CLIMA

România are o climă:temperat–continentală–moderată, cu nuanţe de tranziţie.

Factorii care influenţează clima:
 Poziţia pe Glob, la egală distanţă între Ecuator şi Polul Nord, fiind traversată de
paralela de 45° latitudine nordică, încadrează România în plină zonă temperată (4
anotimpuri, temperatura medie anuală: +10°C). Desfăşurarea pe 5° de latitudine
determină o diferenţă de aproximativ 2°C între sudul şi nordul ţării;
 Poziţia în centrul Europei, din care decurge caracterul continental cu nuanţe de
tranziţie al climei (precipitaţii mai reduse, cu regim neregulat, amplitudine termică
mai accentuată între vară şi iarnă, influenţe climatice dinspre regiunile vecine);
 Relieful prin altitudine şi dispunere determină o etajare climatică (climat de munte, de
deal şi de câmpie) şi modificarea circulaţiei maselor de aer;
 Marea Neagră – cu o influenţă moderatoare dar limitată la zona litorală;
 Circulaţia maselor de aer: umede, moderate termic, din vest, reci şi umede din N şi
NV, calde şi uscate vara, foarte reci iarna din E, calde din S şi SV;
 diferenţa de latitudine (≈ 5°) între sudul şi nordul ţării determină scăderea
temperaturii medii anuale de la sud la nord cu aproximativ 2-2,5°C.
Elementele climatice: temperatura, precipitaţiile, vânturile:
Temperatura aerului – repartiţia geografică:
 Temperatura medie anuală (+10°C) scade de la sud (peste 11°C în Lunca
Dunării) spre nord (sub +8,5°C în Podişul Moldovei) şi pe măsura creşterii
altitudinii: 10-11°C în câmpii şi dealuri joase (sub 300m); 8-10°C în dealuri şi
podişuri (300-800m); 6-8°C în dealuri înalte, munţi scunzi (sub 1000m); 0-
6°C în munţi şi sub 0°C la peste 2000m;
 Temperaturi medii anuale de peste 11°C: în Lunca Dunării, Delta Dunării,
estul Podişului Dobrogei, sud-vestul Câmpiei de Vest;
 Temperaturi medii anuale cuprinse între 10-11°C: în Câmpia Română,
Câmpia de Vest, Podişul Dobrogei;
 Temperaturi medii anuale cuprinse între 8-10°C: Pod. Moldovei, Subcarpaţii,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Podişul Getic;
 Temperaturi medii anuale cuprinse între 6 şi 8°C: în zona subcarpatică înaltă,
Subcarpaţii Transilvaniei, zonele joase din Carpaţi;
 Temperaturi medii anuale cuprinse între 0 şi 6°C: la altitudini cuprinse între
1000 şi 2000m;
 Temperaturi medii anuale sub 0°C: la peste 2000m altitudine;
 Temperatura medie a lunii ianuarie: pozitivă (+0,5°C) în sudul litoralului,
foarte scăzută (sub -10°C) la peste 2000m;
 Temperatura medie a lunii iulie variază de la 23°C în sudul Câmpiei Române,
la sub 6°C pe munţii cei mai înalţi;
 Temperaturile absolute – maxima: +44°C la Ion Sion (jud. Brăila), 10 august
1951; minima: -38°C la Bod (jud. Braşov), 25 ianuarie 1942.
Precipitaţiile atmosferice şi repartiţia lor geografică:
 Scad cantitativ dinspre vest (650 mm/m2 anual, în Câmpia de Vest) spre est
(sub 400 mm/m2 anual, în Podişul Dobrogei, Delta Dunării);
 Cresc odată cu altitudinea;
 Sub 400 mm/m2 anual – în Delta Dunării şi în Podişul Dobrogei;
 400-500 mm/m2 anual – în câmpii şi dealuri joase (estul C. Române, estul şi
sudul Pod. Moldovei şi Pod. Dobrogei);
 500-700 mm/m2 anual – în dealuri şi podişuri (nordul Câmpiei Române,
Câmpia de Vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul Moldovei);

1
  700-1000 mm/m2anual – în zonele montane joase (M-ţii Apuseni, Carpaţii de
Curbură, Subcarpaţii Transilvaniei);
 1000-1200 mm/m2 anual – în zonele montane, la peste 1200m altitudine;
 Peste 1200mm/m2 anual – în zonele înalte din nordul Carpaţilor Orientali, la
peste 2000m în Carpaţii Meridionali şi în zona centrală a Munţilor Apuseni;
 Regimul precipitaţiilor este neregulat în decursul unui an, cele mai bogate cad
în lunile martie şi iunie şi cele mai reduse, în februarie.
Vânturile:
 Vânturile de Vest – sunt umede, au un caracter general;
 Crivăţul – foarte rece, bate iarna în E şi SE din NE continentului;
 Austrul –vânt cald şi uscat vara,cald şi umed iarna, afectează regiunile din SV;
 Foehn-ul, vânt cald şi uscat, se formează la coborârea pantelor munţilor
(Culoarul Alba Iulia-Turda, Depresiunea Făgăraş, Subcarpaţi);
 Brizele marine şi montane – se simt pe litoralul Mării Negre pe o lăţime de
20-25 Km; bat sub forma brizei de zi (pe direcţia mare-uscat) şi brize de
noapte (pe direcţia uscat-mare).
Fenomene meteorologice:
♂ Secetele (perioade de 15-20 de zile, în medie, lipsite de precipitaţii) sunt mai
frecvente în Dobrogea, estul Câmpiei Române, Podişul Moldovei;
♂ Îngheţul poate surveni din octombrie până în mai în zonele montane şi din
noiembrie în aprilie la câmpie şi deal;
♂ Viscolul se produce iarna în special în munţi şi în estul şi sud-estul ţării.
Etajele de climă:
 Climat alpin (la peste 2000m): temperaturi medii anuale sub 0°C, precipitaţii
de peste 1200mm/m2 anual;
 Climat montan (800-2000m): temperaturi medii anuale între 0°C şi 6°C,
precipitaţii 800-1200 mm/m2 anual;
 Climat de deal şi podiş (300-800m): temperaturi medii anuale de 6°-10°C,
precipitaţii de 600-800 mm/m2 anual;
 Climat de câmpii şi dealuri joase (sub 300m): temperaturi medii anuale de 10-
11°C, precipitaţii de 400-600 mm/m2 anual.
Influenţele climatice:
 Submediteraneene în SV, cu ierni blânde şi ploioase, veri calde (în SV
Câmpiei de Vest, Munţii Banatului şi V-ul Câmpiei Române, SV Grupei
Retezat);
 Oceanice, în Vest şi centru, moderat termic, precipitaţii bogate (în Dealurile şi
Câmpia de Vest, Munţii Apuseni, Munţii Poiana Ruscă, Depresiunea Colinară
a Transilvaniei, faţada vestică a Carpaţilor Orientali, faţada nordică a
Meridionalilor);
 De ariditate în E şi SE, precipitaţii reduse, ierni reci (Podişul Moldovei,
sectorul estic al Câmpiei Române, Podişul Dobrogei, Subcarpaţii de Curbură
şi ai Moldovei, partea estică a Carpaţilor Moldo-Transilvani şi a Carpaţilor
Curburii);
 De tranziţie – în sectorul central al Câmpiei Române, Podişul Getic, partea
central sudică a Carpaţilor Meridionali;
 Scandinavo-baltice în nord, cu ierni reci, precipitaţii bogate (în Grupa Nordică
a Carpaţilor Orientali, Podişul Sucevei, N Câmpiei Moldovei);
 Pontice – pe litoralul Mării Negre şi în Delta Dunării, moderat termic,
precipitaţii reduse.