Student: Ungureanu Maria Clara

Grupa-2

Pogromul de la Iași

( eseu)

Pogromul de la Iași a avut loc în perioada 27-30 iunie 1941 ( deși încadrările ca perioadă de
zile diferă) clasificându-se în categoria celor mai violente pogromuri din istoria României.
Fiind cea mai tragică și sângeroasă manifestare a antisemitismului din timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial, evenimentul s-a desfășurat în contextul colaborării României cu
Germania nazistă și a invaziei sovietice în Basarabia și Bucovina de Nord. Masacrul de pe
străzile ieșene și din curtea Chesturii a avut ca finalitate seara din data de 29 iunie 1941, însă
numărul victimelor a cunoscut o creștere continuă și accelerată utilizându-se ca formă de
exterminare noua metodă, cea a „ Trenurilor Morții”, cu un traseu prestabilit ( Iași- Călărași
și Iași- Podul Iloaiei).

Contextual, începutul războiului evidențiază o Românie aflată sub conducerea mareșalului

Ion Antonescu, aliată cu Germania în cadrul Axei ( formată din Germania nazistă- Italia
fascistă – Japonia Imperială).

Dimensiunea înspăimântătoare a pogromului este înregistrată în cadrul arhivelor istorice sub

amintirea masacrului de la gara din Iași. Mii de evrei au fost grupați, îmbarcați în trenuri de
marfă în condiții insalubre si inumane ( trenurile de marfă pentru transportul evreilor aveau
scopul de a produce supraaglomerare, înfometare și asfixiere). Supraviețuitorii au fost ulterior
direcționați în lagărele de exterminare sau de muncă forțată.

Consider că este important de amintit că în ciuda acestor evenimente dramatice, au existat

câteva personalități care au reușit să ajute cel puțin o mică parte a evreilor și să le curme
suferința. Cu mici excepții care au scăpat cu viață și care au recunoștință față de salvatori pana
în ziua de astăzi, majoritatea au pierit din ordinele și deciziile superiorilor, cu privire la
destinul lor. O personalitate demnă de amintit în acest sens este preotul Alexandru Șafran care
a oferit mâncare și adăpost evreilor chiar în timpul pogromului. Intervenția de a salva viețile
 Student: Ungureanu Maria Clara
Grupa-2

evreilor a reprezentat o reușită dar și un risc de o dimensiune absolut tragică în cazul nefericit
de a fi prins sau pârât.

Pedeapsa celor care se dovedeau a fi empatici sau corecți, celor care încercau sa ajute evreii
diferă însă preponderent avem aduse la cunoștință cele tipuri de pedepse și anume: 1. Detenție
și tortură;

2. Confiscarea de proprietăți și 3. Pedeapsa capitală, cea a morții.

În concluzie, aceste evenimente alcătuiesc un tablou trist, nefericit și sadic, strâns legat de
moarte și de multe ori de pierderea familiei. Au existat nenumărate cazuri în rândul copiilor,
evrei, rămași orfani, neajutorați și disprețuiți în continuare fără a se ține seama nevoilor lor.
Totuși, în ciuda acestor lucruri, putem zâmbi la amintirea celor care au ajutat cu riscul propriei
vieți, familiile evreiești.