea

copilului ia interviu. Cum rezoivd pdrinfii separarea copilului de ei? Cum rdspunde copilul? Din modul in care discutd cu copiiul, pdrinlii par afectuogi, critici, ostili, detaga{i sau inleleg[tori?

Sfaturi generale Pentru Psiholog:

@ Nu adoptali

o pozilie criticd; 9i distrugerea nu sunt cathartice, astfel incAt pute{i spune:

O O O

Fili pregdtili si impune{i limite - furia

,,Aga ceva nu se face aici", ,,|/reau sd te opreqti sd faci asa ceva";

Evitali pauzele lungi care pot pdrea metode de pedeapsd, in special pentru adolescenli; Acceptali desenele pe care eventuai vi le oferd gi p[strafi-le bine, pentru cd mai tArziu puteli
solicita copiilor sd 1e explice. Desenele nu trebuie puse la loc de onoare pe pereli, pentru cd vA
va fi imposibil sd faceli acest lucru pentru toli copiii care vin;

@ Nu vorbili

pe un ton artificial

copiii il vor percepe rapid;

@ Nu v6 grdbili

cu interpretdri directe; carrrcrd:

@ Nu ldsa{i copilul sd plece cu jucirii din

,imi pare rdu, dar aceste jucdrii aparlin spitalului si nu ar mai fi rdmas nici una pentru tine, dacd toli copiii ar fi fitcut Ia fel";
Anunlafi cu cinci minute inainte de sfArqitul interviului cd acesta
se va

termina'

GreEeli obignuite

Psihologii trebuie sd fie atenli ia urmStoarele gregeli:

@ Evitarea subiectelor relevante, dar dificile

cu scopul de a-i oferi copilului o experien{d

pl[cutl;

@ @

Situarea de partea copilului in locul dezvoltlrii unei neutralitdli binevoitoare qi constructive; Conducerea unui copil sugestibil spre rdspunsurile pe care le

dorili;

@ ,,Construirea
Introducere

de castele de nisip" pe incuviinlarea din cap a unui copil ce nu vrea sd vorbeascd.

in mod uzual,

se incepe

prin introduceri gi explicalii cum at fi: ,,Sunt un psiholog care ti ajutd

pe copiii de vdrsta ta sd-$i rezolve problemele Si incurcdturile; nu sunt un profesor". Copiilor trebuie
sd

li

se explice cA se vor intoarce la pdrinlii lor imediat dup6 terminarea interviuiui. De asemenea,
1a

copiii trebuie intrebali de ce cred ei cf, i-au adus pdrinlii

psiholog.

) .Copiii

Copii in vArsti de cel pu{in 6 ani


se

vor afla cel mai des in defensiv[ gtiind cd psihologului

s-au fEcut reclama{ii legate

de comportamentul 1or. De aceea, nu este in{elept

si amintili despre

aceste reclamalii

la inceputul

i.nterviului. Prin modul in care se compofid cu copiii, psihologul trebuie sd arate de la bun inceput cd nu

va

fi nici iudecdtor, nici critic al comportamentului lor.

Scopul este sd le ardta,ti cd-i respectafi qi cd

sunteJi interesat de ceea ce fac sau spun.

Dacd copiii vor

fi invitali

sE se a|eze, neiinigtea

motorie se va observa mai ugor. Scopul prim

este sd-i faceli sd se simtd relaxali qi sd vorbeascd liberi.

Apoi evaluali relaliile pe care sunt capabili

sd a o

le inilieze, nivelul gi labilitatea dispoziliei, conversalia qi orice manierism comportamental. Pentru loc putea obline o mostrA adecvatd de comportament, este preferabil ca in primele 15 minute sd aibd

recente, conversalie nestructurata. copilul trebuie incurajat s5 vorbeascd despre evenimente $i activitdli pe precum gi despre lucrurile pe care 1e face cu plScere dupd qcoald 9i in week-end, despre activitalile

jocurile preferate, dacd le place sau nu la care le desfEgoard in comun cu prietenii 9i familia, despre ce termind qcoaid. De asemenea, vor fi intrebali despre speranlele lor in viitor, ce vor sd facd dupd
gcoala sau duph ce cresc mari.

Rdspundeli cu interes, curiozitate sau entuziasm,

in funclie de context. creali o

atmosferd

pe care o neprotocolard pentru a putea evalua reactivitatea emoliona15 a copilului qi tipul de relalie
formeazd cu examinatorul. intewiul trebuie sd fie adecvat vdrstei, inteligenfei 9i interesului copilului. Dacd trebuie evaluatd reactivitatea emolionald a copilului este necesar ca psihologul fursuqi sd arate

diferite emolii (sd fie mai serios sau mai ingrijorat cAnd il intreabd despre sentimente sau griji, qi mai
vesel cdnd rdspunde
1a

relatdrile copilului legate de lucrurile ce-l intereseazd sau il amuzd).

De asemenea, copilul trebuie intrebat dacd are prieteni, cum

il

cheam6, ce fac cAnd sunt

impreund gi cum se inlelege cu alli copii acasd sau la qcoald. Subiectele cu incdrc6turd emolionald mare

trebuie discutate imediat ce sunt dezvdluite. Rdspunsul examinatoruiui nu trebuie sE blocheze sau sd impiedice exprimarea disconfortului sau a stdrilor patologice.

Copilul ffebuie intrebat cu amabilitate despre anumite informalii pe care vreli sd le oblineli.

Se

.,

preferi intrebdrile directe qi cAteodatd este util sd-i oferili copilului mai multe rdspunsuri dintre care sd
poatd alege. Trebuie solicitate exemple despre sentimente sau evenimente relevante. Pot ajuta mult

propozilii indirecte de genul: ,,$tiu un bdrbat de vdrsta ta..."; dacd copilul acceptd convenlia, nu este
nevoie s6-l confiuntali cu intrebdri de tipul: ,,acest bdiat eqti tu, nu-i aSa?"

Este folositor sA treceli repede peste subiecte prea inspdimAntAtoare pentru copil, dar ulterior trebuie sd va intoarceli la ele. Se simte copilul weodati singur? se angreneazd ugor in bAfii? se sup6rd
..ugor? este ironizat mai
s6

mult decAt ceilalli copii? De ce crede

e1

cd este ironizat? De asemenea, trebuie

fie intrebali cum se impacd cu fralii sau surorile; iar dacd ie place sd se bat[ cu ei, se bat injoacd sau

ajung la bdtdi adevdrate?

Copilul trebui intrebat in mod expres despre griji, ruminalii, temeri, nefericiri, coqmaruri qi despre lucrurile care ii provoacd f,uia. De exemplu, ei pot fi intreba{i: ,,Multd lume tinde sd se
ingrijoreze din diferite motive, ce fel de lucruri te ingrijoreazd pe tineT Stai vreodatd treaz noaptea,

ingrijordndu-te pentru anumite lucruri? Ai avut vreodatd gdnduri rele de care nu ai putut sd scapi? Te

simli cdteodatd sdtul de toate? Pldngi? Te sim,ti nefericit?". ,,sunt lucruri de care !i-e fricd in mod special: tntuneric, pdianjeni, cdini, monstri? Ce lucruti ili stdrnesc furia?"
Dacd la oricare dintre aceste inhebdri primili rispunsuri pozitive, trebuie sd evalua{i severitatea

impactului asupm compoftamentului: ,,7e simli cdteodatd asa de nenorocit cd


ascunzi? sau vrei sd

ili

vine sd fugi si sd te

fugi de acasd? cdnd s-a intdmplat ultima datdT Cdt de des te simli aEa? ce

lucruri

te

plictisesc? Te simli aSa numai la Ecoald, numai acasd?"

Copiii pot fi foarte sugestibili gi de multe ori dau rdspunsurile pe care cred ei cd ar dori sd le audd psihologul. Copiii anxiogi sau depresivi pot fi depistali prin starea afectivi ce se dezvolti atunci cAnd vorbesc despre grij i, temeri, sentimente de plictiseald. Degi este important sd intrebali copilul in
mod sistematic despre aceste probleme, este de asemenea important ca cea mai nare parte a interviului
sd

fie axatd pe teme neutre sau mai vesele.

pe perioada evaludrii psihologice propriu-zise, copilul este de obicei mai tensionat, astfel cd ticurile sau miqcdrile involuntare se evidenliazd mai bine; ele trebuie notate imediat ce apar in interviu. Ticurile sunt contrac{ii ale mugchilor sinergici, sunt rapide, repetitive, ftrd scop. Pot h oprite voluntar o perioadd de timp. Migcirile stereotipe sunt migcari voluntare, repetitive, deseori ritmice
9i

implicAnd mai multe arii corporale. Manierismele sunt migcdri cu scop, stranii, stilizate. Notali, de
asemenea, cre$terea nivelului global de activitate. Conceptul de ,,neliniste motorie" descrie inabilitatea

de a sta lini$tit intr-un loc, in timp ce ,,neastdmpdre;/' se referd la miqcSri corpului

ale diferitelor pdrli

a1e

desfEgurate in

timp ce copilul

std pe scaun.

Interviui copiilor sub 6 ani

se realizeazd de

preferinld intr-un loc de joacd. Se vor alege jucdrii gi


sd

jocuri care:

i)

sd

fie adaptate vdrstei gi sexului copilului; 2)

permitd interacliunea examinatorului cu

copilul; 3) sd incurajeze comunicarea gi jocurile imaginative. Psihologul trebuie

si fie

obiqnuit sd

foloseascd un numdr mic de jucdrii, de exemplu: animale de cas6, culori, casd de pdpugi cu figurine,

plastilind. Jocurile plictisitoare


...imaginative
ca

ca de exemplu qahul

- nu sunt folositoare pentru examinare.


a

Jocuri

jocil

mLzgdliturilor (realizarca de cdtre copil

unui desen pomind de ia alte mAzgAleli

f[cute de e1 Ei apoi de cdtre dumneavoastrd), jocudle cu figurine ce simbolizeazd membrii familiei pot
evidenlia comportamente gi dispozilii variate. Pe c6t posibii, copilul va fi vdzut fhrd pdrin{i. Totuqi, in
cazul copiilor foarte mici este bine ca la inceput sd vind qi mama gi apoi, dupd pulin timp, sd plece din
camerd.

Este important sd permiteli copilului sd se obiqnuiascd cu situalia inainte de

al

aborda. La

inceput, este bine sd ldsaji copilul sd exploreze camera gi jucdriile in timp ce dumneavoastrd faceli una
sau doud remarci prieteneqti qi rdspundeli la aborddrile copilului (dar fErd a face dumneavoastrd

nici o
de

abordare). Viteza gi modul

in care un copil se angajeazd in interacliune vor fi diferite in funclie

fiecare copil. Se vor face incercdri pentru a implica copilul in activitdli in general pldcute pentru vdrsta

lui. intrebirile vor fi adaptate capacitS{ii de inlelegere a copilului. Nu vd aqteptali si primili descrieri pot ale sentimentelor sau rdspunsuri la intrebdri prea complicate sau abstracte. insd, cei mai mulli copii
descrie ce fac acasl, cu cine se joacd etc.

Surse de informafii

Copiii sunt adugi de obicei datorit[ ingrijordrii pdrinlilor cu privire la comportamentul 1or. Relatdrile persoanei care oferd informalii suplimentare sunt mult mai importante decdt in
psihodiagnoza adultului. Psihologul trebuie sd ceard informalii despre comportamentul 9i dispozilia

copilului acasd, la gcoald, lajoacd, notandu-se cele observate in timpul evalu6rii' Copilul se dezvoltd continuu. Simptomele $i comportamentele, ca qi nevoile emolionale

se

schimbd cu hecare etapd de dezvoltare. Dezvoltarea sociald gi personald este influenJat[ putemic de

relaliile formate in familie gi la gcoald. Trebuie, de asemenea, evaiuate atitudinile adullilor fald de copil
gi calitatea

relaliilor copilului cu adultul.

r'
1)

Interviul cu pdrin{ii
ob{inerea de informalii despre comportamente $i evenimente; depistarea sentimentelor gi/sau atitudinilor iegate de aceste evenimente.

Realizarea anamnezei are doud trepte:

2)

Deoarece cea mai mare parte a interviului este focalizatd pe evidenJierea unor fapte precise, este

bine ca psihologul sd stabileascd de la inceputul interviului cd

il

intereseazd de asemenea sentimentele

legate de aceste evenimente. El trebuie sd aibd grijd sd permitd exprimarea, in mod egal, a emofiilor

negative gi a celor pozitive. Atunci c6nd sentimentele persoanei care oferd informalii suplimentare nu sunt clare, se pot pune intrebiri cum ar

fi:

,,Genul acesta de lucruri creeazd o anumitd tensiune tn

.gasd?" sal ,lcest lucru vd face intotdeauna sd vd simlili tensionat?" Pentru a evalua sentimentele qi

emolii1e tebuie analizate inclusiv maniera


semnihcative. Diferenle stdrilor emolionale.

in

care persoana respectivd descrie elementele


depistarea

in tonul vocii (vitezd, indllime, intensitate) pot fi importante in O atitudine speciald se va acorda momentelor in care pirinlii igi exprimd

ostilitatea,

critica, tandrelea. De asemenea, trebuie luate in considerare mimica 9i pantomimica.

Este preferabil sd fie vdzuJi impreund mama gi tatdl copilului. Relalia copilului cu tathl este la

fel de importantd ca cea cu mama

de$i importanla este diferita pentru fiecare etapd de dezvoltare.

Nu

este recomandabil sd existe despre tat6 doar relatarea oferitd de mamd. Dacd pdrinli sunt divorfali sau

separali gi copilul petrece mult timp cu amdndoi, este preferabil insd sd fie vdzuli cei doi pdrinii separat'

Schema anamnezei la coPii

I. ISTORIA TULBURARILOR
Simptomele actuale qi trecute'

II. COMPOZITIA FAMILIEI SI CONDITIILE DE VIATA


Structura familiald pe mai multe generalii; se indicd numeie, vdrsta 9i activitdlile tuturor

membrilor familiei, ca qi date legate de c6s6torii, naqteri, separdri, decese, maladii, schimbdri
profesionale qi de locuinjE, gi alte evenimente semnificalive.

a) pArin{ii qi eventual bunicii (profesie gi nivel de studiu); b) fratria qi alte persoane aflate in legdturd strAnsd;

c)

condilii de via{d ale familiei.

III. EVENIMENTE MARCANTE DIN VIATA COPIULUI 1.


Maladii gi intervenfii chirurgicale;
Separdri de mediul familial motive, circumstanle, duratd, reaclii ale copilului, contacte cu

2.
3.

parin!ii);
Evenimente marcante pentru copil 5i familia sa (decese, separarea pdrinlilor, divor! etc.)

IV, SARCINA $I NA$TERE,d

1.

Condilii fiziologice gi patologice; starea copilului la nagtere (greutate, strigdt, debutul suptului
etc.);

2.

Condilii psihologice (copil dorit sau nu, ,,trdirea" mamei in raport cu situalia de sarcind etc.)

V. DEZVOLTAREA iN PRIMA COPILARIE

incidenla posibilelor maladii 1a varsta 1- Dezvoltarea somaticd (dezvoltarea staturo-pondelala,


micd);
2. Dezvoltarea Psihomotorie '

-vArstamersului;eventualprecizdriasupraetapelorarrterioare:suslinereacapului,postura
aqezatd fEr6 susJinere etc'
;

psihomotorii complexe etc'; - etapele ulterioare: coordondri

-regresiiie:motiveledenelinigtecareaufostjustificatepetotparcursuldezvoltdrii
psihomotorii;
observafii asupra dezvoltdrii limbajului): 3. Dezvoltarea limbajului (vArsta 9i

-primelevocalizdri@angurit)'Primelecuvinte(alteledecitmamaqitata).Primeleconstruclii
impreund)' verbale (doud sau trei cuvinte folosite gramaticale)' Fraze complete (cu relalii qi construclii anomalii); folosirea corectd a pronumelor (eventuale

-limbajulcurent(trebuieprecizate:deformdrifonetice"'limbajuldebebeluq"etc)

4.

Dezvoltarea cognitivd

SCHIMBURILE AFECTIVE VI, EVOLUTIA RELATIILOR CU ANTURAJUL $I


1. Alimenta{ia:

- prima aldptare: naturale sau artificial[; somn-veghe' atitudinea mamei; - apetitul, nivelul de satisfacere a bebeluqului' ritmul

-in!6rcatui:vArsta.Acceptareaalimentelorsolide.CuriozitateasaurezistenlainfaJaalimentelor
noi.

.dobAndireaautonomieialimentare:folosireatacimurilor.Curdlenia.Alegereaalimentelor.
Ritmul $i durata meselor. Conflictele cu mama'

2.PrimulzAmbetintenlionat'Temeriieinfalaunorpelsoanenecunoscute.Toleran}afaldde
absen{a mamei'

3.Somnul:ritualuriledeadormireqiaiteritualurilegatedesomn.

4.

Achiziliacontroluluisfincterian'
de educalie' Docilitatea copilului' - vArsta 9i stabilitatea achiziliilor' Principii

5.Reacliilaprimeleinterdiclii(maialescelecaresuntlegatedeachiziliaautonomieimotrice).
6. Conduite qi inierese sexuale'

- cudozitatea 9i intrebdrile legate de diferenJele dintre sexe, asupra originii copiilor, conduitele
masturbatorii gi manifestdri ale sexualitAlii infantile.
- conduite sexuale gi perceplia rolurilor masculine gi feminine'

vII. \,IATA $COLARA.

gradinila: vdrsta de intrare la gddinild. Primeie reaclii qi adaptarea ulterioard (rela1ii cu


educatoarea);

istoricul vielii qcolare (succesiunea claselor frecventate, schimbdri de $coala etc.);


rezultate gcolare; proiecte de viitor (qcolare, profesionale);

atitudini cu privire la activitatea gcolard (interes, reaclii la reugita sau eqecul qcolar etc.);

relalii cu ceilalli copii. Caracteristici

a1e

jocului: teamd, agresivitate, dominanld, izolare

Alte particularitdli de ,,caracter", care sunt evidente pentru pdrinli, sau primele
manifestdri ale adolescenlei.

vrIL LOCUL COPILULUI iN


CUPLULUI PARENTAL

EXpECTNCTELE PARINTILOR

$I lN

DINAMICA

Proieclii ale copilului, inainte de naqtere.

AsemSndri presupuse cu unul sau altul dintre sexului copiluiui, alegerea prenumelor etc.

pirinli, satisfaclia qi deceplia in fala

Conceplii qi atitudini educative (eventuale divergenle intre pdrinli); Preferinle gi manifestdri de intoleranld. Locul, rolul gi pozi{ia copilului in grupul familial
gi in

miturile familiale.