ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„CAROL DAVILA” ONEŞTI

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR:
AS. MED. LIC.: DASCALASU ROXANA

ABSOLVENT:
GHIHANIŞ I. ALEXANDRU-IONUȚ

ONEŞTI
2021
1
 ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„CAROL DAVILA” ONEŞTI

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
CATARACTĂ

COORDONATOR:
AS. MED. LIC.: DASCALASU ROXANA

ABSOLVENT:
GHIHANIȘ I. ALEXANDRU-IONUȚ

ONEŞTI
2021

2
 CUPRINS:

ARGUMENT...............................................................................................................................6
CAPITOLUL I ANATOMIA Globului ocular (fig.1).............................................................7
Metode de examinare a nervului optic :.................................................................................10
Cauze de sindrom chiasmatic:.........................................................................................................11
Semne generale..........................................................................................................................11
Tracturi optice:.................................................................................................................................11
Corpul geniculat lateral....................................................................................................................12
Cortex occipital.................................................................................................................................12
Anexele ochiului........................................................................................................................13
CAPITOLUL II CATARACTA............................................................................................14
2.1 DEFINIŢIE:........................................................................................................................14
• ETIOLOGIE :.....................................................................................................................14
Criterii de clasificare:.......................................................................................................................14
2. După etiologie:...........................................................................................................................14
3. după localizare:.........................................................................................................................15
4. după gradul opacifierii:............................................................................................................15
5. după stadiul evolutiv:...............................................................................................................15
Cataracte presenile/senile (legate de vârstă)..................................................................................15
Există 3 tipuri de cataractă senilă: corticală, nucleară şi subcapsulară......................................16
Acest tip de cataractă evoluează în 4 stadii:...................................................................................16
Cataracte asociate cu boli generale - cataracta patologică:..........................................................16
Cataracta asociată bolilor oculare (complicată):...........................................................................18
Cataracte induse de medicamente (toxice).....................................................................................18
Cataracte traumatice:.......................................................................................................................19
2.3 SIMPTOMATOLOGIE:....................................................................................................20
Principalele simptome acuzate:.......................................................................................................20
1. Pierderea vederii:......................................................................................................................20
2. Durerea oculară:.......................................................................................................................20
4. Lăcrimare / uscăciune...............................................................................................................21
5. Secreţia oculară.........................................................................................................................21
6. Eritemul.....................................................................................................................................21
2.4 INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE..............................................................21
Examen clinic:...................................................................................................................................21
- examen FUND DE OCHI...............................................................................................................22
Examen paraclinic:...........................................................................................................................22
2.5 DIAGNOSTIC POZITIV...................................................................................................22

3
2.6 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL........................................................................................22
2.7 TRATAMENT.....................................................................................................................23
Indicaţiile tratamentului sunt:.........................................................................................................23
Evaluarea preoperatorie trebuie să cuprindă următoarele etape:...............................................23
Facoemulsificarea......................................................................................................................23
1.Anestezia este:................................................................................................................................24
Tipuri:................................................................................................................................................24
2. Fixarea blefarostatului:............................................................................................................24
5. Incizia:........................................................................................................................................24
6. Capsulorexis..............................................................................................................................24
2.8 COMPLICAŢII:.................................................................................................................25
I. Complicaţii intraoperatorii:.........................................................................................................25
Legate de timpii operatori:..............................................................................................................25
II Complicaţii postoperatorii:..........................................................................................................26
Tardive:..............................................................................................................................................26
2.9. EDUCAŢIE SANITARĂ...................................................................................................27
Măsuri de prevenire primară:.........................................................................................................27
B. Igiena vederii:...............................................................................................................................27
Măsuri de prevenire secundară:......................................................................................................27
* În cazul deficiențelor de vedere:.....................................................................................................28
CAPITOLUL III.......................................................................................................................28
STUDIU DE CAZ.....................................................................................................................28
DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D. DATA
INTERNĂRII - 15.02.2021................................................................................................29
CAZUL (PREOPERATOR).......................................................................................................31
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE.....................................................................42
INVESTIGAȚII PARACLINICE...........................................................................................43
TRATAMENT MEDICAMENTOS........................................................................................44
EVALUARE FINALĂ.............................................................................................................45
TEHNICĂ DE LUCRU............................................................................................................46
MATERIALE NECESARE:....................................................................................................46
IDENTIFICAREA PACIENTULUI.......................................................................................46
PREGĂTIREA PSIHICĂ........................................................................................................46
PREGĂTIREA FIZICĂ...........................................................................................................46
EFECTUAREA TEHNICII.....................................................................................................46
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI................................................................................................47
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ......................................................................47
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE................................................................................................47
4
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................49
ANEXE.......................................................................................................................................50

5
 ARGUMENT

Am ales aceastӑ temӑ pentru cӑ analizatorul vizual este unul dintre cele mai importante
organe de simṭ, pentru noi oamenii.
Vederea ne ajută să ne cunoaştem între noi fizic, să putem vedea lucrurile din jurul
nostru, sӑ cunoaştem natura şi sӑ putem evita pericolele. Vederea furnizeazӑ informaṭii asupra
mediului ȋnconjurӑtor, de aceea are o importanṭӑ fiziologicӑ considerabilӑ, nu numai în
diferenṭierea luminozitӑṭii, formei şi culorii obiectelor, dar şi ȋn orientarea ȋn spaṭiu,
menṭinerea echilibrului şi a tonusului cortical (atenṭia).
De-a lungul timpului s-a crezut de cӑtre ȋnvӑṭaṭi cӑ ochii sunt fereastra sufletului;
azi medicii, oamenii de ştiinṭӑ şi filozofii recunosc faptul cӑ ochii sunt oglinda trupului
şi a minṭii noastre, cӑ furnizeazӑ detalii precise despre sӑnӑtatea noastrӑ fizicӑ, emoṭii
sau trӑsӑturi de caracter, personalitate sau doar gânduri.

6
 CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA
OCHIULUI

Analizatorul ocular este format dintr-un segment central (nervul optic, neuronii
talamocorticali şi aria striată a lobului occipital) şi dintr-un segment periferic (globul ocular şi
anexele sale).

(fig.1)

Globul ocular (fig.1)

1. Sclera (la exterior):structură fibroasă, inextensibilă la adult; culoare albă sidefie;
opacă: menţine forma globului ocular şi îi conferă protecţie; în 1/6 anterioară, sclera îşi
modifică structura, fibrele de colagen nemaifiind dispuse în reţea ci în paralel, formând
corneea, transparentă, avasculară, ce permite trecerea luminii. Corneea este bogat inervată de
nervul V (trigemen), fiind foarte sensibilă la atingere. Joncţiunea corneo - sclerală se numeşte
limbus.

2. Uveea (la mijloc):partea anterioară formează corpul ciliar şi irisul. Partea

posterioară se numeşte coroidӑ, fiind foarte bogată în vase cu rol nutritiv pentru structurile
oculare, îndeosebi retină. Conţine un pigment, realizând camera obscură a ochiului. De
asemenea, preia căldura excesivă produsă de energia luminoasă la nivelul retinei.
7
 Corpul ciliar este alcătuit din muşchii ciliari şi procesele ciliare. Muşchii ciliari
acţionează asupra cristalinului, realizând bombarea sau alungirea lentilei. Procesele ciliare
sunt bogat vascularizate şi secretă umoarea apoasă, care are rol nutritiv pentru structurile
avasculare ale ochiului (cornee, cristalin), dar şi de menţinere a presiunii interne normale a
globilor oculari.
Irisul reprezintӑ după formӑ un cerc cu o gaurӑ ȋn mijloc (pupila). Irisul este constituit
din muşchi, datoritӑ cӑrora mӑrimea pupilei se schimbӑ. Ea intrӑ ȋn sistemul vascular al
membranei ochiului. Irisul este responsabil pentru culoarea ochilor (dacӑ este de culoare
albastrӑ-ȋnseamnӑ cӑ sunt puṭine celule de pigment, iar dacӑ sunt cӑprui-atunci sunt multe).
Efectueazӑ aceeaşi funcṭie ca şi diafragma ȋn aparatul de fotografiat, regleazӑ fluxul de
luminӑ.

Cristalinul se găseşte imediat posterior de iris. Este o structură avasculară, incoloră,

biconvexă, care îşi modifică forma sub acţiunea muşchilor ciliari, focalizând imaginile pe
retină.
Spaţiul dintre cornee şi iris se numeşte camera anterioară, iar cel dintre iris şi cristalin se
numeşte camera posterioară. Ambele sunt ocupate de umoarea apoasă, produsă de corpul ciliar
la nivelul camerei P. Din aceasta, fluidul trece în camera A prin pupilă, de unde este drenat prin
canalul lui Schlemm, ajungând în sistemul venos.
Între cristalin şi retină se găseşte umoarea vitroasă (ocupă 80% din volumul ochiului), un gel
transparent, avascular, alcătuit din colagen, acid hialuronic şi apă.
3. Retina (la interior): se gӑsesc celule fotosensibile, care recepteazӑ undele luminoase şi le
transformӑ ȋn influx nervos. La acest nivel se face transformarea radiaṭiei luminoase ȋn
energie electricӑ, care transmite mesajul vizual la scoarṭa cerebralӑ.
Conurile şi bastonaşele sunt neuronii ce-i mai importanṭi, care conṭin substanṭele fotosensibile
şi anume “iodopsina” şi “rodopsina”, substanṭe care au ȋn compoziṭia lor ca element esenṭial
vitamina A.
Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea colorată, pe timp de zi şi de percepţia
spaţială, tridimensională a imaginii. Sunt concentrate în centrul retinei (macula).
Celulele cu bastonaşe sunt situate la periferia retinei şi au rol în vederea în obscuritate
(noaptea) şi în percepţia mişcării. Fluxul de lumină este transformat în aceste celule în
impulsuri neurosenzoriale, transmise apoi celulelor bipolare din stratul mijlociu al retinei,
codificate, şi de aici celulelor ganglionare din stratul intern al retinei. Informaţia vizuală este
transmisă pe calea axonilor acestor celule care formează nervul optic, la corpii geniculaţi
laterali din talamus (sinapsa) şi de aici la cortexul occipital.

8
 La nivelul retinei se găsesc următoarele structuri:
- discul optic: locul prin care nervul optic părăseşte retina, iar arterele retiniene intră. Are 1,5
mm diametru, nu are celule fotosensibile.
- macula: arie situată la 0,5 mm inferior şi 3,5 mm temporal de discul optic, are în
centru foveea, alcătuită exclusiv din celule cu conuri.
Vasele retiniene: artere, vene. Arterele sunt mai subţiri şi mai deschise la culoare decât
venele. Funcţia analizatorului vizual- este perceperea luminozităţii, formei şi culorii
obiectelor din lumea înconjurătoare.
Razele luminoase pătrund prin cornea transparentă în globul ocular, sunt refractate de
către mediile refrigente ale ochiului şi formează pe retină imaginea obiectului aşezat în faţa
ochiului.

Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul

îndepărtat şi invers. Se realizează graţie curburii cristalinului, elasticităţii şi activităţii
muşchiului ciliar.
Acomodarea la intensitatea luminii se realizează prin intermediul irisului. Pupila se
măreşte (midriaza) sau se micşorează (mioza) sub acţiunea muşchilor săi în funcţie de
intensitatea razelor luminoase.
Spaţiul cuprins cu vederea se numeşte câmp vizual. Fiecărui ochi îi corespunde un câmp
vizual monocular care se suprapune cu câmpul celuilalt ochi. Imaginile fuzionează pe scoarţa
cerebrală într-o imagine unică.
Nervul optic: este format din axonii celulelor ganglionare retiniene, se întinde de la polul
posterior al globului ocular pȃnă la chiasma optică, unde are loc încrucișarea fibrelor nazale.
Nervul optic se continuă după traversarea chiasmei optice cu bandeleta optică, corpii
geniculaţi laterali, radiaţiile optice, cortexul occipital.
Nervul optic are o lungime în funcţie de dimensiunile craniului între 35-55mm.
Se prezintă 3 porţiuni:
• Intraoculară – discul optic (papila nervului optic)
• Intraorbitară
• Intracraniană

 Porţiunea intraoculară a nervului optic–reprezintă capul nervului optic care este

vizibil la oftalmoscop sub forma DISCULUI OPTIC – papila nervului optic – locul de
convergenţă a fibrelor nervoase retiniene și locul de ieșire și intrare a vaselor centrale
ale retinei.

9
 • Papila nervului optic (discul optic) – este ușor alungită vertical, are în medie 2,4mm,
diametrul orizontal de 1,8mm, cu limite fiziologice variabile. Este de culoare gălbui
portocaliu cu jumătatea temporală ușor mai palidă.
• Inelul neuroretinian – este dat de mănunchiuri de fibre nervoase optice care ies din
globul ocular prin canalul scleral. Este îngust temporal orizontal, devine mai larg
nazal orizontal, vertical superior și inferior.
• Cupa optică – este o porţiune ușor excentrică a capului nervului optic. Are un contur
ovalar ușor turtit corespunzător inelului neuroretinian. Mărimea cupei corespunde
mărimii discului; este foarte importantă aprecierea mărimii cupei pentru definirea
raportului cupă/disc.

• Artera și vena centrală a retinei pătrund în ochi ușor nazal de centrul discului.
Pulsaţia venoasă este normală iar pulsaţia arterială este anormală și însoţește o
creștere a presiunii intraoculare sau stenoza aortică.
• Vasele cilioretiniene – sunt vase aberante cu origine direct din coroidă (artere ciliare
scurte posterioare). Ele traversează marginea temporală a discului și servesc nutriţiei
straturilor interne ale retinei.
• Vascularizaţia pupilei este asigurată de inelul Zinn format din anastomoze de ramuri
mici din arterele ciliare scurte posterioare și artera centrală a retinei care este ramură
din artera oftalmică, si aceasta din artera carotidă.
• Porţiunea intraorbitară–începe după ce nervul optic trece printr-o lamă de ţesut
conjunctiv – lamina cribrosa. În orbită, nervul optic descrie un traseu în formă de S
care permite mișcările oculare extreme.
• Porţiunea intracraniană – începe după ce nervul optic trece prin canalul optic
pȃnă la chiasmă. Porţiunea intraorbitară și intracraniană sunt înconjurate de
duramater, piamater si arahnoidă, nervul fiind irigat de reţeaua vasculară din
piamater.

Metode de examinare a nervului optic :

• Măsurarea AV
• Reflex pupilar la lumină
• Simţ cromatic
• Oftalmoscopie

10
 • Perimetrie

Afecţiuni Chiasmatice– la nivelul chiasmei se produce hemidecusaţia informaţiei vizuale,

astfel că informaţia din cȃmpul vizual drept este procesată în cortexul vizual stȃng și invers.
Cauze de sindrom chiasmatic:
• Pituitară
• adenom funcţional/nefuncţional
• apoplexia pituitară
• hipofizita limfocitară

• Supraselară
• meningiom
• craniofaringiom
• gliom optic
• nevrită chiasmatică

• Altele
• anevrism - limfom - metastază
• hemangiom cavernos - sarcoidoză - radionecroză

Semne generale
• Semne HIC:
• cefalee (frecvent frontală)
• greaţă, vărsături
• edem papilar
• tinitus pulsatil
• Distrucţie pituitară (amenoree, infertilitate), hipotiroidism, involuție hipotalamică
(diabet insipid).
• Tumori pituitare funcţionale cu agromegalie și gigantism – sindrom Cushing,
hiperprolactinemie.

Leziuni retrochiasmatice: sunt asociate cu o morbiditate neurologică importantă, tratamentul

lor se face în alte servicii.
Tracturi optice:
• Hemianopsie homonimă incongruentă
11
 • Atrofie optică
• Pupila Behr ( pupila mai mare de parte hemianoptică), pupila Wernicke
Corpul geniculat lateral
• Hemianopsie homonimă incongruentă
• Pupila normală
• Semne talamice, corticospinale ( ușoară hemipareză)
Cortex occipital
• Defect homonim congruent
• Leziune maculară
• Halucinatţii vizuale în cȃmpul hemianoptic

12
 Tratament: relaţie interdisciplinară în care rolul oftalmologului este să coordoneze cȃt
este posibilă reabilitarea vizuală.

Anexele ochiului
• anexe de mișcare : mușchii globului ocular ( patru drepţi și doi oblici )
• anexele de protecţie : sprȃncenele, pleoapele, conjunctivita și aparatul lacrimal

13
 CAPITOLUL
II
CATARACTA

(fig. 2)
2.1 DEFINIŢIE:
Cataracta este o afecţiune a ochiului ce se manifestă prin opacifierea progresivă a
cristalinului. Această opacifiere împiedică pătrunderea razelor de lumină, iar marginea
formată pe retină este înceţoșată, vederea este neclară și într-un stadiu mai avansat al bolii nu
se văd decȃt umbre apoi nimic. (fig.2)
Ochiul uman este organul cu ajutorul căruia putem să vedem și să percepem tot ce ne
înconjoară. Ochiul este un organ al cărei principală funcţie este de a detecta lumina.
Oamenii văd cu ajutorul ochilor și nu cu ochii, prin intermediul lor, de unde informaţia este
transmisă prin nervul optic, tractele optice în anumite zone ale lobului occipital al creierului
unde se formează imaginea pe care o vedem.
• ETIOLOGIE :
Criterii de clasificare:
1. dupa momentul apariţiei:
a) congenitale: - bilaterale: (idiopatice-60%) , genetice (30%) – autosomal dominant, recesiv
sau Xlincat.

- unilaterale: (idiopatice 80% a cazurilor) , anomalii oculare (10%) ca:

persistenţa vitrosului primitiv, lenticon posterior, disgenezia segmentului anterior, tumori de
pol posterior.
b) dobȃndite: - cataracte presenile/senile (legate de vȃrstă),
- complicată - traumatică
- patologică -secundară

2. După etiologie:
- Legate de vârstă;
- Asociate cu boli generale (patologice);
- Asociate cu boli oculare (complicate);
14
- Metabolice;
- Induse de medicamente (toxice);
- Traumatice;
- Opacifierea capsulei posterioare.
3. după localizare:
- corticale;
- nucleare;
- subcapsulare posterioare.
4. după gradul opacifierii:
- opacităţi fine +
- opacităţi medii ++
- dense +++
- foarte dense ++++
5. după stadiul evolutiv:
- incipientă;
- intumescentă;
- matură;
- hipermatură.

Cataracte presenile/senile (legate de vârstă)

Reprezintă cauza cea mai frecventă de scădere a vederii (40%). Este cel mai frecvent
întâlnit tip de cataractă (în 96%).
Patogenia este insuficient elucidată şi plurifactorială. Odată cu înaintarea în vârstă
cristalinul creşte în greutate şi grosime şi scade puterea acomodativă. Cum stratul fibrelor
corticale se reînoiește treptat, nucleul cristalian se comprimă şi devine sclerozat. Proteinele
cristaliene suferă modificări biochimice şi devin proteine cu greutate moleculară mare.
Consecinţa este o modificare a indicelui de refracţie al cristalinului şi reducerea transparenţei
acestuia. Modificările chimice ale proteinelor cristaliniene produc totodată şi o pigmentare
progresivă, cristalinul luând o tentă maronie. În paralel, apare o scădere a concentraţiei de
glutation şi potasiu, cu creşterea concentraţiei de sodium şi hiperhidratare.
Există 3 tipuri de cataractă senilă: corticală, nucleară şi subcapsulară.
a) Cataracta corticală (cuneiformă) constă în opacităţi de culoare albă, aşezate la periferia
cristalinului, sub formă de spiculi, precedate de apariţia de vacuole şi dehiscențe apoase,

15
 vizibile la examenul biomicroscopic. Opacităţile albe apar la biomicroscopie şi negre la
retroiluminare.
Acest tip de cataractă evoluează în 4 stadii:
- incipient: caracterizat de o scădere ușoară a acuităţii vizuale și ceaţă la o sursă de lumină.
- intumescent: în care acuitatea vizuală scade și mai mult.
- matură: caracterizat prin scăderea marcată a acuităţii vizuale pȃnă la umbra mȃinii sau
percepe senzaţia luminoasă, iar biomicroscopic cristalinul este complet opacifiat, dȃnd pupilei
culoarea albă.
- hipermatură(morgagniană): în care acuitatea vizuală rămȃne foarte scăzută.
b)Cataracta nucleară se caracterizează printr-o densificare a nucleului care capătă tente
brunescente . Datorită creșterii indicelui de refracţie al cristalinului apare o
miopizare a globului ocular; acuitatea vizuală fiind îmbunătăţită cu lentile sferice
divergente.
c) Cataracta subcapsulară posterioară: scade rapid acuitatea vizuală în special la
lumina puternică, datorită prezenţei de opacităţi gri în faţa capsulei posterioare. Odată cu
creșterea opacităţilor devine implicat și cortexul și nucleul.

Cataracte asociate cu boli generale - cataracta patologică:

• Diabetul zaharat
Cataracta reprezintă una din complicaţiile diabetului zaharat. Patogenic, opacifierea
cristalinului se produce prin creşterea nivelului glucozei în sânge. Ca atare creşte şi nivelul
glucozei în umoarea apoasă. Deoarece transportul glucozei din umoarea apoasă în cristalin
este prin difuziune, va creşte şi concentraţia de glucoză în cristalin. O parte din glucoză
este transformată în sorbitol (nu e metabolizat de aldoreductază). Astfel presiunea osmotică
determină un influx de H2O cu ademațierea fibrelor cristaliniene şi miopizarea globului
ocular.
Există 2 tipuri de cataractă la cei cu diabet zaharat: cea propriu-zisă, O’Brien (“în fulgi
de nea”) și cea presenilă/senilă.
1. Tetania (Hipocalcemia) poate fi idiopatică sau apărută după chirurgia tiroidei prin lezarea
paratiroidelor. Poate fi asociată cu opacităţi bilaterale, corticale anterioare şi posterioare.
Pot evolua spre opacifiere completă.
2. Boala Wilson (degenerescență hepato-lenticulară) - este o tulburare ereditară a
metabolismului cuprului. Semnul tipic este inelul Keiser-Fleischer ce apare la periferia
corneei. Apar opacităţi cristaliniene corticale anterioare şi posterioare cu aspect de floare.
3.Distrofia miotonică - reprezintă o boală autosomal dominantă caracterizată prin relaxare
16
 musculară, ptoză şi miotonie facială, defecte cardiace. Opacităţile cristaliniene sunt
policromatice, la nivelul cortexului sau subcapsular posterior sub formă de “brad”.
4. Dermatită atopică - cataracta apare în 10%. Poate fi asociată cu 2 tipuri de cataractă:
- ca o opacitate subcapsulară anterioară;
- opacităţi subcapsulare posterioare, de regulă bilaterale;
Cataracta asociată bolilor oculare (complicată):
a) Cataracta complicată - reprezintă opacifierea cristalinului determinată de boli oculare.
Uveitele cronice recidivante reprezintă cea mai frecventă cauză a cataractei complicate. Iniţial
sunt localizate subcapsular posterior. Opacităţile pot progresa spre o cataractă matură. În
uveita heterocromică Fuchs, cataracta apare în 70% a cazurilor şi are prin operaţie un
prognostic vizual foarte bun.
b) Glaucomul acut (cu unghi închis) - reprezintă opacităţi mici, gri, subcapsulare anterior în
zona pupilară.
c) Miopia forte – opacităţi subcapsulare posterioare sau nucleare.
d) Degenerescenţele fundului de ochi în retinopatia pigmentară, boala Leber (amauroză
congenitală) sau sindromul Wagner. Are opacităţi subcapsulare posterioare. Operaţia de
cataractă nu îmbunătăţeşte acuitatea vizuală.
e) Sindromul de pseudoexfoliere capsulară - depundere de material fibrino - granular
albicios pe cristaloida anterioară (la marginea pupilei), cornee, iris şi hialoidă anterioară. Are
dilatare dificilă a pupilei, fragilitate zonulară, glaucoma cu unghi deshis şi cataractă uneori
subluxată.

f) Dezlipirea de retină - cataracta imediat după apariţie sau mai tardiv în evoluţie. După
vitrectomie posterioară, se pot dezvolta opacifieri subcapsulare posterioare.
g)Tumori oculare (melanoma malign uveal) - cataracte care pot ajunge până la maturitate.

Cataracte induse de medicamente (toxice)

Corticosteroizi - administraţi topic, subconjuctival, sistemic. Cataracta apare mai rar la cei
cu terapie intermitentă. Uneori la copii, odată cu stoparea terapiei steroidice, dispar
opacităţile. Cataracta este de tip subcapsular posterior şi apoi progresează anterior.
Fenotiazine (cloropromazina)- depuneri de granule galben-maronii pe capsula anterioară a
cristalinului, în cadrul ariei pupilare (axiale), dar nu foarte dense, pentru a afecta acuitatea
vizuală. Opacităţi dependente de doză şi durata tratamentului.

Miotice - produc iniţial vacuole subcapsular anterior, rar cataractă avansată. Inhibitorii de
colinesterază utilizaţi a la ’longue’ pot determina cataracta. Frecvenţa cataractei după miotice

17
 20% cu tratament mai îndelungat de 55 luni de Pilocarpina.
Amiodarona-antiaritmic - cataracta în 50%. Opacităţile cristaliniene subcapsulare anterior
poate determina cornea verticilată.
Aurul în tratamentul artritei reumatoide la 50 % din pacienţii cărora li s-a administrat tratament
mai mult de 3 ani. Opacităţi subcapsulare anterioare.

Cataracte traumatice:
Sunt opacifieri cristaliniene determinate de un traumatism ocular. Incidenţa lor este mai
crescută la bărbaţi decât la femei datorită expunerii lor prin natura meseriei sau hobby- urilor.
(sporturi)
Se diferenţiază următoarele tipuri de cataractă traumatică.
Cataracta contuzivă - apare după un traumatism contuziv al globului ocular sub forma unei
opacităţi subcapsulare anterioare ca o stea sau rozetă. Opacitatea progresează în straturile
corticale profunde determinând opacifierea completă a cristalinului. (fig.1)

(fig.1)
Cataracta traumatică directă - reprezintă opacifierea cristalinului apărută după o plagă
corneeană perforantă cu intersectarea capsulei anterioare cristaliene. Rapid apare opacifierea
completă a cristalinului.

Cataracta traumatică prin radiații- expunerea prelungită la radiaţiile infraroşii (neionizante)

fără protecţia oculară determină cutarea capsulei anterioare, iar UV determină scleroza
nucleară. Cristalinul este foarte sensibil la radiaţiile ionizante (radiaţii X). Pacienţii tineri sunt
mai susceptibili. Opacităţile cristaliniene sunt sub formă de opacităţi punctuate subcapsulare
posterioare şi apar la 20 de ani de la expunere. Poate evolua în timp spre opacifierea completă
a cristalinului.
Cataracta traumatică după arsuri chimice - arsurile cu baze, deoarece penetrează rapid
globul ocular, pe lângă leziunile corneene, conjuctivale şi iriene determină opacităţi
cristaliniene corticale. Deoarece acizii penetrează mai puţin corneea, determină în mică
măsură cataractă.
Cataracta traumatică prin corp străin intracristalinian - apare în traumatismele
perforante cu corp străin intracristalinian. Odată cu scoaterea cataractei se îndepărtează şi
corpul străin cristalinian.
Cataracta traumatică prin corp străin intraocular - corpii străini feroşi neextrași
18
 determină sideroza oculară, caracterizată prin : depozite feroase în epiteliul cristalinian,
depozite portocalii subcasulare anterioare, degenerarea fotoreceptorilor retinieni şi
heterocromie iriană. O manifestare tardivă a siderozei este cataracta corticală.
Cataracta traumatică electrică - expunerea la şocuri electrice poate cauza coagularea
proteinelor cu formarea catractei. Iniţial, apar vacuole cristaliniene în periferia anterioară
urmate de opacităţi liniare subcapsulare anterioare.

(Fig. 2 Tipuri de Cataracte Traumatice)

2.3 SIMPTOMATOLOGIE:
Principalele simptome acuzate:
1. Pierderea vederii
2. Durere oculară
3. Diplopie
4. Lăcrimare / Uscăciune Oculară
5. Secreţie oculară
6. Eritem
1. Pierderea vederii:
→Debut brusc (accident vascular retinian / hemoragie retiniană / dezlipire de retină) sau
treptat (glaucom cronic simplu)
→Durere oculară asociată (glaucom acut / nevrita optică) / (glaucom cronic)
2. Durerea oculară:
Important de aflat:
a. caracterul durerii:
- arsura: conjunctivita
- senzaţie de corp străin: abraziuni corneene, corpi străini
- sensibilitate la atingere: irită, blefarita, conjunctivita
- înţepătură: irita
b. debut brusc / treptat
19
 c. fotofobie asociată: meningita, irita
d. există durere la clipit: corp străin
e. cefalee asociată: glaucom acut / sinuzita / migrenă
f. durere la mişcare: nevrita optică
3. Diplopia (vedere dublă): apare în pareze / paralizii m. extraoculari.
Imaginea formată pe cele 2 retine nu se suprapune perfect la nivelul ariei vizuale din cortexul
occipital, dar diferenţele sunt mici şi cortexul realizează fuziunea imaginilor (vedere
binoculară).
Alinierea incorectă a G.O. duce la apariţia unor diferenţe mari în cele 2 imagini retiniene
(imaginea din G.O. afectat nu mai cade pe fovee), iar creierul nu mai poate compensa.

4. Lăcrimare / uscăciune
Lăcrimare: creşterea producţiei de lacrimi (conjunctivită, iritaţii corneene) / obstacol de
drenaj (obstrucţia canalului lacrimal).
5. Secreţia oculară
Poate fi apoasă, mucoasă sau purulentă. Cea apoasă sau mucoasa apare în alergii / infecţii
virale, iar cea purulentă în infecţii bacteriene.
6. Eritemul
Important de aflat:
- a existat traumatism ocular;
- mai există în familie cineva cu aceeaşi acuză (istoric de glaucom/cataractă/strabism în
familie);
- tuse / vomă;
- durere oculară asociată: glaucom acut;
- fotofobie: irita;
- secreţie asociată;
- lentile de contact;
- secreţie asociată;
Cauze eritem
ocular:
- traumatisme mecanice / agresiuni chimice;
- infecţii (conjunctivită);
- alergii;
- creşterea presiunii intraoculare (glaucom);

20
- unele medicamente (antimalarice, antiTBC);
-tuse / vomă (aspect hemoragic);

2.4 INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

Examen clinic:
- acuitate vizuală : capacitatea ochiului de a distinge separat două obiecte alăturate.
Acuitatea vizuală depinde de claritatea focalizării retiniene, integritatea căilor nervoase şi
interpretarea cerebrală a stimulului.
- refractometrie: parte a opticii care se ocupă cu metodele de măsură a indicilor de
refracție ai diferitelor substanţe
- examen biomicroscopic: examinarea cu ajutorul biomicroscopului este mult mai
performantă, putându-se realiza cu lumina difuză sau localizată; de asemenea, utilizând
biomicroscopul, straturile cristalinului pot fi examinate plan cu plan; în situaţia în care
cristalinul este opacifiat, pupila are o coloraţie albicioasă
- examen FUND DE OCHI
- gonioscopie: examen direct al unghiului iridocornean, format de faţa anterioară, plană, a
bazei irisului şi fața posterioară, convexă, a periferiei corneei. Examenul constă în
plasarea pe ochiul pacientului a unei lentile de contact conice, în interiorul căreia se găseşte o
oglindă înclinată care permite să se vadă interiorul unghiului iridocornean, inaccesibil din
exterior din cauza opacifierii progresive a corneei la joncţiunea ei cu sclerotica.

- presiune intraoculara: presiune din interiorul globului ocular, care menţine întinşi pereţii
acestuia
Examen paraclinic:
-glicemie
-calcemie
-VSH
-uree
-HLG
- biometrie ± examen ecografic ocular.

2.5 DIAGNOSTIC POZITIV

Se pune pe seama examenului clinic care reprezintă un timp esenţial al diagnosticului.
Interogatoriul trebuie să analizeze următoarele elemente:
- factori de risc : vârstă, acuitatea vizuală, accidente, antecedente familiale
21
 - motivele internării: -scăderea acuităţii vizuale
-vedere în ceaţă
- durere oculară
- uscăciune oculară

2.6 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu tulburările de transparenţă ale corneei, cu
depozitele exudative de pe cristaloida anterioară, consecutive inflamaţiilor irisului, sau cu
resturile embrionare, precum şi cu tulburările din vitros.
Examenul biomicroscopic şi examenul oftalmoscopic ne va evidenţia sediul leziunilor. O
confuzie care se face destul de frecvent este aceea dintre cataractă şi glaucoma cronic simplu.
Ambele afecţiuni evoluează fără durere, fără fenomene inflamatoare, dar cu scăderea
progresivă a vederii. Prin examenul funcţional (câmpul vizual) şi cel obiectiv (tensiunea
oculară, oftalmoscopia şi biomicroscopia) se poate evita o astfel de confuzie.
2.7 TRATAMENT
Singurul tratament eficace al cataractei este cel chirurgical.
Indicaţiile tratamentului sunt:
• Vizuale (optice)-îmbunătăţirea acuităţii vizuale constituie scopul esențial al operaţiei
de cataractă

• Medicale – pentru prevenirea unor complicaţii oculare (ex. Glaucoma fakolitic, uveita
fakolitică) în cazul stadiilor avansate ale cataractei sau pentru necesitatea evaluării
fundului de ochi (diabetul zaharat)
• Cosmetice – pentru îndepărtarea cataractei pe un ochi fără vedere, dar care dă un
aspect inestetic.
Evaluarea preoperatorie trebuie să cuprindă următoarele etape:
• Anamneza –trebuie să fie completă şi amănunţită
• Antecedente eredocolaterale- se vor preciza boli oculare ca glaucomul, strabismul
• Examenul ocular:
• examinarea acuităţii vizuale monoculare fără şi cu corecţie maximă,
• refracţia oculară cu keratometrie necesare pentru evaluarea astigmatismului
preoperator şi calcularea puterii dioptrice a IOL,
• examenul biomicroscopic va evalua: anexele, corneea, camera anterioară, irisul,
cristalinul, pupila,
• examenul oftalmoscopic,

22
 • microscopia speculară - determină numărul de celule endoteliale,
• pahimetria-măsoară grosimea corneeană,
• presiunea introculară-este obligatoriu de măsurat,
• biometria oculară.

Facoemulsificarea
Instrumentele folosite în facoemulsificare asociază dinamica ultrasunetelor şi a fluidelor.
Handpiece-ul facoemulsificării conţine un cristal piezoelectric ce vibrează la o frecvenţă de
27 000-60 000 Hz. El are rolul de a transforma energia electrică în energie mecanică.
Vibraţia este transmisă de-a lungul handpiece-ului unde oscilaţia primară este axială.
Aparatele de facoemulsificare pot avea pompa peristaltică sau pompa Venturi. Pedala
are trei trepte: irigare, irigare-aspirare şi facoemulsificare.
Timpii operatori ai facoemulsificării:
1.Anestezia este:
-generală - la copii, în demenţă senile, surzi, parkinsonieni;
-locală -avantaje: elimină complicaţiile anesteziei generale;
Tipuri:
-peribulară-transconjuctivală sau transcutanată
-topică-xilocaina 4% sau propocaina 5% cu 5 minute înainte ca pacientul să fie pus pe masa
de operaţie
-intracameriană -constă în injectarea de 0.2cm3 de xilocaină 1% (fără prezervativ) în camera
anterioară prin side port.
-anestezia cocktail-constă în fixarea unui spondge de celuloză impregnate cu anestezic +
midriatic, în fundul de sac conjuctival inferior.
-crioanalgezia-constă în aplicarea pe ochi de fluide reci.
-vascoanalgezia-constă în injectare de substanţă vascoelastică şi anestezic (hiluronat de
sodium şi lignocaină hidrocloridică) în camera anterioară.

2. Fixarea blefarostatului:
3. Side port la ora 10 şi 14 (cu cuţit V lance/15°).
4. Introducerea substanţei vascoelastice în camera anterioară (Discovasc, Vascoat urmat
de Provasc).
5. Incizia:
-limbică
-corneeană

23
 -sclero-corneeană
6. Capsulorexis
7. Hidrodisecția-constă în separarea cu lichid a cortexului de capsula care se efectuează cu
o seringă de 2 ml cu ser fiziologic.
8. Hidrodeliniatia-reprezintă o separare cu lichid a nucleului de cortex.
9. Emulsificarea nucleului-dacă iniţial acest timp s-a efectuat în camera anterioară sau la
nivelul planului irisului, în prezent se efectuează în camera posterioară, endocapsular.
10. Spălarea cortexului restant-se poate face monomanual cu ajutorul sondei de irigare-
aspirare, fie bimanual cu ajutorul celor două sonde de irigare şi una de aspirare.
11. Polisarea capsulei posterioare-este un timp foarte important în prevenirea opacifierii
de capsula posterioară. Se face cu sondă de aspiraţie, cu poliș.

12. Introducerea substanţei vascoelastice intrasacular-rolul substanţelor vascoelastice

este de a menţine sacul cristalinian, camera anterioară şi de a proteja endoteliul corneean în
timpul manevrelor intraoperatorii.
13. Inserţia implantului-actualmente se folosesc numai implante de cameră posterioară.
14. Îndepărtarea vascoelasticului cu sistemul de irigare şi aspirare-este important de
îndepărtat substanţa vascoelastică atât din camera anterioară, cât şi din spatele cristalinului
artificial, pentru un mai bun contact al acestuia la capsula posterioară, mai ales în cazul
cristalinului hidrofob care are şi un grad de adezivitate.
15. Sigilarea side-porturilor şi a plăgii corneene- se face cu ajutorul unei canule, injectând
ser fiziologic la nivelul plăgii corneene şi side-porturilor, până la albirea zonei
La sfârşitul operaţiei se instalează o picătură de corticosteroid.

2.8 COMPLICAŢII:
I. Complicaţii intraoperatorii:
Legate de anestezie:
-hematomul retrobular- poate apărea imediat sau tardiv după injecţia parabulară cu anestezic.
-strabism-poate apărea prin lezare muşchiului drept inferior.
-perforarea globului ocular: poate să nu fie remarcată imediat, ci la câteva zile postoperator.
La examinarea fundului de ochi se evidenţiază flocoane hemoragice şi rupturi retiniene.
-anestezia centrală - este determinată de împrăştierea anestezicului de-a lungul tecii
meningeale a nervului optic. Riscul crescut este la anestezia cu lidocaină.
Legate de timpii operatori:
-pierderea capsulorexisului-se încearcă refacerea lui. Dacă este mult dus în periferie se preferă
schimbarea tehnicii intraoperatorii
24
 -ruptura capsulei posterioare-poate fi ascociată cu pierderea de vitros.
-luxarea nucleului sau fragmentelor nucleare în vitros – poate apărea în timpul emulsificării
nucleului, din cauza rupturii capsulei posterioare.

-hemoragie supra coroidiană - reprezintă o sângerare abundentă în spaţiul supracoroidian, ce

determină o evacuare a conţinutului globului ocular. În timpul facoemulsificării apare rar
-prolapsul Iranian-apare din cauza unei plăgi prea largi sau prea posterioare, presiunii
intraoculare prea mari sau în caz de hemoragie expulzivă.
-arderea plăgii-este o traumă termică din cauza vârfului de phaco, în lipsa irigării.
-decolarea membranei. Descement-este consecinţa manipulării incorecte în timpul operaţiei şi
poate determina edem corneean sau decompensarea corneeană.

II Complicaţii postoperatorii:
Precoce:
-keratita striată -este rezultatul deteriorării endoteliului corneean prin instrumente, implante
sau spălare excesivă.
-endoftalmita acută bacteriană -este o complicaţie foarte gravă, cu o frecvenţă de 1 la 1000
cazuri.
-prolapsul iranian – apare din cauza unei incizii incorecte sau în caz de pierdere de vitors
intraoperator, consecinţă unei vitrectomii anterioare insuficiente.
-dislocările implantelor de cristalin artificial: captura pupilară ( reprezintă ieşirea părţii
optice parţial sau în totalitate în faţa irisului) , sunset syndrome(constă în dislocarea IOL-CP
în vitros), sunrise syndrome (reprezintă o dislocare în sus a IOL-CP, ca rezultat a unei
inserări asimetrice a lui).
-hipertonia oculară -este o complicaţie destul de frecventă după chirurgia cataractei şi se
datorează remanenţei substanţelor vascoelastice folosite pe parcursul actului chirugical.
Tardive:
-keratopatia pseudofachică buloasă -reprezintă un edem corneean cronic, care persistă după
operaţia de cataractă.
-keratoliza (necroza sterilă a corneei)- poate apărea după luni de zile după chirurgia cataractei
la cei cu kerato-conjuctivită și ca sindrom Sjogren, anomalii de colagen.
-sindromul uveita glaucoma hipema(UGH)-apare mai frecvent la implantul de cristalin de
camera anterioară, modele vechi.
-endoftalmita cronică -apare după săptămâni sau luni postoperator prin “inserarea” unui
germene cu virulență diminuată în sacul capsular.
-dislocările IOL-CP-poate apărea şi tardiv.
25
 -opacifierea capsulei posterioare.
-edemul macular cistoid-este o complicaţie ce generează scăderea acuităţii vizuale, putând
apărea după chirurgia cataractei cu sau fără complicaţii, la 3-6 luni postoperator.
-dezlipirea de retină - apare în 2-3% a cazurilor după extracţia intracapsulară a cristalinului şi
în 0,5-2% după tehnica extracapsulară.
-astigmatismul indus operator- este influiențat de localizarea inciziei, lungimea ei şi eventual
de prezenţa suturii.
-erori biometrice-apar din cauza biometriei oculare inexacte, consecinţa erorilor lungimii
axiale a globului ocular sau măsurătorilor keratometrice.

2.9. EDUCAŢIE SANITARĂ

Măsuri de prevenire primară:

• Educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului:
-spalare cu apă curată zilnic, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf;
-nu se duce mâna murdară la ochi;
-nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoanele necalificate (dacă sunt mici se
face spălare cu apă din abundenţă aruncată din mână spre ochi);
-folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feței;
-nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjuctivei şi corneei;
-controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a nou
născutului.
B. Igiena vederii:
-sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul scrisului, cititului, lucrului;
-distanța pentru scris-citit trebuie să fie de 25-30 cm;
-lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris-citit;
-când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare să se poarte ochelari fumurii;
-persoanele care execută activitate migăloasă, definite, ce necesită concentrarea vederii, vor
face pauze, din timp în timp, privind la distanţă;
-persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de protecţie;
-vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face în camere întunecoase, iar distanţa
pentru privit va fi 2-5 metri, ecranul televizorului fiind aşezat la înălțimea ochiului;

-se recomandă alimentaţie completă cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vitamina

C,A,B.;

26
 -examenul periodic al vederii pentru pacienţii cu boli generale (diabet zaharat, HTA);
- îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetată.

Măsuri de prevenire secundară:

• În cazul infecţiilor ochiului:
- îndrumarea pacientului către medical specialist pentru a trata în mod corect aceste infecţii;
-educarea pacientului să evite transmiterea infecţiei şi la ochiul sănătos sau la alte persoane.
* În cazul deficiențelor de vedere:
-educarea pacienţilor care necesită corectarea vederii cu ochelari să-i poarte conform
prescripţiilor (permanent sau numai la citit-scris); pentru copii ochelarii vor avea rame colorate,
atrăgătoare şi se va avea grijă sa nu-şi spargă ochelarii generând accidente grave.
-învățarea pacienţilor să-şi cureţe ochelarii-lentilele, ştergându-le cu material moale pentru a
preveni zgârierea lor;
-dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere;
-periodic pacientul se prezintă la control pentru a stabili necesitatea schimbării lentilelor.
îndrumarea părinţilor a cărui copil prezintă strabism se se prezinte la medicul oftalmolog;
învățarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească numai cât este necesar, să le scoată în
timpul nopţii, nu le vor folosii în mediu cu pulberi, praf.
Măsuri de profilaxie terţiară:
-educarea pacienţilor cu diferite afecţiuni de vedere să nu desfăşoare o activitate care să
suprasolicite vederea,
îndrumarea pentru intervenţii chirurgicale a pacienţilor cu cataractă în vederea corectării
vederii,
-reintregrarea socială şi profesională a ambliopilor prin îndrumarea către profesii ca masseur.

27
 CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

NUME SI PRENUME - I.G.

VÂRSTA - 72 ANI
SEX - F
DOMICILIUL - Oneşti
STARE CIVILĂ - căsătorită
RELIGIE - ortodoxă
OCUPAŢIE - bucătar
GRUPA SANGUINĂ - OI Rh +
ALERGII – nu se ştie
DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.
DATA INTERNĂRII - 15.02.2021
DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ - 15.02.2021
MODALITATEA DE CULEGERE A DATELOR - interviu cu pacienta și aparținătorii.
STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL - de la început a fost foarte deschisă
MODUL DE COMUNICARE - pacienta comunică foarte bine verbal
CONDIŢII DE VIAŢĂ ȘI MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTE - locuieşte împreună cu
soţul, într-o clădire cu 10 etaje, apartament cu 3 camere. Are condiţii bune de viaţă.
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ - alimentare-2-3 mese/zi;
- odihnă- 7h/noapte;
- muncă - 8ore/zi;
- venituri – medii;
- aspect vestimentar – îngrijit;
- hobby-uri- -----
ANTECEDENTE - FIZIOLOGICE - menarhă la 14 ani, 2 naşteri;
-PATOLOGICE - bolile copilăriei, sinuzită acută, fractură de femur stâng
-HEREDO-COLATERALE - tata-neoplasm pulmonar - mama - HTA

28
ISTORICUL BOLII - din discuţia cu pacienta reiese că în urmă cu o lună a început să
vadă în ceaţă cu ochiul drept. Văzând că afecţiunea progresează s-a hotărât să apeleze la
medicul de specialitate. S-a decis crioextracţia cristalinului extracapsular.
STARE LA INTERNARE - TA 150/70 mmHg, G-60 kg, H-170 cm, P-75p/min, R-20
r/min, T-36,5 °C.
SEMNE SUBIECTIVE – durere, senzație de arsură și corp străin la nivelul ochiului
drept, insomnie, teamă legată de pierderea vederii.
SEMNE OBIECTIVE – acuitate vizuală scăzută, poziție inadecvată, anxietate, teamă de
spitalizare, facies palid, ochi încercănați, anxietate.

29
30
 CAZUL (PREOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

DIAGNOSTIC INTERVENŢII
DATA NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de Risc de Ca pacienta să Conduc pacienta în secţie, îi prezint secţia, ADMINISTREZ La ora 8˚˚ pacienta
a evita accidente din aibă asigurată salonul, colegele de salon. Asigur pacientei un pat ATROPINĂ prezintă
pericolele cauza limitării securitatea pe cu lenjerie curată, microclimatul salonului 2%, 3 picături următoarele valori
câmpului vizual, perioada (aerisesc salonul, umiditate constantă, temperatura (efect midriatic) ale funcţiilor
manifestat prin: spitalizării; de 20- 22˚C). vitale: T-36,5°C
acuitate vizuală -să fie Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale T.A -
micşorată. familiarizată cu oricând are nevoie de ceva. 150/70mmHg R-
salonul şi să Familiarizez pacienta cu încăperea și obiectele 20r/min
evite eventualele din jur. P-75p/min
accidente; Educ pacienta să se deplaseze încet prin În urma
salon pentru a evita eventualele accidente. intervenţiilor
Pregătesc materialele pentru înregistrarea autonome şi
15.02.2021

funcţiilor vitale în condiţii de perfectă asepsie. delegate pacienta a

Măsor, notez grafic şi cifric valorile funcţiilor înțeles informațiile
vitale. Pregătesc materialele necesare primite, acceptă
administrării tratamentului în condiţii de asepsie medicaţia prescrisă,
perfectă. este familiarizată
Pregătesc psihic pacienta, o informez asupra cu încăperea şi
procedurii la care va fi supusă, îi cer şi obţin obiectele din jur.
acordul. Verific termenul de valabilitate, Obiectiv atins.
integritatea, culoarea şi aspectul medicamentelor.

31
 CAZUL (PREOPERATOR)
PACIENTA: I .G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

DIAGNOSTIC INTERVENŢII
DATA NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de a Alterarea stării Ca pacienta să Pregătesc materialele pentru Recoltez sânge prin puncţie Pacienta a colaborat
evita de confort din accepte recoltarea produselor biologice venoasă cu sistemul cu succes, afirmă
pericolele cauza impunerii recoltarea. prin sistemul vacutainer în vacutainer astfel: încredere în cadrele
recoltării Recoltarea să fie perfectă stare de asepsie. Roşu pt. examen de biochimie medicale.
probelor făcută într-o stare După recoltarea probelor biologice 5 ml sânge fără substanţă Hb -10,5g%
biologice de asepsie le transport la laborator însoţite de anticoagulantă; Ht -35g%
manifestată prin perfectă. buletinul de analiză. Negru -pt.VSH-1,6ml VSH- 10mm/2h
nelinişte. sânge+0,4ml citrat de Na- Glicemie - 100
fără stază venoasă; mg/dl
Bleu - pt.deterninări de Uree -
coagulare 2ml sânge ; 0,35mg/dl
15.02.2021

Mov -pt.determinări Leucocite-

hematologice 2ml sânge 9400mm3,
pe cristale de EDTA. Neutrofile-54%,
Euzinofile 3%,
Limfocite 4,7%,
Monocite 5%
Obiectiv atins.

32
 CAZUL (PREOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

DIAGNOSTIC INTERVENŢII
DATA NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de a Disconfort la Ca pacienta să Aplic comprese reci, sterile pentru reducerea Administrez În urma
evita nivelul globului prezinte o durerii și inflamației. ALGOCALMIN intervenţiilor
pericolele ocular drept din diminuare a Îi explic pacientei că durerea este din cauza 1f x 2ml x 2/zi I.M. autonome şi
cauza procesului durerii. procesului inflamator iritativ la nivelul globului (acțiune analgezică) delegate - durerea a
inflamator ocular drept. scăzut în intensitate,
manifestat prin Cer pacientei să raporteze orice schimbare a pacienta anunță
durere și senzație vederii şi a stării generale. orice schimbare.
de jenă. Obiectiv parţial
atins.
15.02.2021

Nevoia de a Dificultate de a Ca pacienta să Aerisesc salonul, asigur semiobscuritate ADMINISTREZ: După aplicarea
dormi şi a se dormi şi a se aibă un somn salonului, limitez accesul vizitatorilor, asigur intervenţiilor
odihni odihni din cauza normal din linişte în solon. DIAZEPAM autonome şi
durerii de la punct de vedere Identific cauza insomniei. 1cp x 2 mg /seara delegate pacienta a
nivelul ochiului cantitativ şi Observ şi notez nr. orelor de odihnă. per os dormit 6h fară
drept manifestată calitativ. Pregătesc materialele necesare administrării ( acţiune sedativă). întrerupere.
prin: insomnii, tratamentului în condiţii de asepsie perfectă. Obiectiv parțial
facies palid, ochi Pregătesc psihic şi fizic pacienta pt. atins.
încercănaţi. administrarea per os 1 cp. Diazepam.

33
 CAZUL(PREOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a Disconfort psihic Ca pacienta să Monitorizez funcţiile vitale. Administrez: EDEREN TA 140/70 mm
evita din cauza îşi menţină un Pregătesc fizic și psihic pacienta pentru 1 tb per os, ( ) Hg , P-78 p/min,
pericolele intervenţiei tonus psiho- intervenţia chirurgicală. AERIUS 1 tb /zi T-36,9°C
chirurgicale afectiv optim în Precizez ora fixată de medic pentru intervenţia Verific actele Pacienta nu mai
manifestat prin timpul actului chirurgicală. medicale, este anxioasă, are
anxietate. operator. Ofer ultimele informaţii legate de intervenţia consimţământul un facies relaxat,
Ca pacienta să chirurgicală. chirurgical și conduc este pregătită fizic
fie pregătită O asigur că nu va simţi durere pacienta la sala de și psihic pentru
adecvat pentru datorită anesteziei. operație, o predau operaţie.
16.02.2021

intervenția Încurajez familia să îi ofere suport psihic. asistentei de servici. Obiectiv atins.
chirurgicală.
h-7:30
Nevoia de a Disconfort la Ca pacienta Aplic comprese reci, sterile pentru reducerea Administrez În urma
evita nivelul globului să- și exprime durerii și inflamației. ALGOCALMIN intervenţiilor
pericolele ocular drept din diminuarea Îi explic pacientei că durerea este din cauza 1f x 2ml x 2/zi I.M. autonome şi
cauza procesului durerii. procesului inflamator iritativ la nivelul globului (acțiune analgezică) delegate durerea
inflamator iritativ h-13:00 ocular drept. VIPLEX a scăzut în
manifestată prin Cer pacientei să raporteze orice schimbare a 2 tbx2/zi per os intensitate,
senzație de jenă și vederii şi a stării generale. (terapia vitaminică) pacienta anunță
durere. orice schimbare.
Obiectiv parțial
atins.

34
 CAZUL (POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a Risc de accidente Ca pacienta să Îi explic pacientei scopul şi natura Pacienta se

evita din cauza limitării se poată intervenţiilor. O ajut să se ridice cu picioarele la deplasează cu
pericolele câmpului vizual deplasa singură marginea patului, o sprijin de braţ pentru a se dificultate și
manifestată prin prin salon. deplasa prin cameră, o însoţesc la baie şi o teamă prin salon,
accidentări încurajez după primele progrese făcute. sprijinindu-se de
minore. obiectele din jur.
Obiectiv parțial
atins.
16.02.2021

Nevoia de a Comunicare Ca pacienta să Identific cauza temei pacientei, o liniştesc cu Pacienta este mai
comunica ineficientă la comunice cu privire la boala sa. Îi înlesnesc întâlniri cu alte comunicativă cu
nivel intelectual echipa paciente care au rezultate favorabile echipa medicală.
din cauza lipsei medicală. postoperatorii.
de cunoştinte O încurajez să comunice cu cei din jur, să-şi Obiectiv parţial
despre boală exprime nevoile, opiniile. Îi explic scopul şi atins.
manifestată prin natura intervenţiilor.
teamă de Verific dacă a înţeles informaţiile primite.
spitalizare,
vorbire greoaie.

35
 CAZUL (POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.
INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA AUTONOME DELEGATE
DE NURSING
Nevoia de a Risc de complicații Ca pacienta să Pregătesc materialele necesare pentru baie. Verific dacă După aplicarea
evita post operatorii din fie pregătită Anunț și ajut pacienta pentru efectuarea în bune pacienta a înțeles intervenţiilor
pericolele cauza pregătirii fizic și psihic condiții a tehnicii. importanța efectuării
insuficiente pentru pentru Pregătesc materialele necesare pentru autonome şi
tehnicilor.
administrarea picăturilor oculare. delegate
Pregătesc fizic și psihic pacienta pentru efectuarea Administrez:
intervenția efectuarea în pacienta a înțeles
în condiții de perfectă asepsie a tehnicilor.
chirurgicală bune condiții a Pregătesc materialele necesare pentru DIAZEPAM importanța efectuării
manifestată prin tehnicilor. administrarea sedativului.
1cp x 2 mg /seara tehnicilor, a dormit 6h
risc de supurații ale
plăgii, hemoragie, per os fară întrerupere.
agitație ( acţiune sedativă). Obiectiv parțial atins.
interoperator.
Nevoia de Risc de modificare Ca pacienta să Pregătesc materialele necesare măsurării funcţiilor Reglez administerea În urma intervenţiilor
a evita a funcțiilor vitale aibă vitale în condiţii de asepsie perfectă. perfuziei la 60 autonome şi delegate
pericolele intraoperator, prin: monitorizate pic/min conform pacienta prezintă
Pregătesc psihic şi fizic pacienta. recomandărilor următoarele valori ale
17 .02.2021

HTA, tahicardie, continuu

medicului ; funcţiilor vitale:
tahipnee. funcțiile vitale. Măsor, notez grafic şi cifric valorile funcţiilor
vitale. T.A.-130/70 mmHg
Pregătesc materialele necesare administrării și P- 70 p/min, R-17
supravegherii perfuziei în condiţii de asepsie. r/min
Verific valabilitatea, integritatea şi aspectul Obiectiv atins.
medicamentului.

36
 CAZUL(POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII
DATA NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de a Risc de complicații Pacienta să aibă Psihoterapie: Încurajez pacienta Verific dacă pacienta În urma intervenţiilor
evita pericolele din cauza agitației un confort psihic să comunice cu cei din jur, să-şi a înțeles indicațiile autonome şi delegate pacienta
manifestată prin corespunzător, să exprime nevoile, opiniile, îi primite. a înțeles și respectat
hemoragii evite agitația și explic scopul şi natura indicațiile primite, este mai
postoperatorii. mișcarea în exces, intervenţiilor. Administrez: cooperantă cu echipa
să coopereze cu Educație sanitară: DIAZEPAM medicală, a dormit 8 ore fără
echipa medicală. Educ pacienta să nu ducă mâna 1cp x 2 mg /seara întrerupere.
la ochi murdară, să folosească per os Obiectiv atins.
obiectele individuale pentru ( acţiune sedativă).
17 . 02.2021

toaleta feței, avertizez pacienta

să evite orice forţare a ochilui,
să nu se frece la ochi deoarece se
produc mici traumatisme ale
conjunctivei sau corneei. Să se
odihnească corespunzător pentru
a nu suprasolicita vederea.
Pregătesc materialele necesare
pentru administrarea sedativului
în condiții de perfectă asepsie.

37
 CAZUL (POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.
INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a Deficit de Ca pacienta să Pregătesc materialele necesare schimbării Deservesc medical Pacienta nu prezintă
menţine autoîngrijire din fie ingrijită din pansamentului de la ochiul drept, într-o cu materialele semne de infecţie,
tegumentele cauza intervenţiei punct de vedere perfectă asepsie. necesare schimbării sau secreții la
curate şi chirurgicale igienic până Asigur lenjerie curată de corp și de pat. pansamentului în nivelul ochiului.
integre. manifestat prin când va putea Am grijă să şterg eventualele secreţii purulente condiții de perfectă Obiectiv atins.
igiena precară. să se de la nivelul ochiului drept. asepsie.
îngrijească
singură.
18.02.2021

Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să Ofer pacientei explicaţii clare cu privire la La recomandarea Pacienta a înţeles şi
bea și de a alimenta din cauza înţeleagă și să importanţa regimului alimentar în menţinerea medicului pacienta a acceptat ajutorul
mânca. pansamentului accepte că sănătăţii. Explorez preferinţele pacientei asupra are un regim in servirea mesei .
aplicat pe ochi servirea mesei alimentelor permise. Asigur microclimatul normolipidic şi
manifestată prin Obiectiv atins.
de către servirii mesei în salon (aerisesc salonul, normoprotidic.
imposibilitatea de a
servi masa singură. personal este îndepărtez obiectele dezagreabile din jur), aşez
temporară . pacienta în poziţie semişezând, îi aşez un
prosop în jurul gâtului, îmbrac halatul de
protecţie şi boneta pe cap. Servesc pacienta cu
alimente la o temperatură moderată, la ore
regulate, prezentate atrăgător, la început puţin
ceai cu linguriţa, apoi supă de zarzavat
strecurată, legume sub formă de piureuri în
cantităţi mici. Ajut pacienta să servească masa
Regim normolipidic şi normoprotidic.

38
 CAZUL (POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a Pierderea stimei Pacienta să Asigur pacienta că în curând îşi va putea relua Administrez: Pacienta este mai
evita de sine din accepte că îşi stilul de viaţă. PRAZOLEX încrezătoare, este
pericolele cauza acuităţii va recăpăta O asigur că în curând nu va mai fi dependentă 1cp x 0,25 mg/h:18 mai liniştită, are un
vizuale alterate vederea. de nimeni. Per os facies relaxat.
manifestată prin Să asigur (acțiune anxiolitică)
anxietate. suport psihic Obiectiv atins.
pacientei,
pentru a depăşi
momentul .
18.02.2021

Nevoia de a Dificultate de a Ca pacienta să Aerisesc salonul, asigur semiobscuritate ADMINISTREZ: După aplicarea
dormi şi a se dormi şi a se aibă un somn salonului, limitez accesul vizitatorilor, asigur intervenţiilor
odihni odihni din cauza normal din linişte în solon. DIAZEPAM autonome şi
durerii de la punct de vedere Identific cauza insomniei. 1cp x 10 mg delegate pacienta a
nivelul ochiului cantitativ şi Observ şi notez nr. orelor de odihnă. /h:21 per os dormit 6 ore fară
drept manifestată calitativ. Pregătesc materialele necesare administrării ( acţiune sedativă). întrerupere.
prin: insomnii, tratamentului în condiţii de asepsie perfectă. Obictiv parțial
facies palid, ochi Pregătesc psihic şi fizic pacienta pt. atins.
încercănaţi. administrarea per os 1 cp. Diazepam.

39
 CAZUL (POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a Dificultate de a Ca pacienta să Îi explic pacientei scopul şi natura Pacienta se

se mişca şi se mişca şi a avea se poată intervenţiilor. O ajut să se ridice cu picioarele la deplasează cu
a avea o o bună postură deplasa singură marginea patului, o sprijin de braţ pentru a se siguranță prin
bună din cauza prin salon. deplasa prin cameră, o însoţesc la baie şi o salon, sprijinindu-se
19.02.2021

postură. timpului încurajez după primele progrese făcute. de obiectele din jur.
prelungit de Pregătesc psihic şi fizic pacienta pentru Obiectiv atins.
rămânere la pat administrarea tratamentului.
manifestată prin:
poziţie
inadecvată.

Nevoia de a Comunicare Ca pacienta să Identific cauza temerilor pacientei, o liniştesc cu Pacienta este
comunica ineficientă la comunice cu privire la boala sa. Îi înlesnesc întâlniri cu comunicativă cu
nivel intelectual echipa paciente care au rezultate favorabile echipa medicală,
din cauza lipsei medicală. postoperatorii. Obiectiv atins.
de cunoştinte O încurajez să comunice cu cei din jur, să-
despre boală, şi exprime nevoile, opiniile, îi explic scopul
manifestată prin şi natura intervenţiilor medicale.
teamă de
spitalizare,
vorbire greoaie.

40
 CAZUL(POSTOPERATOR)
PACIENTA: I.G. VÂRSTA: 72 ANI DIAGNOSTIC CLINIC: - CATARACTĂ CAPSULARĂ POSTERIOARĂ O.D.

INTERVENŢII
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE EVALUARE
NEVOIA
DE NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a Insuficienţă de Ca pacienta să -avertizez pacienta să evite orice forţare a Administrez Pacienta acceptă
evita cunoaştere în înţeleagă ochilui. GLUCOZĂ 5% regimul, este
pericolele perioada informaţiile -educ pacienta în legătură cu tratamentul, dieta 1 flc x 500 ml satisfăcută de
postoperatorie din primite în şi restricţia mişcărilor bruște . I.V. (hidratare și cantitatea de
cauza lipsei de perioada -explic pacientei că este necesar aplicarea mineralizare) informaţii primite,
informaţii postoperatorie. pansamentului pe ochi pentru a evita manifestă încredere
manifestată prin orice traumatism accidental. în cadrele medicale.
frică. -explic necesitatea respectării planului Obiectiv atins.
de nutriţie.
19.02.2021

Nevoia de a Anxietate din Ca pacienta să Educ pacienta urmatoarele: Verific dacă Pacienta este
evita cauza externării aplice -regim alimentar; pacienta a înțeles satisfacută de
pericolele manifestată prin prescripţiile -să evite emoţiile şi frigul; informațiile primite. informaţiile primite.
lipsă de medicului în -să evite mişcările bruşte; Promite că va
cunoaștere. privinţa -să se prezinte periodic la control ; respecta întocmai
tratamentului şi -să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură; prescripţiile
a modului de -să nu se aplece 4-5 săptămâni pentru că îi va medicale.
viaţă. creşte tensiunea intraoculară şi poate Obiectiv atins.
compromite intervenţia.

41
 SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

DATA T.A. PULS RESPIRAȚIE TEMPERATURĂ DIUREZA SCAUN

15.02.2021 T.A-150/70 mmHg Puls-75 p/min R-20 r/min T-36.5˚C D- 1500 ML/ZI -1 Scaun normal
16.02.2021 T.A-140/70 mmHg Puls- 78 p/min R-17 r/min T-36,8˚C D- 1500 ML/ZI -
17.02.2021 T.A-130/80 mmHg Puls- 80 p/min R-17 r/min T-36.6˚C D- 1500 ML/ZI 1 Scaun normal
18.02.2021 T.A-140/80 mmHg Puls- 80 p/min R-19 r/min T-36.5C D- 1500 ML/ZI -
19.02.2021 T.A-135/80 mmHg Puls- 80 p/min R-17 r/min T-36.6˚C D- 1500 ML/ZI 1 Scaun normal

EXAMENUL DE LABORATOR

EXAMEN CERUT MOD DE RECOLTARE REZULTATE VALORI NORMALE

VSH Puncție venoasă 10mm/2 h 0-20/2 h
Hemoleucograma completă Puncție venoasă
Hematocrit Puncție venoasă 34,9 % 37-47 %
Hematii Puncție venoasă 35,9mil/uL 3.800-5.100x1000/mm3
Hemoglobina Puncție venoasă 10,5 g/dl 12,5-16,0 g/dl
Leucocite Puncție venoasă 8,4 x 1000/uL 4,0-10,5 x 1000/uL
Trombocite Puncție venoasă 405 x 1000/uL 150-450 x 1000/uL
Timp Quick Puncție venoasă 15 s 10-15 s
Grupa sanguină și R.H. Puncție venoasă 0I + 0I+
Ex.biochimie Puncție venoasă
Glicemie Puncție venoasă 99 mg/dl 70-110 mg/dl
Uree sanghină Puncție venoasă 39,8 mg/dl 10-50 mg/dl
Creatinină Puncție venoasă 0,8 mg/dl 0,5-1,2 mg/dl

42
 INVESTIGAȚII PARACLINICE

DATA EXAMENE CURENTE PREGĂTIREA PENTRU EXAMEN ÎNGRIJIRI PENTRU EXAMEN

15.02.2021 EKG Anunț pacienta, îi cer și obțin acordul, îi explic Ajut pacienta să se așeze în decubit
condițiile în care se va face examinarea, o asigur dorsal, să se dezbrace în regiunea
15 min repaus la pat și să-și relaxeze musculatura toracică, să se relaxeze timp de 15 min.
15 min.

ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

PERIOADA ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE

15.02.2021 – REGIM NORMAL Alimente: grase de origine animală, sărate,
condimentate, afumate, cafea, cacao, alcool.
19.02.2021

43
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE

15.02.2021 ATROPINĂ (picături) 3 pic./Instilatie Instilație
ALGOCALMIN ( fiole) 1f x 2ml x 2 / zi Injecție intramusculară
DIAZEPAM (comprimat) 1 cp x 2 mg /seara Cale orală (per os)
16.02.2021 EDEREM (comprimat) 1 cp x 2 mg /dimineața Cale orală (per os)
AERIUS (comprimat) 1 cp x 2 mg /seara Cale orală (per os)
17.02.2021 ALGOCALMIN ( fiole) 1f x 2ml x 2 / zi Injecție intramusculară
PRAZOLEX 0,25(comprimat) 1 cp x 2 mg x 2/zi Cale orală (per os)
DIAZEPAM (comprimat) 1 cp x 2 mg /seara Cale orală (per os)
18.02.2021 ALGOCALMIN ( fiole) 1f x 2ml x 2 / zi Injecție intramusculară
PRAZOLEX 0,25(comprimat) 1 cp x 2 mg x 2/zi Cale orală (per os)
DIAZEPAM (comprimat) 1 cp x 2 mg /seara Cale orală (per os)
19.02.2021 500ml soluţie perfuzabilă : Glucoză 5% 500 ml flx1/zi Injecție intravenoasă

44
 EVALUARE FINALĂ

Pacientă I.G. în vârstă de 72 de ani a fost diagnosticată cu Cataractă capsulară posterioară

O.D. la data de 15 Februarie 2021, în urma controlului oftalmologic și a semnelor subiective și
obiective ale pacientei. În aceeaşi zi a fost internată, respectiv luată în evidenţă.
Pe data de 16 Februarie, pacienta a fost operată de către medicul specialist, intervenţia
fiind una de succes.
Pe durata spitalizării, pacienta a beneficiat de servicii medicale de specialitate și de
confort maxim.
Pacientei i-au fost recoltate analize şi i s-a administrat un tratament corect, adecvat şi la
timp.
Obiectivele propuse au fost realizate cu succes şi tehnicile au fost făcute într-o perfectă
asepsie.
Pacienta a beneficiat de educaţie sanitară la externare.
Am preluat pacienta în data de 15.02.2021 acordându-i îngrijiri în funcţie de nevoile
afectate.
Încă de la început, am încurajat pacienta determinându-o să aibă încredere în echipa
medicală, am informat-o despre investigaţiile şi tratamentul ce urmează a fi efectuate.
Am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative care, după intervenţia chirurgicală prezintă
unele modificări, apoi revin la normal după 24 -38h. Am urmărit ca alimentaţia să corespundă
regimului postoperator, am explicat pacientei necesitatea respectării regimului igieno-dietetic
pentru menţinerea sănătăţii, am asigurat confortul şi igiena pacientei. Am ajutat la administrarea
tratamentului prescris de medic.
Am învăţat şi conştientizat pacienta în legătură cu regimul igieno-dietetic, evitarea
activităţilor fizice susținute, a mișcărilor bruște şi să revină la controlul medical peste 7 zile în
policlinică la cabinetul Oftalmologic.

45
 TEHNICĂ DE LUCRU

SPĂLĂTURA OCULARĂ

DEFINIŢIE - spălarea sacului conjunctival prin introducerea unei cantităţi de soluţie

antiseptică.
SCOP - terapeutic în procesele inflamatorii ale conjunctivitei pentru îndepărtarea secreţiei, cât
şi a corpilor străini.
MATERIALE NECESARE:
-sterile: pipeta, comprese, tampoane de vată, ser fiziologic, soluţie antiseptică
-nesterile: tăviţă medicală, tăviţă renală
-de protecţie: 2 şorţuri de cauciuc, prosop
IDENTIFICAREA PACIENTULUI
Se pregătesc materialele şi se transportă lângă bolnav.
PREGĂTIREA PSIHICĂ
Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii.
Se cere şi i se obţine acordul informat și scris.
PREGĂTIREA FIZICĂ
-se aşează bolnavul în poziţie şezândă , cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus-ochiul
sănătos va fi acoperit cu o compresă sterilă.
-se aşează tăviţa renală lipită de obraz şi ureche pe partea ochiului ce urmează a i se efectua
spălătura; o va susţine bolnavul sau va fi ajutat.
EFECTUAREA TEHNICII
-spălătura oculară va fi efectuată de două cadre medii: una menţine bolnavul în poziţia aleasă,
îl supraveghează şi susţine capul şi tăviţa renală, iar cealaltă efectuează spălătura.
-ne spălăm cu apă şi săpun, îmbrăcăm mănuşile
-se verifică temperatura soluţiei antiseptice de spălare
-se aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare
-se deschide cu degetele mâinii stângi fanta palpebrală
-se toarnă încet lichidul din pipetă în sacul conjunctival, evitând corneea
-se solicită bolnavului să mişte ochiul în toate direcţiile
-se repetă tehnica de mai multe ori
-se îndepărtează tăviţa renală
46
-se verifică prezenţa corpului străin în lichidul de spălătură.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

- Spălare cu apă şi săpun

-se aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului cu tampoane de vată
-se îndepărtează compresa sterilă care a protejat celălalt ochi
-se şterge faţa bolnavului cu prosopul curat şi se ajută să ia o poziţie cât mai comodă.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
-instrumentele folosite se spală, se dezinfectează și se pregătesc pentru sterilizare.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE
-traumatisme oculare cu ciocul undinei sau cu vârful pipetei, prin mişcări reflexe ale bolnavului
sau ale asistentei.
-infecţii sau diseminarea infecţiei la celălalt ochi.

ATENŢIE!!!!
PIPETA VA FI ŢINUTĂ LA O DISTANŢĂ DE 6-7 CM DE OCHIUL BOLNAVULUI PENTRU
A PREVENI TRAUMATIZAREA OCHIULUI PRIN EVENTUALELE MIŞCĂRI REFLEXE
ALE ACESTUIA SAU ALE ASISTENTEI.
LICHIDUL DE SPĂLĂTURĂ DE LA UN OCHI NU TREBUIE SĂ ÎL INFECTEZE PE AL
DOILEA.

47
 CAPITOLUL IV CONCLUZII
Am studiat acest caz diagnosticat cu CATARACTĂ şi am constatat că la pacienta
nevoile și tratamentul diferă, în funcţie de vârstă, complicaţii, mediul de viaţă.
În perioada preoperatorie trebuie ţinut cont de faptul că, intervenţia chirurgicală
reprezintă un eveniment deosebit în viaţa pacientului, care va fi simţită ca un şoc sau ca o
agresiune percepută în mod conştient sau inconştient.
Asistenta medicală trebuie să comunice cu pacienta despre starea sa, încurajându-o şi
ajutându-o, astfel să depășească sentimentul de neadaptare (frică de suferinţă, de a se trezi în
timpul intervenţiei chirurgicale, teama de a nu mai vedea.)
Stresul preoperator poate schimba comportamentul pacientei, acesta manifestându-se
prin: regresie, agresivitate, negarea realităţii, izolare în sine.
Am purtat discuţii încurajatoare cu pacienta, privind desfăşurarea actului chirurgical,
determinând-o să aibă încredere în echipa medicală.
Am înlesnit întâlniri cu alte paciente cu rezultate postoperatorii favorabile, ajutând
astfel pacienta să-şi depăşească sentimentele de neadaptare, şi să manifeste sentimente
pozitive, gândindu-se la dispariţia simptomelor de boală şi la perspectiva vindecării. Îngrijirile
acordate au constat în administrarea tratamentului medicamentos şi prelevarea probelor pentru
laborator cu rol delegat, precum şi monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative, urmărirea
alimentaţiei care să corespundă regimului recomandat de medic.
Am explicat pacienteei necesitatea respectării regimului igieno-dietetic pentru menţinerea
sănătăţii, educației sanitare, a obiceiurilor dăunătoare ca: alcool, tutun, cafea, precum şi
evitarea surmenajului psihic şi fizic.

48
 BIBLIOGRAFIE

• ALBU ROXANA MARIA - ,,Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, 1996.

• BALTĂ GEORGETA – AURELIA, METAXATOS ANTOANETA, KYOVSCHI

AGLAIA -,,Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983.

• BORUNDEL CORNELIU -,,Medicină internă pentru cadre medii”, Editura ALL,

Bucureşti, 2009.

• MINCU ION - ,,Alimentaţia omului bolnav”, Editura Medicală, Bucureşti, 1980.

• Doctor Marieta Dumitrache Conferenţiar - „Oftalmologie” –colecția Medicul de

familie, Editura Naţional.

• David M., Chiriceanu M .- „Oftalmologia în practică medicală”-, Editura Medicala1964.

• Olteanu M.-„Tratat de oftalmologie” vol. ÎI, Editura Medicală, 1989.

• VICTORIA ȘI FLORIN CHIRU - ,, Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului

sănătos şi bolnav – Nursing”, Editura Universul, Bucureşti, 2000.

• MOZES CAROL - ,,Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, 2006.

• NELTEZ H.FRANK -,,Atlas de anatomie umană”, Editura Callisto, ediţia a IV a.

• TITIRCĂ LUCREŢIA -,,Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali”, Editura

Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008.

• TITIRCĂ LUCREŢIA -,,Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii

medicali”, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2004.

• TITIRCĂ LUCREŢIA - ,,Urgenţe medico-chirurgicale” , Editura Medicală,

Bucureşti, 1993

49
 ANEXE

Figura 1-Globul ocular

Figura 2-ochi sănătos-ochi bolnav

50
51
52
53
54
55