NOTIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE Punct. Dreapta. Semidreapta. Segment Punet - citim: punctul A “A - doua puncte pot fi identice (confundate) sau distinete (diferite) Dreapta - este 0 multime de puncte A B ~ este nelimitata in ambele sensuri = notam: dreapta a, sau dreapta AB, sau BA - prin doua puncte distinct trece o singura dreapta (axioma dreptei) - trei (sau mai multe) puncte se numesc coliniare daca exista o dreapta care sa le contina; trei puncte sunt necoliniare daca nu exista o dreapta care sa le contina Semidreapta - este 0 multime de puncte ale unei drepte, delimitata de un singur punct al acesteia - este nelimitata intr-un singur sens; punctul de plecare se numeste origine A B —————— _ dreapta AB A B semidreapta inchisa [AB (contine originea) semidreapta deschisa (AB (nu contine originea) A B semidreapta inchisa [BA semidreapta deschisa (BA ~ un punct determina pe o dreapta doua semidrepte numite opuse c oA OB semidreptele (AC si (AB sunt opuse, deschise semidreptele [AC si [AB sunt opuse, inchise Segment - este o multime de puncte ale unei drepte, delimitate de doua puncte ale acesteia, care ‘se numesc capetele (extremitatile) segmentului A B segment inchis [AB] sau [BA] (contine capetele) segment deschis (AB) sau (BA) (nu contine capetele) - segmentul se poate masura, spre deosebire de drepte si semidrepte, care nu au masura; - masura unui segment (inchis sau deschis) se numeste lungime; se noteaza fara paranteze, AB sau BA, ca si dreapta, dar diferenta reiese din context - distanta dintre doua puncte este lungimea segmentului determinat de cele doua puncte - doua segmente de acelasi tip se numesc congruente daca au aceeasi lungime A BOC _D nota: [AB}=[CD] sau (AB deci: [ABJ=[CD] <> AB=CD - mijlocul unui segment este un punct interior segmentului, care il imparte in doua segmente congruente A MB [AM]=[MB]=> AM=MB=AB/2 Pozitiile relative a doua drepte distincte (situate in acelasi plan): concurente sau paralele - doua drepte care au un singur punct comun se numesc concurente A oO notam: ABNCD = {0} ¢ - dota drepte (situate in acelasi plan) care nu au niciun punct comun se numesc paralele nota: ef deci ent = fjiuri Unghi reuniunea a doua semidrepte inchise cu aceeasi origine se numeste unghi inea comuna a celor doua semidrepte se numeste varful unghiului - cele doua semidrepte inchise se numesc Jaturile unghiului Notam: ZAOB sau ZBOA sau ZO A oO B Unghiuri particulare - unghiul alungit: laturile sunt semidrepte opuse = unghiul nul: laturile sunt semidrepte identice (coincid) M P Q ZMPQ este alungit ZPMQ este nul Definitie —- unghiurile care nu sunt nici alungite, nici nule se numesc unghiuri proprii Masurarea unghiurilor - orice unghi are o masura ( se masoara deschiderea dintre laturi prin comparare cu un unghi considerat unitate de masura) -notam: m(ZAOB) - unitatea de masura este gradul; submultiplii gradului sunt minutul si secunda: 1° = 60';1' = 60° - unghiuri congruente: doua unghiuri se numesc congruente daca au aceasi masura N me ZABC = ZMNP <> m(Z ABC)= m(ZMNP) c M, P = masura unghiului nul este 0°, iar masura unghiului alungit este 180° - clasificarea unghiurilor proprii dupa masura: —unghi drept (are masura de 90°) —unghi ascutit (are masura mai mica decat 90°) —-unghi obtuz (are masura mai mare decat 90°) PF ZN unghi drept unghi ascutit unghi obtuz Unghiuri complementare. Unghiuri suplementare - doua unghiuri se numesc complementare daca suma masurilor lor este de 90°, fiecare dintre aceste unghiuri este complementul celuilalt unghi - doua unghiuri se numesc suplementare daca suma masurilor lor este de 180°; fiecare dintre aceste unghiuri este suplementul celuilalt unghi Unghiuri adiacente - doua unghiuri proprii se numesc adiacente daca au varf comun, o latura comuna si laturile necomune de o parte si de alta a laturii comuneUnghiuri B ZAMB si ZBMC sunt adiacente M ZAMB si ZAMC nu sunt adiacente c E F EOF si 2FOG sunt adiacente complementare oO G P ZPQS si ZPQT sunt adiacente suplementare s g T Bisectoarea unui unghi - semidreapta situata in interiorul unghiului, cu originea in varful unghiului, care formeaza cu laturile acestuia doua unghiuri congruente, se numeste bisectoare, - masura fiecaruia dintre unghiurile formate de bisectoare cu laturile unghiului este jumatate din ‘masura acestuia, M ° m(ZAOM) = m(ZMOB) B (ZAOB) 2 Unghiuri opuse la varf - def: doua unghiuri se numesc opuse la varf daca au varful comun si laturile sunt doua cate doua semidrepte opuse - obs: doua drepte concurente determina doua perechi de unghiuri opuse la varf - prop: doua unghiuri opuse la varf sunt congruente A c ZAOB= ZCOD (opuse la varf) B ZAOC= ZBOD (opuse Ia varf) D Unghiuri formate in jurul unui punct - mai multe semidrepte care au aceeasi origine determina unghiuri formate in jurul acestui punct (originea) - suma masurilor acestor unghiuri este de 360° O — m(ZAOB)+m(/BOC)+m(ZCOD)+m(ZDOE)+m(ZEOA)=360" CcDrepte paralele Unghiuri determinate de dowa drepte cu o secanta ~ 0 dreapta care intersecteaza doua drepte distincte in doua puncte diferite, se numeste secanta - fata de secanta si fata de cele doua drepte, unghiurile se clasifica astfel: alterne interne ( 24 si 26, sau 23 si 25) —alterne exteme (41 si 27 sau 22 si 28) —corespondente ( 41 si 25, sau 24 si 28, sau 23 si 27) —interne de aceeasi parte a secantei (24 si 25, sau 23 si 26) —externe de acceasi parte a secantei (41 si 28, sau 22 si 27) Axioma paralelelor (axioma lui Euclid) — printr-un punct exterior unei drepte trece o singura paralela la acea dreapta Criterii de paralelism 1. Daca doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri alterne interme congruente, atunci dreptele sunt paralele. 2. Daca doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri alterne externe congruente, atunci dreptele sunt paralele. 3. Daca doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri corespondente congruente, atunci dreptele sunt paralele. 4, Daca doua drepte determina cu 0 secanta o pereche de unghiuri interne de aceeasi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt paralele. 5. Daca doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri extemne de aceeasi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt paralele. Exemplu: Ae2 21 si 22 sunt unghiuri alterne interne }=> ab formate de dreptele a si b cu secanta d| Teoreme de paralelism 1. Daca doua drepte sunt paralele, atunci ele determina pe orice secanta unghiuri alterne interne congruente. 2. Daca doua drepte sunt paralele, atunci ele determina pe orice secanta unghiuri alteme externe congruente. 3. Daca doua drepte sunt paralele, atunci ele determina pe orice secanta unghiuri corespondente congruente. 4, Daca doua drepte sunt paralele, atunci ele determina pe orice secanta unghiuri interne de aceeasi parte a secantei suplementare. 5. . Daca doua drepte sunt paralele, atunci ele determina pe orice secanta unghiuri externe de aceeasi parte a secantei suplementare. Exemplu: afb A\si Z2sunt unghiuri alteme interne ¢ => AL formate de dreptele a si b cu secanta dDrepte perpendiculare Definitie ~ doua drepte concurente care formeaza un unghi drept (de 90°) se numesc drepte perpendiculare Observatie - dou drepte perpendiculare formeaza patru unghiuri drepte d notam: dg Teorema - daca doua drepte sunt perpendiculare pe aceeasi dreapta, atunci ele sunt paralele Distanta de la un punct la 0 dreapta tanta de Ia un punct la o dreapta este lungimea segmentului determinat de acel punct si piciorul perpendicularei dusa din punct pe dreapta (punetul de intersectie) A AB 1 d=>d(A.d)= AB B Mediatoarea unui segment — dreapta care trece prin mijlocul segmentului si este perpendiculara pe acesta, se numeste mediatoarea segmentului oj dLAB A B dn AB ={O} => d este mediatoarea [AB] Oeste mijlocul [AB] Simetrie 1, Fata de un punct - fie punctele distincte A si M; spunem ca punctul B este simetricul lui A fata de M, daca M este mijlocul segmentului [AB] A ae M mijlocul [AB] => B este simetricul lui A fata de M M B 2. Fata de o dreapta ~ fie punctul P si dreapta d, astfel incat P ¢d; spunem ca punctul Q este simetricul lui P fata de d daca d este mediatoarea segmentului [PQ] E Q d mediatoarea [PQ]=> Q este simetricul lui P fata de d