Sunteți pe pagina 1din 20

Joc si Joaca

Tablouri Biblice ( Versuri de Abecedar ) de Tudor Arghezi


S-a nascut pe data de 21 mai 1880 la Bucuresti in strada Tarani nr. 46. Este fiul lui Noe Theodorescu si al Mariei. Intre 1887 si 1891 este elev al scolii primare Petrache Poenaru sub indrumarea primului sau dascal, Nicolae Abramescu. intre 1891 si 1896 urmeaza cursurile gimnaziului Dimitrie Cantemir si apoi pe cele ale liceului Sfantul Sava din Bucuresti. De la varsta de 11 ani, datorita situatiei vietii familiare este nevoit sa se intretina singur, dand meditatii. Anul 1896 este anul debutului sau literar. La 30 iunie publica in ziarul Liga Ortodoxa, condus de Alexandru Macedonski, poezia Tatal meu, semnata I.N. Theodorescu. La cenaclul lui Macedonski il va cunoaste pe Grigore Pisculescu (Gala Galaction), cu care va ramane prieten apropiat. Intre 1897 si1899 publica versuri si poeme in proza la Revista Moderna si Viata noua pe care le semneaza pentru prima oara cu pseudonimul Ion Th. Arghezi. Intrerupe studiile si se angajeaza, in urma unui examen de chimie, laborant la fabrica de zahar Chitila. In primele zile ale lui februarie 1900 intra la manastirea Cernica, iar dupa un noviciat de sase luni este diacon, primind numele Iosif. Pe data de 15 aprilie 1904 scoate revista bilunara Linia dreapta, impreuna cu V. Demetrius, care isi asuma directia, el neavand dreptul sa participe la viata gazetareasca. in aceasta revista va publica o serie de poezie si o parte din ciclul Agate negre. La 30 ianuarie 1905 se naste fiul lui Tudor Arghezi si al Constantei Zissu. Mama copilului, profesoara, este nevoita sa-si ascunda maternitatea si isi lasa fiul la Paris in grija unei doici. Ingrijorat, Arghezi se hotaraste sa plece la Paris, unde intentioneaza sa-si continue si studiile. Dupa cateva luni petrecute la Fribourg, unde intentionase sa frecventeze cursurile Universitatii catolice, pleaca la Geneva unde invata mestesugul de bijutier, care-i asigura existenta si independenta. In 1910 numele lui Tudor Arghezi reapare in presa romaneasca, odata cu publicarea poemului Ruga de seara. scriitorul colaboreaza cu o serie de reviste, printre care Facla, Viata sociala, Rampa si Viata romaneasca. Acesta militeaza in articolele revistei seara pentru neutralitatea Romaniei. In anul 1915 scoate revista Cronica impreuna cu Gala Galaction. Pe data de 5 noiembrie 1916 se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in 1910. Tudor Arghezi, impreuna cu un grup de ziaristi si scriitori, este condamnat si inchis la Vacaresti. Dupa nasterea celor doi copii ai sai, Mitzura si Iosif-Barutu, scriitolul la varsta de 47 de ani scoate primul sau volum de versuri, Cuvinte potrivite. Urmeaza apoi volumele Icoane de lemn, Poarta neagra, Tablete din tara de Kuty, Carticica de seara, Cimitirul Buna-Vestire, Hore si Lina. In anul 1944 este eliberat din lagar.

Tudor Arghezi :- biografie

Adam si Eva
Poet al credintei si al tagadei , al cautarii neincetate a revelatiei divine , care in Psalmi i se refuza cu obstinatie , Tudor Arghezi adopta in compensatie in relatia cu Dumnezeu si o atitudine ludica si ironica ilustrata in mai multe poezii care il apropie si il coboara pe Dumnezeu in planul terestru , intr-un univers domestic Cele cinci poezi din ciclul Tablouri Biblice( Versuri de Abecedar ) publicate in anul 1944 in Revista Fundatiilor Regale si in anul 1963 in Volum au o tematica unitara , fiind un fel de geneza comica a aparitiei omului , a pacatului original si a izgonirii din Paradis . Astfel in poezia Adam si Eva se reia descrierea unui Rai imbelsugat ca si in Tiganiada de Ion Budai Deleanu , iar Pacat , Porunca si Pedeapsa urmaresc indeaproape intamplarile biblice ale izgoniri din Paradis . Pentru Tudor Arghezi crearea primului om este in poezia Adam si Eva un exemplu ludic pornit din marea singuratate cosmica a creatorului care isi doreste in preajma intr-un univers domestic familiar , nelipsitii copii. Urndu-i-se singur n stihii, A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii Si s-a gndit din ce sa-i faca, Din borangic, argint sau promoroaca, Frumosi, cinstiti, nevinovati. Se puse-asezamntul dintre frati. Dumnezeu se arata aici mai mult un demiur , creatia sa fiind un fel de mestesug prin care oamenii se fabica din borangic , argint sau promoroaca ori in chip mai putin fericit din praf si nintelus scuipat . reusita nu este deplina calitatea materialelor fiind indoielnica primul om are mai ales trasaturi negative : lene , somnolenta vazute ca pe niste esecuri ale creatiei . Dar i-a iesit cam somnoros si cam Trndav si naravas stramosul meu Adam; Ca l-a facut, cum am aflat, Cu praf si nitelus scuipat; Paradoxul consta in faputul ca aceleasi materiale au dost intrebuintate de Dumnezeu la constructia interegii lumi , numai ca omul noua creatie nu se supune intentiei divine exprimate metaforic de a iesi altoi de stea. Ca sa ncerce daca un altoi De stea putea sa prinda pe noroi, Ca, de urt, scuipnd n patru zari, Stingher, Facuse si luminile din cer.

In consecinta din antinomia termenilor: stea, noroi din conotatiile negative ale cuvintelor praf , scuipat acest hazardat joc divin adauga omului noi trasaturi negative. Dar iata ca l-a nimerit, Din pricina aluatului, gresit, Si ca Adam, ntiul fiu Al Domnului, iesise, parca, si zbanghiu. Eroarea initiala a lui Dumnezeu pare scuzabila dar se repara printr-o alta greseala care in viziunea ironica a poeziei amplifica drama umana . O zamisleste pe Eva din acelas altoi . Nu-i vorba, nici o poza nu ne-nvata Cum ar fi fost omul dinti la fata. Nici unda lacului nu l-a pastrat, n care se-oglindea la scapatat. Puterea lui dumnezeiasca, Dormind mereu, cata sa-l mai trezeasca; I-a rupt un os din coaste, ceva, Si-a zamislit-o si pe Eva. In aceasta seceventa biblica initiala , plictiseala primului om dar sic ea divina a inreegului Paradis par sa dispara intr-oarmonie familiala a jocurilor infantile. Mai poti casca de lene, iarasi, Cnd ai o sora si-un tovaras? S-au luat de mini si-au cutreierat Gradina toata-n lung si-n lat. Sa nu te miri ca, sovaind si mici, Li se julea si nasul prin urzici. Poezia este construita pe sugestiile limbajului colocvial expresiv . Versurile au fluenta jocurilor de copii chiar au tonalitate si cadenta ludica rezultate din mijloace prozodice simple . Ritmul este iambic , rima imperecheata , masura inegala . Figurile de stil sunt cele obijnuite ex : epitete duble si triple ( cam somnoros si cam/trandav si naravas) si enumeratiile de cuvinte simbol ( din borangic , argint sau promoroaca ) Toate acestea constituie in ansamblu o alegorie ludica a creatiei .

Porunca

Aceasta poezie reprezinta a treia secventa a calendarului paradiziac din Tablouri Biblice ale lui Tudor Arghezi . Ce-a de-a doua poezie Paradisul apare ca o rememorare nostalgica a Evei care ecoca dupa izgonirea din Paradis belsugul si deliciile taramului pierdut. In poezia Porunca Raiul devine un spatiu privilegiat in care copii biblici si animalele traiesc intr-o deplina armonie . Prin Rai copiii au dus-o foarte bine, Cum ar fi dus-o orisicine, Jucndu-se cu gzele si iezii Care sareau pe mugurii l Aici nu exista interductii pe care poetul le raporteaza la programul unui copil obijnuit . Nici: Culca-te devreme! Nici Te Scoala! Nu era cine tine socoteala Ca ntrzii, Adame, de la scoala, Ca lectia s-o spui fara greseala, Ca, Eva, nca nici te-ai pieptanat Si te gaseste prnzul tot n pat. Paradisul pare sa excluda ca intr-o joaca perpetua existenta scolii si a oricaror constrangerei Nimic, nici tati, nici mame, nici dadace, Nici profesoara, rea ca o ragace, Nici dascalul cu zgrci n beregata Care sa scie baiatul si pe fata. Totul era de gluma si de joaca Si asteptai doar pomii sa se coaca. In aceasta atmosfera de feruicire totala Dumnezeu impune primele reguli si interdictii . Dar ce-i veni ntr-o zi lui Dumnezeu Ca se-arata ncins n curcubeu Si dete-ntile porunci Anume ce-i iertat si nu e sa mannci. -Din pomul acesta, Evo si Adame, Sa nu v-atingeti nicidecum de poame. De unde nu, cunoaste-ti ce v-asteapta: Pedeapsa mea cea crncena si dreapta. Porunca este data insa sa fie repede incalcata ,Eva fiind atrasa de la inceput de roadele pomului .

- Ai auzit? - Am auzit! - ce fel, Ca se mnie Domnul, nsusi el? - Mi-e tare pofta, dragul meu, sa gust Tocmai din pomul ala, plin de must. Prin folosirea cu efecte comice a dialogului si a naratiunii pacatul biblic este redat sub forma de parabola intr-un stil ludic , cele doua personaje angajandu-se intr-un joc prestabilit care ii va oblige in cele din urma sa paraseasca Paradisul Dumnezeu apare aici ca o divinitate autoritara si razbunatoare care corecteaza defectele propriei creatii prin asprime si pedepse Porunca lui Dumnezeu ca omul san u manance roade din pomul cunoasteri ii interzice acestuia sa se cunoasca sis a cunoasca prin el insusi .

Pedeapsa
Poezia Pedeapsa incheie ciclul celor cinci poezi din Tablouri Biblice transfigurand sanctionarea pacatului original si momentul izgonirii din Rai . Inocenta primilor oameni din Paradis este de rau agut: Credeau c Domnul e culcat i n-o s tie ce s-a ntmplat, C n-avea doar fluturii iscoade La fietecare soi de roade. Dumnezeu este insa omnipresent si ochiul sau este neadormit . Ea, cam neroad, dnsul, cam netot, Nu se-ateptau c Domnul vede tot: C ochiul lui deschis, ntr-adevr, i deprtrile le vede n rspr. Rapiditatea cu care Dumnezeu actioneaza pedepsitor asupra propriei create este uimitoare . Nici nu-nghiiser o-mbuctur C-au fost i prini cu ea n gur, i cel puin nu apucase S puie poame n sn, vreo cinci sau ase. Dumnezeu in postura de inghezitor surprins in toata maretia puterii sale savarseste prima ancheta de la inceputl lumii . El, Dumnezeu, venind n rotogoale, n suprarea Prea Sfiniei Sale I-a luat din scurt, poruncile tiute Cum le-au clcat aa de iute. Inocentii faptasi incep sa se parasca unul pe celalat cazand in vina minciunii , mai grava decat fapta savarsita initial . Adam pe Eva lui o a prt Eva pe arpe, care s-a trt. Nici unul n-a voit s-aleag, S-i ia asupra-i vina lui ntreag. De aceea cei doi oameni sunt izgoniti din rai in lumea larga , aspra redata prin metafora in furtuna De mielie, nu att de furt, Rspunsul aspru fu i scurt; C Dumnezeu lovete-ntotdeauna Mai tare dect faptele minciuna. Din Raiul dulce i din tihna bun Domnul i-a dat afar, n furtun.

Dupa melci de Ion Barbu

Ion Barbu biografie Barbu Ion ( 18 martie 1895 - 11 august 1961) Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbillian sub care a devenit cunoscut ca unul din cei mai importanti poeti romani din secolul trecut. Barbilian s-a nascut la 18 martie 1895 la Campulung-Muscel, fiu al judecatorului Constantin Barbillian (care si-a latinizat numele initial in Barbu) si Smaranda, nascuta Soiculescu. In anul 1919, Dan Barbillian incepe colaborarea la revista literara "Sburatorul", adoptand la sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului ca pseudonim numele bunicului sau, Ion Barbu. In timpul liceului il cunoaste pe viitorul critic literar Tudor Vianu, de care va fi legat prin una din cele mai lungi si mai frumoase prietenii. Debutul sau artistic a fost declansat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecati intr-o excursie la Giurgiu in timpul liceului, Dan Barbilian ii promite lui Tudor Vianu ca va scrie un caiet de poezii, argumentand ca spiritul artistic se afla in fiecare. Din acest "pariu", Dan Barbilian isi descopera talentul si iubirea fata de poezie. Dan Barbilian spunea ca poezia si geometria sunt complementare in viata sa. Acolo unde geometria devine rigida, poezia ii ofera orizont spre cunoastere si imaginatie. Criticul si prietenul sau Tudor Vianu ii dedica o monografie considerata a fi cea mai completa pina in ziua de azi. Una din cele mai cunoscute poezii ale autorului, "Dupa melci", apare in 1921 in revista "Viata Romaneasca". Tot in acest an pleaca la Gingen (Germania) pentru a-si continua studiile. Dupa trei ani in care a facut multe calatorii prin Germania ducand o viata boema, se intoarce in tara.

Dupa melci
Publicata in anul 1921 in revista Viata Romaneasca Specia literara : balada culta Tema: -capacitatea magica a cuvantului de a modifica realitatea -relatia intre om natura ; -drama descoperirii fortei nebanuite a cuvantului ; Structura textului poetic : -structurata in versuri inegale -alcatuita dintr-un prolog care fixeaza portretul copilului - trei mari parti construite diametric numerotate cu cifre romane . In prolog sunt fixate spatial in poiana din preajma asezari si timpul Primavara(timpurie) La un sfant prin faurar /Ori la Sfintii Mucenici ) iar prin intermediul unei confesiuni al copiluluide experienta tragica pe care o traise , este prezentat portretul lui marcat de trasaturi negative( Numai eu , rasad mai rau ) Prima parte a baladei se desfasoara in planul exterior al padurii . Copilul pleaca in padure unde gaseste un melc si vrea sa se joace cu el prelund atributele creatorului El rosteste un decantec menit al determina pe melc sa iasa din gaoace , descantecul insa are efecte neasteptate deoarece prin intermediul acestui act magic se dezlantuie puterile intunericului( capacuni , Joimarite , Muma Padurii ) Finalul partii I prezinta fuga copilului speriat din calea naturii dezlantuite . In partea a II-a copilul apare la adapostul caminului parintesc , pentru clipa el uita de melcul pe care il abadnonase in mijlocul viforului . Cand isi aminteste , regreta amarnic si invoca vantul ca forta protectoare rugandu-l san u distruga melcul . In partea a III-a se revine la planul naturii . Copilul se intoarce in padure si descopera melcul inghetat . Moartea micii vietati fiind o consecinta tragica a descantecului sau care acum se transforma in bocet . Copilul incearca zadarnic sa anihileze efectul distrugator al cuvantului ,a reface echilibrul lumii reinstaland starea de echilibru si sa readuca starea de inocenta initiala .De aceea este nevoit sa se multumeasca cu religvele melcului ca pe o vesnica marturie a inconstientei sale. Joaca nevinovata a caopilului dar cu efecte tragice ramane pentru el o experietnta de cunoastere , o initiere de viata . Personajele: Copilul este personajul principal al baladei . Traieste o experienta initiatica ce are rolul de al maturiza . Portretul initial este marcat de trasaturi negative( prost , sui hoinar ). Vocea narativa apartine maturului care isi aminteste intamplarea. Melcul este simbolul eternei regenerari a naturii . Este portretizat prin trasaturi negatice)prost , incetinel , natang )

Homo Ludens De Johan Huizinga

Johan Huizinga biografie Johan Huizinga (n. 7 decembrie 1872, Groningen; d. 1 februarie 1945, De Steeg lng Arnheim), este un istoric, profesor i eseist olandez. A studiat literaturile orientale la Groningen, apoi la Leipzig, afirmndu-se n 1897 cu o tez despre teatrul indian. n 1897 1905 pred istoria la o coal din Haarlem. Dup succesul nregistrat cu volumul Originile oraului Haarlem (1905), este numit profesor de istorie medieval i contemporan la Universitatea din Groningen. Din 1915 pn n 1942 este profesor la Universitatea din Leiden. n 1938 este ales vicepreedinte al Comitetului internaional pentru cooperare intelectual al Ligii Naiunilor. Arestat de naziti n 1941, este eliberat n 1942, dar i se interzice s revin la Leiden. Moare la De Steeg, n februarie 1945.

Homo ludens
Homo ludens-omul care se joaca In primul capitol din Homo Ludens Johan analizeaza conditiile istorice antropogice si culturake in care au aparut jocurile , ca manifestare ludica atat in lumea anumala cat si in cea umana . Animalele se joaca intocmai ca si oamenii. Pentru animale jocul este instinctual , aproape inconstient , pe cand omul imbina acest dat al conditiei biologice cumisterul dorintei de cunoastere . Autorul isi continua detaliile analizate ale jocului sub forma de intrebari . Intrebarea esentiala pe care nu o banuieste nici comparatia jocului uman cu cel animal este aceea privitoare la cauza si scopul jocului .

Harry Potter De J.K Rowling


J.K Rowling- biografie Joanne Rowling a studiat limba i literatura francez la Universitatea Exeter i apoi la Paris, prednd ulterior limba francez, respectiv limba englez, n Portugalia, ca limb strin, pentru vorbitorii de alte limbi (aa numita n limba englez, ESOL, English to Speakers of Other Languages). A lucrat iniial n Londra, n cadrul companiei Amnesty International i a predat franceza. Plecnd s predea engleza ca limb secundar n Portugalia, l-a ntlnit pe Jorge Arantes, un jurnalist de televiziune. Mai trziu, n 1992, cei doi se vor cstori. n 1993 Joanne o va nate pe Jessica, dar fiind ntr-o relaie tensionat, cei doi se vor separa. iar ulterior Joanne va divora pentru a se rentoarce n Regatul Unit, la Edinburgh, capitala Scoiei. Ideea personajului, respectiv a seriei, i-a venit autoarei ntr-un tren de navet, mergnd nspre cas. n amintirea mamei sale, Rowling l creeaza pe Harry Potter ca un personaj orfan de ambii prini, aa cum, de altfel, sunt mai toi eroii de film, desene animate sau benzi desenate. Dei un prim editor i-a refuzat cartea, Rowling a insistat i gsit un al doilea, gata s rite bani pentru un scriitor debutant cum era ea n acel moment. A avut o idee inspirat, cci seria de apte romane a avut un succes uria, declannd o adevrat manie Harry Potter. La aceasta au contribuit i cele cinci filme realizate la Hollywood, ecranizri ale primelor cinci volume.

Pe 26 decembrie 2001, s-a recasatorit cu doctorul Neil Murray ntr-o ceremonie privat la casa sa din satul Perthshire. La 23 martie 2003, Joanne a adus pe lume al doilea copil al su, un biat pe nume David Gordon Rowling Murray

Harry Potter

Fragmentul din romanul Harry Potter si Piatra Filozofala reprezinta jocul vajthat desfasurat la scoala de vrajitori de la Harwarth intre doua echipe :Cercetasii si Viperinii.Atmosfera premergatoare jocului este preponderenta , data fiind miza jocului si caracterul extrem de periculos al meciului. In jurul terenului intreaga scoala era in par toti vor sa vada un joc de vajthat cat mai reusit.La jocul vajthat (nume onomatopeic) dat de vajaitul mingiei prin aer si de miscarea rapida a celui ce o prindea.Participa doua echipe a cate sapte jucatori care zboara pe maturi si folosesc trei feluri de mingii. Sustinatorii echipei sunt Ron, Hermione, Simus, Nebel, Din. Cele doua echipe poarta pelerine de culori diferite ( rosii si verzi ).Arbitrul Madame Hooch le cere celor doua echipe sa desfasoare un meci corect.Comentatorul Lee Jordan comenteaza jocul intr-un stil profesionist prin gesturile neobisnuite ale acestuia.Harry are rolul de cautator.El trebuie sa urmareasca sis a prinda hotoaica aurie.El se tinea mai departe de mersul jocului respingand din cand in cand periculoasele baloane ghiulea .In timpul meciului matura lui Harry , Nimbus 2000 se destabilizeaza din cauza vrajilor facute de profesorul Plesneala. Hermione este cel care il salveaza pe Harry si astfel acesta prinde in gura hotoaica aurie gata sa o inghita. In ansamblu jocul este destul de spectaculos imbinand scene de magie cu reguli ale jocurilor moderne.

Familia

Mara De Ioan Slavici


Ioan Slavici Biografie
1848 - Vigurosul nostru prozator (mare prieten al lui Eminescu) se nate n anul revoluiei, la iria, pe 18 ianuarie. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici i al Elenei, nscut Borlea. 1854-1858 - Frecventeaz coala "greco-ortodox" din satul natal, avndu-l dascl pe D. Votinari. 1859-1860 - Repet clasa a IV-a, pentru a putea rzbi la liceu. 1860-1865 - Urmeaz Liceul din Arad, stnd la gazd precum eroii si din Budulea Taichii. 1865-1867 - Clasele a VI-a i a VII-a la Liceul Piarist din Timioara. 1867-1868 - Clasa a VIII-a ca "privatist" la Liceul Maghiar din Arad. 1868 - Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se nscrie la Universitatea din Budapesta. 1869 - n ianuarie e bolnav, ntrerupe facultatea i revine la iria. Se mai nscrie i la Universitatea din Viena (aprilie), dar n august l aflm n funcia de secretar al notarului din Cumlaus. n toamn e din nou la Viena, n armat, urmnd i Facultatea de Drept. Acum se mprietenete, pentru toat viaa, cu Eminescu, student i el n capitala Imperiului hasbsburgic. Firete, vorbea cursiv limbile german i maghiar. Mai tnarul su amic moldovean l va ndemna s scrie literatura n romnete (cum s-a spus, aa va proceda Eminescu i cu Ion Creang). 1870 - i ia "examenul de stat". 1871 - Debuteaz la Convorbiri literare cu Fata de biru (comedie). n var, mpreun cu Eminescu, organizeaz serbarea panromneasc de la Putna. 1872 - E publicat prima poveste Zna zorilor, Scrierile de nceput (ndrgite i azi de copii) sunt n majoritate poveti (Ileana cea ireat, Floria de codru, Doi fei cu stea n frunte). 1874 - Vine la Iai i citete la Junimea Popa Tanda. Apoi pleac la Bucureti, unde se stabilete. 1875 - Se cstorete cu Ecaterina Szke Magyarosy. Cltoreste la Viena i Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureti. 1877 - Intr n redacia ziarului Timpul. 1878 - Public Gura satului. 1880 - Apare nuvela Budulea Taichii. 1881 - Volumul Novele din popor, cuprinznd prozele scrise pn atunci, inclusiv capodopera

Moara cu noroc. 1884 - nfiineaz la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni i George Cobuc. 1885 - Din cauza unor articole n care revendic drepturile romnilor, e nchis de ctre autoritile maghiare, dar curtea de juri l elibereaz. Divoreaz de prima soie Ecaterina

Mara

Titlul opera:Mara (publicata in Foileton.) in anul 1894 si reluata in volum in anul 1906. Specia literara Roman traditional de tip obiectiv , roman realist ,social care prezinta relatia individ-colectivitate in contextul patrunderii capitaliste si al dezvoltarii targului de provincie a breslelor .In Ardeal la sfarsitul secolului al XIX-lea . Tema-prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ Transilvanean, Radna, de a obtine pozitie sociala privileghiata intre micii negustori ai locului prin harnicie si perseverenta pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai Persida si Trica. -atinge teme fundamentale , precum adolescenta , familia, iubirea, casatoria, plasate sub semnul unor confruntari entice si ciclice. Titlul : desi titlul romanului Mara ar putea fi Copii Marei deorece ,personajul central ca frecventa a aparitiilor si intensitate a preocuparilor este Persida,(Magdalena Popescu) Nicolae Manolescu sustine ca In realitate insa romanul este mai ales romanul Marei ,Persida nefiind decat o Mara juvenila pe cale de a lua cu varsta , obiceiurile si infatisarea mamei sale. Naratorul naratorul din Mara este un narator ironic perfid. Naratiunea este realizata la persoana a III-a dar nu exclude analiza psihologica. Limbajul izvoraste dintr-o reactie traita ,pastrandu-i intacta sovaiala confuza( Nicolae Manolescu ) Conflictul :Mara traieste doua feluri de conflict: a) exterior, cu comunitatea in care se opune prin munca desi porneste cu statut defavorabil (vaduva cu doi copii) b) interior intre dragostea pentru copii si patima de a strange bani Conflictul exterior are trei surse a) sursa nationala b) sursa sociala c) de incompatibilitate a caracterelor(Magdalena Popescu) Structura Romanul este alcatuit din douazeci si unu de capitole cu titluri suggestive referitoare la personaje (capitolul I Saracutii mamei, Capitolul II Maica Aegidia) si la momentele cheie ale actiunii (capitolul IV Primavara, capitolul VI Ispita , capitolul XVI Greul vietii si capitolul XXI Pace si liniste ) Constructia subiectului-actiunea romanului debuteaza cu portretul personajului principal care da si titlul romanului : Mara. Momentele subiectului

Expozitiunea Spatiul ,zona de interferenta dintre sat si oras, un sat ardelenesc de pe Valea Muresului,Rodna , langa Lipova la sfarsitul secolului al XIX-lea .Actiunea se mai desfasoara si la Arad, Viena, Ocupatiile personajelor apartin lumii targovetilor, Mara este preocupata la Rodna pentru a le asigura un viitor mai bun copiilor ei Persida si Trica. Mara doreste ca Persida sa devina preoteasa bogata si respectata iar Trica starastele cojocarilor. Intriga este declansata in momentul in care Persida zoreste la fereastra pe baiatul macelarului Anton Hubar , Hubarnatl de care se indragosteste la prima vedere Dragostea se transforma intr-o pasiune se nestapanit.

Desfasurarea actiunii Se concentreaza pe evolutia iubirii celor doi Persida si Natl .Natl pleaca in lume sa-si implineasca anii de calatorie necesari pentru a patrunde in breasla macelarilor.Persida este curtata de teologul Codreanu pe care il refuza cu abilitate. Cand Natl isi loveste tatal fiind alungat din casa parinteasca si ajungand batjocura orasului, Persida hotaraste sa fuga cu el sis a-si assume un destin similar cu al lui Aparand deja neintelegeri intre ei doi , hotarasc sa se intoarca la Lipova dup ace P ersida a primit o scrisoare de la mama ei. Intorsi la Lipova ce doi deschid un birt pe care il conducea mai mult Persida , deoarece satul incepuse sa bea , sa joace carti, chiar sa o loveasca.Persida pierduse infatisarea gingasa devenind mai voinica si puternica datorita muncii pe care o depunea. Persida naste in cele din urma un copil. Punctul culminant Are loc in momentul in care Hubar este ucis de fiul sau nelegitim Barni punctual culminant se opreste aici intamplarea nefiind continuata in deznodamant

Deznodamanul Mara si parintii lui Natl se impaca la botezul fiului Persidei .

Personajele Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida .Nicolae Manolescu o considera prima femeie capitalista din literature noastra. Mara este un personaj realist care domina intregul roman prin forta si complexitatea ei.Trasaturile ies la iveala prin caracterizare indirecta (vorbele, gesturile, gandurile, faptele). Portretul fizic este realizat de narrator in mod direct in maniera realista e sugereaza masivitate si sensibilitate . Persida este fiica Marei, sora lui Trica si sotia lui Natl .Pe parcursul romanului Persida este uramarita in evolutie trecand prin mai multe ipostaze , copila indaratnica , tanara indragostita , femeia matura. Alte personaje :Trica si Natl Limbajul prozei natarive, stilul Autorul trateaza diferit cele doua personaje feminine si din punct de vedere stylistic.Mara este descrisa prin ironie, in stil indirect liber.Persida este tratata in registrul serios si grav. Stilul indirect liber este utilizat in portretizarea si analiza psihologica , genereaza ambiguitate artistica deoarece naratorul penduleaza intre identificarea cu personajele si detasarea oarecum ironica cu aceasta. A ramas Mara saraca , vaduva cu doi copii , saracutii de ei , dar era tanara , voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc. Modul de expunere Acestea sustin realismul romanului a) descrierea adesea subiectiva recontituie universal social , confera iluzia vietii in desfasurare. b) Naratiunea are functia de reprezentare a realitatii. c) Dialogul sustine veridiciatea si concentrarea epica , scenele dialogate contribuie la analiza psihologica a personajelor. Opera literara Mara de Ioan Slavici este un roman realist , prin tema , prin perspective narativa omniscienta prin prezentarea unei lumi omogene si a unui tip de personaje intr0un stil impersonal si sobru .

Tren de placere De Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale-biografie


Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, judeul Prahova, astzi I. L. Caragiale, judeul Dmbovia, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic i ziarist romn, de origine greac. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg romn i unul dintre cei mai importani scriitori romni. A fost ales membru al Academiei Romne post-mortem. Atras de teatru, Luca s-a cstorit n 1839 cu actria i cntreaa Caloropulos, de care s-a desprit, fr a divora vreodat, ntemeindu-i o familie statornic cu braoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a fcut ntre anii 1859 i 1860 cu printele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploieti, iar pn n anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la coala Domneasc din Ploieti. Pn n 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, iar n 1868 a terminat clasa a V-a liceal la Bucureti. Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, pe care l-a numit, n Grand Htel Victoria Romn, oraul su natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor i-a adus aminte cu recunotin a fost ardeleanul Bazil Drgoescu, acela care n schia memorialistic Dup 50 de ani l-a primit n clas pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a nceput s scrie n tain poezii, dar nainte de debutul literar a fost fascinat de performanele teatrale ale unchiului su, Iorgu Caragiale care era actor i ef de trup, fixat la Bucureti sau ambulant. n 1868 a obinut de la tatl su autorizaia de a frecventa Conservatorul de Art Dramatic, n care fratele acestuia, Costache, preda la

clasa de declamaie i mimic. n 1870 a fost nevoit s abandoneze proiectul actoriei i s-a mutat cu familia la Bucureti, lundu-i cu seriozitate n primire obligaiile unui bun ef de familie. Tot n anul 1870, a fost numit copist la Tribunalul Prahova.

Caragiale i fiul su MateiuLa 12 martie 1885, s-a nscut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcionar la Regie, cu Caragiale, care l declar la oficiul strii civile. L-a cunoscut pe Eminescu cnd tnrul poet, debutant la Familia, era sufleur i copist n trupa lui Iorgu. n 1871, Caragiale a fost numit sufleur i copist la Teatrul Naional din Bucureti, dup propunerea lui Mihail Pascaly. Din 1873 pn n 1875, a colaborat la Ghimpele, cu versuri i proz, semnnd cu iniialele Car i Policar (arla i ciobanii, fabul antidinastic). S-a nscut, prin urmare, autorul satiric, ns prin sacrificarea poetului liric, cruia i va supravieui, ocazional, autorul de fabule, epigrame i parodii. n 1889, la 78 ianuarie s-a cstorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din aceast cstorie vor rezulta mai nti dou fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) i Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza unei tuse convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24? martie 1891). La 3 iulie 1893 i se nate un fiu, Luca Ion. n 1889, anul morii poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul n Nirvana. n 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar n 1892 i-a exprimat intenia de a se expatria la Sibiu sau la Braov. n 1903, la 24 februarie a avut o ncercare de a se muta la Cluj, ns n luna noiembrie i-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. n 1905, la 14 martie s-a stabilit definitiv la Berlin. n zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit n locuina sa de la Berlin din cartierul Schneberg, bolnav fiind de arterioscleroz. Rmiele pmnteti sunt expuse n capela cimitirului protestant Erster Schneberger Friedhof i depuse, la 14 iunie, n cavoul familiei, n prezena lui Gherea, a lui Delavrancea i a lui Vlahu. Cinci luni mai trziu, la 18 noiembrie, sicriul cu rmiele sale pmnteti a fost adus la Bucureti i, la 22 noiembrie 1912 s-a fcut nmormntarea la cimitirul erban Vod. Cortegiul funerar, format la biserica Sf. Gheorghe, a fcut un ocol prin faa Teatrului Naional i a continuat apoi drumul pn la cimitir, n fruntea miilor de bucureteni care au luat parte, la aceast solemnitate aflndu-se toi marii scriitori ai timpului: Al. Vlahu, Mihail Sadoveanu, Emil Grleanu, Cincinat Pavelescu, t. O. Iosif, O. Densuianu, Corneliu Moldovan, Delavrancea, Sandu Aldea, N.D. Cocea i alii.

Aprecieri critice fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic . Realitatea ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea progresului moral . In nici o opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe care dramaturgul nostru le primeste in actiunea dramatica - le primeste si le mentine cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei . Mihail Dragomirescu Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada ridicolul in viata taranimii - cum n-a gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor noua. G.Ibraileanu Geniul lui era unul din punctele nediscutate ale crezului national . Si tot dispretul pe care-l arunca el admiratorilor si invitatilor sai n-ajungea ca sa-i stirbeasca - lucru rar pe lume - dreptul de a zice si de a face oricui orice , de a jigni sentimentul public in orice forma , de a sta impotriva vremii sale , si cand gresea ea , si cand era el gresitul . Nicolae Iorga Noi care am avut norocul sa-l vedem si sa-l auzim vom ramane toata viata stapaniti de senzatia ca prin moartea lui Caragiale s-a deschis o prapastie , s-a facut un gol in natura , ca o perturbatie cosmica . Cu cat va trece vremea va creste tot mai mult silueta si vom ramane vrajiti de farmecul celui mai luminat creier romanesc . () Se vor crea legende si personalitatea lui va lua proportii mitice . Generatiile viitoare nici nu vor putea intelege daca din stralucirea unei minti s-au intruchipat vreodata astfel de raze orbitoare . Octavian Goga Interpretarea lui d-lui Zarifopol urmareste numai efectele artistice ale operei lui Caragiale , stilist lucid , si observator original () Caragiale , prin materialul artistic , este , impreuna cu Ion Creanga , cel mai specific scriitor roman . Pompiliu Constantinescu Caragiale e omul care impinsese pana la extrem arta de a concentra si de a margini in linii elementare si expresive () Batranul mester inpinsese dragostea verbala pana la masuri neobisnuite ; slefuind vorbele , le redusese la rolul lor necesar in economia frazei . E.Lovinescu O opera cum este cea a lui Caragiale reprezinta o mare tentatie pentru comentatorul dornic sa-i puna in valoare bogatia si diversitatea ; dar totodata el trebuie sa respecte adevarul

textului si sa opteze (optiune poate provizorie) doar pentru cateva din directiile posibile ale lecturii . Actul critic trebuie sa realizeze echilibrul dintre libertatea interpretarii si constrangerea pe care o exercita textul ; astfel criticul va fi asemenea contelui din anecdota povestita de Caragiale insusi . Al. Calinescu