Sunteți pe pagina 1din 4

Evaluarea funcțiilor limbajului diferențiază deficitele în

procesul limbajului de articulare și alte deficite motorii orale


care pot avea un impact semnificativ asupra producției de
vorbire. De exemplu, pacienții pot dezvolta apraxii orale, care
se reflectă incapacitatea de a mișca în mod corespunzător
musculatura gurii, limbii și laringelui. Apraxiile motorii se pot
distinge de afazii prin faptul că dificultățile în deplasarea
musculaturii gurii, limbii și laringelui vor fi prezente și în alte
sarcini decât vorbirea, cum ar fi înghițirea, folosirea unui pai,
încercarea de a fluiera sau mesteca. Pacienții cu apraxii orale
pot avea, de asemenea, dificultăți în a zâmbi adecvat la efort.
Poate exista însă slăbiciune motorie (de exemplu,
hemipareză) asociată cu o leziune corticală contralaterală sau
o leziune ipsilaterală a nervilor cranieni care inervează fața,
buzele și limba. De asemenea, evaluarea funcțiilor de bază ale
auzului și vederii ar trebui să precedă orice evaluare pentru a
evalua înțelegerea limbii.
Corelate anatomice
Funcția limbajului este descrisă ca incluzând zona perisilviană
(cortexul din jurul fisurii silviei sau fisurii laterale) a emisferei
dominante (stânga). Funcția limbajului poate fi împărțit în
două zone neuroanatomice largi, o zonă de limbaj expresiv
anterioară și o zonă de limbaj receptiv posterioară. Limbajul
expresiv este asociat cu funcția cortexului frontal posterior
stâng, denumită de obicei zona lui Broca și corespunde zonei
lui Brodmann. Limbajul receptiv (înțelegerea) este asociat cu
zona temporal-parietală posterioară stângă, în care aria lui
Wernicke este identificată clasic. ca localizare neuroanatomica
pentru limbajul receptiv.
Funcțiile prozodice sunt reprezentate în mod similar ca funcții
ale limbajului expresiv și receptiv în emisfera stângă, funcțiile
prozodice expresive fiind asociate cu zonele anterioare drepte
(frontale) și prozodia receptivă fiind asociate cu regiunile
posterioare drepte (temporoparietale). Efectul deficitelor de
prozodie în comunicare poate fi profund, ducând la o
comunicare literală, ineficientă, care are un impact
semnificativ asupra comunicării emoționale.
Producția lor verbală este monotonă, plată și lipsită de tonul
și inflexiunea care comunică starea emoțională adecvată.
Când sunt întrebați direct, ei sunt adesea capabili să
verbalizeze prezența unor stări emoționale pe care nu sunt
capabili să le afișeze în mod adecvat în tonul și inflexiunea lor
verbală. În mod similar, indivizii cu aprosodii receptive sunt
adesea priviți ca indisponibili din punct de vedere emoțional,
lipsiți de perspectivă asupra stărilor emoționale ale altora sau
lipsiți de grijă. Adesea le scapă indicii verbale care ar
comunica stările emoționale ale altora. Aceasta, la rândul său,
duce la o scădere a receptivității emoționale adecvate și la o
interpretare în general literală a ceea ce se spune verbal cu
puțină apreciere pentru modul în care a fost verbalizat sau
pentru contextul în care s-a produs.
Limbajul receptiv și aprosodiile receptive
Examinarea limbajului receptiv include comunicarea receptivă
orală și scrisă, precum și examinarea prozodiei receptive, fiind
abilități esențiale pentru evaluarea atât a aspectelor mai mari,
cât și a celor mai dificile.

Limbajul expresiv și aprosodiile expresive


Limbajul expresiv trebuie evaluat atât verbal, cât și în scris. În
mod similar, limbajul expresiv ar trebui evaluat de la funcții
simple la cele complexe. Este recomandat să se acorde o
atenție sporită oricăror erori parafazice de tip fonemic sau
semantic, precum și orice deficit de articulație sau motricitate
orală.
Limbajul receptiv și aprosodiile receptive
Examinarea limbajului receptiv include comunicarea receptivă
orală și scrisă, precum și examinarea prozodiei receptive.
Aceste funcții de bază sunt abilități esențiale pentru evaluarea
atât a aspectelor mai mari, cât și a celor mai dificile moduri de
limbaj (fluență fonemică sau semantică) și raționament
verbal.
Limbajul expresiv și aprosodiile expresive
Limbajul expresiv trebuie evaluat verbal și scris. În mod
similar, limbajul expresiv ar trebui evaluat atât în funcții
simple, cât și treptat mai complexe. Evaluarea trebuie să
includă atât răspunsuri la întrebări simple, cât și răspunsuri la
întrebări mai nestructurate, deschise. Din nou, ar trebui să se
acorde atenție oricăror erori parafazice de tip fonemic sau
semantic, precum și orice deficit de articulație sau motricitate
orală.

S-ar putea să vă placă și