Ghita ,, Moara cu noroc”’ -caracterizare- Slavici este un observator impartial al vietii rurale, inzestrat cu un spirit realist desavarsit, anticipand astfel tehnica lui Rebreanu. Naratorul, delegat de autor pentru a relata destinul personajelor, reda obiectiv si detagat destinul personajelor, Personajele sale se raporteazi la rinduielile societitii transilvinene, bine organizate. Respect conventiile si fin la buna-cuviinfa, Eroii se raporteazi la morala colectiva, care include valorile familiei ~ echilibru, cdutarea pacii, discretie — si_ale comunitatii — cinstea, cumpatarea, solidaritatea. Cei care le sfideaza, precum Lica Simadaul, sunt exclusi, isi ostilizeaza societatea. Ghif& este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, al cdrui destin ilustreaz consecinfele nefaste ale setei de inavutire, Complexitatea gi capacitatea de a ne surprinde in mod convingitor fac din Ghiti un personaj ,,rotund”; evoluind de la tipicitate, sub determinare sociala(carciumarul dornic de avere), la individualizare, sub determinare psihologicd si morala. Eroul trece printr-o drama care se transforma in tragedic, oscilnd constient intre demnitate si cinism, Statutul initial al personajului este favorabil din punct de vedere moral si psihologic, desi modest in plan social, Ghitd, cizmar sarac, dar hamic, bun si iubitor cu familia, ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga bani rapid pentru bunistarea familiei. Dupa venirea la han a Samadaului , .un om rau si premejdios”, si sub influenfa acestuia, Ghifi se compromite intrind din categoria oamenilor cinstiti in tagma ticdlosilor. Complexitatea lui consté in inadaptare, el nu este infeles, nu e sprijinit, nu comunicd decat prea tarziu, iar pe umerii si atémna poveri din ce in ce mai grele Trdsdturile Jui sunt atat constante, cat si variabile — rine precaut, curajos, mandru, ins din blind si iubitor devine ursuz, violent, rézbunitor, suspicios, insensibil si meschin, Nicolae Manolescu afirma despre Ghita ca este ,, mult mai complicat pe dinduntru (decét Lica), e unul din personajele cele mai puternice si contradictorii din toati proza noastra, patimas si calculat, cinstit si ticdlosit, puternic si slab, hotarat si indoit”. S|. Procesul de instrainare a lui Ghitd de familie este determinat de episodul venirii lui Licd la cArcium’, care isi impune de la primul contact superioritatea gi stiu totdeauna cine umbli pe drum, cine trece pe aici, cine ce orgoliul: Bu voiese i ce face, gi voi nu stie. Cred cd ne-am intele: Desi realizeaza cd Samadaul reprezint& un pericol pentru familia sa, Ghité nu igi poate stapani atractia fata de avere, constientiznd totodatd cd nu poate raméne la Moara cu noroc fri a se intelege cu acesta. ¢ ca nimeni in afara de mine s zice §Pentru protectia familiei in fata lui Licd isi cumpara arme, cdini de paza si igi ia ined 0 slug; dar, datoritd framantarilor, devine ineriorizat, violent, se poart brutal cu Ana gi cu copii. Ajunge chiar s regrete ci are familie si nu isi poate asuma singur riscul imbogitirii. Sub pretextul co vointi superioara ii ghideazé gandurile si actiunile, Ghitd devine las si subordonat in totalitate Simadaului. Preocupat doar de starea material, face numeroase compromisuri care #i submineaz’ increderea in sine i fird si isi dea seama ajunge complicele lui Licd, la nelegiuirile sale, Axa viefii morale a personajului este distrusa treptat; el pierde pe rind increderea celorlalfi, are mustrari de constiinta pentru faptele egoism si autoinvinovatire. Warsite, pendulind astfel intre S2. Dezumanizarea lui Ghia il conduce pe ultima treapti a degradarii morale, in scena de la Paste, cdnd ,orbit de furie si dispus s faca orice pentru a se razbuna, igi foloseste sofia drept momeali pentru a-l prinde pe Sémidiu. Dezgustata insi de lasitatea sofului ei, care se instrdinase de ea si de familie, Ana i se daruieste lui Lica, Lied fuge insi de la han, stricdndu-i planul; dar la constientizarea gestului de infidelitate, Ghitd o ucide fara ezitate pe Ana. Discutia celor doi soti plaseaz crima in zona actelor irationale: ,.Simt c& mi s-a pus ceva de-a curmezisa in cap si cX nu mai pot trdi, iara pe tine nu pot si te las vie in urma mea”. Specific nuvelei psihologice, atentia naratorului cade pe conflictul interior al protagosnistului, care oscileaza intre dorinta de a ramAne om cinstit si dorinfa de a se imbogatii; restul conflictelor pe care le are cu Licd, Ana gi Pintea find declansate de incapacitatea sa de a lua o decizie Portretul se contureaza, specific nuvelei, in cea mai mare masura, prin relatia cu celelalte personaje, Astfel, cu bitrina sa soacri este autoritar, opundndu-i viziunea moderna ideilor fataliste. Cu Ana, relatia tine de iubire, implicand instrainarea, responsabilitatea, culpabilitatea. Pentru el, Ana e un model de virtute, tot el considerandu-se vinovat de pierderea ei. Relatia Ghitaé — Lica se baze: pe forti Cérciumarul il infrunta pe simadau, apoi devine meschin si accept compromisurile, se ajunge astfel la pactul malefic, dar in secret, Ghifi are puterea de a igi distruge migalos adversarul. Relatia cu Pintea este construiti pe increder: repere morale, de vindecare si de aceea fiind cea mai oscilanta. ilustrand nevoia de Caracterizarea_prin_fapte justified evolutia naratiunii riguros, respectind modelul speciei: eroul eziti sd primeascd daruri de la Licd, se pregiteste de confruntare, menfine, invins, aparentele, isi neglijeazi familia, depune mirturie mincinoasa, pregateste prinderea adversarului si tsi ucide sofia din dragoste”. Atitudinal, se observa din numeroase scene inserate in fluxul narativ, precum neglijarea copilului care cade de pe cine, trecerea cu vederea a avansurilor ficute de Licd Anei, cum onoarea si cumpatarea se transforma in excese si duplicitate. Reactiilelui Ghita sunt detaliat descrise, completand tablou! dezumanizarii sale, astfel, el se arati gelos, iritat, furios, nedumerit, revoltat. Marile dileme ale lui Ghita ji accentueazd umbrele caracteriale, el pare fie lucid, fie slab, invins de lumea propriilor iluzii, de unde nu iese decat si ceara compatimire, sprijin, intelegere. Castelul de nisip al sperantelor sale se naruie distrugdnd si destinul celei mai dragi fiinfe, al sofiei sale Ana, pentru care cizmarul devenit cArciumar pusese in joc linistea si siguranta. Justificand astfel o tezi moral, dar si viziunea psihologica potrivit cdreia mediul igi pune amprenta negativa asupra individului, Ghita sfarseste ucis cu dispret, dupa ce el insugi devenise un criminal sinistru. Este, astfel, atét un exemplu al efectelor devastatoare ale obsesiei pentru cdstig, cat si un tragic caz de instrainare in iubire gi societate.