funcţionale încorporate în construcţiile ridicate vor ţine seama de specificul, de tradiţiile zonei criterii circulaţia, sa condiţioneze în mod rapid

od rapid în acest sens de un exemplu: celebra piaţă

de înaintaţii noştri pe malurile Dîmboviţei. respective. Pe viitoarea Cale Dudeşti, de pildă, optimizarea transportului urban. San Marco din Veneţia s-a închegat într-o
Dealtfel, preocuparea de a păstra tot ce era vor fi amplasate incinte cu o variată activitate S-a discutat apoi foarte mult despre respectul perioadă de aproximativ o mie de ani şi asta
valoros în trecut şi-a pus pecetea asupra vastei meşteşugărească. Nu am în vedere ateliere- pe care îl datorăm tradiţiei noastre urbanistice deoarece ideea iniţială s-a dovedit atît de elastică
acţiuni care a dus, în ultim ii ani, la transformarea muzeu. ci unităţi de deservire înzestrate cu cel şi arhitecturale. Nu se poate construi un oraş îneît a permis programe şi adaptări ulterioare.
Bucureştiului într-un mare oraş modern. Şi nu mai modem utilaj. Nu avem nevoie de un oraş- nou, modern, anulindu-se ceea ce este pină la ora A face un plan de sistematizare înseamnă a-l
un mare oraş oarecare, ci capitala României muzeu, ci de o capitală pulsînd de viaţa acestui actuală bun şi reprezentativ in materie de arhitec­ proiecta în viitor, susceptibil unor soluţii nova­
socialiste. Se ştie că o serie de monumente au sfîrşit de secol al în n o irilo r! tură, fără valorificarea înţeleaptă a fondului toare, capabil să iniţieze o lucrare de lungă
fost restaurate, iar unele vestigii ale trecutului, Sistematizarea Capitalei are în vedere pune­ construit Un oraş fără istorie este un oraş durată, cu o finalitate controlată, în care orice
de pildă zona Curtea Veche, au fost nu numai rea în valoare a vestigiilor de interes arhitecto­ bastard, o creaţie artificială. Capitala investiţie ulterioară să-şi găsească locul. Dar
readuse la lumină, ci şi proiectate, ca să spun nic şi artistic. Un exemplu: ansamblul Văcă­ Braziliei rămîne un experiment notabil, dar asta cere răbdare şi... tutun. Cere proiecte
aşa, în circuitul vieţii cotidiene. Completarea reşti. cu faimoasa mînăstire, la a cărei restaurare un simplu experiment. A construi judicios aprofundate, gîndite cu minuţiozitate. Cei care
Universităţii bucureştene în spiritul vechii arhi se lucrează intens. înseamnă a realiza o interferenţă fericită între au început să lărgească înainte de război Calea
tecturi, lucrările destul de complexe efectuate în zona Mărţişorul, lîngă Palatul .sporturilor spaţiul construit şi noile clădiri proiectate. Victoriei au marcat dimensiunile viitoarei artere
în interiorul şi exteriorul Ateneului Român sínt şi culturii, ne preocupăm ca noile ansambluri Pe plan mondial, soluţiile adoptate sínt astăzi prin cîteva edificii mari, ridicate de-a lungul
doar cîteva exemple care ilustrează această dinspre Şoseaua O lteniţei şi Calea Văcăreşti să foarte asemănătoare, deoarece arhitectura este unui nou aliniament, lăsînd în sarcina urmaşilor
preocupare. nu «acopere», ci, dimpotrivă, să scoată în relief tributară metodelor de construcţie rapide şi demolarea clădirilor vechi, vîrîte în coasta
Mă refeream mai înainte la valoarea faimoasa casă a lui Arghezi, cu nu mai puţin fai­ puţin costisitoare, dar măiestria constă tocmai străzii. Şi opera s-a perfectat în timp. Nimic nu
funcţională a vechilor clădiri — continuă inter­ moasa ei grădină. Poate exemplul va părea minor, în crearea unei armonii între nou şi vechi. se poate face de la o zi la alta. Este nevoie să
locutorul nostru. Nu trebuie uitat că din cauza dar eu nu-l consider aşa. Banca pe care Arghezi Sîntem întru totul de acord să fie scoase din examinăm casă cu casă pentru a decide ce vom
vicisitudinilor istoriei, Bucureştiul, deşi dăinuie discuta cu Sadoveanu despre trecutul, prezentul perimetrul central al Capitalei clădirile mizere, demola şi ce va trebui să păstrăm, dar acest
de veacuri, numără relativ puţine monumente şi viitorul literelor româneşti, casa în care s-au dar nu sîntem de acord cu demolarea fără lucru trebuie să devină evident şi pentru factorul
vechi. Ocupaţia străină, desele pustiiri şi devas­ născut stihuri nemuritoare reprezintă o moşte­ discernămînt. Sistematizarea Bucureştiului — de decizie, de avizare, nu numai pentru
tări la care a fost supus nu au creat, fireşte, con­ nire preţioasă, pe care noul nu poate, nu trebuie a precizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — tre­ arhitectul sau urbanistul proiectant. Avem nevoie
d iţii propice pentru dezvoltarea urbanistică. s-o ignore. buie să se realizeze în contextul păstrării de o Capitală cu o puternică personalitate arhi­
Abia de la sfîrşitul secolului XVIII şi în secolul Construirea în plin centrul Capitalei, fără specificului oraşului, aşa cum s-a construit el tectonică, un oraş care să întrupeze gindurile,
XIX putem vorbi aci de o arhitectură civilă în demolări inutile, impune modificări şi în tehnica în decursul anilor Or, din păcate, nu puţine sensibilitatea, tradiţiile valoroase, aspiraţiile şi
adevăratul înţeles al cuvîntului. Mai precis: o de construcţie. Pînă acum în noile cartiere se sínt proiectele prezentate care fac abstracţie bunul gust ale poporului nostru şi nu de unul cu
arhitectură a tîrgoveţilor. Dar dacă oraşul nos­ lucra în sistemul panourilor mari prefabricate, de aceste adevăruri de necontestat. De ce să faţade stereotipe, repetate in serie.
tru nu dispune de cartiere şi monumente vechi al diafragmelor de beton armat — tehnică per­ facem tabula rasa din bulevardele Ştefan cel Arhitectura trebuie să rămînă o repre­
de multe, multe sute de ani, el a moştenit însă fect adecvată construirii pe «teren gol». în ade­ Mare, Titulescu şi Mărăşeşti, din străzile Tunari. zentativă scenă a istoriei naţionale, deoarece
o serie de zone caracteristice, a căror prezer­ văr, industrializarea şi prefabricarea conduc, în Calea Moşilor, Calea Călăraşi? Pretutindeni dintre toate mesajele sosite din trecut, cele
vare se impune din considerente istorice, cultu­ acest caz, la o importantă reducere a preţului există şi clădiri care merită să fie păstrate mai elocvente, mai sugestive, sínt întruchipate
rale şi utilitare. de cost. Există însă şi un dezavantaj: marile A gîndi restructurarea urbanistică a unor zone tocmai în faţadele şi armonia arhitectonică a
Să vă dau o cifră care poate va surprinde, dar panouri nu permit adaptările reclamate de «pă­ întinse înseamnă a prefigura remodelarea lor localităţilor noastre urbane şi rurale.
care spune totul: în 1975 — an care se situează trunderea în centru». Să presupunem că pc o pe o perioadă de timp îndelungată. Mă voi folosi L IV IU T IM B U S ■
la capătul unui deceniu în care ritm ul construc­ anumită stradă există de acum o serie de con
ţiilo r în Capitală a atins cele mai înalte cote strucţii pe care intenţionăm să le menţinem
din istoria noastră — 45% din locuinţe o for­ Or. noile blocuri nu trebuie să spargă unitatea Nici un oraş, în reînnoirea sa formală, nu poate
mează casele fără e ta j! Deoarece în ultim ii 10-15
ani în Capitală s-au construit, practic, numai
arhitectonică e xiste nt! Mă refer atît la numărul
etajelor, cit şi la expresivitate,la detaliile arhi­
şterge cu buretele însemnele de preţ ale propriei
blocuri, putem deduce că aproape o jumătate tectonice etc. Aceste necesităţi nu ne o l 'gă să biografii
din bucureşteni trăiesc în case vechi. Să nu de­ renunţăm la avantajele incontestabile pe care le
duceţi că aceste locuinţe ar fi im proprii: din presupune prefabricarea. Soluţia? Utilizarea nu Din punct de vedere urbanistic şi arhitectural. componentă. Din păcate, pentru zona centrală
621 000 unităţi de locuit cit numără Bucureştiul de mari panouri, ci de elemente industrializate Capitala noastră ridică probleme deosebit de a celui mai mare oraş din ţară nu s-au pus la
în momentul de faţă, 410 000 beneficiază de tot stîlpi, grinzi, planşee, panouri de faţadă diver­ complexe, a căror abordare şi rezolvare pre­ punct studiile necesare. Acest lucru a reieşit
confortul modern. Chiar luînd în consideraţie sificate ş.a.m.d. Cu aceste elemente se pot supun efortul îndelungat al unui mare număr de nu numai din discuţiile în cadrul C.P.M.B. sau al
procentajul de locuinţe lipsite de acest confort asambla cele mai variate tipu ri de locuinţe in specialişti din diverse domenii de activitate. Uniunii Arhitecţilor, dar şi din modul în care
şi deci care, încetul cu încetul, vor ceda locul funcţie de specificul locului, deci de necesitatea Sinteza cercetărilor şi studiilor revine, de regu­ sa înţeles renovarea perimetrului comercial
unor construcţii moderne, cifrele de mai sus diversificării. Pe scurt, metodele bune pentru lă, urbaniştilor şi arhitecţilor care o transpun Lipscani, amplasarea unor hoteluri, a unor maga­
evidenţiază existenţa unui preţios fond locativ construcţia unui cartier ca Balta Albă, să spu­ în ceea ce se cheamă schiţa de sistematizare. zine universale, a unor clădiri administrative etc.
mai vechi care trebuie păstrat. nem, nu mai pot fi aplicate pe strada Vasile A lua în discuţie schiţa Capitalei este o încer­ O iniţiativă precum cea a revistei «Arhitectura»,
Desigur, este prea devreme pentru a expune Alecsandri, unde ne aflăm acum. Mare parte din care dificilă, delicată. Preluînd însă unele idei de a aborda sistematic problema, n-a fost spri­
toate concluziile practice care se desprind pen­ proiectele pe 1976, întocmite de institutul discutate în cercurile de specialitate, s-ar putea jinită de instituţiile interesate, ba din contră. O
tru urbaniştii Capitalei în urma şedinţei de lucru nostru, se bazează tocmai pe aceste structuri evidenţia, printre multele aspecte (pozitive si serie de încercări realizate de studenţii de la
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 24 februa­ care permit mari variaţii pe înălţimi şi pe fron­ negative), în general cunoscute, două mai puţin Institutul de arhitectură «Ion Mincu» ar merita,
rie. în adevăr, o serie de proiecte urmează să turi — a încheiat interlocutorul nostru, arhi­ conturate, dar legate de specificul aşezării, în­ la rîndul lor, o cercetare mai atentă. Este ade­
fie îmbunătăţite în urma indicaţiilor date şi să tectul Constantin Jugurică. cadrarea schemei în teritoriu şi abordarea rela­ vărat, s-a construit mult în oraş, ceva mai puţin
fie puse în discuţia cetăţenilor şi a specialiştilor, Bineînţeles, problemele abordate de tova­ ţiei centru-periferie. Schiţa de sistematizare în zona centrală, dar ceea ce s-a realizat nu a
dar cred util să expun cîteva din preocupările răşul Nicolae Ceauşescu în discuţia cu specia­ propusă de proiectanţi ia în considerare dez­ condus la închegarea unor ansambluri reprezen­
institutului nostru care au în vedere armoniza­ liştii şi edilii Capitalei au fost foarte numeroase. voltarea radial-concentrică a Capitalei, oare­ tative coerente.
rea construcţiilor viitoare cu cele existente şi, Nu ne-am putut referi.în scurta convorbire rela­ cum în contradicţie atît cu situarea în reţeaua Absenta unui plan unitar de dezvoltare a zo­
în final, sistematizarea raţională a întregului tată mai sus. decît la cîteva din ele. Aceste pro­ naţională de localităţi, cît şi cu caracterul peisa­ nei centrale a Capitalei pune probleme dificile
municipiu. bleme vor forma obiectul a numeroase propu­ jului străbătut pe direcţia NV-SE de cele două fiecărui autor de proiect, complică stabilirea
Marile artere de circulaţie care vor fi mobilate neri nu numai din partea specialiştilor, ci şi a cursuri de apă (Colentina şi Dîmboviţa). Or. modalităţii celei mai potrivite pentru amplasa­
cu noi construcţii vor urmări traseele existente. cetăţenilor. Fiindcă, ia urma urmei, ei, bucu- se ştie că adaptarea unei scheme la condiţiile mentele libere, determină adesea renunţarea la
Nu se vor efectua demolări doar de dragul reştenii, au cel mai greu cuvînt de spus în ceea specifice aşezării conferă acesteia o imagine diverse clădiri existente, uneori fără valoare
de a avea artere drepte! N-ar fi raţional şi ce priveşte viitorul oraşului lor, al «oraşului proprie, particulară, care se răsfrînge şi în rezol­ deosebită luate izolat, dar conturînd, în ansam­
nici economic în diverse zone se va construi amiral» al României noi. vările de detaliu. blu, imagini urbane tipice pentru Bucureşti. în
masiv: 34 000 apartamente vor fi date în folo­ L IO N E L N IŢ E S C U ■ Problema relaţiei centru-periferie are, la fond. sacrificarea unor clădiri, precum Muzeul
sinţă în acest an, 150 000 în cincinalul v iito r; ele rîndu-i, un istoric Imperativul realizării unui Simu, Casa Maiorescu, Casa Luchian e t c , s-a
număr cît mai mare de locuinţe. în condiţii con­ dovedit sau se va dovedi fără folos şi putea fi
venabile, a condus la apariţia marilor sectoare
A r h ite c t p ro f. C E Z A R L Ă Z Ă R E S C U : marginale Titan, Drumul Taberei, Berceni şi la
evitată în condiţiile unei proiectări atente, ce
consideră concomitent ansamblul şi detaliul.
Avem nevoie de o Capitală, de un oraş care să întrupeze neglijarea temporară a zonei centrale. Unii
apreciază această desfăşurare a lucrurilor ca
Cîteva inspirate exemple confirmă afirmaţia:
blocurile Mioriţa şi Scala, extinderea M C E.,
sensibilitatea, tradiţiile valoroase, aspiraţiile şi bunul avantajoasă,şi pînă la proba contrarie — adică locuinţele păstrate pe Magistrala Cantemir,
pînă la realizarea unor ansambluri centrale —
gust ale poporului nostru şi nu de unul cu faţade au, poate, dreptate. Modul în care însă zona
Inserarea bisericii Creţulescu în ansamblul Pie­
ţei Sălii Palatului.
centrală a Capitalei a început să fie construită
stereotipe, repetate în serie ar trebui să pună multă lume pe gînduri: dacă Nici un oraş. în reînnoirea sa formală, nu
din punct de vedere arhitectural noile magazine poate şterge cu buretele însemnele de preţ ale
Sîntem m artorii unor remodelări ţiile şi recomandările făcute cu acest prilej universale, hotelurile etc. sínt lăudabile, felul propriei biografii! în anul 2000, Capitala îşi va
urbanistice, evidente mai cu seamă în perimetrul dc secretarul general al partidului nostru, în care ele au fost amplasate în oraş nu este cel putea confirma modernitatea numai în compa­
central al Capitalei, o veritabilă infuzie dc desprinse din confruntarea dialectică a vieţii mai fericit. Ca orice ansamblu de locuinţe,şi raţie cu monumentele presărate pe cuprinsul ei
tinereţe, o acţiune temerară şi de largi proporţii dc fiecare zi. în concordanţă strictă cu prezentul zona centrală trebuie să aibă la bază un studiu în cele aproape sase secole de existenţă.
ce-şi propune, pe parcursul unei etape relativ şi viitorul Capitalei noastre, sínt cele ale unui unitar, coerent, care fixează gabaritele, locul şi PETRE DERER ■
scurte, restructurarea unor întinse zone ale om care cunoaşte în profunzime necesităţile momentul în care se va realiza fiecare clădire a rh ite c t
Bucureştiului. Noi, cei de astăzi, am moştenit obligaţiile şi caracterul meseriei de arhitect ş
un oraş modern, cu bulevarde largi şi clădiri urbanist. Sub raport teoretic şi practic ele
monumentale, plin de verdeaţă şi originalitate
socio-urbană, dar şi unul prăfuit, sufocat în
deschid un larg orizont gîndirii noastre şi pro­
pun soluţii optime în dificila zonă a confluenţei
ţara din noi
caierul unor străduţe întortocheate, năpădit dintre tradiţie şi modernism. Aş dori sd nia Iar munţii-aceştia-n m ăreţia lor cîmpia ţă rii nu-i numai păm lnt
pînă spre centru de clădiri insalubre, eteroclit. refer in primul rind la una dintre cele mai spinoase nu-s doar un clocot ce s-a vindecat — iertînd oştenii îngropaţi In plntec —
mizer, pe ticit. E adevărat: în comparaţie cu probleme, proprie oricărui mare oraş: circulaţia trudeşte-n noi un relief baroc se mişci-n noi un şes mai roditor,
oraşul de acum 30 de ani, Capitala ţării este di rutiera. Nu sîntem la New York, nu sîntem la cu m ult mai zbuciumat; de-aceea ne preschimbă-n ctntec;
nerecunoscut. Avem în faţa ochilor un Bucureşti Paris, dar astăzi şi în special mîine intensificarea
traficului va reclama şi Capitalei noastre există-n noi o ţară aidoma, reală
întinerit, şi care, păstrîndu-şi însemnele istoriei ce ni se-arată uneori In vis —
sale, şi-a conservat deopotrivă personalitatea, reconsiderarea reţelei rutiere. Soluţia cea mai
comodă: deschiderea unor noi artere, lărgirea e-o patrie In lacrim i şi-n cerneală,
dar avem şi cartiere întregi unde soluţiile altfel nici nu m-aş apuca de scris.
specialiştilor au dus la un divorţ total între celor existente, dar care, fatalmente, ne-ar
putea obliga la demolări masive, la lucrări VASILE V E R SA VIA ■
tradiţie şi contemporaneitate. Or, numai armo­
nizarea construcţiilor viitorului cu cele existente costisitoare. Acesta e şi motivul pentru care —
— sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu şi am avut prilejul să constat la faţa locului —
edilii unor mari capitale au căutat şi au găsit Luni, 3 m a r tie 1975, m e m b rii C e n a c lu lu i «F lac ăra » se d eplasează
prilejul recentei consfătuiri de lucru avută cu
specialiştii şi edilii Capitalei — poate păstra rezolvări mult mai rezonabile. La Londra au la Făgăraş, ca in v ita ţi ai m u n c ito r ilo r, te h n ic ie n ilo r şi in g in e rilo r
arhitectura tradiţională a oraşului, determinînd fost introduse în circulaţie sensurile unice. La C o m b in a tu lu i ch im ic din lo c a lita te .
o sistematizare raţională, cu o concepţie con­ Paris, Stockholm, Varşovia au fost construite M a r ţi, 4 m a r tie 1975, încep în d de la o re le 18, va avea loc o şedin ţă
structivă unitară şi valoroasă. Stimate tovarăşe numeroase pasaje denivelate. La Tokio, în zonele e x tr a o r d in a r ă a C e n a clu lu i «F lacăra» în sala m ică a T e a tr u lu i N a ţio n a l
profesor Cezar Lăzărescu, aţi participat la acest de maximă aglomeraţie urbană, au apărut străzile din B u cu re şti. D e o a re ce spectacolul se te le v iz e a z ă , uşile se v o r închide
fructuos dialog şi tocmai de aceea vă rugăm să etajate. La Bucureşti, cel puţin pentru o primă la o re le 17,50.
comunicaţi citito rilo r noştri cîteva din părerile etapă, există posibilităţi reale ca, pe baza unor
In v ita ţiile se p o t p ro c u ra , ca şi pînă acum , de la sediul re d a c ţie i
şi concluziile dumneavoastră. studii temeinice, să fie folosită mai judicios
— De la bun început, o precizare: considera­ trama stradală, care, preluînd după anumite (P ia ţa S c în te ii n r. 1), secţia de d o c u m e n ta re (te le fo n : 1623), în ziu a de
luni, 3 m a r tie , în tr e o re le 9-13.