hese aieeaen | ee a ae eee et Cem fee Ae Testud 7 10 puncte din oficiu Subiectul I 70 de puncte Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea r&spunde la cerintele formulate. TEXTUL 1 Azi e Intaia zi de scoala! Ca un vis au trecut la fara cele trei luni de vacanta! Mama m-a dus azi dimineafé la scoala Baretti, ca sa ma inscrie in clasa a Ill-a primaré; mi-era gandul tot la faré si ma duceam la scoala cu inima rea. Pe toate ulifele migunau copil; cele doua librarii erau pline de parinfi care cumparau: ghiozdane, caiete, condeie, $i in fafa scolii se gréméadise atata lume, incat portarul si politistul abia puteau sa tind oranduiala la poarta. [...] P&trunserém cu greu. Domni, doamne, femei din popor, mestesugari, ofiteri, bunici, servitoare: fiecare cu cate un copil de mand si cu certificatele de promovare in cealaltaé, umpleau sala $i scara, fac4nd atéta zgomot, incat pérea ca intrau Ia teatru. Revazui cu placere sala cea mare din etajul de jos, cu usile celor sapte clase, unde-mi petrecusem cei dintai trei ani de scoala. [...] Profesoarele nu mai stiau unde le statea capul. Pe fratiorul meu il inscrisesera in clasa profesoarei Delcati, pe mine in aceea a profesorului Perboni, la etajul de sus. La ora zece eram cu tofii in clasa: cincizeci si patru la numar, erau numai vreo cincisprezece sau saisprezece din camarazii mei din clasa a Il-a, intre care Derossi, acela care ia intotdeauna premiul |. Ce mica si tristé mi se péru scoala pe l4nga padurile si muntii unde-mi petrecusem vara! [...] Profesorul de acum e inalt si n-are barb, parul ji e carunt si lung, are o dunga adanca pe frunte. Glasul fi este gros, se uita tinté la noi ca si cum ar vrea sa ne ghiceasca gandurile. Nu rade niciodata! Eu imi ziceam in mine: ,Asta e abia ziua dintai, mai sunt inca noué luni! Ce de munca! Cate examene la sfarsitul Iunilor! Ce de ostenealé!” Imi paru bine ca gasii pe mama la usa $colii, cdci simteam nevoia de a mé arunca in brafele ei, Ea mi-a zis: — N-ai grija, Enrico, 0 sé invafam impreuna. Ma intorsei acasa cu inima buna. Ld De azi dimineata imi place gi profesorul nostru de acum. Pe cénd intram in clas, unde el se $i afla pe catedra, scolari de-ai lui, de acum un an, trecand pe la usa clasei noastre, se opreau putin, ca si-! salute. — Buna ziua, domnule profesor! — Buna ziua, domnule Perboni! Unii chiar intrau, ii strangeau mana si fugeau repede. Se vede ca ei il iubesc $i c& s-ar intoarce bucurosi la dansul. El le raspundea: — Buna ziua! Strangea mainile ce i se intindeau, dar nu se uita la nimeni, si ramanea serios dupa fiecare salutare; dunga de pe frunte i se adancea si mai tare; sta intors spre fereastra, uitandu-se la acoperisul casei din fafa; in loc de a se bucura de acele saluturi, prea ca se simfea mahnit. Dupa aceea se uité cu bagare de seam la fiecare din noi. Se pogori de pe catedra sine dict plimbandu-se printre banci. Vaézand pe un copil rogu la fata si cu 222 Evaluarea Nationala - Limba gi literatura romana =o |chipul plin de bubulife, inceta indata de a mai dicta, se opri, apucd obrazul baiatului cu mainile, il privi ad&ne, il intrebé ce are si-i pipai fruntea, ca sé vada daca arde. In timpul acesta, un baiat, care statea la spatele lui, se ridic& $i incepu sé se strambe la el. El se intoarse fara de veste, baiatul se opri repede si-$i pleca usor capul, astepténdu-si pedeapsa. Profesorul ii puse 0 mana pe cap $i fi zise numai atat: — S& nu mai faci asa! Apoi se sui iar pe catedra si incepu sa dicteze. Cand sfarsi de dictat, se uita catva timp la noi fara a vorbi si apoi ne zise incetinel cu glasul lui cel gros, dar bland: —Ascultati, copii! O s& petrecem un an impreuna, sa ne silim in toate chipurile, ca sé- petrecem bine. invatati si fii buni! Eu n-am familie! Voi sunteti familia mea! Acum un an traia inca biata mea mama: a murit si ea. Am raémas singur! Va am numai pe voi pe lumea aceasta! Nu mai am alta dragoste, alt gand, decat al vostru! Fifi voi copii meil Eu va iubesc; iubiti-mé si voi pe mine! N-as dori sa ma vad silt ca sé pedepsesc nici macar pe unul din voi. Aratati-mi ca sunteti baiefi de inima. Scoala noastra sé fie 0 familie; voi sa fiti mangdierea si fala mea. Nu va cer s4-mi fagaduiti acestea prin vorbe; sunt sigur ca in inima voastra fiecare din voi a si raspuns ,da’; de aceea va si multumesc! Tocmai atunci intr portarul, ca s& sune sfarsitul orei. lesiré cu tofii tn liniste. Baiatul care se strambase la spatele profesorului se apropie de el $i fi zise cu sfiala: —lertati-ma, domnule profesor! Profesorul i! séruta pe frunte gi-i raspunse: — Du-te, fatul meu! Edmondo De Amicis, Cuore, inima de copil TEXTUL 2 Bunicii mei erau invatatori si ma luau uneori cu el, intotdeauna insofita de Jeana, care avea grijé s& nu ma mise, sé nu deschid gura. Noi stéteam in ultima banca, avand perspectiva larga asupra tuturor cefelor. Stiam atat de pufine lucruri pe-atunci, incat orice mi se parea un miracol — miscarea capetelor $i forma pantofilor ma fascinau, iar tabla neagra constituia o culme greu de atins. Ziua de 15 septembrie era, desigur, un eveniment in familia noastra si-mi amintesc bine cteva lucruri. in primul rand, careul perfect din curtea scolii, facut din copii imbracati in uniforme albastre, deasupra caruia vad in minte cerul inalt si senin, care imi aducea lacrimi in ochi pe tot parcursul festivitatil. Nu pastrez printre amintiri un inceput de $coala ploios, desi cred c-au fost multe, ci doar cerul din care picura inc& visul verii. 15 septembrie insemna sfarsitul zilelor libere, din care nu mai ramanea decat 0 fagie albastra, reflex al unui timp intangibil. Tot din curte, {in minte linistea care se lasa de indata ce aparea directorul scoli, poreciit ,Pionierul” — devenit personaj in ,Fantoma din moara”. Era un tip inalt, cu dinti perfecti, incat astaézi nu-mi mai amintesc ce ochi avea, ori ce nuante se desféceau din glasul lui, insa as putea sé-i descriu foarte bine dinti: lungi, impozanti. Peste careu se [asa o liniste fara explicatie, ceva electrizant si aproape magic, incat puteam sé jur ca toate inimile $colarilor erau doldora de furnici si viespi. Abia dupa aceea imi vin in memorie clasele: dusumeaua proaspat curdtatd, mirosind a petrol, sobele uriage, de fonta, cu o pajuré intiparité pe burti si, bineinfeles, Teste 223 aa b&ncile, care aratau neatinse in prima zi. Erau banci lungi, de patru locuri, formate dintr-o scéndura simpla, pe care ne asezam, si un pupitru, cu loc special pentru c&limara, cu scobitura pentru creioane. Pe la jumatatea lunii octombrie, aceleasi banci deveneau de-a dreptul posace. Dar chiar si-asa, mai pastrez cu placere amintirea primei mele banci, o scéndura de lemn lustruit, ca un sdpun ajuns Ia final. Prin clasa a Ill-a ne-au adus banci clampanitoare, cu scaunel pliant, care facea zgomot cand te ridicai de pe el. Vechile banci au fost puse pe foc. Doina Rusti, Careul perfect si scolarii cu inimi doldora de furnici gi viespi, adevarul.ro A 4. Transcrie, din textul 1, doua marci ale subiectivitatii. 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzéitoare réspunsului corect, valorificand informatille din textul 1. Profesorul clasei a Ill-a se numea a)Perboni. _b) Delcati. ~—¢) Derossi. dd) Enrico. Raspunsul corect: (_), 2 puncte 3. Scrie in casett litera corespunzétoare raspunsului corect, valorificaind informatiile din textul 1. Profesorul actual le marturiseste cA a) nu radea niciodata. c) urma sa plece din scoala. b) voia s& pedepseasca elevii. d) elevii erau familia sa. R&spunsul corect: (_]. 2 puncte 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. _ Textul 2 prezinta amintiri din prima zi de scoala, din perspectiva a) naratoarei. b) autoarei.¢) bunicilor. —_d) Pionierilor. Raspunsul corect: ‘1 2 puncte 5. Noteaza ,X" in dreptul flecdrui enunt pentru a stabill daca este adevarat sau fals, bazandu-te Pe informatille din cele doua texte, e pence Textul 1 Enuntul ‘Adevarat I Fals Paznicul se straduia de unul singur s& faca ordine la poarta scolil, Clasa a Ili-a avea 64 de elevi. [Enrico a inceput sa-i aprecieze profesorul. | J Textul 2 L Enuntul ‘Adevarat| Fals | in prima zi de scoala, elevil erau Imbracati in uniforme negre. L Scolari aveau inima ,doldora de furnici si viespi din cauza frici 15 septembrie marca finalul zilelor libere. 224 Evaluarea Nationala - Limba si literatura romana6, Precizeaza, in doua —trei enunturi, o trasaturd a baiatului, identificata in fragmentul de mai jos, si mijlocul de caracterizare, ilustrandu-1 cu o secventa: Eu imi ziceam in mine: «Asta e abia ziua dintai, mai sunt incd noua luni! Ce de munca! Cate examene la sfarsitul lunilor! Ce de ostenealail» Imi paru bine ca gasii pe mama la usa scoli, cci simteam nevoia de a ma arunca in bratele ei.”. 6 puncte 7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un element de continut. 6 puncte 8. Crezi c& educatia primita la scoala este o comoara nepretuita? Motiveaz&-ti raspunsul, in 50 ~ 100 de cuvinte, valorificand textul 2. 6 puncte Teste 225— 9. Asociaza fragmentul din Cuore, inima de copil de Edmondo De Amicis cu un alt text literar studiat la clasa sau citi ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 ~ 100 de cuvinte, o valoare _ culturala/morala comuna, prin referire la cate 0 secventa relevanta din fiecare text. | 6 puncte 1. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. in cuvantul ,domni’, ,i" este a) vocala. c) sunet devocalizat. | b) consoana. d) semivocala, Raspunsul corect: (_) 2 puncte 2. Scrie in caseté litera corespunzatoare raspunsului corect. Structura in care exista un cuvant format prin conversiune este | a) .[...] copii imbracati in uniforme albastre”, b) ,[...] orice mi se parea un miracol ¢) ,Erau banci lung (...)’ 4) , Vechile banci au fost puse pe foc.”. Raspunsul corect: (_]. 2 puncte . Scrie in caseta litera corespunzatoare rspunsului corect. Enuntul seris corect este a) Aramil copacii vegheau drumul spre scoala, b) Aramil copaci vegheau drumul spre scoala. ¢) Aramili copaci veghiau drumul spre scoala. 4) Ardmiii copaci vegheau drumul spre scoala. R&spunsul corect: 2 puncte 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Antonimul expresiei subliniate in enuntul ,Arata{i-mi c& sunteti baieti de inima,” este a) rau. ¢) lenesi. b) ai. 4d) harnic. Raspunsul corect: e 2 puncte 226 Evaluarea Nationald - Limba gi literatura romana5, Precizeaza valoarea morfologica a cuvantului subliniat in enuntul ,Apoi se sui jar pe catedra siincepu s& dicteze..” si alc&tuieste un enun{ in care sa aiba alta valoare morfologica, pe care vei preciza. 6 puncte 6. Alc&tuieste un enunt imperativ, in care cuvantul subliniat in enuntul ,De azi dimineata imi place si profesorul nostru de acum.” sa indeplineasca alta functie sintactica, pe care o vei preciza. 6 puncte 7. Noteaza un tip de raport sintactic, identificat in fraza urmaitoare: ,Profesorul de acum e inalt sin-are barb, parul fi e cdrunt si lung, are o dunga adanca pe frunte.”. 6 puncte 8. Rescrie enuntul de mai jos, corectand greselile de orice natura. 6 puncte La ora doisprezece, baiatul a cdrui profesor s-a schimbat $i care programul $colar al anului acela il speria a plecat acasé pentru a gasil solutia cea mai optima. Subiectul al II-lea 20 de puncte Redacteaza o scrisoare, de minimum 150 de cuvinte, adresata unui cadru didactic, in care s&-i multumesti pentru rolul sau in formarea personalitafii tale, inserand in mesaj cel putin o secventa narativa si una descriptiva. Data redactarii scrisorii este 12 iunie 2023, iar numele tau este Mihai/Mihaela Georgescu. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + confinutul compunerii - 12 puncte + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului — 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala — 4 punct; claritatea exprimarii ideilor ~ 1 punct; ortografia - 1 punct; respectarea normelor de punctuatie — 1 punet; lizibilitatea — 1 punct). Nota! Compunerea nu va fi precedata de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte gi dezvolta subiectul propus. Teste 227