Sunteți pe pagina 1din 38

CURS 5

MECANICA CONSTRUCIILOR
Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu

STATICA SOLIDULUI RIGID

CONDITIILE DE ECHILIBRU ALE SOLIDULUI RIGID


Solidele rigide sunt corpuri indeformabile, distanta dintre doua puncte aparinnd solidului rmnnd invariabila, indiferent de mrimea si natura solicitri. Un rigid este liber daca poate ocupa orice poziie in spaiu, aceasta fiind determinata numai de forele care acioneaz asupra lui. Pentru determinarea poziiei in spaiu a unui solid liber este necesar si suficient sa se cunoasc poziia, fata de un sistem de referina, a trei puncte necoliniare A, B, C, si poate fi definita astfel:

CONDITIILE DE ECHILIBRU ALE SOLIDULUI RIGID

Un rigid liber in spaiu are 6 grade de libertate

In plan este necesar sa se cunoasc poziia a doua puncte A si B. Deoarece distanta AB este constanta, rezulta ca rigidul liber in plan are 3 grade de libertate.

Pentru ca un sistem de fore care acioneaz asupra unui solid rigid liber s fie n echilibru este necesar i suficient ca ntr-un punct arbitrar din spaiu rezultanta sistemului de fore i momentul rezultant fa de punctul respectiv s fie egale cu zero: Relaiile vectoriale prezentate mai sus conduc la ecuaiile scalare de echilibru prezentate in continuare. In cazul sistemelor de forte in spaiu se pot scrie 6 ecuaii scalare, 3 ecuaii de proiecie si trei ecuaii de momente:

In cazul sistemelor de forte in plan (de exemplu in planul xOy) se pot scrie 3 ecuaii scalare de echilibru, 2 ecuaii de proiecie si o ecuaie de momente:

In cazul sistemelor de forte paralele (de exemplu cu axa Oz): In cazul sistemelor de forte concurente (se considera punctul de concurenta originea O a sistemului de axe) raman urmtoarele 3 ecuaii scalare: In cazul unui sistem de cupluri rmn distincte numai ecuaiile de momente:

ECHILIBRUL RIGIDULUI SUPUS LA LEGATURI IDEALE


In natura, corpurile materiale sunt legate de mediul nconjurtor prin obligaii de natura geometrica pe care trebuie sa le satisfac diferitele puncte (obligaia unuia sau mai multor puncte ale solidului de a se afla pe suprafee, curbe sau in anumite puncte din spaiu). Legtura este o condiie geometric impus care restrnge libertatea de micare a unui solid rigid sau a unui sistem de solide rigide.

AXIOMA LEGTURILOR
Orice legtur poate fi suprimat i nlocuit cu o for sau cu un sistem de fore numit reaciune(i) care acionnd asupra corpului produce acelai efect mecanic ca i legtura nsi.
Sub aciunea forelor exterioare efectiv aplicate si a forelor de legtura, solidul poate fi considerat si tratat ca atare, iar condiiile de echilibru se exprima prin relaiile:

In aceste relaii se introduc in plus, ca necunoscute, reaciunile.

Din punct de vedere al proprietilor fizice, legturile se clasifica in: legturi lucii sau ideale, unde frecrile sunt neglijate; legturi aspre sau cu frecare, care n fapt sunt legturile reale.

Din punct de vedere al rolului funcional, legturile solidului rigid frecvent utilizate n mecanica tehnic se clasific n: -reazeme simple; -reazeme articulate; -sferic; -cilindric; -ncastrarea; -legturile prin fire sau bare.

Reazeme simple
- sunt anulate posibilitile de translaie pe direcia reazemelor. Daca un solid rigid este obligat sa se gseasc pe o curba sau o suprafaa, fiind mpiedicata deplasarea acestuia dup direcia unei normale la curba sau dup direcia normalei la suprafaa, dar fiind posibile deplasarea dup direcia tangentei sau in plan tangent si rotirea in jurul punctului considerat, se spune ca legtura reprezint un reazem simplu.

Reazeme simple

Reazeme simple

Reazeme articulate
Articulaia este legtura care obliga un punct al unui solid sa se gseasc intr-un punct fix in spaiu. Articulaia poate fi: - sferic: sunt anulate solidului rigid 3 grade de libertate lsnd posibile numai rotaiile acestuia n raport cu axele rectangulare ale sistemului (sistem de forte in spaiu); - cilindric: sunt anulate doua din cele trei grade de libertate ale solidului; singura posibilitatea pe care o are corpul este o rotaiei n jurul unei axe perpendiculare pe planul forelor (sistem de forte in plan).

Reazeme articulate

Reazeme articulate

Reazeme articulate

ncastrarea
ncastrarea este legtura care suprim unui rigid toate gradele de libertate. Corpul nu mai are nici o posibilitate de micare.

ncastrarea

ncastrarea

TIPURI DE LEGTURI I REACIUNILE AFERENTE

ECHILIBRUL RIGIDULUI SUPUS LA LEGTURI CU FRECARE


In realitate, corpurile prezint legturi aspre sau cu frecare, care impiedic in anumite limite orice fel de micare. n cazul legturilor cu frecare, apar la contactul dintre corpuri urmtoarele reaciuni: fora de frecare de alunecare, situat n planul tangent la contact, dirijat n sens contrar micrii sau tendinei de micare, de valoare variabil:

unde este coeficientul de frecare la alunecare; reciunea normal pe planul tangent comun N;

cuplul de frecare la rostogolire, avnd momentul, Mr , opus sensului micrii sau tendinei de micare de rostogolire, de valoare variabil:

unde s este coeficientul de frecare la rostogolire;

cuplul de frecare de pivot, avnd momentul Mp opus micrii de pivotare sau tendinei de micare de pivotare:

unde M1 se determin experimental de la caz la caz.

frecarea intr-o articulaie: se manifesta printr-un moment de sens contrar care tinde sa roteasc corpul fata de articulaie. Mrimea momentului de frecare din articulaie variaz de la zero la valoarea f|N|a, unde |N| reprezint mrimea reaciunii din articulaie, a raza articulaiei si f un coeficient de frecare de alunecare determinat experimental.

STATICA SISTEMELOR DE CORPURI


Se numete sistem de corpuri un ansamblu de corpuri legate intre ele prin articulaii sau reazeme simple si legate de mediul nconjurtor prin reazeme simple, articulaii si/sau ncastrri. Forele care acioneaz asupra unui sistem de corpuri pot fi clasificate astfel: - forte exterioare date; - forte exterioare de legtura din legturile cu mediul exterior (reaciunile din A si B); - forele interioare de legtura dintre corpuri (legturile din C si D).

Prin compararea numrului ecuaiilor de echilibru (3n) cu numrul forelor de legtura exterioare si interioare (N) necunoscute, se pot identifica urmtoarele clase de sisteme de corpuri: sisteme static determinate: N=3n; sisteme static nedeterminate: N>3n; mecanisme: N<3n; unde n = numrul de corpuri al sistemului.

n studiul echilibrului sistemului ne intereseaz: valorile parametrilor independeni care determin poziia de echilibru a sistemului; reaciunile legturilor exterioare la care este supus sistemul; interaciunile reciproce. Pentru rezolvarea acestor probleme, studiul echilibrului sistemelor de corpuri poate fi efectuat prin mai multe metode la baza crora stau urmtoarele teoreme: a) teorema solidificrii: pentru ca un sistem de solide rigide s fie n echilibru este necesar ca torsorul forelor exterioare, efectiv aplicate sistemului, s fie nul n raport cu orice pol O; b) teorema echilibrului prilor: dac un sistem de corpuri rigide se afl n echilibru sub aciunea forelor exterioare i de legtur care i sunt aplicate, atunci i o parte oarecare a sistemului se va afla n echilibru sub aciunea forelor exterioare i a reaciunilor aplicate prii considerate.

Se pot defini trei tipuri de probleme: fiind date forele exterioare care acioneaz asupra sistemului de puncte materiale s se determine poziia de echilibru a punctelor materiale ale sistemului; fiind dat poziia punctelor care formeaz un sistem n echilibru, s se determine forele care acioneaz asupra acestui sistem; probleme mixte referitoare att la poziia de echilibru, ct i la forele de legtur.

Etapele de lucru n rezolvarea acestor tipuri de probleme sunt urmtoarele: se traseaz schema static n care se izoleaz partea a crui echilibru se studiaz eliminnd legturile pe care le are partea considerat cu celelalte corpuri din sistem i cu corpurile exterioare sistemului; se reprezint forele exterioare date care acioneaz numai asupra prii izolate i reaciunile legturilor suprimate n baza axiomei legturilor i avnd n vedere principiul aciunii i reaciunii cnd se trece de la un corp la altul; se evideniaz parametrii geometrici care determin poziia de echilibru a prii izolate n raport cu un sistem de referin ales; se scriu ecuaiile de echilibru pentru poriunea izolat, admind ipoteza solidificrii i teorema echilibrului prilor; se analizeaz rezultatele.

APLICAIA 1:
S se determine reaciunile din bara cotit (cadrul incomplet) alctuit din bare rigide ca n figura de mai jos. Caz numeric: l=4,0m; h=3,0m; P1=2kN; P2=1kN; Mc=4kNm.
y l/2

O x

Se reprezint schema cadrului cu ncrcrile i cele trei reaciuni necunoscute. Se scriu cele trei ecuaii de echilibru.

Caz numeric:

Verificare:

APLICAIA 2:
S se determine reaciunile din reazeme pentru sistemul de bare din figura de mai jos. Caz numeric: p=5kN/m; a=1m.
2 N2

V2

a
1

R=2pa

V1

1,5a

1m