Sunteți pe pagina 1din 54

Capitolul 6

MASINA DE CURENT CONTINUU



6.1 Elemente constructive

Masina de curent continuu poate fi reprezentata schematic, ntr-o sectiune transversala
(figura 6.1) care evidentiaza cele doua parti constructive de baza:


Figura 6.1

Statorul, partea imobila a masinii, ce joaca rol de inductor si care are ca elemente
constructive principale:
1 carcasa (jugul statoric);
2 polii de excitatie mpreuna cu nfasurarea concentrata de c.c.(bobine);
3 poli de comutatie (auxiliari) cu nfasurarea concentrata corespunzatoare;
4 talpa de prindere;
5 rotorul, care joaca rol de indus, urmnd sa dam o scurta descriere a elementelor sale
constructive, ulterior;
6 perie.
Masina de curent continuu

168
Carcasa (jugul statoric) reprezinta partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei
de comutatie. La masinile de putere mai mare dect cteva sute de wati, carcasa si jugul statoric
(care serveste drept drum de nchidere a fluxului magnetic inductor), reprezinta aceeasi piesa
constructiva. Pentru a oferi fluxului magnetic o reluctanta ct mai mica, carcasa se construieste din
fonta sau otel turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata.
La masinile mici si la masinile alimentate prin instalatii de redresare cu gama larga de
reglare a vitezei, jugul statoric se realizeaza din tole de de otel electrotehnic de (0,51)mm grosime,
stantate n forma adecvata, nct se realizeaza dintr-o data si polii de excitatie.
Polii de excitatie (principali) se construiesc din tole de otel electrotehnic de (0,51)mm
grosime, strnse pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poarta bobinele de excitatie strabatute
de curentul de excitatie.
n partea spre rotor, miezul polar se termina cu asa- numita talpa a polului sau piesa polara,
n scopul de a nlesni trecerea fluxului magnetic prin zona ngusta de aer dintre pol si rotor numita
ntrefier. Din punct de vedere mecanic, talpa polului serveste pentru asigurarea pozitiei bobinei
montata pe miezul polului.
Bobinele de excitatie se realizeaza dintr- un conductor rotund sau profilat de cupru.
Conductorul este izolat pentru a nu produce scurtcircuit ntre spirele bobinei.
Bobinele polilor de excitatie se leaga ntre ele n serie sau paralel si se alimenteaza de la
bornele de excitatie din cutia de borne. Legaturile bobinelor se realizeaza astfel nct fluxul
magnetic al unui pol sa fie dirijat dinspre piesa polara spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol vecin
dinspre rotor spre piesa polara (pol Sud).
Polii de comutatie (auxiliari) constau dintr- un miez si din bobina nfasurata pe miez. Polii
auxiliari se aseaza exact n axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali.
Rotorul mpreuna cu colectorul este reprezentat n figura 6.2.

Figura 6.2

Masina de curent continuu

169
Miezul rotoric 2 se construieste din tole de otel electrotehnic de forma circulara cu dinti si
crestaturi, izolate ntre ele si este plasat pe arborele 1. Crestaturile longitudinale 3 se constituie n
sediul nfasurarii rotorice.
nfasurarea rotorica este formata din sectii a caror capete 4 se leaga la colector 5, care
este un subansamblu caracteristic masinii de c.c.
Colectorul are forma cilindrica, fiind construit din placute de cupru, denumite lamele,
izolate una fata de cealalta printr- un strat de micanita si, de asemenea, izolate fata de suport.
Capetele sectiilor nfasurarii rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj de
cositor sau se utilizeaza ca piese intermediare niste stegulete (cazul masinilor de putere mare).
Colectorul se nvrteste solidar cu rotorul.
Pentru a realiza o legatura ntre nfasurarea rotorica care se nvrteste si bornele masinii care
sunt imobile, pe colector freaca o serie de perii realizate din material conductor, n general pe
baza de grafit, care asigura frecari si uzuri mai reduse. Prin intermediul unor piese speciale,
portperiile, periile realizeaza un contact electric sub presiune constanta cu lamelele colectorului.
Periile sunt legate galvanic ntre ele, si anume periile de numar impar (socotite la periferia
colectorului) se leaga la o borna a masinii, iar periile de numar par se leaga la cealalta borna. Periile
sunt plasate la distanta egala la periferia colectorului, iar numarul de rnduri de perii este egal cu
numarul de poli de excitatie din masina.


6.2 Cmpul magnetic inductor

Cmpul magnetic inductor este creat de polii de excitatie de pe stator. Liniile de cmp ntr-o
masina cu p=2 sunt reprezentate n figura 6.3.
Din cauza permeabilitatii foarte mari a materialului feromagnetic din care sunt construiti
polii si rotorul, liniile de cmp strabat ntrefierul aproape radial, iesind din pol aproape normal si
intrnd n rotor, de asemenea, aproape normal. Facnd abstractie de crestaturile rotorului, ntrefierul
sub piesele polare se considera constant.
Totodata, se considera cmpul magnetic inductor uniform sub piesele polare si de aceeasi
valoare sub doi poli de nume contrar si, respectiv, nul n axa de simetrie interpolara (axa neutra). n
afara pieselor polare, cmpul scade brusc, din cauza cresterii simtitoare a ntrefierului. Convenind
sa consideram cmpul magnetic de sub polul nord pozitiv si respectiv cel de sub polul sus
negativ, inductia magnetica variaza la periferia rotorului ca n figura 6.4.
Masina de curent continuu

170

Figura 6.3

n figura 6.4 s-a considerat ca inductia sub talpa polara are o valoare constanta, conform
ipotezelor simplificatoare enuntate anterior.

Figura 6.4

Daca notam pasul polar (distanta) ntre axele a 2 poli succesivi de nume contrar cu rezulta:
,
p 2
D



unde:
D diametrul rotorului;
2 p numarul de poli de excitatie.
Pentru un anumit curent de excitatie se poate calcula o valoare medie a inductiei pe un pas
polar cu:
( ) , dx x B
1
D
0


si astfel putem defini fluxul de excitatie ca fiind:
, L B
med E


Masina de curent continuu

171
unde:
L lungimea armaturii rotorice.
Fluxul de excitatie este ca atare functie numai de curentul de excitatie, ( )
e
I .


6.3 nfasurarile rotorice de c.c.

Exista doua variante constructive de nfasurari de c.c., care au cea mai larga raspndire:
nfasurari buclate;
nfasurari ondulate.
nfasurarea buclata: n figura 6.5, a este reprezentata o nfasurare buclata simpla n
schema desfasurata, avnd Z = 8 crestaturi 2p = 2. nfasurarile buclate, se realizeaza n doua
straturi, n sensul ca n aceeasi crestatura sunt doua laturi de sectie; una n partea superioara a
crestaturii (figurata cu linie plina) , iar cealalta, n partea inferioara (figurata cu linie ntrerupta).
nfasurarea consta ntr-o serie de sectii identice, fiecare sectie avnd una sau mai multe
(pentru simplificare am considerat ca o sectie are o singura spira), sectiile fiind legate n serie.
Capetele sectiilor se leaga ntre ele pentru a asigura nscrierea sectiilor si, n acelasi timp, se leaga si
la cte o lamela de colector. Prin urmare, nfasurarea descrisa, ca de altfel toate nfasurarile de
curent continuu, nu au capete libere. nfasurarea de c.c. este deci o nfasurare nchisa.

a)
Masina de curent continuu

172

b)
Figura 6.5

Pasul unei sectii (deschiderea ntre latura de ducere si cea de ntoarcere a unei sectii) este
notata cu y
1
si de obicei este egala cu pasul polar. Deci:
4
p 2
Z
y
1

crestaturi.
Plasarea periilor pe colector si legaturile dintre ele si bobinele masinii conduc la mpartirea
nfasurarii prezentate n figura 6.5, a n doua cai de curent, n sensul ca daca nfasurarea ar fi
alimentata de la borne cu un curent I, el s-ar divide n doi curenti I
a
(figura 6.5, b). Aceasta repartitie
este valabila la un moment dat. n orice caz, se observa ca n toate crestaturile care se afla sub un
pol, sensul curentului prin laturile diferitelor sectii este acelasi.
Caracteristic pentru nfasurarea buclata este faptul ca numarul cailor de curent n paralel
2a este egal cu numarul 2p de poli, adica a = p. n plus, numarul periilor pe colector este egal cu
numarul de poli.
nfasurarea ondulata: Pentru aceasta nfasurare caracteristic este faptul ca ntre numarul
de lamele la colector, asa numitul ordin de multiplicitate (numarul de nchideri al nfasurarii la
colector) si numarul de perechi de poli exista o legatura foarte strnsa prin relatia:
,
p
m k
y


unde: y este pasul rezultant al nfasurarii;
k numarul de lamele la colector;
p numarul de perechi de poli de excitatie.
Pentru amndoua nfasurarile se definesc, de fapt, trei pasi:
y
1
pasul la ducere (sau pasul n fata) este cotat ntre latura de ducere a unei sectii
(conventional aflata sub un pol Nord de excitatie) si latura de ntoarcere a acesteia (aflata
sub polul Sud de excitatie);
y
2
pasul la ntoarcere (sau pasul la spate) este cotat ntre latura de ntoarcere a unei sectii
rotorice si latura de ducere a sectiei urmatoare;
y pasul rezultant.
Masina de curent continuu

173
La nfasurarile buclate ntre cei trei pasi exista legatura:
. y y y
2 1

La nfasurarile ondulate, legatura ntre pasi este urmatoarea:
. y y y
2 1
+
n general, n ambele tipuri de nfasurare, numarul de lamele de colector este egal cu
numarul de sectii si de crestaturi.
n practica, ambele tipuri de nfasurari sunt utilizate pe scara larga. nfasurarea ondulata,
prezinta avantajul de a permite a < p, utilizat n conductia unor masini cu numar mare de poli
(viteza mica) si intensitati mici (numar de cai de curent n paralel putine).


6.4 T.e.m. indusa n masina de c.c.

Sa presupunem ca rotorul masinii este rotit n cmpul magnetic inductor al polilor de
excitatie si ca n doua crestaturi ale rotorului, situate la periferia rotorului, la distanta y
1
una de alta
(n exemplul nostru y
1
) se afla latura de ducere si, respectiv, de ntoarcere a unei sectii de
nfasurare (figura 6.6). Fie viteza unghiulara de rotatie a rotorului presupusa constanta. Evident
ca atunci cnd sectia se roteste odata cu rotorul, fluxul printr-o spira oarecare variaza n timp.
Astfel, atunci cnd sectia se afla sub polul nord de excitatie, fluxul are un anumit sens, iar cnd
sectia se afla sub polul sud, fluxul schimba de sens, fiind evident, totodata, faptul ca, ntr-o pozitie
intermediara fluxul devine nul.
Daca consideram axa polului nord drept axa de referinta, la un moment oarecare t, latura de
ducere se gaseste la o distanta periferica x fata de axa de referinta, iar latura de ntoarere la distanta
x + y
1
.
Conform legii inductiei electromagnetice, deoarece latura de ducere taie liniile de cmp
magnetic inductor cu o anumita viteza v, se poate calcula expresia t.e.m. induse ntr-o spira cu:
( ) [ ] ( ) , L x B v dl x B x v e
L
0
s


unde:
L lungimea laturii active a spirei.
Daca se calculeaza valoarea medie a inductiei sub un pas polar ca fiind:
( ) , dx x B
1
B
0
med


expresia mediata a t.e.m. devine:
. L v B E
med med s

Masina de curent continuu

174
Se stie ca
2
D
v si prin definitie pasul polar
p 2
D


. Deci

p
v sau:
. L B
p
E
med med s


Considernd produsul dintre B
med
si aria L ca fiind un flux magnetic mediu de excitatie.
L B
med med
;
med med s
p
e

.
Tinnd cont ca nfasurarea este formata din
a 2
N

spire nseriate (unde 2anumarul cai n


paralel), rezulta ca t.e.m. totala este:
med s
e
a 2
N
E

adica .
2
N
a
p
E
med


(6.1)
T.e.m. indusa n nfasurarea rotorului datorita rotatiei rotorului n cmpul polilor de excitatie
depinde ca atare de unele marimi constructive p, a, N, si de unele marimi functionale:
med
si .
Ca atare expresia (6.1) se mai poate scrie:
, K E
unde:


2
N
a
p
K se mai numeste si constanta masinii de c.c.
Deoarece pe eticheta masinii viteza este exprimata n rotatii pe minut se poate face
conversia:
30
n
si deci
med
n
60
N
a
p
E (6.2)
sau:
med E
n K E , unde .
60
N
a
p
K
E

Fluxul magnetic depinde la rndul lui de curentul de excitatie.
Daca circuitul magnetic al masinii nu este saturat, atunci fluxul de excitatie depinde liniar de
curentul de excitatie si, deci, ecuatia (6.1) mai poate fi:
. I n K E
ex E
'
(6.3)






Masina de curent continuu

175

6.5 Cuplul electromagnetic dezvoltat de masina de c.c.

Sa presupunem ca o masina de c.c. are nfasurarea de excitatie alimentata astfel nct latura
de ducere a unei sectii se gaseste sub incidenta unui cmp magnetic ( ) x B .
Presupunem ca periile se gasesc n axa neutra si nfasurarea rotorica este parcursa de
curentul I; curentul dintr-o cale oarecare de curent din cele 2 a cai n total va fi .
a 2
I
I
a


Sensul curentului printr-o sectie oarecare este indicat n figura 6.6, care se refera pentru
simplitate la o masina cu 2 p = 2poli.

Figura 6.6

Vom calcula cuplul electromagnetic exercitat asupra rotorului masinii, plecnd de la
expresia cuplului exercitat asupra unei sectii.
, D f M
C s

unde:
( ) ( ). x B L I x B x dl I f
a
L
0
a c


Se poate apela la valoarea inductiei medii sub un pas polar:
. D B L I M
; M B L I f
med a med s
med a med c



Stiind ca

p 2
L ,
med a med a med s
p 2
I L B
p 2
I M

, ca toata nfasurarea are


2
N
spire si ca
a 2
I
I
a

, rezulta cuplul total ca fiind:


Masina de curent continuu

176
, I
2
N
a
p
M
med


(6.4)
sau
. I K M
med
(6.5)
Cuplul electromagnetic exercitat asupra rotorului masinii de c.c. este, prin urmare,
proportional cu curentul total schimbat pe la borne cu reteaua exterioara si cu fluxul magnetic
corespunzator unui pas polar.
Daca masina este nesaturata, fluxul magnetic depinde liniar de curentul de excitatie si deci:
. I I K M
ex
'
(6.6)


6.6 Reactia indusului si comutatia la masina de c.c.

Daca masina de c.c. este conectata la o retea si exista un schimb de putere electrica pe la
bornele masinii, atunci spirele nfasurarii rotorului sunt strabatute de curent.
nfasurarea rotorica va produce un cmp magnetic propriu, denumit cmp magnetic de
reactie, spre deosebire de cmpul de excitatie al polilor masinii, figura 6.7, a.
n functionarea masinii, cmpul de reactie se suprapune peste cmpul de excitatie si
influenteaza functionarea masinii (figura 6.7, b).

a) b)
Figura 6.7

Spectrul liniilor de cmp rezultant ce apare n figura 6.7, a a fost dedus dupa cum urmeaza:
Pe o jumatate a unei piese polare n ntrefier, liniile de cmp ale cmpului de reactie au
acelasi sens ca si liniile de cmp ale cmpului de excitatie, iar pe cealalta jumatate a aceleiasi piese
polare, liniile cmpului de reactie au sens contrar liniilor cmpului de excitatie.
Masina de curent continuu

177
Deci, cmpul de reactie ntareste cmpul de excitatie pe o jumatate a piesei polare si l
slabeste pe cealalta jumatate a piesei polare. n ipoteza admisibila ca circuitul magnetic nu este
saturat, prezentnd liniaritate, se poate deduce cmpul rezultant Bdin suprapunerea cmpului de
excitatie B
E
si cmpului de reactie B
A
, figura 6.8. Fluxul al unui pas polar nu este schimbat fata
de
med
corespunzator cmpului mediu de excitatie si, ca atare, nici t.e.m. indusa nu este afectata.

Figura 6.8

Daca se tine seama, nsa, de saturatia magnetica a pieselor polare si a dintilor rotorici,
slabirea cmpului sub o jumatate a piesei polare nu este pe deplin compensata n calculul unui flux
magnetic pe un pas polar, de cresterea cmpului n cealalta jumatate a piesei polare. Prin urmare,
variatia cmpului rezultant este n aceasta situatie prin diferenta (B
s
) si fluxul este cu cteva
procente mai mic dect
med
si ca atare si t.e.m. este putin afectata.
Se mai remarca faptul ca n axa interpolara (axa neutra) cmpul rezultant nu mai este nul.
Pentru reducerea apreciabila a acestor efecte, se utilizeaza o nfasurare de compensare a
reactiei indusului, care sa compenseze cmpul de reactie sub polii de excitatie. nfasurarea de
compensare se introduce n crestaturi practicate n piesele polare ale polilor de excitatie (figura 6.1)
si se leaga n serie cu nfasurarea rotorica, sensul curentului prin conductoarele nfasurarii de
compensare situate ntr-o crestatura oarecare a unui pol este invers sensului curentului n
conductoarele din crestatura rotorului exact n fata.
n timpul functionarii masinii de c.c. diferitele sectii ale nfasurarii rotorice trec dintr-o cale
de curent n alta, odata cu trecerea periei de pe o lamela de colector pe cea vecina.
n mod inevitabil, trecerea sectiei dintr-o cale de curent n alta este legata de scurtcircuitarea,
pentru o anumita durata a sectiei respective, de catre perii si la inversarea n acest timp a sensului
curentului n sectie.
Masina de curent continuu

178
Ansamblul fenomenelor electromagnetice care au loc n acest interval de timp poarta numele
de comutatie. Sa urmarim n figura 6.9 pozitia relativa perie- lamele n timpul procesului de
comutatie.

a) b) c)
Figura 6.9

Daca n figura 6.9, a (t = 0) curentul din sectia de comutatie are un anumit sens, dupa
expirarea timpului de comutatie figura 6.9, c (t = t
c
) curentul s-a stabilit la aceeasi valoare, dar de
sens schimbat. Se observa, totodata, ca n intervalul de comutatie (0 < t < t
c
) figura 6.9, b sectia este
scurtcircuitata de perie, care calca concomitent pe cele doua lamele vecine.
n figura 6.10 este redata variatia curentului n timpul procesului de comutatie prin sectia
respectiva.
Se observa ca variatia curentului n timp
c
a
'
a a
t
I 2
t
I
dt
di

poate capata valori considerabile


care duce la aparitia n sectia scurtcircuitata a unei t.e.m. de comutatie considerabila:
,
dt
di
L e
a
a A

unde: L
a
este inductivitatea proprie a sectiei.

Figura 6.10

Masina de curent continuu

179
Totodata cmpul magnetic din axa periilor nefiind nul (datorita reactiei indusului) apare si o
t.e.m. de rotatie e
R
.
Evident ca aceste doua t.e.m. se compun dnd nastere n spira aflata n comutatie la un
curent suplimentar.
Curentul suplimentar conduce la solicitari termice suplimentare si depinde de suma
rezistentelor dintre perie si cele doua lamele de colector vecine. La anularea lui prin parasirea
primei lamele de catre perie se stabileste o tensiune ce ntretine scntei periculoase. n unele cazuri
scnteile pot fi foarte intense si ncalzirea colectorului poate depasi limitele admisibile, functionarea
masinii fiind periclitata.
n masinile moderne, pentru producerea unui cmp magnetic suplimentar necesar
compensarii t.e.m. , e e
A R
+ se ntrebuinteaza niste poli suplimentari, denumiti poli auxiliari sau poli
de comutatie, iar periile ramn n axa neutra (figura 6.9). nfasurarea lor se conecteaza n serie cu
nfasurarea rotorului, cmpul creat producnd o t.e.m. suplimentara ce compenseaza automat t.e.m.
de comutatie , e e
A R
+ indiferent de sarcina sau viteza.


6.7 Regimurile energetice de functionare ale masinii de c.c.

Masina de c.c. poate functiona n trei regimuri, din punct de vedere al transformarii
energetice efectuate: de generator, de motor si de frna.

6.7.1 Regimul de generator

n regimul de generator, masina transforma puterea mecanica primita pe la arbore de la un
motor (care antreneaza masina) n putere electrica debitata ntr-o retea de curent continuu.
Sa presupunem ca masina de c.c. este antrenata de catre un motor primar (motor Diesel,
turbina cu abur, turbina hidraulica etc.) n sensul aratat n figura 6.11, cu viteza (turatia n)
constanta. Motorul primar dezvolta pentru aceasta cuplul activ M
a
cu acelasi sens ca si viteza de
rotatie. Mai presupunem ca nfasurarea de excitatie a masinii de c.c. este asigurata de un curent I
e
de
la sursa de c.c. oarecare, care poate fi un redresor, un acumulator, un alt generator de c.c. sau chiar
masina electrica considerata (autoexcitatie).
n aceste conditii, n sectiile nfasurarii rotorului, nvrtite n cmpul magnetic de excitatie,
se vor induce t.e.m., care se regasesc la bornele exterioare A
1
si A
2
sub forma unei tensiuni de mers
n gol, egala cu t.e.m. culeasa de perii ( E U
0
).
Masina de curent continuu

180

Figura 6.11

Daca ntre aceleasi borne A
1
si A
2
conectam o rezistenta de sarcina oarecare R
s
, t.e.m. E va

da nastere unui curent I care va strabate nfasurarea rotorului, avnd acelasi sens ca si t.e.m. E.
La functionarea n sarcina, tensiunea U
A
la bornele nfasurarii rotorului va fi obtinuta de
t.e.m. E n urma acoperirii unor caderi de tensiune cauzate de curentul I la trecerea prin nfasurarea
rotorului, prin nfasurarea polilor auxiliari si prin nfasurarea de compensare (R
a
I) pe de o parte, si
la trecerea prin contactele perii colector ale masinii pe de alta parte (U
p
).
ntr-adevar, aplicnd teorema a II-a a lui Kirchhoff pe conturul din figura 6.11, se obtine:
, E U U R
p a
+ + (6.7)
relatie ce poarta denumirea de ecuatia de functionare a masinii n regim de generator.
Daca se neglijeaza caderea de tensiune U
p
la perii n raport cu caderea ohmica R
a
I ecuatia
de functionare se simplifica:
. I R U E
a
+ (6.8)
Daca ne referim la cuplurile ce actioneaza asupra masinii n regim de generator, putem
evidentia:
a) cuplul activ M
a
, datorat motorului primar, care dicteaza si sensul de rotatie (acelasi sens
cu );
b) cuplul M
m
, datorat frecarii rotorului cu aerul, frecarilor din lagarele masinii si pierderilor
mecanice n ventilatorul fixat pe acelasi arbore, M
m
fiind un cuplu rezistent (de sens
contrar cu );
c) cuplul M
Fe
, datorat pierderilor n fierul rotorului prin fenomenul de histerezis si prin
curenti turbionari, fiind tot un cuplu rezistent;
d) cuplul electromagnetic, a carui valoare este:
, I
2
N
a
p
M


Masina de curent continuu

181
si care se opune, de asemenea, miscarii.
Daca = ct., atunci:
. M M M M
Fe m a
+ +
Puterea

mecanica

transmisa

masinii

prin

intermediul

arborelui

de

catre

motorul

primar

va

fi:
, P P P M M M M P
Fe m Fe m a 1
+ + + +
n care termenii au urmatoarea semnificatie fizica:

m m
M P - pierderi datorate frecarilor;

Fe Fe
M P - pierderi n fierul rotorului;
I E I
2
N
a
p
M P

- puterea electromagnetica;
si utiliznd ecuatia (6.7):
, I R I U I U I E P
2
a p
+ +
unde: - I U P
2
este puterea utila, de natura electrica cedata receptorului si care are ponderea
cea mai mare.
-
2
a p
I R I U + pierderi Joule la perii si n nfasurarea rotorului.
Bilantul puterilor masinii n regim de generator este ilustrat n figura 6.12, unde s-a inclus si
puterea electrica necesara excitatiei, ct si pierderile Joule din rezistenta nfasurarii de excitatie.

Figura 6.12


6.7.2 Regimul de motor electric

n regimul de motor, masina transforma energia electrica primita de la o retea electrica n
energie mecanica, prin intermediul cmpului electromagnetic.
Sa consideram o masina electrica conectata prin intermediul bornelor sale A
1
si A
2
la o retea
electrica de c.c. cu tensiune constanta U, indiferent de conditiile de functionare. Masina va absorbi
Masina de curent continuu

182
un curent I n nfasurarea rotorului, a polilor auxiliari si eventual n cea de compensare. Sa
presupunem ca nfasurarea de excitatie este strabatuta de un curent I
e
provenit de la o sursa oarecare
sau chiar de la aceeasi retea de la care se alimenteaza si nfasurarea rotorului (autoexcitatie). Sa
consideram sensurile celor doi curenti I si I
e
n cele doua circuite ale masinii, precum cele din figura
6.13.

Figura 6.13


Conductoarele nfasurarii rotorice, fiind strabatute de curent si aflndu-se n cmpul
magnetic al polilor de excitatie, vor fi solicitate de forte electromagnetice, care vor da nastere unui
cuplu de forma:
. I
2
N
a
p
M


Daca acest cuplu este mai mare dect cel static, opus la ax (cuplul de ferecari si cel al
masinii de lucru cuplate mecanic), atunci rotorul accelereaza pna cnd cuplul sau egaleaza cuplul
static. Dupa aceasta, masina se misca uniform ( = ct.).
Datorita miscarii conductoarelor nfasurarii rotorice n cmpul magnetic de excitatie, ei
devin sediul unei t.e.m. care are sens contrar sensului curentului din nfasurare:
.
2
N
a
p
E


Daca se aplica teorema a II-a a lui Kirchhoff pe traseul punctat din figura 6.13, se obtine:
, U I R E U
p a
+ + (6.9)
sau ecuatia de functionare a masinii n regim de motor, care n cazul neglijarii caderi de tensiune la
perii devine:
. I R E U
a
+ (6.10)
Masina de curent continuu

183
Sa presupunem ca motorul tracteaza o masina de lucru care are un cuplu rezistent M
r
si
lund n considerare si cuplurile rezistente proprii definite anterior, putem scrie ecuatia cuplurilor
cnd miscarea este uniforma ( = ct.).
. M M M M
Fe m r
+ +
Daca se multiplica ecuatia prin se obtine un bilant de puteri, dupa cum urmeaza:
, P P P M P
Fe m 2
+ +
unde: I E M P - poate fi considerata puterea mecanica totala dezvoltata de catre motor, dar
si puterea electrica, rezultnd ca diferenta ntre puterea electrica de alimentare I U P
1
si respectiv
pierderile prin efect Joule n nfasurari si la perii.
. I U I R P P
p
2
a 1

Ca atare, bilantul puterilor masinii n regim de motor, se poate ilustra ca n figura 6.14.

Figura 6.14


6.7.3 Masina de c.c. n regim de frna

n regim de frna electrica, masina primeste putere mecanica pe la arbore si putere electrica
de la retea de c.c. si le transforma ireversibil, n timp, n caldura, dezvoltnd, totodata, un cuplu
necesar frnarii unei instalatii mecanice.
Pentru a ntelege functionarea masinii ntr-un astfel de regim, sa presupunem ca
functioneaza initial n regim de motor, dezvoltnd un anumit cuplu activ la o viteza de rotatie,
sensul vitezei fiind acelasi cu al cuplului.
n aceasta situatie se inverseaza sensul tensiunii U la bornele nfasurarii rotorului, se adauga
o rezistenta suplimentara R
F
n serie cu nfasurarea rotorica, pastrnd sensul initial al curentului de
excitatie.
Masina de curent continuu

184
Cuplul electromagnetic dezvoltat de motor schimba de sens odata cu curentul I, n
comparatie cu regimul initial de motor electric si se opune vitezei de rotatie ntocmai ca un cuplu de
frnare (rezistent).
Bilantul de puteri n acest regim de functionare este ilustrat n figura 6.15.




Figura 6.15

Desi transformarea ireversibila a unei puteri mecanice simultan cu cea a unei puteri electrice
n caldura prin efect Joule este excesiv de solicitanta pentru masina, totusi, acest regim de
functionare are importante aplicatii n actionarile electrice industriale.


6.8 Ecuatiile n regim stationar ale masinii de c.c. dupa tipul excitatiei

Masinile de c.c. se pot clasifica dupa modul de realizare a alimentarii excitatiei. n
continuare vom prezenta schemele electrice ale masinii de c.c. n regimul de generator, respectiv, de
motor si vom scrie ecuatiile n regim stationar cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff.

Masina de c.c. cu excitatia alimentata de la o sursa separata (independenta).


I R U E
a
+ I R E U
a
+




Masina de curent continuu

185


Masina de c.c. cu excitatie alimentata de la propria nfasurare rotorica
(autoexcitatie)

a) derivatie:

'

+
+
e a
a a
I I I
I R U E

'

+
+
e a
a a
I I I
I R E U


b) serie:

( ) I R R U E
e a
+ + ( ) I R R E U
e a
+ +


c) mixta:

'

+
+ +
I I I
I R I R U E
ed a
es a a

'

+
+ +
ed a
es a a
I I I
I R I R E U




Masina de curent continuu

186

6.9 Caracteristicile generatorului de c.c.

Functionarea n regim stationar a unui generator de c.c. depinde de o serie de marimi, cum
ar fi: t.e.m. E, tensiunea la borne U, curentul din nfasurarea rotorica I, curentul de excitatie I
e
,
viteza de rotatie (turatia n). Aceste marimi nu sunt independente, ele fiind legate de ecuatiile
deduse n capitolele anterioare.
Dependenta dintre doua din marimile enuntate mai sus, n ipoteza ca celelalte sunt
constante, poarta numele de caracteristica.
Din punctul de vedere al importantei n exploatare, ct si pentru evaluarea performantelor
unui generator, ne vor interesa urmatoarele lui caracteristici:
a) Caracteristica de mers n gol ( )
e 0
I f U cnd I = 0 si n = ct.;
b) Caracteristica externa ( ) I f U cnd I
e
= ct. si n = ct.;
c) Caracteristica de reglaj ( ) I f I
e
cnd U = ct. si n = ct..


6.9.1 Generatorul cu excitatie alimentata separat

a) Conditia de mers n gol nseamna o valoare infinita a rezistentei de sarcina R
s
= astfel
nct curentul debitat sa se anuleze I = 0 si deci U
0

= E.
Daca turatia este constanta, din expresia t.e.m. se observa ca unica marime dependenta de
curentul de excitatie este fluxul magnetic.
Este evident ca aliura caracteristicii ( )
e 0
I f U este de fapt (I
e
) adica curba de magnetizare,
ca n figura 6.16.

Figura 6.16

Masina de curent continuu

187
Este de remarcat faptul ca pentru I
e
= 0, t.e.m. si, deci, tensiunea de mers n gol U
0
are o
valoare diferita de zero U
or
, care se datoreaza fluxului remanent al polilor de excitatie, daca masina
a mai functionat anterior.
Se mai poate remarca o zona de relativa liniaritate ntre cele doua marimi (regim de
functionare cu miezul nesaturat) si, totodata, faptul ca la o tensiune de mers n gol [cu (15 20)%
mai mare dect tensiunea nominala], se manifesta fenomenul de saturatie, tensiunea ramnnd,
practic, constanta la cresterea curentului de excitatie.
Cum din cauza fenomenului de histerezis magnetic dependenta ( )
e 0
I f U nu este univoca,
se mai considera, prin conventie, drept caracteristica de mers n gol, curba medie pe ordonata a
celor doua ramuri ale buclei de histerezis magnetic (curba punctata).
b) Caracteristica externa ( ) I f U presupune valori finite ale rezistentei de sarcina
. R 0 < < Ecuatia de dependenta I R E U
a
, n conditiile de restrictie E = ct., ne arata o
dependenta liniara cu panta foarte mica (rigida), deoarece, constructiv, ea are asemenea valori nct
propria cadere de tensiune R
a
I sa nu depaseasca (10 15)% din tensiunea nominala (figura 6.17).

Figura 6.17 Figura 6.18


Caracteristica pune n evidenta capacitatea generatorului de a-si mentine singur tensiunea la
borne, n limite admisibile pentru receptoare, atunci cnd sarcina variaza, stiut fiind faptul ca
diferitele receptoare functioneaza cu maximum de eficienta, daca tensiunea la borne nu variaza n
limite prea mari fata de valoarea prescrisa.
c) Caracteristica de reglaj ( ) I f I
e
cnd U = ct. si n = ct. trasata n figura 6.18, ne arata n
ce sens si cu ct anume trebuie modificat curentul de excitatie pentru ca, atunci cnd sarcina
variaza, tensiunea la borne sa ramna constanta.




Masina de curent continuu

188

6.9.2 Generatorul cu autoexcitatie derivatie

Daca privim ecuatiile masinii cu autoexcitatie derivatie n regim de generator, deduse n
capitolul precedent si tinem cont de faptul ca rezistenta circuitului de excitatie este mult mai mare
dect rezistenta circuitului rotoric, rezulta ca, curentul de excitatie este de, doar, (1 5)% din
curentul debitat pe sarcina si, ca atare, se poate neglija.
Cu aceasta aproximatie ecuatiile devin identice cu cele ale generatorului cu excitatie
separata.
Devine evident faptul ca si caracteristicile acestui generator sunt similare cu cele prezentare
anterior.


6.9.3 Generatorul cu autoexcitatie serie

Deoarece la aceasta masina curentul debitat este si curentul de excitatie, rezulta ca att
caracteristica de mers n gol, ct si caracteristica de reglaj nu au sens.
Caracteristica externa, unica care se poate ridica, dar si aceasta n conditiile unui flux
magnetic de excitatie variabil prin variatia curentului, este redata n figura 6.19. Ea apare prin
scaderea grafica a curbei E(I) (curba de magnetizare) si, respectiv, caderii proprii de tensiune
( ) I R R
e a
+ conform ecuatiei:
( ) ( ) . I R R I E U
e a
+
Curba rezultanta ne arata incapacitatea acestui generator de a-si pastra tensiunea aproape
constanta, independent de sarcina, cerinta strict necesara n exploatare.


Figura 6.19

Este evident ca generatorul cu autoexcitatie serie nu este ntrebuintat n practica din acest
motiv.
Masina de curent continuu

189

6.9.4 Generatorul cu autoexcitatie mixta

Trebuie specificat mai nti faptul ca, fluxul magnetic ce contribuie la crearea t.e.m. din
masina se datoreaza practic nfasurarii de excitatie derivatie, nfasurarea serie avnd numai rolul de
a modifica n limite relativ mici, (10 15)%, fluxul de excitatie principal, dupa cum se leaga
aditional sau diferential.
Deci fluxul total poate fi scris:
( ) ( ). I I
s ed d
t
Ca atare, nfasurarea de autoexcitatie serie poate ntari sau poate slabi fluxul principal de
excitatie
d
.
Se mai poate remarca faptul ca punnd conditiile de mers n gol, ecuatia devine similara cu
cea a generatorului cu autoexcitatie derivatie, de unde si similitudinea caracteristicii cu acelasi
nume.
Caracterisitca externa, data de ecuatia:
( ) ( ) , I R I R I E I E U
es a a s ed d
t
ne arata doua tipuri de curbe evidentiate n figura 6.20, dupa cum excitatia serie e legata aditional 2
sau diferential 1.
Totodata, se mai remarca faptul ca n conditiile caracteristicii externe ideale (2), se obtine o
independenta a tensiunii fata de sarcina si ca atare este inutila caracteristica de reglaj.
Functie de aceeasi conditie, legarea aditionala 2 sau diferentiala 1 a circuitului de excitatie si
caracteristica de reglaj prezinta cele doua variante conform figura 6.21.
Se poate remarca faptul ca generatorul de c.c. cu autoexcitatie mixta se recomanda pentru
alimentarea consumatorilor foarte pretentiosi la conditia de tensiune constanta independent de
sarcina (excitatia masinii sincrone, lampi de iluminat etc.).

Figura 6.20 Figura 6.21


Masina de curent continuu

190

6.10 Caracteristicile motorului de c.c.

Pentru o masina de c.c. care functioneaza n regim de motor, pot varia n timpul functionarii
urmatoarele marimi: U, I, I
e
, , M, P
2
.
Vom prezenta n cele ce urmeaza doua caracteristici, capabile sa ilustreze performantele
masinii n comparatie cu cele studiate ant erior, ct si posibilitatea modificarii lor (familii) prin
variatia celorlalte marimi ce prezinta interes n utilizare.
Acestea sunt:
Caracteristica de mers n gol ( )
e 0
I f n ridicata n conditiile U = ct., M = 0, ceea ce implica
I = 0;
Caracteristica mecanica ( ) M f n ridicata n conditiile I
e
= ct., U = ct.
De la bun nceput trebuie sa precizam ca ntre motorul cu excitatie separata si cel cu
autoexcitatie derivatie nu exista nici o deosebire n functionare.
Ca atare, vom prezenta n acest paragraf numai caracteristicile motorului de c.c. cu
excitatie separata.
Conform celor aratate n paragrafele anterioare, ecuatiile motorului cu excitatie separata
sunt:
( )
e e
I n K E si n regim nesaturat ; I n K E
e e
'

( ) I I K M
e
si n regim nesaturat I I K M
e
'
, . I R E U
a
+


6.10.1 Caracteristica de mers n gol

Notiunea de mers n gol presupune absenta cuplului rezistent, lucru imposibil de realizat,
datorita necesitatii dezvoltarii de catre motor a unui cuplu pentru acoperirea n regim stationar a
cuplului de frecari n lagare si cu aerul (datorita existentei ventilatorului).
, M M
f 0

Valoarea cuplului de frecari este data de relatia:
( ), I I K
P
M
e a m
0
f
0
0


unde:
0
a N f
I U P puterea absorbita de motor la mersul n gol;

0
viteza unghiulara a motorului la mersul n gol;
Masina de curent continuu

191

0
a
I curentul absorbit la mersul n gol de nfasurarea rotorica.
Din expresia de mai sus, deoarece cuplul de frecari este foarte mic, rezulta pentru curentul
absorbit de la retea de nfasurarea rotorica o valoare foarte mica (cteva procente din I
a
). Reactia
transversala fiind, practic, astfel, inexistenta, cu o foarte buna aproximatie ecuatia de tensiuni a
indusului se poate pune sub forma:
, U Up I R U n K E
N 0 0 a N 0 0 e 0

din care rezulta:
.
K
U
n
0 e
N
0


Turatia de mers n gol este, astfel, invers proportioala cu fluxul inductor polar principal, a
carui dependenta de intensitatea I
e
a curentului de excitatie este data de caracteristica de
magnetizare a masinii (figura 6.22):

Figura 6.22 Figura 6.23

Valoarea maxima a turatiei se obtine pentru (figura 6.23):
( )
.
K
U
n n
rem 0 e
N
0 I
0 max 0
e


Aceasta valoare este, nsa, oarecum, foarte ridicata si poate duce la solicitari mecanice
nepermise pentru masina, motiv pentru care trebuie evitata. De aceea, la ridicarea n loborator a
caracteristicii, curentul de excitatie se coboara numai pna la valori corespunznd unei turatii cu cel
mult (20 25)% peste valoarea nominala n
n
.
Pe de alta parte, la cresteri mari ale curentului de excitatie, circuitul magnetic al masinii se
satureaza, fluxul
0
se plafoneaza si turatia nu mai are scaderi sensibile. Curentul maxim de
excitatie pna la care se poate merge este cel impus de rezistenta proprie a nfasurarii de excitatie:
.
R
U
I
ex
N
em

Masina de curent continuu

192
Acesta valoare se obtine, practic, la scurtcircuitarea completa a reostatului de cmp, plasat n
circuitul de excitatie al motorului.
Forma acestei caracteristici evidentiaza un mare avantaj al motorului de c.c. cu excitatie
independenta (derivatie) si anume faptul ca printr-un reglaj corespunzator al curentului de excitatie,
turatia poate fi reglata ntre limite foarte largi.
Pentru motorul de c.c. cu excitatie serie, deoarece I
e
= I
a
= 0 caracteristica de mers n gol nu
are sens.


6.10.2 Caracteristica mecanica

Caracteristica mecanica defineste dependenta ( ) M f n n conditiile I
e
= ct., U = ct.
Pentru determinarea ei vom defini, mai nti, caracteristicile:
de

sarcina,

numita si caracteristica externa a motorului ( ) I f n n conditiile . ct I
e
,
. ct U ;
caracteristica cuplului electromagnetic ( ) I f M n conditiile I
e
= ct, U = ct.

a) Caracteristica de sarcina a motorului de c.c. cu excitatie independenta (derivatie).
Schema simbolica asociata motorului de c.c. cu excitatie independenta a fost prezentata n
capitolul 6.8, avnd ecuatiile:

Figura 6.24

, U I R E U
p a N
+ +
neglijnd U
p
caderea de tensiune la perii, obtinem:
, I R E U
a N
+
dar
, n K E
e

rezulta:
Masina de curent continuu

193
. I
K
R
n
K
I R
K
U
n
e
a
0
e
a
e
N



Deoarece rezistenta indusului este foarte mica, rezulta ca la functionarea n plina sarcina,
caderea de tensiune R
a
I reprezinta numai cteva procente din tensiunea aplicata U
N
, deci turatia va
scade foarte putin comparativ cu mersul n gol. La curenti mari n indus apare, nsa, o usoara
crestere a turatiei din cauza reactiei indusului. Forma acestei caracteristici este redata n figura 6.25,
a.
Caracteristica cuplului electromagnetic ( ) I f M este data de relatia I K M
m
avnd
forma liniara, pna aproape de curentul nominal, unde din cauza reactiei indusului se constata o
usoara aplatizare a curbei, conform figurii 6.25, a. Cuplul electromagnetic fiind
0 u
M M M +
rezulta
0 u
M M M obtinem, astfel, caracteristica mecanica din figura 6.25, c.

a) b) c)
Figura 6.25

b) Caracteristicile motorului de c.c. cu excitatie serie
Schema simbolica a motorului de c.c. cu excitatie serie este redata mai jos (figura 6.26).

Figura 6.26

Neglijnd caderea de tensiune la perii (U
p
0) se obtin ecuatiile:
( )

'



+ +
I K M
n K E
I R R E U
m
e
e a
.
Masina de curent continuu

194
Deoarece curentul absorbit de motor de la retea are, acum, aceeasi intensitate cu cel ce
parcurge nfasurarea rotorica si de excitatie, fluxul masinii este functie de curentul din indus, avnd
o dependenta neliniara. Putem aproxima aceasta caracteristica magnetica neliniara n functie de
curentul din indus cu relatia (figura 6.27):
,
I I
I
l
s
+

n care:

s
fluxul de saturatie al polilor inductori;
I
l
valoarea curentului determinata de intersectia tangentei la portiunea liniara a
caracteristicii de magnetizare
l
s
I
tg

.

Figura 6.27

Pentru determinarea caracteristicii mecanice a motorului serie vom analiza comparativ
valoarea curentului din indus, n raport cu valoarea limita a curentului de excitatie, I
l
.
Caracteristica cuplului ( ) I f M la motorul de c.c. cu excitatie serie.
n ecuatia cuplului nlocuind fluxul cu expresia ,
I I
I
l
s
+
rezulta:
.
I I
I
K M
l
2
s m
+

Pentru I << I
l
rezulta: , tg I K I
I
K
I
I
K M
2
m
2
l
s
m
l
2
s m

deci ( )
2
I f M variatie
patratica avnd valoarea . I K M I I
l s m l l

Pentru I >> I
l
rezulta: ( ) I f I K
I
I
K M
s m
l
s m
deci: ( ) I f M variatia liniara.
Dependenta astfel obtinuta, este redata n figura 6.28:
Masina de curent continuu

195

Figura 6.28

Caracteristica de sarcina (externa) ( ) I f n se obtine din ecuatia de tensiuni:
( ) , I R R E U
e a N
+ +
unde:
n K E
e
obtinnd: .
I I
I
l
s
+

( )
l
s e
e a
l
s e
N
I I
1
K
R R
I I
I
K
U
n
+

+

+

sau ( ) .
K
R R
I K
U
I I n
s e
e a
s e
N
l

,
_


+
La valori mici ale curentului din indus I << I
l
rezulta:
,
K
R R
I K
U
I n
s e
e a
s e
N
l

,
_


deci, .
I
1
~ n ,
I
1
f n
,
_


Pentru valoarea curentului din indus I >> I
l
:
, I
K
R R
K
U
n
s e
e a
s e



caracteristica liniara asemanatoare cu cea a motorului derivatie dar de panta mult mai mare datorata
prezentei rezistentei nfasurarii de excitatie. n figura 6.29 este redata variatia ( ). I f n

Figura 6.29

Caracteristica

mecanica ( ) M f n se obtine nlocuind expresia cuplului n relatia turatiei:
.
I I
I
K M
l
2
s m
+

Masina de curent continuu

196
Obtinem astfel:
( )
.
M
I R R
M
I U
K
K
n
2
a e N
e
m

,
_


Pentru I << I
l
expresia cuplului este:
2
l
s
m
I
I
K M

sau , M
K
I
I
m s
l



si, respectiv,
( ) ( )
, I
K
R R
M
U
K
K
I R R
M
U
K
I K
n
l
s e
e a N
s e
l a e N
s
2
e
L m


+


+

deci, .
M
1
~ n
La valori mari ale curentului din indus, I >> I
l
avem:
, M
K K
R R
K
U
n
2
s m e
e a
s e



caracteristica identica cu cea a motorului cu excitatie derivatie, dar de panta pronuntata datorita
nserierii cu indusul a nfasurarii de excitatie (figura 6.30).

Figura 6.30

Din examinarea caracteristicii, rezulta ca la cupluri mici motorul se ambaleaza, deci trebuie
evitata functionarea n gol. Datorita caracteristicii mecanice cazatoare, motorul cu excitatie serie
este ut ilizat la tractiunea electrica urbana si feroviara.

c) Caracteristica mecanica a motorului cu excitatie mixta
Motoarele cu excitatie mixta prezinta doua nfasurari: una serie, iar cealalta derivatie, care
functie de modul de parcurgere a curentilor, fluxurile lor pot fi aditionale sau diferentiale.
n cazul conexiunii aditionale nfasurarea serie este principala si magnetizeaza masina n
acelasi sens cu sensul n care magnetizeaza solenatia produsa de nfasurarea derivatie. Odata cu
cresterea curentului de sarcina creste si fluxul magnetic inductor, ceea ce produce scaderea turatiei
motorului.
Masina de curent continuu

197

Figura 6.31
Caracteristica se poate constitui la fel ca pentru motorul serie, solenatia nfasurarii derivatie
deplasnd axa ordonatelor spre dreapta (figura 6.31).
n cazul conexiunii diferetiale, nfasurarea derivatie este principala, magnetiznd masina n
sens opus magnetizarii produsa de nfasurarea serie. Odata cu cresterea curentului de sarcina, scade
fluxul magnetic inductor, ducnd la cresterea turatiei si ambalarea motorului.
Caracteristica se determina din cea a motorului derivatie cu deplasarea spre dreapta a axei
ordonatelor nconditiile unui motor necompensat, decicuo puternica reactie a indusului (figura 6.32).

Figura 6.32

Motorul ramne diferential se utilizeaza n actionarile electrice n care sarcina are o durata
scurta, iar turatia sa fie ct mai constanta de la functionarea n gol la functionarea n sarcina, ca de
exemplu la actionarea laminoarelor.

6.11 Reglarea vitezei motoarelor de c.c.

Una din cerintele impuse motorului de c.c. utilizat n actionarile electrice, este aceea ca
viteza sa poata fi reglata usor n limite largi.
Posibilitatea concreta de reglare a vitezei (turatiei) motoarelor de c.c. rezulta din examinarea
expresiei caracteristicei mecanice.
Principial, aceste posibilitati sunt urmatoarele:
variatia tensiunii la bornele circuitului rotoric prin introducerea de rezistente suplimentare n
circuitul rotoric, pastrnd tensiunea retelei neschimbata;
Masina de curent continuu

198
variatia tensiunii U a sursei de alimentare;
variatia fluxului de excitatie (de fapt a curentului de excitatie).


6.11.1 Reglarea vitezei prin modificarea rezistentei rotorice (reglaj reostatic)

a) Motorul de c.c. cu excitatie independenta (derivatie)

Din examinarea expresiei caracteristicii mecanice I
K
R
n
K
I R
K
U
n
e
a
0
e
a
e
N



rezulta ca prin modificarea rezistentei rotorice, turatia de mers n gol nu se modifica deoarece nu
depinde de rezistenta rotorica. Prin modificarea rezistentei (introducerea de rezistente suplimentare
n circuitul rotoric) se modifica panta caracteristicii.
n figura 6.33 sunt reprezentate cteva caracteristici obtinute prin introducerea de rezistente
n circuitul rotoric. Caracteristicile astfel obtinute se numesc artificiale, iar caracterstica motorului
n conditii nominale (R
aN
, U
N
,
N
) se numeste naturala.

Figura 6.33

Ecuatia unei caracteristici artificiale este:
( )
. M
K K
R R
K
U
n
2
e m
p a
e
N



Reglajul reostatic este simplu, el putnd fi folosit si la pornirea motorului, dar la sarcini
relativ reduse se obtine o gama ngusta de reglare a vitezei.
Randamentul sistemului scade prin introducerea de rezistenta suplimentara, datorita
pierderilor Joule.



Masina de curent continuu

199

b) Motorul de c.c. serie.

Forma caracteristicilor artificiale obtinute n cazul reglajului reostatic este prezentata n
figura 6.34.
Reglajul reostatic este mai eficient n cazul unor sarcini mici.


Figura 6.34


6.11.2 Reglarea vitezei prin variatia tens iunii sursei de alimentare U

Aceasta metoda presupune existenta unei surse independente de c.c. (grup Ward Leonard
sau alimentarea din mutator comandat).

a) Motoarele de c.c. cu excitatie independenta (derivatie)

Prin variatia tensiunii de alimentare se modifica turatia de mers n gol fara modificarea
pantei caracteristicii mecanice.
n figura 6.35, a sunt reprezentate cteva caracteristici mecanice artificiale obtinute prin
variatia tensiunii de alimentare.

a) b)
Figura 6.35
Masina de curent continuu

200
Procedeul este eficient la orice sarcina a masinii, observndu-se ca aceste caracteristici sunt
paralele.

b) Motorul serie

Familiile de caracteristici artificiale obtinute prin reglajul tensiunii de alimentare sunt
prezentate n figura 6. 35, b.


6.11.3 Reglajul turatiei prin variatia fluxului de excitatie

Metoda se bazeaza pe variatia fluxului de excitatie prin introducerea unui reostat n circuitul
de excitatie. Prin reducerea fluxului de excitatie se modifica att turatia de mers n gol ct si panta
caracteristicii mecanice. Familia de caracteristici artificiale obtinuta prin reducerea fluxului, este
data n figura 6.35.

Figura 6.36

Trebuie remarcat ca pastrarea unui cuplu electromagnetic constant din . ct I K M
m

produce, prin reducerea fluxului, o crestere a curentului rotoric absorbit de masina, crestere invers
proportionala cu fluxul, deci, direct proportionala cu turatia. Dar cresterea curentului rotoric peste
valoarea nominala pe o durata mare conduce la spurancalzirea excesiva a masinii.
Pentru a evita suprancalzirea, trebuie pastrata puterea constanta si din relatiile:
. ct M P
N

rezulta ca prin reducerea fluxului, crescnd turatia, cuplul masinii trebuie redus. Reducerea cuplului
se face dupa o lege exponentiala, iar n figura 6.36, este reprezentata hasurat portiunea unde este
depasita puterea nominala.
Masina de curent continuu

201
Metoda se aplica n cazul sarcinilor reduse, deoarece diminuarea fluxului determina o
nrautatire a comutatiei.
Reducerea fluxului n cazul motoarelor cu excitatie serie conduce la caracteristici de forma
data n figura 6.37 si este aplicata rar.

Figura 6.37

Observatie
Fluxul magnetic poate fi si crescut peste valoarea nominala la motoarele de c.c. cu excitatie
independenta (derivatie) caz n care turatia la arbore va scadea , acest reglaj facndu-se la cuplu
constant.
Astfel, modificarea fluxului de excitatie permite un reglaj al turatiei att n sens crescator ct
si descrescator n raport cu turatia de mers n gol ideal (n
0
).


6.12 Frnarea masinii de c.c.

Masina de c.c. poate fi utilizata n actionari electrice si pentru frnarea sistemului actionat.
n acest mod masina poate fi pusa n functiune n regim de generator care sa debiteze pe retea
proprie (frnare dinamica) sau pe o retea de tensiune constanta (frnare recuperativa), fie n regim
de frna propriu- zisa (frnare potentiala, respectiv, frnare contracurent).

6.12.1 Frnarea dinamica
O masina de c.c. care functiona n regim de motor, este pusa sa functioneze n regim de
generator pe o retea proprie prin deconectarea indusului de la retea si conectarea acestuia pe o
rezistenta de frnare. Schema unei astfel de frnari este data n figura 6.38, avnd ecuatiile:
Masina de curent continuu

202
( )

'

,
_


+

+

F
m
F a
m F F a
N
I
K
R R
. K I R R E
0 U

n cazul generatorului excitat si conectat pe o rezistenta constanta, cuplul electromagnetic
scade proportional cu turatia, ajunnd la turatii joase facnd ca aceasta metoda sa nu mai devina
eficienta. n acest caz este necesara combinarea cu o frnare mecanica (cu saboti).

Figura 6.38


6.12.2 Frnarea recuperativa

Daca masina de c.c., care functiona n regim de motor este antrenata din exterior la o turatie
mai mare dect turatia

e
N
0
K
U
n masina trece n regim de generator si debiteaza n retea o putere
electrica.
La fluxul de excitatie constant = ct., tensiunea electromotoare
e
K E , este functie
de viteza . Tensiunea retelei fiind constanta, este data de relatia . K U
e N
Pentru viteze
>
0
, tensiunea electromotoare devine mai mare dect tensiunea de alimentare
N
U E > si curentul
schimba de sens 0
R
E U
I
a
<

. Rezulta cuplul electromagnetic 0 I K M


m
< schimba de sens
devenind cuplul de frnare 0 I K M
m
< . Caracteristica masinii este descrisa de relatia:
( )
, M
K
R
2
m
a
0


+
cu reprezentarea grafica din figura 6.39.
Masina de curent continuu

203

Figura 6.39


6.12.3 Frnarea propriu-zisa

Frnarea propriu- zisa se aplica functie de tipul sarcinii motorului de c.c. si anume de tip
potential (macara) sau de tip reactiv.

a) Sarcini potentiale
Frnarea presupune reducerea turatiei motorului pna la anulare, la aceeasi polaritate a
tensiunii de alimentare. Sa consideram o macara n care pentru ridicare, masina a fost conectata ca
motor, functionnd pe caracteristica naturala, n punctul nominal A
n
. Cnd greutatea a ajuns la o
anumita naltime, se pune problema frnarii.
Frnarea presupune introducerea unui reostat de frnare R
F
, n circuitul rotoric. Masina
functionnd la cuplu electromagnetic constant, punctul de functionare trece din punctul A
n
n
punctul de intersectie al caracteristicii artificiale, cu dreapta M = ct. pe traseul din figura 6.40.

Figura 6.40

Caracteristica de frnare va fi:
( )
. M
K
R R
2
m
F a
0


+

La anularea turatiei, masina va fi deconectata si blocheaza sarcina.
Masina de curent continuu

204
b) Sarcini reactive
Frnarea se realizeaza prin inversarea polaritatii (contraconectare sau contracurent) tensiunii
de alimentare si introducerea n circuitul rotoric a unei rezistente de limitare a curentului.
Prin inversarea polaritatii, tensiunea la bornele motorului este U
N
. Ecuatia tensiunilor
pentru motor va fi : 0
R
E U
I I R E U
a
a N
<

+ , iar 0 I K M
m
< (cuplul de fr-nare).
Prin introducere de rezistenta suplimentara, se limiteaza valoarea curentului dat de ecuatiile
de mai sus la valoarea:
. 0
R R
E U
I
F a
<
+


Ecuatia caractersiticii mecanice, devine astfel:
( )
, M
K
R R
2
m
F a
0


+

avnd reprezentarea grafica din figura 6.41:

Figura 6.41

La anularea turatiei, masina trebuie deconectata, pentru a nu se porni n sens invers.


6.13 Regimul dinamic al masinii de c.c.

La functionarea unei masini electrice, apar adesea schimbari ale parametrilor si
caracteristicilor de functionare ale sistemelor cu care este conectata masina, sau modificari ale
caracteristicilor de functionare ale masinii: acestea sunt urmate de procese tranzitorii de trecere de
la un regim stationar de functionare la alt regim stationar de functionare.
Masina de curent continuu

205
La generatoarele de c.c. sunt caracteristice procesele tranzitorii ce se produc la variatia
tensiunii de excitatie si a rezistentei de sarcina.
La motoare, regimul dinamic (procesele tranzitorii) exista ori de cte ori apare un reglaj al
turatiei motorului.

6.13.1 Regimul dinamic al generatoarelor de c.c.

Se considera ca masina de c.c. functioneaza la viteza constanta si se neglijeaza reactia
indusului.

a) Generatorul cu caracteristica magnetica liniara
Ecuatia tensiunilor pentru circuitul de excitatie n regim tranzitoriu este:
dt
di
L i R U
e
e e e e
+ unde . ct U
e

Aplcnd transformata Laplace, rezulta:
( ) ( ) s I L s s I R U
e e e e e
+
( )

,
_

+

+

e e
e
e e
e
e
T s 1
1
R
M
L s R
U
s I
unde
e
e
e
R
L
T - constanta de timp a circuitului de excitatie.
Deci, la aplicarea unei trepte de tensiune U
e
, n circuitul de excitatie curentul creste de la
zero la valoarea stabilizata
e
e
R
U
, crestere exponentiala dupa relatia:
, e 1
R
U
I
e
T
t
e
e
e

,
_




cu reprezentarea data de graficul din figura 6.42:


Figura 6.42
Masina de curent continuu

206
La generatorul autoexcitat (derivatie), ecuatia caracteristicii de functionare n gol poate fi
exprimata de relatia:
, i K U U
e r e
+
unde:
U
r
tensiunea remanenta;
K panta caracteristicii de functionare n gol.
Ecuatia tensiunilor pe circuitul de excitatie va fi:
dt
di
L i R i K U
e
e e e e r
+ + sau ( ) ,
dt
di
L i K R U
e
e e e r
+
cu solutia:
; e 1
K R
U
i
T
t
e
r
e

,
_



a 1
1
R
L
K R
L
T
e
e
e
e

, unde .
R
K
a
e

Se observa ca
a 1
1
T T
e

, deci T > T
e
, deoarece tensiunea de excitatie creste odata cu
tensiunea de la bornele indusului. Reprezentarea grafica a curentului de excitatie este data n figura
6.43:

Figura 6.43


b) Generatorul cu caracteristica neliniara
Ecuatia tensiunilor pentru generatorul cu excitatie independenta corespunzatoare circuitului
de excitatie este:
,
dt
d
N i R U
e
e e e e

+
Masina de curent continuu

207
iar a caracteristicii magnetice ( )
e e
i f n care:
N
e
numarul de spire al nfasurarii de excitatie;

e
fluxul magnetic inductor.
se obtine prin aproximarea urbei medii a acestei caracterisitici cu relatia:
,
I i
i
0
e e
e
s e

,
_

+

unde:

s
valoarea de saturatie a fluxului magnetic;

0
e
I

curentul de excitatie corespunzator fluxului de saturatie.
Pentru
0
e e
I i << rezulta

,
_


0
e
e
s e
I
I
, iar . di
I
d
e
e
s
e
0

,
_

nlocuind n ecuatia
tensiunilor, rezulta:
.
dt
di
I
N i R U
e
e
s
e e e e
0

+
Aplicnd transformata Laplace, obtinem:
( ) ,
T 1
1
R
U
s
I
N R
U
s I
1 e
e
e
s
e e
e
e
0
+

+

unde:
e e
s
e 1
R
1
I
N T
0

constanta de timp a circuitului de excitatie pentru . I I


0
e e
<<
Pentru
0
e e
I i >> , rezulta
s e
, iar 0 d
e
. nlocuind n ecuatia tensiunilor, rezulta:
, i R U
e e e
sau . I
R
U
i
0
e
e
e
e

Punnd conditia

pentru
0
e
I
,

rezulta
e
e
e
R
U
I
0
.

n figura

6.44

este

prezentata

variatia

( ) t f I
e
.

Figura 6.44
Masina de curent continuu

208
Timpul necesar cresterii curentului de excitatie pna la valoarea limita , I
0
e
este obtinuta din
ecuatia:
,
dt
d
N i R U
e
e e e e

+
.
i R U
d
N dt
e e e
e
e


nlocuind , di
I
d
e
e
s
e
0

,
_


obtinem:
,
i
R
U
di
I R
N
i R U
di
I
N t
0
e
0
0
e
0
I
0
e
e
e
e
e
s
e
e
I
0 e e e
e
e
s
e 1


( ) , i R U ln
I
N
t
0 e
0
I
0
e e e
e
s e
1
+


.
I
i
1 ln
I
N
t
0 0
e
e
e
s e
1

,
_




Pentru generatorul autoexcitat
e r e
K U U + , iar ecuatia tensiunilor devine:
.
dt
d
N i R K U
e
e e e e r

+ +
Pentru , I I
0
e e
<<
e
e
s
e
i
I
0

,
_

, iar
e
e
s
e
di
I
d
0

,
_

. Prin aplicarea trans formatei Laplace


rezulta:
( ) ,
T s 1
1
I
K
R
U
s I
0
e
s
e
r
e
+


unde:
0
0
0
0
e e
s
e e
s e
e
s
e
e
s e
I R
K
1
1
I R
N
I
K R
I
K
T



sau . e 1
I
K
R
U
I
T
t
e
s
e
r
e
0

,
_



Comparnd cele doua rezultate, rezulta:

b 1
1
T T
1

cu
0
e e
s
I R
K
b


sau
b 1
1
T
T
1

deci T este mai mare dect T
1
de
b 1
1

ori.



Masina de curent continuu

209

6.13.2 Regimul dinamic al motoarelor de c.c.

n functionarea motoarelor de c.c. se pot modifica urmatorii parametri:
tensiunea la bornele indusului;
rezistenta circuitului indusului;
rezistenta circuitului de excitatie;
cuplul aplicat la axul masinii.
Regimul dinamic reprezinta trecerea dintr- un regim stabilizat n alt regim stabilizat, la
modificarea unui parametru enuntat mai sus.
Ecuatiile de functionare ale motoarelor de c.c. cu excitatie independenta, n regim dinamic,
sunt:
o ecuatia circuitului de excitatie de rezistenta R
e
si inductivitate L
e
este:
,
dt
di
L i R u
e
e e e e
+
avnd schema electrica echivalenta n figura 6.45:


Figura 6.45

o ecuatia circuitului indusului (rotor) de rezistenta R
a
si inductivitate L
a
, ce se misca cu viteza
unghiulara este:
, K
dt
di
L i R u
m
a
a a a a
+ +
cu schema electrica echivalenta prezentata n figura 6.46:

Figura 6.46
Masina de curent continuu

210
o ecuatia miscarii rotorului avnd momentul de inertie total J
a
, viteza instantanee , cuplul
aplicat la ax m
s
si coeficientul de frecari vscoase F
a
este urmatoarea:
, m
dt
d
J F m
s a a
+

+
iar schema electrica asociata este reprezentata n figura 6.47:

Figura 6.47

Prin aplicarea transformatei Laplace ecuatiilor de mai sus, se obtine schema structurala a
motorului de c.c. si anume:
pentru stator:
( ) ( ) s I L s s I R U
e e e e e
+ sau ( ) ,
T s 1
1
R
U
L s R
U
s I
e e
e
e e
e
e
+

+

unde:
e
e
e
R
L
T , constanta de timp a circuitului de excitatie, rezultnd urmatoarea schema
structurala pentru excitatie:

Figura 6.48

Cunoscnd curentul de excitatie din caracteristica magnetica liniara
e
i C

prin
aplicarea transformatei Laplace, rezulta:
( ) ( ). s I C s
e



Deci, schema pe partea de excitatie se poate completa astfel:

Figura 6.49

pentru rotor:
( ) ( ) ( ) ( ). s s K s I L s s I R U
m a a a a a
+ +
de unde rezulta curentul rotoric:
Masina de curent continuu

211
( )
( ) ( ) ( ) ( )
,
T s 1
1
R
s s K U
L s R
s s K U
s I
a a
m a
a a
m a
a
+

+


cu
a
a
a
R
L
T constanta de timp a rotorului.
Cunoscnd curent ul rotoric I
a
(s), rezulta cuplul electromagnetic ( ) ( ) ( ). s I s K s M
a m
.
Se poate realiza urmatoarea schema structurala a rotorului:

Figura 6.50


pe partea mecanica:
( ) ( ) ( ) ( ), s M s J s s F s M
s a a
+ +
rezultnd viteza rotorica:
( )
( ) ( )
,
J s F
s M s M
s
a a
s
+


si schema structurala:

Figura 6.51

Reunind aceste componente, rezulta schema structurala a masinii de curent continuu (figura
6.52).
Masina de curent continuu

212

Figura 6.52

A. La variatia tensiunii de alimentare, la cuplu de sarcina constant:
U
a
= U
1
pentru t 0;
U
a
= U
2
pentru t 0;
. M M m
2 1
a a

Marimea de intrare fiind tensiunea de alimentare, la variatia ei se produce att modificarea
vitezei, ct si a curentului rotoric. Raspunsul masinii se analizeaza pe baza schemei structurale
functie de marimea de iesire, astfel:
a) marime de iesire viteza rotorica
Schema structurala a masinii de c.c. n care se neglijeaza coeficientul de frecari vscoase (F
a

= 0 ) pentru marime de intrare tensiunea de alimentare, iar marime de iesire viteza rotorica, este
redata mai jos (figura 6.53):

Figura 6.53

Functiile de transfer sunt:
1) pe cale directa:
( ) ( )
,
T s
1
T s 1
1
K
1
J s
1
K
T s 1 R
1
E U
Y
m a m a
m
a a a
d


unde:
( )
2
m
a a
m
K
R J
T

constanta electromecanica de timp a motorului,


Masina de curent continuu

213
2) pe cale de reactie:
( )
( )
; K
s
s E
Y
m r


3) n circuit nchis:
( )
( ) s U
s
T T s T s 1
1
K
1
Y Y 1
Y
Y
a m a
2
m m r d
d

+ +

+

Polii functiei de transfer sunt dati de rezolvarea ecuatiei:
, 0 1 T s T T s
m m a
2
+ +
cu notatiile:

a
T 2
1

factorul de amortizare;

m a
2
0
T T
1

pulsatia proprie;
rezulta:
2
0
2
2 , 1
s t .
Daca:

2
0
2
> , atunci
2 1 2 , 1
s s cu s regimul este aperiodic;

2
0
2
, atunci
2 1
s s regim aperiodic critic;

2
0
2
< , atunci b j a s
2 , 1
t (complex conjugate) regimul este oscilatoriu amortizat.
Daca:

0 2 , 1
j s , 0 t regimul este oscilant.
n functie de valorile parametrilor , respectiv
0
, raspunsul motorului la variatiile tensiunii
de alimentare corespunde unuia din regimurile de mai sus.
b) marime de iesire curentul rotoric
Schema structurala a masinii de curent continuu (cu neglijarea coeficientului de frecari
vscoase) ce are marime de intrare tensiunea de alimentare, iar marime de iesire curentul rotoric,
este redata n figura 6.54, a:

a)
Masina de curent continuu

214

b)
Figura 6.54

Functiile de transfer sunt:
pe calea directa: ;
T s 1
1
R
1
E U
I
I
a a a
a
d
+

;
pe cale de reactie: ;
T s
R
I
E
Y
m
a
a
r

;
n circuit nchis: .
1 T s T T s
T s
R
1
U
I
Y
m m a
2
m
a a
a
+ +

.
Polii ecuatiei caracteristice 0 1 T s T T s
m m a
2
+ + depind de constantele motorului T
a

respectiv T
m
. Raspunsul sistemului se ncadreaza si n acest caz n unul din regimurile descrise la
punctul a).
Motoarele de curent continuu cu excitatie independenta, de constructie normala, au de
regula
2
0
2
< , deci raspunsul are un caracter oscilatoriu amortizat.
Observatie
Daca se tine seama si de coeficientul de frecari vscoase (figura 6.54, b), functia de transfer
a vitezei n raport cu tensiunea de alimentare devine:
( )
m a
2
a
F a m
F
m
m
T T s
T
T T T
s
T
T
1
1
K
1
Y
+
+
+ +
cu .
F
J
T
a
a
F


B. La variatia cuplului de sarcina, schemele structurale avnd marimi de iesire viteza,
respectiv curentul rotoric, sunt redate n figura 6.55:
La flux constant = ct. schema structurala ce are drept marime de intrare tensiunea
rotorica, iar ca marime de iesire viteza, este:
Masina de curent continuu

215

Figura 6.55

Daca se neglijeaza frecarile vscoase schema structurala din figura 6.55 se transforma ca n
figura 6.56:

Figura 6.56

n cazul n care ., ct marimea de intrare este tensiunea rotorica, iar marimea de iesire
este curentul rotoric, schema structurala este cea din figura 6.57.

Figura 6.57

Pe baza schemei structurale se analizeaza regimurile dinamice ale motoarelor de curent
continuu n functie de parametrii modificati si anume functie de marimile de intrare, respectiv, de
iesire, se analizeaza polii functiei de transfer, rezultnd astfel raspunsul masinii (marimii de iesire)
la variatia marimii de intrare.
Masina de curent continuu

216

APLICATII

1. Un motor serie de curent continuu cu caracteristica magnetica liniara are urmatoarele date
nominale: cuplul electromagnetic M
n
= 500Nm, tensiunea la borne U
n
= 500V, turatia n = 1800
rot/min. Rezistenta totala a circuitului format de nfasurarea de excitatie este R = 0,2 .
Se cere sa se determine caracteristica mecanica a motorului.

REZOLVARE:
Caracteristica magnetica fiind liniara rezulta expresia cuplului electromagnetic:
, I
2
k
M
2 e



si expresia tensiunii electromotoare:
. I n k U
e e

Din ecuatia tensiunilor I R U I n k
n e
se obtine expresia curentului:
.
R n k
U
I
e
n
+

nlocuind aceasta expresie n relatia cuplului se determina ecuatia caracteristicii mecanice:
( )
.
R n k
U
2
k
M
2
e
2
n e
+



Cunoscnd punctul nominal de functionare se determina constanta k
e
:
,
2 , 0
60
1800
k
500
2
k
480
2
e
2
e

,
_



obtinndu-se valoarea k
e
= 0,0778.
Deci ecuatia caracteristicii mecanice pentru pentru motorul dat este:
( )

+

2
2 , 0 n 0778 , 0
3090
M

2. Un motor derivatie de curent continuu are urmatoarele date nominale: P
n
= 20kW,
U
n
= 220V.
Se cere sa se determine rezistenta reostatului de pornire din indus pentru regimul de pornire
caracterizat de . I 2 , 1 I
n p

Se neglijeaza rezistenta indusului. Randamentul motorului n regim nominal este = 0,85.

Masina de curent continuu

217

REZOLVARE:
Curentul absorbit de motor n regimul nominal are valoarea:
. A 107
220 85 , 0
10 20
U
P
I
3
n
n
n



Valoarea curentului din indus este data de relatia:
.
R
U U
I
'
1
e n


La pornire, n = 0, deci tensiunea electromotoare indusa n masina este nula, rezultnd:
.
R
U
I
'
1
n '
p

Pentru a se limita valoarea curentului de pornire se introduce n serie cu indusul un reostat
de pornire astfel nct:
.
R R
U
I 2 , 1 I
p 1
n
n p
+

Daca se neglijeaza rezistenta indusului rezulta valoarea rezistentei reostatului:
. 71 , 1
107 2 , 1
220
I 2 , 1
U
R
n
n
p



3. Un motor derivatie de curent continuu are urmatoarele date nominale: puterea
, kW 15 P
n
tensiunea U
n
= 220V, randamentul
n
= 0,5, iar rezistenta nfasurarii de excitatie
. 400 R
e
Turatia nominala a motorului este n
n
= 1200 rot/min., iar rezistenta indusului este
. 5 , 0 R
i

Se cere sa se determine valorile raportate ale cuplului de pornire si ale curentului de pornire
n urmatoarele cazuri:
1. motorul este pornit prin cuplare directa la retea;
2. motorul este pornit cu ajutorul unui reostat de pornire de valoare 5 , 1 R
p
, nfasurarea de
excitatie fiind conectata direct n retea;
3. motorul este pornit cu ajutorul aceluiasi reostat de pornire, nsa nfasurarea de excitatie este
conectata la bornele indusului.
Se neglijeaza pierderile mecanice si n fier si se considera ca motorul are o caracteristica
magnetica liniara.


Masina de curent continuu

218
REZOLVARE:
Curentul nominal al motorului are valoarea:
, A 1 , 79
220 862 , 0
10 15
U
P
I
3
n n
n
n



iar cuplul nominal al motorului este:
. Nm 5 , 119
60
1200
2
10 15
60
n 2
P
M
3
n
n
n



1. n cazul pornirii directe curentul de pornire are valoarea:
, A 440
5 , 0
220
R
U
I
i
n
i
1

iar curentul absorbit de nfasurarea de excitatie are valoarea:
, A 5 , 445 5 , 5 440 I I I
1 1
e i 1
+ +
sau n unitati relative
.. r . u 632 , 5
1 , 79
5 , 445
I
I
i
n
1
1

Considernd caracteristica magnetica liniara, cuplul electromagnetic al motorului are
expresia:
. I I C I I k k I k M
i e m i e e m i m

Presupunnd acelasi curent de excitatie la functionarea nominala, ca si la pornirea directa
(ntreaga tensiune la borne se aplica circuitului de excitatie) rezulta cuplul de pornire calculat n
unitati relative:
., r . u 978 , 5
5 , 5 1 , 79
440
I
I
I I C
I I C
M
M
m
n
1
n n
1 1
1
i
i
i e m
i e m
n
1
p





unde:
n n
e n i
I I I este curentul prin indus la functionarea n sarcina nominala a motorului.
Se observa ca, n cazul acestei porniri motorul este solicitat puternic din punct de vedere
electric (curentul prin indus este mai mare) si mecanic (cuplul de pornire are o valoare mare fata de
cuplul nominal).
2. Curentul de pornire absorbit de indus n cazul pornirii cu reostat de pornire este:
, A 5 , 115 5 , 5 110 I I I
2 2
e i 2
+ +
sau n unitati relative:
.. r . u 46 , 1
91 , 7
5 , 115
I
I
i
n
2
2

Cuplul de pornire este:
Masina de curent continuu

219
. 495 , 1
5 , 5 1 , 79
110
I
I
I I C
I I C
M
M
m
n
2
n n
2 2
2
i
i
i e m
i e m
n
2
p





Pornirea cu reostat de pornire conectat n serie cu indusul este avantajoasa, solicitarile
mecanice si electrice ale motorului fiind reduse.
3. Curentul absorbit de motor n cazul n care nfasurarea de excitatie este conectata n paralel
cu indusul are valoarea:
( )
, A 109
5 , 0 40 5 , 40 5 , 1
5 , 0 40 220
R R
R R
R
U
R
U
I
i e
i e
p
n
echiv
n
3

+
+

+

iar curentul de nfasurarea de excitatie este:
. A 3 , 1 109 3 , 110 I I I
3 3
i 3 e

Valoarea relativa a cuplului de va fi:
( )
.. r . u 35 , 0
5 , 5 1 , 79 5 , 5
109 3 , 1
I I
I I
I I C
I I C
M
M
m
n n
3 3
n n
3 3
3
i e
i e
i e m
i e m
n
3
p




Se observa ca n cazul pornirii cu reostat si avnd nfasurarea de excitatie conectate n
paralel cu indusul, cuplul de pornire are o valoare redusa.

4. Un motor serie de curent continuu avnd puterea nominala P
n
= 60kW si tensiunea
nominala U
n
= 440V, are rezistenta circuitului serie R
s
= 0,4.
Sa se determine rezistenta reostatului de pornire pentru ca masina sa dezvolte la pornire un
cuplu
n p
M 5 , 1 M . Se presupune masina nesaturata. Randamentul motorului la sarcina nominala
este
n
= 0,9.

REZOLVARE:

Curentul absorbit de motor n regimul nominal are valoarea:
. A 5 , 151
440 9 , 0
10 60
U
P
I
3
n n
n
n



Cuplul electromagnetic al masinii de curent continuu se calculeaza cu expresia:
. I N
a
p
2
1
M

(1)
La motorul studiat, cu excitatie serie, fluxul magnetic este produs de curentul I; n cazul
masinii nesaturate se poate scrie:
, I k
1

iar expresia (1) devine:
Masina de curent continuu

220
. I k I k N
a
p
2
1
M
2
2
2
1



Curentul absorbit de motor la pornire este:
,
R R
U
I
s p
n
p
+

unde R
p
este rezistenta reostatului de pornire.
Din conditia ca la pornire cuplul M
p
sa fie 1,5 M
m
rezulta ecuatia:
2
n 2
2
p 2
I k 5 , 1 I k sau , I 5 , 1
R R
U
2
n
2
s p
n

,
_

+

cu solutia:
. 97 , 1
5 , 151 5 , 1
5 , 151 4 , 0 5 , 1 440
I 5 , 1
I R 5 , 1 U
R
n
n s
p