Viata dupa crizé, dar inainte de rizboi Edueatia: La inceputul anilor “30, fara se confrunta cu fenomenul cronic al absenteismului scolar in mediul rural, in principal pe fondul neintelegerii beneficillor actului de invatare de catre parintii analfabeti Motive evidente puteau fi dificuttatea taranilor de a se dispensa de o mana de lucru in gospodarie, dar si de ai imbraca si incalta adecvat pe (toti) copili din casa. Daca ati crezut ca doar la aparitia Covid-19 s-au inchis scolile, va inselati. in perioada descrisa in jurnal, Romania inregistra niveluri mari ale incidentei si mortalitatii — in special de scarlatina -, in timp ce igiena sanitaré precara era in sine un factor de rise pentru raspandirea a numeroase alte boli. Jurnalul consemneaza multiple situatii in care cursurile au fost suspendate de autoritati. Invatatorul Constantin Cumpanasu a primit cu increderea intr-un viitor mai bun legea amendarii famililor care Impiedicau $colarizarea proprillor copii. A crezut $i ca dacé va construl o scoala, frecventa elevilor la clasa va creste. Invatatorul acelor ani juca rol de contabil, iar nevoile se masurau in cantitatea de lemne pentru foc sau mobilierul scolar necesar. Decorarea de catre rege a fost privité ca 0 .faza mAngéietoare” Pe parcursul carierei, a indeplinit mai multe functii de reprezentare, implicdnd cdlatorii la Bucuresti Acestea erau dificile financiar, ins i-au permis racordarea la noutatile in domeniul educational si participarea activa la reforma invétémdntului romanesc, chiar dacé uneori s-a confruntat cu situatii dificil de gestionat. La 90 de ani distant, lupta cadrelor didactice pentru drepturile profesionale adesea ignorate pare similara 19-20 martie 1933: Am fost ca delegat al Cerculu! Cultural, la congresul Federatiei Corpulu! Didactic fa Bucuresti. S-au expus problemele ce intereseazé invétéméntul si punctul salarizérii. S-au expus $i mijloacele de a face guvernul sé aibé urechi de auzit. Virgil Madgearu (ministrul finantelor) s-a exprimat: Daca ag avea un franc, ag cumpéra pusti sai impuse.” Se va cere audienta la rege. Nici de acolo nu se prevede vreo satisfactie. Vitregie pentru scoala din toate punctele de vedere. Asocietia va continua lupte. 18 octombrie 1933: De regretat, dar pun ména pe condei cand greutitile ma apasé mai mult. Dacd pané azi nu se gaseste un fir de gréu rasarit, cum putem astepta paine pentru la anul? 27 si 28 noiembrie : zépada @ Bucuresti. Paltonul 3.000, diverse 3.000, ceasul 3.000. Vant rece cu putina 1 februarie 1934: S-au facut numiri la invatatori. Politica unde se amesteca, aduce totdeauna nedreptate. 23 martie 1934: La 18, avurém cercul cultural la noi in sat, unde am vorbit la gedinta publicé — »Sfaturi higienice” 2 aprilie: Se incepuré spaturle la temelia coli. In colt spam la fantana. Antreprenorul lancu Stefénescu isi depune interesul pentru executarea lucranii cu 0 deosebita placere. 16: Gh. Nicoleescu, politician liberal si negustor. intervine sé ia el lucrarea localului de scoala si astfel lucrurile se incurca, intrerup4nd lucrarea 24 mai: Méine are lancu Stefdnescu procesul la Craiova pentru lucrarea scolii. Noi (comitetul de constructio) am docis ca lucrarea sa so oxecute tot do ol. 23 iunie: A inceput lucrarea scolit. in cele din urmé, prefectul consimte ca lancu Stefénescu 3B execute lucrarea cu 625.000 lei in loc de 680.000 lei, cum contractase cu primarul,29 august: Am avut vizita dlui Dr. C. Angelescu, ministrul scolilor. A vzut noul local si a rmas pe deplin multumit. 22 septembrie 1934: S-a acoporit scoala cu tinichoa. in interior s-au toncuit dofinitiv dous sali do clasé, saluta si sala de recreatie. Am inceput $i cursurile. Frecventa tot absolut neregulaté, nu stiu cum sé Indreptam acest rau. 12 noiembrie 1934: Amenzile scolare ne-au adus la scoala si copili care de acum 4 ani nu mai voiau sa vind. Aspra, dar e lege, si cand se aplicé merg lucrunle strund. Poporului incult trebuie sa-i faci bine cu de-a sila. La scoala cea noua se bat pardoselile si se sapa pe frontispiciu: Scoala primaré ,loan G. Duca” (Prim-ministru roman, asasinat la 29 noimebrie 1933). 5 decembrie: lancu a lucrat la scoala si scend. Sobele sunt terminate, deci s-a executat intreaga lucrare aga cum s-a contraciat. Receptia localului a fost fixata pentru 12 decembrie, iar inaugurarea pentru 16. N-avem fonduri pentru banchetul de inaugurare. Am vrea 83-1 dém in asa fel incdt sé so duced pomina, n-avem ins& bani. Dupé cum ne sfétuim, inchiném sé-| dea tot bietul antreprenor, care pierde la acest local, care dupa cum s-a construil, este cel mai de frunte din jude 15 decembrie: DI ministru ne-a aménat ineugurarea pand la primavard, cand viea sa ia parte si Domnia Sa. S-au inchis cursurile pana la Craciun, din cauza epidemiei de scarlatina. 8 januarie 1935: Din cauza timpului extrem de friguros, nu venira la scoalé decat 3-4 copii 15: Scoala inchisa din nou de la 10 din cauza epidemiei de scarlatind. Nu se iau masuri ‘severe pentru combatere. Se multumesc sa constate ca sunt cazuri. Izolare... nimic. 21 februarie: Dimineata putin ger. Peste zi incalzeste soarele. Dupa masa nu mal punem focul la scoala, nesimfindu-se nevoia. De-am scapa de iarna, caci nu mai sunt lemne nici pentru 0 saptimana, si nici fonduri. Din experienta attor ani, fara 7.000 lei pentru lemne cu greu se poate trece iarna 8 martie 1935: Asociatia ne convoaca in congres, spre a protesta contra intentiilor guvernului de a ne scadea salariile cu formarea noului buget. 14 noiembrie: Am cumparat lemne de foc pentru scoala, care costa 4.206 lei Toate au fost transportato in 16 caro, cdte 120 loi carul 4 decembrie 1935: Sobele de teracoti se dovedese mai economice ca acelea de fier. 29 februarie 1936: Aduseram si ultimul mobilier: banci, pupitre pentru elevi si bSnci lungi pentru sala de recreatie. 8 noiombrie 1936: E-n maro fierbere punerea temolici scolii do foto. Cauté s-o inghesuio la 2 metri Jéngé scoala de baiefi, cu scopul de a cotropi in acest fel si terenul $coli de baiefi. Tot vraimasie si scandal 1 decembrie 1936: Focul la scoala |-am pus acum o saéptamana, cu femne ce mai aveam din anu! trecut. A fost nevoie sa inchid scoala ca sa-i pot fora — comitet, primar $i casier — s4 dea banii pentru lemne. Ne-au tinut in frig pana acum, fiind nevoiti s4 tinem lectii cu caciulile pe cap in clasa. 6 aprilie 1938: Dupa numai necazuri, apare si cate o raz mangéietoare. M.S. Regele Carol I ma decoreaza cu Rasplata Muncii. imi revine si locul ca presedinte al Cereului Cultural. *7 aprilie 1935: In asteptarea cercului cultural ce-I avem pe 14, zor $i iar zor. Clasé, progrem, ronduri $i flori, sadiri de pomi la localul cel nou, unde vom fine cercul. Din ziarul Universul, de T. Pisani: Cele mai des intrebuintate neologisme, ce fnlocuiesc cuvintele neaog roménesti: ,eficace’, ,scrupule” $1 ,irefutabil” 16 decembrie 1936: Mi-a sosit de la Casa Scoalelor material didactic: 43 cari pentru biblioteca, 7 tabloun de stimte naturale $i 1 istorie. Asemenea, de la Cartea RomAneascé, comandate de mine, cele 3 tabloun: domnitorul Cuza, Spiru Haret $i M.S. Carol, care costa 210 lei. Totul se datoreazé staruintei si avntului idealist al Marianei (Mariana ar putea fi Maria — sora sotiei lui, Ana, care locuia impreuna cu soful ei la Bucuresti). M-a servit la Bucuresti ca si gandul cel bun. 28 ianuarie 1937: Cercul cultural. Gatesc toate invafatoarele. S-au cheltuit 1.500 lei la 5 invafator: 19 august 1937: Mitrofan (primarul care fusese confirmat in functie la 25 iulie 1937) suspendat o luna, ravenind losif. Se masoara fanul si se lucreaza la scoala de fete cu mare febrilitate Muzeul se imbogateste cu noi obiecto datorits bunoi vointo a Dui Profesor Dimitrie Tudor, care faco sapaturi la cetatea de la Celeiu. Din ce are in mai multe exemplare, imi da si mie — toate insa bucatl, Altfel, nici nu prea se gasesc oblecte intregi. Cetatea a fost prea ravasita de multe sapatui i: Cezar Boliac, Tocilescu, Nerutii in 1916 si de catre cautatorii de comori. 12 martie 1939: Se tine sedinta cerculul cultural la scoala noastra. Avem aranjata o sala de clasa pentru expozitia lucrarilor elevilor, alta pentru muzeu, iar sala mare pentru conferinte. Prin felul aranjamentului, si mai cu seamé prin raritatea pieselor de muzeu, am produs surpriza si admiragie printre vizitatori. Au Iuat parte la acest cerc peste 200 invafatori, maestri si maestre sub prosedintia Dlui revizor scolar Potro Viad. Masa s-a luat in comun, in localut scolii do foto.8 noiembrie 1935: Abia azi instalai pe Gabriela la scoala in clasa | normalé la Caracal. Cursurile au intérziat din cauza epidemiei de scarlatina si fiindcd doctori au instalat chiar in corpul cladirii infirmeria. Altfel, toti intelectualii si in special politicienii din Caracal vor sa destiinteze aceasta scoala, cu scopul sé aduca in acest local fie un regiment, fie si ramAna ca spital. Noroc cd DI Ministru se opune la desfiintare, mai cu seama ambitionat de opozitie, care cere mentinerea ei 13 iunie 1936: Azi ceva furtund cu tunete dese si noi emenintari de piatra. Tot azi, Stoica avu inspectia de gradul I 10 septembrie 1936: Preocupat numai de chestiunea inaintarii la gradul |, am lasat in parasire aproape toaie celelalte interese. Drum peste drum la Bucuresti si fara niciun rezuitat, socotit._. pe pufin aceasta chostiune m-a costat peste 15.000 loi. 30 martie 1937: Azi pe la 7 jumatate seara, s-a milostivit Dumnezeu sfantul de-am fost trecut prin consiliul inspectorilor generali, pentru inaintarea la gradul J. 22 mai 1937: Mi-a sosit si decizia de inaintare la gradul |, cu nr. 80754/937. Ma mir cd inaintarea se face pe 1 septembrie 1937, cénd propunerea e fécuté pe 1 septembrie 1936, cum este $i termenul legal 20 iunie 1937: Examenul de clasa a VIl-a, impreuna cu Celeiu si Gura Padini, Prezideaza Di H. Alexandrescu. 4 august 1937: Ceapa rosie a lui lustica costa 4 ddal gréu de la morarul Marcu Aderca. De cand a fost inlocuit losif de la primérie, @ Incetat lucrul la noul local de la scoala de fete. Mai multe rele decat bune aduce $i politica 1 septembrie 1937: Scoala normala de fete de la Caracal se desfiinteazé. Asieptém rezultatul ministerului unde s& repartizeze fetele. 15 septembrie: imprumut la Bucuresti de 5.000 lei — Gabriela transferata de la Caracal la Craiova, in clasa a Iba. 18 octombrie 1937: Scoala de fete complet terminata. De maine primeste copii. 27, 28 mai 1938: Examenul de clasa a Vil-a de absolvire, cu scolile: Vrtop, Celeiu, Orlea, Grojdibodu si Hotaru. 20 august 1938: Se desfiinteaza 50 de scoli secundare de catre Armand I. Calinescu. Cata jale pe parinti si copii! Este necesara masura, dar este revoltatoare, prin felul revolutionar cum s-a Juat. 30 ianuarie 1939: Cum infelege DI Petre Andrei, ministrul scolilor, Doctrina strategiei: ,Eroismul moral si comun fiocaruia, eroismul datorioi tmplinite. Eroismul putorii de rabdare, do suforinfé. Sa dezvoltém jertfa pe care ne-o dé puterea de iubire” 20 iunie 1939: lusticé reugeste Ia liceul din Caracal. 1 august 1939: Printr-un sever examen introduc elevii Chirca I Florian si Mugat | Nicolae la Craiova, la Institutul de Educatie, infiintat de DI rezident regal Dinu Simian. Se primesc copili cu dotari exceptionale $i sarmani.1 ianuarie 1933 Din obignuinta, se laudé tot anul care a trecut. De deta aceasta, trebuie sd-I criticém pe 1932. Cu rugina(3), ne-a lasat fara paine, lar cu seceta de peste sase Juni ne lasé $i faré acea pe care o asteptém pentru la anul. Ne-a prins Craciunul cu tarana pe care am avut-o si de Sf. lie. Cu porumbul isi duce sdracul traiul $i nevoile. Tara-i sdracd si roménii si mai saraci. Cei de sus se pling ca cei de jos nu mai pot plati ca s&-i poaté satura Se declaré multumiti numai cei care in viata lor n-au fost muttumiti cu ce le-au dat Dumnezeu, munca lor $i norocul Se denota in timpul Asta, c& avaria este 0 supraforza, care nu trebuie desconsiderata, ci respectata. Ce sa mai pomenim restantelo salariilor functionarilor pe 4-5 luni, fata de prabusirea marilor institutii financiare si chiar a statelor! S-au cercetat si gasit atat pricinile crizei generale, cét si solutilie de indreptare. Cu toata aplicarea a tot felul de solutil, criza persista si Isi urmeaza opera-i nefast’ Opinia publicé arunca vina c& treburile merg prost in tard... pe guvernele care conduc. Un singur lucru aplicat poate duce la rezultate — ca si in razboi sub focul cel mai greu — cine poate rabda mai mult - sub orice forma — acela poate dura, si acela invinge. A sosit $1 33, Frate bun cu “32. Enigmatic $i tacut Ca $i fratii ce-au trecut. Inconjurat de sorcovi multe Imparte parale mérunte. Promisiunt are 0 mie: De batrin o nasalie(4) La copii o palarie Fluturi albi la domnigoare Ciocérii sedildate-n soare Comori ingropate sub tei La voinicii de flacai Ce va fi, cum va sa fle, Numai Dumnezeu le stie! 8 januarie: Trecurém Boboteaza fara gerul de altédata. Timpul se mentine céldut, cu zile de primévara. In ziua de 4 au cazut primii fulgi de zépada, care au pierit imediat, deochiati de strigoi. Toaté lumea a devenit ,strigo’’, zapacita si halucinaté de frigurile agteptarii, dupa o jumatate de an sé vada caz4nd pe pimént un pic do plosio sau un fulg de zdpada, $i totusi Dumnezou nu so induré. © mangéiere: in ziua de 6 am primit salariile pe Decembrie. Maine deschidem scoala si nu avem un pic de lemn. Primarul: ,n-avem bani", perceptorul incaseazé la stat, nu $i aditionale, s& putem avea venit la comitet. Saracé scoala! Jalea ta Imi mistule de ani de zile sufletul. Perepil taf varuiti din punga mea saracé, sunt plansi pe dinatard, de paraiele tacute prin tinicheaua gaurita. induntru aduc albii $i c&ld8r, s& nu ne inunde picéitura. Si In acest timp bugetul comunei soldeazé excedent de 600,000 lei, dar la bugetul islazului, si nu se pot face cu ei decét palate cine stie unde, ori trebuie s& seture punga cine stie cérui inalt functionar... Sérmani orlenil C4t vi se mai stoarce punga ca pe vremee faneriotilor, dar pentru ce? Stiu ei avocetil politicieni pentru ce! 8-15: In fino, s-a miluit Dumnezou gi dote ninsoare in ziua do 8, nu tocmai mult, de vreo 10 cm, dar tot e bund. In regiunea Buzéu a cézut berechet, de 1m, fac&nd si victime omenesti Primaria ne mai dete un stanjen de lemne de salcie Ca eveniment politic: pleacd Marica si vine Vaida. Toti se intreaba: Pana cand? Accidentul de tren din Gara de Nord inscrie pe rabojul neglijentei 9 morti si 35 raniti. Navodarii deterd lovitura pe gheata: 2.500 kg oclei18: A fost arestat Gr. Fortu, profesor la Liceul Lazar din Bucuresti, de 53 ani, nascut la Barlad. Invinuit de lezmajestate, prin articolele: ,Guvernul mori’, ,Cine apara pe rege”, ,Hoti si altele. Este depus la Vacaresti Azi, 19, | se confirma mandatul de arestare, la care se face apel 23: Noaptea si azi toata ziua, ninge. Sunt veseli romani. Curge aur. Zépada a atins grosimea de % m. in tard — spun ziarele — ca pe alocuri are 8 m. Gerul -26 grade. Pand in ziua de 29 sunt geruri grozave. Azi, 30, gerul s-a mai potolit — 0 zi caldutd. Primaria mai dete pentru scoali 1.000 lei pentru Jomne de foc. Luarim gi sania do la maistor, caro in total costd 2.500 lei La Eforie in Bucuresti s-a tinut 0 intrunire a salariatilor publici, unde vorbesc Stancu Bradistoanu, | Risipeanu si V. Tone. Se protesteaza contra reducerii salariilor, cérora li s-a aplicat 0 scédere de 10 $i 12,5 %. Se cere suprimarea sinecurilor si micsorarea salarillor de 50.000 lei. Cum se aplica 12% unui salariu de 1000 lei, ca si unuia de zeci de mii? In Franta este chemat la putere Daladier, iar in Germania Hitler. 1 februarie: in tard ucrurile stau prost. Ziarele nu spun, dar s-aude ca la Plolest! a fost republica 24 ore. Lucrul se adevereste, deoarece in Imprejurimile Bucurestiului $i Ploiesti a fost declarata stare de esediv. Decretul s-a dat eri, 5 februarie. A doua oar’, Duca, in interval de doud saptiméni, le spune téréinistilor c& trebuie sa plece 10 februarie: primirém salarile pe ianuarie = 4.049. Ni s-au redus cu 600 lei lunar. 29 decembrie: 0 veste trista, care prin dramatismul ei te-nfioara: |. G. Duca, prim-ministru in cabinetul liberal, este impugcat cu patru focuri de revolver pe peronul garii Sinaia, de catre individul Nicu Constantinescu, student la Academia Comercial, membru al organizatioi politico Garda de Fier. Motivul: Duca a dispus aizolverea acestei organizatii politice, care prin acfiunea ei era un partid anarhic. 1 lanvarie 1934 0 [ard intreaga intristata si vrdsulita prin moartea celui mai sincer fu al ei: .G.Duce. 4: Pera’, NV. lorga: Mai bine sé fil cu un om vrednic la pagubé, decat cu un migel la dobandéd. 44: Logodna Marghiliti. D-ale léuterilor: Co mie-n lume cu folos Banul si omul frumos. Frumosul te cheama-n casé Banul te trece la masa. 1 ianuarie 1935 Soseste dupa o toamna lunga — pana mai ieri. Cu zile calde $i ploi usoare, péméantul umed Iau prins gerurile descoperit. Se vad pe alocuri crap3turi. Semanéturile de toamné, inaintate muit tn crestere, suferd grozav si multe vor pieri, mazarea in special. Trec in noul an cu 3.000 lei $i fra nicio datorie. Nu se vor putea mentine ca rezerva, avand in curand multe ceringe. 8: Vant rusesc cu putini fulgi de zépadé si ger cumplit: -16° lasi, -5 Bucuresti 15 decembrie 1935: Primiram salariile pe noiembrie. Din 4.453: 500 depun, Bucuresti 1.000, a Il-e raté imprumut Bucuresti = 2.948 lei. Tot azi primiram restanta din cele doua luni din 1932, in titluri ale consolidarii cu 3% dobanda, in suma do 8.500.Ziua de Craciun: Cald ca vara, dimineata i noaptea ger uscat. Se aude ca ne-au venit salanile pe decembrie. leri, in Ajun, am adus 0 parte din mobilierul scolii: oud mese de stejar, un dulap tot din stejar si alte doud din brad. Toate bine executate de témplerul lon Hagi Stan (Manolicé) din Corabia Pretul lor, impreund cu 35 de banci si patru table, se ridicd la suma de 31.000 lei, Sursa fondurilor, ca $i al intregului local de scoala, este islazul comunal. Primarul losif Pasculescu are ambitia sd inzestreze scoala cu mobilier nou $i de bund calitate, are 0 deosebitd atenyie pentru scoala. Lauda lui $i marire lui Dumnezeu din cer. 27 decembrie: Ni se platiré salariile pe decembrie. Din aceasté lund mi s-a oprit a 1V-a rata din imprumutul de la Bucuresti 1 ianuarie 1936 Cu revelion in localul cel nou. Cativa creftari pierduti la maca(6). Altfel, dispozitie pe toata linia, desi toti impugca francul. Timpul se mentine cu nor, ceaté, pamantul umed si putin frig. Zépada, niciun fir. 1 februarie: Credeafi c-au méncat lupii iama? Nu, deloc. Azi-noapte a pornit vantul de la rasarit si ne-a adus iarna cu 28pada viscolité si ger 31 decembrie: Se termina 1936 cu ger uscat, paméntul descopenit si vanturi care spulbera taréna. Januarie 1937 8-9: Toata noaptea ploaie ca vara, ziua intreaga lapovité. Acum s-au pornit geruri uscate, cea mai mare nenorocire pentru grdu, Pasii cu sténgul in 37. Un furuncul in spate ma fine in pat cu chinuri grozave. Taxele scolare si gazdele copiilor se ridicd acum, la plecare, la suma de lei 4.500 (salariul pe decembrie @ fost de 4.864 lei, din care refiner’ inclusiv pentru imprumut le Bucuresti) 20 $i 23 decembrie: alegerile pentru Camera $i Senat. Dupa 4 ani de guvernare, liberalii sunt din nou chemati la carma, tot sub presedintia dlui Gh. Tatarascu. Primirém salariile pe decembrie, mérite de liberali de la 4.664 la 5.457. 30 decembrie: Zépade atinge 1 m si ninge incé linistt lanuarie 1938 28 ianuarie: So depun listole pentru alegorilo comunale. 1918-1938 sunt 20 do ani. Primese asigurarea de 5.000 lei de /a ,,Generala". Cum se scurg 20 de ani pe nesimtite! 0 economie la care se plerd dobanzile, dar care towsi prinde bine, astupa multe golurl, cu ea am aranjat taxele copiilor dupa Craciun. Zépada aga de abundenta aproepe s-a dus. 10 februarie: Primirém salenile pe ianuarie. Fiindcé s-au aprobat statele pana sa vind borderourile de retineri pentru imprumuturi, se platesc selariile integral.1939 Zapada si ger. Din calendarul ziarului Universul pe 1939: ,nu intotdeauna aurul are culoarea galbend, caracteristica cu care ne-am obisnuit. O foité subtire de aur, asezata in fata unui izvor luminos, apare verde. Pulberea de aur, dupa dimensiunea gréuntelor, poate avea culoarea trandafirie, albastra, purpurie, brund si chiar neagra.” 24 ianuarie: Moind, pacld, coat. Cdminul cultural activeaza fn tot plinul lui. Se face $i retragorea cu torte de vin(6). Pe afard, o secure se infige addnc in creier de om(7). ©. Stere in ,Ciubareni” (romen) scrie despre personejul Frunzéreanu: ,,E la sanatoriul de la Orlea.” tn acelasi roman, gasim personejul principal, pe Rautu casatorindu-se cu doamna Orleanu. De unde a aceste nume: Orlee — Orleanu. Fi-va intre aceste nume vreo legatura cu numele satului Orlea? Din slavona? Printr-o sfortare de disperare gasii cheia de descifrat cirilica de mana, cu insemnari prin Mineiele(8) bisericii, ale bietului popa Nica. insemna, sérmanul, mai mult manifestarile capricioase ale naturii 1 decembrie 1939 — 14 aprilie 1940: Concentrat la Obileni, Onesti, jud. Lapusna, Basarabia. Notele zilnice cu calvarul concentrarii sunt in carnetul de campanie. Ziua de Craciun 1940: Ninge intruna de trei zile. Zépada atinge pe alocuri 4m. Multa lume la bisoricd gi belgug mare do prinoase. Preofit isi pomenosc famililo pristono 29 decembrie 1940: salariul pe decembrie 1940. Ma trece numai cu doi copii in loc de trei(9), deci cu 500 lei in minus — 700 lei pe stat in loc de 1.200 lei 1941 20 ianuarie 1941: Scrisul lui lusticd in clasa a Ia licoul ,I. Asan” Caracal, 1940-1941. s pe nepotul Onica.17 aprilie 1943: Dupa doi ani fara 2 luni, ma inapoiez acasa din concentrare de la Tighina. 8 decembrie 1943: Dupa 6 luni de concentrare la Detasamentul de lucru Stoenesti pentru corectarea raului Olt in legatura cu noul pod CFR, ma inapoiez acasa. Timpul se mentine noros cu pécla si ceati Prima zi de Craciun 1943: Ploud ca vara. Razbel in casa si la ras3rit rugii au ajuns la Nicopol. 29 decembrie 1943: Ninge de 2 zile, Zapada apoasé atinge 0 palma. Timpul se mentine caldut. Rezultatul material al serbari date de Camin in ziva de 25.XIl = 15.007 lei Loleaberred peat 9 ianuarie 1944: Pleaca copii la scoala. Pasesc in noul an cu un imprumut de 16.000 lei pentru copii. Zapada din abundenta, bine geruita, balta asemenea inghetata Bolsevicii reiau sforfarile in cotul Niprului. Mule ordine de chemare pentru cei mobilizabili. 15 ianuarie 1944: Se face cartiruirea(10) in sat pentru primirea evacuatilor din Basarabia si Moldova. Unii invatatori din jud. Balti au ajuns pana aici. Rusii ineé merg in ofensiva, dar progreseaza incel, asemenea anglo-americanit in Italia 29 ianuarie 1944: timp exceptional: cald ca vara, linistit. Curg paraiele, zdpada s-a tot dus. Rusii atacé in Crimeea prin Kerci. Trupe romane si germane incercuite. Se mai salveaza cati pot, transportat/ cu aviatia. Angio-americanii, printr-o nou debarcare se apropie de Roma. ‘Sambéta, 6 iulie 1945: Ma inapoiez de la Bals, dupa o concentrare de 1 an si 3 luni fara Intrerupere. Luni, 10 decembrie 1945: Zépada atinge 0 jumatate de metru pe tot locul. Cea mai neagra mizerie: lumea moare de foame atat la oras, cat si la sate, din cauza anului extrem de secetos. Pe lénga lipsa de paine $1 de mamaliga, e mai grozava $I lipsa din celelalte alimente. Pretul alimentelor atinge cifre fabuloase, astfel: 0 varza 500 lei 1 kg fasole 2.000 lei, 1 gésca 20.000 lei, 1 pore péné la 100 kg 500.000 lei, 1 vitel 500.000 lei, 1 pereche de boi 1.500.000 lei. Plugarii si-au vandut majoritatea vitele, din lips& de nutret. in curand, banul nu va mai avea nicio valoare, nemaiavand ce cumpara pe el. Singur, schimbul in natura va mai introtine viata.1946 In Conferinfa de la Moscova, ce s-a finut in zilele: 10-26 decembrie, cu URSS, America si Anglia, sa stabilit incheierea trataelor de pace cu Roménia, Italia, Ungar, Bulgaria $i Finlanda. Termenut ulti pentru instaurarea pacii a fost fixat la 1 mai 1946. Ziua muncii, va deveni astiel ziua pacii. Luni, 10 februarie 1947: La Paris se semneaza pacea lumii in urma razboiului. 1947 Anul milioanclor. Zépada s-astorne linistit si din bolsug. O calatorie pe CFR Ia clasa |, Corabia- Bucuresti: 300.000 lei Negustorii spun ca de acum inainte vor tine marfa in casa de bani, iar banii in rafturi. Satole, drumurilo si garilo pline de moldoveni plecati in cdutarea unui pumn do milai. Foamotoa apasd din ce in ce mai grozav. Oficial 1 ddal porumb 35.000 lei. In practicd, sau cum i se mai spune, ,bursa neagra’, 75.000 lei. Un ou, 4.000 fei Sambata, 6 decembrie, Sf. Nicolae 1947: In fiecare zi ploaie, liniste, celd si bine ca vara. Pana azi niciun semn de jarna. Mortalitete la pasdri din cauza timputul cald, favorabil microbultui. DI ministru Livezeanu, al propagandei, la Corabia. Rusii transporta in sus pe Dundre armament $i trupe. De la conferinta ce se tine la Londra, nu se 8 niciun comunicat. La Caracal, rusii cu masini grele si ugoare miguna in toate parfile. Vor sé demonstreze ca sunt aici Marti, 30 decembrie 1947: M.S. Regele Mihai | abdica de la tronul regal, iar ara se guverneazd de azi sub forma de republica avénd ca preseainte pe dl Gheorghe Gheorghiu Dej, fost ministru de industrie $i comert. Ploi si cald ca vara, zépada dispare peste tot Este ultima relatare din primul caiet de insemnari, tar al doilea caiet incepe la 1 ianuarie 1951 Lipsesc descrieri din perioada 1948-1950, adica despre inceputurile regimului comunist in Romania 1951 Cum se prezinta 1951! Trei magazine ale cooperative, arhipline cu tot felul de marfuri: imbracaminte, incaltaminte, mai putin alimentare $i ceva librarie, pe care le privesti cu admiratie, fara putints a cumpara ceva. Lipsd totala de bani. Tagari ,Maragesti” berechet, 1,80 lei bucata, ,,Plugarul” la 1 leu bucata, Tutun nu mai exista. Oamenil vand pe capete vitele de jug, s4 cumpere porumb de méncare cu 800 lei ddal. Majoritatea au Impnzit fara pe la fabrici si gantierele de lucru, unde sunt platiti in medie cu 6.000 lei lunar. Dupa o lun de munea grea, scézénd hrana $i alte cheltuieli marunte, se aleg cu cdte un pumn de fasole, pe care- aduc acasé Anul acesta a venit randul moldovenilor s3 se bucure ca ne vad si pe noi, oltenii, cum murim de foame, ca si ei in 1947. in comuna lucreaza 0 comisie cu presedinte de /a regiunea Craiova, care staruie pentru scoaterea cotei de porumb. Din nimic ce ai, $i tot trebuie dat. In Coreea, Americanii sunt rostogoliti inapoi fr posibilitatea de a se mei opr. In cdteva zile vor fi scosi definitv. In comuné si in imprejurimi sunt lansate din avion in timpul nopti afige de propaganda politic (se zice) scrise in limba bulgard. Primesc 2.000 lei de la Gabriela(11) pentru achiterea impozitelor, si tot mai raman de dat alti 2.000. in total, anul acesta am platit peste 25.000 lei impozite Ce este mai grozav, cé nu mai am hrana decat pentru o luna. Ma gandesc $i nu gasesc nicio solutie. Am vandut tot ce se gasea, dar acum ce vom face?Luni, 29 ianuarie 1951 Prima z&pada in acest an, viscolité, dar destul de abundenté La ONU se fncearca din Indemnul Ameticanilor sa se voteze, declarand oficial China ca agresoere In Coreea. Se amané de céteva oni sedintele, intrucat t&rle componente se abtin de teama a nu intra in conflict cu China, mai cu seamé c& ea a declarat cd este dispusé la plebiscit in Coreea, cu conditia ca orice armata strain sé fie retrasa de acolo. Generalil si politicienii hitleristi din Germania Occidentala sunt eliberati din inchisori, cu scopul de reinarma Germania fn vederea unui nou razboi mondial, Acelasi lucru se petrece si in Japania Tarile ce activeazd in sfera americana si-au alocat % din bugetul pe 1951 pentru inarmare. in tara se voteazé legea pentru predarea laptelui. La 10 pogoane si 10 oi trebuie 88 dai 10 litri de lapte de oaie pe an, fie ca oile sunt mulgatoare ori ba. Cine are pamént peste 30 pogoane, chiar dac& nu are vito, trobuio s& doa. Litrul de lapto so platogto 8-12 loi »C4nd facu dracu’ nunta’, lusticd a cumpérat si el capré, care! cost 3.000 lei Joi, 6 decembrie 1954 Sf Nicolae, 0 2i linistité $i cdlduroasé ca vara Un avion de transport american care a violat teritoriul Ungariei, a fost luat prizonier intact de catre aviafia de lupta sovietic’, aflata la datorie In avion s-au gfsit: parasute, aparat de radio, harti cu parti din Rusia, paturi cdlduroase si altele Avea misiunea de a lua spioni din Serbia si a-i lansa in spafiul rusesc. Marti, 1 ianuarie 1952 Roménii si-au achitat cotele de gréu, porumb, floarea soarelui, nutret, zarzavaturi, pana la ultimul gram. indepliniriroa planului cincinal, gi nimic mai mult. Salvarea a venit de pe urma anului co a trecut, bogat fiind in toate roadele pamédntului. Toate eu fost platite cu prefuri de nimic. Timpul réméne cu ceturi, moind si ploi usoare. Se mentin curentii continentali de la apus. Din punet de vedere politic, tabara partizanilor pacit tn frunte cu Rusia si China castiga pe zi ce trece, mei muilé incredere si simpati Sprijinite de lagarul p&cii, tanle coloniale gésesc acum momentul prieinic de a se descdtusa odaté pentru fotdeauna de (rile ce le-au {inut pand acum sub stapanirea lor cepitalisté. A dat semnalul Persia, care a nafionalizat petrolul, scofénd afara din tard capitalul englez $i pe specialisiii englezi Joi, 3 ianuarie 1952 La 30 decembrie 1951, Conferinta de (a Paris, pentru constituirea aga-numitei ,armate europene”. Au luat parte ministrii de externe, finantelor si de razboi, a sase téri: Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg si Germania Occidentala(12). Luni, 28 ianuarie 1952 Péné azi, nicio zépadé. Curentul continental tine piept curentului de résérit, care intotdeauna aduce zapadé 1. gimnazial 2. Dexonline: Alfabet chirilic = vechi alfabet slav, compus de Chiril in secolul IX gi utilizat la noi (oficial) pana in 1860, care a servit drept baz pentru alfabetele folosite de popoarele slave ortodoxe 3. Dexonline: Boala infectioasé a plantelor, provocata de ciuperci microscopice, patogene (Puccinia), care se manifesta prin aparitia unor pete brune-ruginii pe frunze, pe tulpini sau pe inflorescente, impiedicand dezvoltarea normala a plantelor. 4. Dexonline: popular — Suport de lemn (ca 0 targa) pe care se asaz cosciugul cu mortul pentru a fi transportat (la biserica sau la cimiti) 5. Joc de carti - macao 6. Ziua Uniri 7. Descrierea unei crime, in aceasté atmosferd de sarbatoare? 8. Carle bisericeasca orodoxa in care sunt indicate, pe luni si pe zile, slujbele religioase. 9. S& banuim ca Tanase, fiul sotiei, implinise 18 ani? 10. Dexonline: a cartiui — cartiruire = A pregati instalarea si a instala trupele intr-o localitate 11. Proaspat angajata ca economist, undeva in Ardeal, locuind la gazda in conditii precare, Gabriela ii trimitea din putinul ei tatAlui care o intrefinuse mereu si fi platise cu grau studille universitare la Bucuresti 12. Este descrisa una din reuniunile fondatorilor Comunitafii Europene a Carbunelui si Ofelului (CECO), care a pus bazele Uniunii Europene1. Focul e Ia Hotarul de Nord 1938 10 februarie 1938: in tard avem dictaturd sub conducerea Regelui. Constitutia este modificata prin plebiscit cu rezultat 98%. Codreanu dizolva partidul séu, denumit Garda de Fier Dezleaga de juramant pe ai séi membri, si de orice angajament [si pregateste plecarea in Italia. Tot aici a fugit si Butenko, ‘ministrul Rusiei la Bucuresti Dictatura s-a format din cauza prea multor partide politice ce luasera fiinfé $i care cu propaganda lor demagogica zapaciseré lumea Alta cauza, $i mai periculoasa, este a progresulul rapid al partidului , Totul pentru tara” al tui Codreanu. Desi nu e chemat la cérmé, totusi in ultimele alegeri se instaleazé dupa liberali cu cel mai mare numér de voturi. Mai fraternizeazé cu el si Maniu. DI N. lorga vorbeste la radio despre pericolul conspiratiei si astiel se declara Dictatura. Guvernul Goga — A.C. Cuza, chemat la putere, are ca punct principal scoaterea evroilor din tard. Nu reugoste, $i dupa o lund cad do la putore. 14 aprilie 1938: Frig ca iarna. Seara punem foc in soba. Se fac exercitii de aparare contra avioanelor in tara intreaga. 15 iunie: Se inchide anul scolar. Repede mai trece timpul! 30 iunie: 8-a ars pamantul de seceta. Mor vitele de foame. 20 august 1938: Ne pregatim pentru deschiderea cursunilor. Varuitul in interior si exterior 800 lei, spalatul si ferestrele 300 lei, cheltuieli cu materialele 1.200. Maistoni au lucrat 3 persoane, 3 zile. Prea mult -a platit! 1939 15 martie 1939: Revine iarna cu zapada si ger. Nu mai avem nici cat un chibrit lemne de foc. Mdine plec la padure s& mai aduc. Cu tot frigul, apar primele berze, vreo 20 le numér. Evenimente razboinice: Tara mobilizeaza parte din armata. Focul e /a hotarul de nord. Germania ocupa si ce mai ramasese din Cehoslovacia. 21: Se mobilizeaza contingentele (1 — vedeti explicatia in subsolul articolului) active de la toate regimentele. Cty 1936, “37 si 38 Vant napraznic cu lapovitd. Raézboiul bate Ia usa. Toaté lumea imprejurul primériei, asteaptd vesti prin telefon. Se fac rechizitii de cai $i céruge. Cei chemati la datorie, cat clipesti au $i pornit Ja drum. 26: Pericolul rézboiului pare s& fie inlaturat. Totusi, din cei plecafi sub arme, nu se intoarce niciunul la vatré. S-a incheiat conventia economicé cu Germania. Se admite export pentru Germania din toate ce le trebuie: cereale, petrol, lemne, si se importa fier. Materialul de razboi, comandat in fosta Cehoslovacie, ni s-a inapoiat in urma aceste! conventi. Ce vor zice Franfa $1 Angita, unde eram aliati cu trup $i suflet? Si de care ne lega recunostinta din timpul razboiului 1916-1918, cu ajutorul cdérora am infaptuit idealul national - Rom&nia Mare? 28 martie: Alte vesti nelinistitoare in legatura cu framantarile Europei. Acum ne someaza rusii 84 nu mai dam germanilor cereale si petrol, cd ne ocupa Basarabia. Stam ocoliti de dusmani Mussolini face decleratii: cere Tripoli, Djibouti de la francezi si micgorarea de taxe la trecerea prin Canalul Suez. Abia azi semanai ovazul. Tuna si ploud. Multa umezeala.9 aprilie: Pastile. Prmavara le primeste cu zile célduroase de vara si cu zarzarii infloriti. Puigon de ging si bobocei molateci in iarba inverzité dau zilnic dijma pentru eret. Italia ocupa Albania. M.S. Regele insotit de Voievodul Mihai, inspecteaza trupele pe frontiera de Vest. 19 aprilie: Timpul continua cu caldura ca-n timpul veri. Pomii, fn general, au legat roadé din belsug. Gréul creste vazdnd cu ochii. Se simte nevoie de ploaie. Nori dau tarcoale. Kalienii si nemtii se zburlesc la americani $i rusi, care se asociaza la ideea de incercuire propusa de englezi si francezi Dupa Vaida, romnii trimit la Berlin si pe ministrul de externe Gafencu Cu toate ca nemtii se vad ierasi amenintati de papara 1918 declara cu trie c& sunt puternici $i invineibili, si c&-si vor urma mai departe scopul ce-I urmaresc. 1 mai: Natura plind de viata. Pomii inverziti plini de road3. CAmpul imbracat cu semanatuni $i iarbé, de 0 bogatie namaifntdinita de multi ani. Umezeali, caldurd, timp linistit. Ne viziteaz3 Maiorul 1. lonescu, geful depozitului de munitiuni al Corpului | de armatd — fu al acestei comune. Admiré progresele satului, in special localul de scoala. 1 iunie: Alegerile perlamentare sub regimul dictaturi. La Gura-Padinii, sétenii au facut revolutie in regula, contra primarului. Sase din capetenii sunt depuse Parchetulul. Cei din sat sunt hotarafi pentru 0 noua revolutie, in cazul cénd vor fi condamnati cei rdicati cu acuzarea de instgaton $i conducatori de rebeliune. 10 iunie: Ploi torentiale ce nu s-eu pomenit de multé vreme. Descarcari electrice inspaimAntatoare. Apa a ajuns la mal. Anul stupilor de ani de zile n-au roit. Anul asta fiecare a dat cate 2-3 roi. Gréul — 0 frumusete. A dat in parga. 13 junie: larasi ploaie torential& si furtund 2 julle: Secerigul gréului la jumétate, intérziat din cauza ploilor. Recolta de grau tese foarte siaba, ménita. La piafa la vanzare abia se oferd 32 lei pe ddel. 5 septembrie 1939: plec In concentrare pentru 30 zile la Tighina reg. 10 Vanatori. Germania in plin razboi cu Polonia. 10 septembrie: deconcentrat. In Tighina n-auzi vorbindu-se decat ruseste. Evrei, cel putin 75% evrei. Din luna august imi opreste inc 500 lei pentru cooperativa Invaitatorilor, fn total pana azi 2.000 lei Caracalul opreste prima reté de 1.000 lei din Imprumutul de 10.000 lei din acest an 17 septembrie: Germania trece peste Polonia superioara numeric, cu trupe motorizate si blindate, fn 10 zile ocupé trei sferturi din teritoriu. Entuziasmul $i vitejia polonezd muscé pdméntul in fata tehnicii de ofel nemteascaRusii ataca din spate, ocupa vestul din tara $i astfel polonii sunt nevoiti sa capituleze: Guvernul, seful marelui stat major, tezaurul $i parte din trupe ce pot scapa, se refugiaza la noi in tara. 22 septembrie: Primul minisiru al tani, Armand Célinescu, este asasinat de 9 criminali din Garde de Fier. Sunt prinsi toti 9 si executati prin impuscare. Asemenea sunt executati toti sefii de cuiburi din taré: La Caracal executd 2 sefi: Dobinceanu si Niculescu. 9 octombrie: Zi senind cu soare, dupa doud séptimni de ploi continue. Niciun bob de gréu semanat pana azi Din salariul de pe septembrie Casa Corpului Didactic Bucuresti n-a mai oprit depunerea de 500 lei lunar. $-aude, din zvon public, ca rugii cer plebiscit in Basarabia. 23 octombrie: Azi am semanat graul. Timpul se mentine caldut cu umezeala. 11 noiembrie: Seménai trei pogoene de gréu. Paméntul lac de apa. Niciun sfert din suprafata ce trebuie seménaté nu s-a lucrat. Timpul ploios a Impiedicat muncile la camp. 1 decembrie 1939-14 aprilie 1940: concentrat la Obileni, Onesti, jud. Lapusna Basarabia. Notele zilnice cu calvarul concentrarii sunt in carnetul de campanie. 1940 14 aprilie 1940: Semanaturile le gasesc frumoase La coal numai preoteasa Tataru. Radu si Popescu, si ei concentrati. Cea mai mare viituré de cAnd m-em pomenit Germania ocupa Danemarca si Norvegia. in Norvegia mai intmpind rezistenta si a englezilor. Revad copii care vin de la scoala si pe care nu i-am vazut de asti-toamna. 14 mai: Nicio picatura de ploaie de cand am venit acasa. Pana azi n-am pus porumbul. lata o luna trecuta $i Germania cucereste inca alte doua {ari : Olanda si Belgia. Malia sta gata s intre in rézboi de partea Germaniel, ce se va intampla cu Franta si in general cu Anglia? Lumea intreaga sta ingrozité in fata fortei germane. Sistemul de lupta cu parasutisti doboara orice fortéreata $i orice linie de rezisteng, oricum ar fi intarits. 20 mai: Abia ier am pus porumbul. Salcémii nu si-au desfacut floarea Graul sti galben de-o schiapa tot din cauza frigului, desi spicul de secaré a iesit la lumina Germanii au cucerit fortul 505° din Linia Maginot (2) si au ajuns pe pamédntul Frantei pana la Rethel. 24 mai 1940: Plec din nou in concentrare, chemat cu telegrama no 349 din 22 V 940. 1 octombrie 1940: revin din concentrare, dupa ce pierdem Basarabia, Bucovina, Cadrilaterul si mai mult de jumatate din Transilvania. La 15 octombrie seman gréul. Dupa o perioadai de seceté, acum nu mai stau ploile. La 30, italieni’ atacd Grecia 1-10 noiembrie : la ora 3 noaptea s-a produs un cutremur de o intensitate nemaipomenité pana acum in tara noastra. Dacd mai dura cateva minute, casa era ruina la pamnt. La Bucuresti s-a dérémat un blochaus (3), prinzand victime sub déramaturi. 23 noiembrie: Generalul Antonescu, conducatorul statului roman, soseste de la Roma, unde a avut intrevedere cu ducele Mussolini si a fost decorat de Rege. Sosit in tara, pleaca imediat in Germania. Ungaria adera la alianta trpartita Grecii ajutati efectiv de englezi rezista italienilor si au chiar initiativa ofensiva29 noiembrie: Se gasesste locul unde a fost ingopat Capitanul Corneliu Z. Codreanu impreuné cu cei 10 Decemviri si 3 Nicadori, la Jilava, intr-o groapé comund lunga de 15 m pe 5 m, iar deasupra beton armat in grosime de 0,5 m. se refnhumeaza in Mausoleumul de la Casa Verde. Legionarii se razbuni, Impugcénd pe cei care i-au asasinat. Sunt impuscati Nicolae lorga, general Gheorghe Argegeanu, Gabriel Marinescu gi alti 65 mai mici. 1 decembrie 1940: evreilor din Corabia li se confisca averile si sunt expediati — unde vor sé plece. Moara |ui Marin Aderca ramane legionarilor.(4) 12 decembrie: Scriu ziarele ca pregatirile germanilor de debarcare-invadare in Anglia sunt terminate. Pe de alta parte, englezit au Iuat ofensiva in Atnice, contra italienilor. Un general italian cade in lupté. Pe frontul grecesc, unde asemenea dau inapoi, cad doi colonel. Timpul se mentine cu moina. Invatétorii Oriea C., Orlea F. $i Orlea Nou’ aleg secretar al comitetului pe M. Radu, in urma stéruintei inv. C. Iliescu. Ma voteaza |. Popescu si C. Mitrica 19 decembrie: incepe vacanta de Craciun si se termin le 2 ianuarie. 0 asemenea inovatie de vacanfa nu s-a pomenit. Se motiveaza cu aglomeratia Ia tren, elevi si soldati. A cazut ceva zapada. Ger mijiociu. Ziua de Craciun: Ninge iniruna de trei zile. Zépada atinge pe alocuri 50 cm. Multé lume la bisericé si belsug mare de prinoase. Preofii fsi pomenesc familile prietene 29 decembrie: Salariul pe decembrie 1940. Ma trece numai cu 2 copii in loc de 3, cu 500 lei in minus — 700 lei po stat in loc do 1200 Ici. 1941 20 ianuarie 1941: Scrisul lui lusticd in clasa a I-a, liceul |. Asan, Caracal. Foto jurnal Vént espru de la apus. Se aduc lemne de peste balta pe gheatd. Nemfi stau la Dundre, sd treacd spre sud. Se zvoneste cé nu-i lasd bulgarii s treacd. llelienii sunt fnvinsi de greci fn Albania, c&t si de englezi in nordul Atricii, fa Bardia (in Libia). Statele Unite dau ajutor Englezilor. 23 ianuarie 1941: Comunistil fac revolutie. Se formeazé guvern militar si impreuna cu legionarit Indbusé revolutia. Un grec asasineazé pe un maior german in Bucuresti 24 ianuarie 1941: Comunicat de la radio. Orice revolutionar va fi impuscat, incepand cu Horia Sima pané la ultimu! borfas, dacé se mai intémpla vreo dezordine, incdt general Antonescu se desparte de Horia Sima. De pe frontul din Africa se anunja ca localitatea Tobruk (Libia) a cazut in mdinile englezilor. 13 februarie: Primirém salariul pe ianuarie. Primesc 8.129 lei Sd vad pe stat ce mi se opreste. Pe aprilie 1940 am primit pe 15 zile de functionare lei 2.250, iar pe mai acelasi an, am primit 4.250 lei.Foto jurnal cu defalcarea salartulut Nemtii cantonati in scoala. Stau graémada sé treaca in Bulgaria. Se zvoneste ca bulgarii nu-i las 8 treacd la ei, cd au arat drumurile si soselele. 19 februarie: Ambasada engleza paraseste Romania, ca atare suntem in stare de razboi cu englezi: 19 februarie: intregul local de scoali ocupat. Facem clasé intr-o sal de la scoala de fete. Maine o ocupa si pe aceasta. 25 februarie: Pana ieri am facut lectii cu copill ba afara, ori in clasa. Azi ploaie toata ziua, nu putem fine I 24 martie: a doua serie de trupe germane trece fn Bulgaria. lugos/avia rupe Bulgaria, trece si ea de partea Axei. Pune conditii sé nu treacd prin tara ei decét transporturi de materiale si rniti, iar prin pacea ce se va fncheia la sfarsitul rézboiului sd i se dea acces la Marea Egee. Statele Unite dau ajutor Angliei in materiale si vase de razboi Grecii se mentin cu curaj $i resping orice atac italian in Africa, englezii merg victoriosi cu toate c& italienii sunt ajutati acum si de trupe de aviatie germand. Apa la mal. Timpul se mentine cu vant rece $i secetos Radio clandestin anunta c4 Romania se pregateste sé mobilizeze contra Rusiei. 25 aprilie: Azi capituleazé si Grecia. Acum 10 zile a capitulat Serbia. Germania stép4na absoluté pe Intreaga Europa, pnd la granita Rusiei Bulgaria surdde cu aceasté ocazie unui teritoriu cuprins intre Dunére, Marea Egeo, Marea Neagra $i Lacul Ohrida. Ungurii ne blameaza prin presi, de cateva zile, de aliati nesinceri ai Axei. Vine de acum si randul Rusiei. Ce se va mai intampla? 5 mai 1941: Se dau lupte intre englezi si armata Irakului. Aici e centrul de unde pleacd conductele de petrol ce merg |a Golful Persic gi in Mediterana. In Africa de Nord, la Tobruk atacurile germanilor $i italienilor sunt oprite de engiezi, care contraatacd cu vigoare. Lupta se da in centura de fortificatil. Pentru prima deté cénd se vede un atec germen oprit In loc. Timp cald, cu plot ugoare. Orlenii abia de ezi au inceput s& pund porumbut.10 mai: Sarbatoarea nationalé a fost implinita cu tot fastul cuvenit. Ordine din toate partile. Ploi continue de cateva zile. Se a ca sigura intrarea Americii in razboi alaturi de Anglia. in Rusia mari miscari de trupe in Occident. 24 mai: Insula Creta cade in ména germanior. Hess, succesorul! lui Hitler, a coborét cu parasuta in Anglia. Englezit fl tin prizonier acolo. Timp cald, cu ploi ugoare. Porumbul rasérit. Gréului i-a dat spicul, Cucoana(5): ,Doar o incercare fu ploeia asta.” Statul blocheazé gréul la 114.000 lei vagonul. Zehérul asemenea ii fixeazd la 49-47 lei kilogramul, care se poale cumpara numai cu cartelé de la negustorul le care te-ai inscris. 8 iunie: Cursurile scolare au fncetat atdt la inva{amantul primar, cat si la cel secundar. Copii promovati au sosit tof! acasé. Pana mal jeri, nemtii si romanil se pregateau de zor sé se repeada-n rusi. Acum lucrurile stau balta. Romania tara bogata, granar si de toate, cu o conditie insa: daca ploua. 18 iunie: Se da ca Sigura izbucnirea germano-romana contra rusilor, chestiune de cateva zile. De doua zile ploud continuu si linistit. Ploaie ta timp, abundenta si binefacatoare.Primavara caida si linistité. Toate au inverzit si se dezvolt véznd cu ochii. C3lduri prea mari in raport cu timpul. Ca niciodata, balta tat de seacd de-o treci cu piciorul, % m. Altédata, primavara, fara excepfie, era la mal. SAmbatd, 1 mai 1943: Pleacd copili la scoala. De la IVS=5.000 lei, de la MP=7.000 lei 9 (6). S-a Inceput semanatul porumbului pe mal. 3 mai 1943: Ploaie binefacdtoare. Adunare nationala pentru pregatirea sufleteasca a poporului in vederea mobilizarii generale contra bolsovismului. 15 mai 1943: Ploud fra intrerupere, de 10 zile. Italienii si germanii sunt scogi definitiv din Tunisia Armata | italian cade prizoniera, Astiel, Airica rémane in intregime in méinile anglo-americanilor. Roosevelt si Churchill sunt intruniti la Washington. Unde vor deschide noul front in Europa anglo- americanii? 8 decembrie 1943: Dupa 6 luni de concentrare la Detasamentul de lucru Stoenesti pentru corectarea raului Olt in fegatura cu noul pod CFR, ma inapoiez acasa. Timpul se mentine noros, cu pacla si ceata. Prima zi de Craciun: Ploud ca vara. Razbel in casa si /a rasarit rusii au ajuns Ia Nicopol. 1. Insumeaza cetaiteni nscufi fn acelasi an si luati in evidenta comisariatelor militare intr-un an calendaristic 2 fortificatie vasta de-a lungul granitei franco-germane 3. Termenul defineste o cladire cu multe etaje. Refenrea era Ia blocul Carlton, de 14 etaje, prébusit cu acel prilej 4. Politica de roménizare a proprietatilor evreiesti pe cale legislativa a inceput in anu 1940 cu exproprierea bunurilor rurale Prin legile respective s-a interzis evreilor sA dob&ndeasca sau sd detin3 proprietaii rurale in Roménia sub nici un titlu si sub nici o calitate. “Impreuné cu izgonirea evreilor din ‘mediul rural aceste decrete au asigurat roménizarea totala a satelor rom4nesti” 5. sofia, Natalia 6. Imprumuturi de la consateni, pentru a plati cheltuielile scolareae 9 ianuarie 1944: Pleaca copiii la scoala. Pasesc in noul an cu un imprumut de 16.000 lei pentru copil. Zépadd din abundenté, bine geruitd, balta asemenea inghetaté. Bolgovicii reiau sfortarile in cotul Niprului. Multe ordine de chemare pentru coi mobilizabili. 15 ianuarie 1944: Se face cartiruirea (1 — explicatia 0 gasiti Ja finalul articolului) in sat pentru primiroa evacuatilor din Basarabia si Moldova. Un tori din jud. Balti au ajuns pana aici.Rusil inca merg in ofensiva, dar progreseazé incet, asemenea anglo-americant! in Italia. 29 ianuarie 1944: timp exceptional: cald ca vera, linistit. Curg péraiele, 2apada s-a tot dus. Rusii atacd in Crimeea prin Kerci. Trupe romane si germane incercuite. Se mai salveaza cAti pot, transportati cu aviatia. Anglo-americanil, printr-o nova debarcare se apropie de Roma. Duminica, 20 februarie 1944: A treia serie de ninsoare cu putin vént. Pe frontul Pripetului, germanit anunta mimiciree a 10 divizit bolsevice. Joi, 2 martie 1944: Cu pioaia de aseara $i céldura de azi, se topi complet pada. Fronturile de lupta in ambele parti s-au stabilizat. In partea de sud a frontului de rasarit, rusii au ajuns la Krivoy Rog. Miercuri, 15 martie 1944: A doua baba romaneasca foarte vijelioasa, cu vant rece de la apus. Semne rele cu razboiul. Rusit au ajuns pe Bug, iar mai inspre Nord au intrat in Tarnopol (Ternépi). Sambata, 25 martie 1944: Vant si rece luna intreaga. Germanii ocupé pe cale pasnicd Ungaria. Instaleaza un nou guvern. Studentii manifesta in Bucuresti, cerand Ardealu Marti, 28 martie 1944: Lacurile inca inghetate dimineata. Cte un fulg de zépada se mai leagénd prin ger. Primarul, care s-a obligat sd intretind scoala cu lemne, abia azi trimite de acasa doua surcele pentru incalzit Cu razboiul, destul de prost. Rusii au ajuns la Balti, in Basarabia. Ordine de mobilizare vin pe capete. Se rechizitioneazé si ultimele 7-8 gloabe de cai ce mai sunt in sat. Tanase (2) termin scoala de subofiteri de la Lugoj, este avansat sergent instructor si repantizat reg. 91 Sibiu. Asta-sear3 cu trenul de 6 pleac la regiment. Vineri, 1 aprilie 1944: Cernautii evacuati si pe Frontul de Nord, bolgevicii au trecut in Moldova. Pe linia Soroca, Balti asemenea au atins Prutul bombardand lasiul. Miorcuri, 5 aprilio 1944: Rom4nii dau lupte cu rusii pe sijia (rau), nord do lagi. Bucuresti bombardat de avioane americane. S-aud zvonuri, ca ar fi 8.000 de moi complet distrusa. j. Gara de Nord1945 SAmbat3, 6 julie 1945: Ma inapoiez de Ia Bals, dupa o concentrare de 1 an si 3 luni fara introrupore. Duminicd, 22 iulie 1945: Serbare scolara data in folosul Invatatorilor din Romanati pentru cumpérarea unui local unde sa ia fiinté céminul invatatorilor. Rezultat material netio ~ 60.000 lei. Muite cheltuieli, numai orchestra a costat 50.000 lei. Gabriela ia bacalaureatul. Va trebui inscrisé la Academie. Conferinta de la Potsdam, unde sunt intrunifi cei 3 mari: Truman, Churchill si Stalin. Comunicatsle dau ca ,Conferinfa este in plin progres si muite probleme importante au fost rezolvate”. Soarta Germanioi este prinicipala problemé. Pentru un moment, conferinta va fi intrerupté pentru ca Churchill si Attlee sé mearga in Anglia, s& ia cunostiné de rezultatul alegerilor generale. In urma armistitiului incheiat cu U.R.S.S., suntem datori sé platim 300 milioane dolar, esalonati in 6 ani, platibili in produse ale solului si subsolului M.S. Regele Mihai este decorat cu medalia ruseasca ,,Victoria”. Este o decoratie de mare valoare, in platina incrustata cu diamante. In acelasi timp, primeste ca dar personal doud avioane. Maregalul Antonescu primise de la Hitler un automobil. Duminicd, 30 iulie 1945: In Anglia, Churchill, omul care a condus tara in cele mai grele imprejurari, cAstigand cel mai greu razboi pe care il pomeneste istoria, in ajunul Conferintei de Ia Potsdam, cade in alegeri. Laburistii intrunesc 22 milioane voturi, iar partidul su conservator 19 milioane. La conducerea farii Clement Attlee, care va reprezenta interesele si la conferinta pci. Cel mai al dracului an agricol din céfi am pomenit, incepand cu manifestarile de asta-toamnd. Gréul 15—20 ddal la pogan, foarte usor Porumbul primeste ultima lovitura, célduri de 40°, cu vanturi caro-i usuca $i rédacina Rusii scurg din tard fir cu fir ukimele resurse ale existentei, in timp ce conferintele conducatorilor politici sunt tot mai dese $i mai staruitoare in convingerea cé apasarea ruseascé este profund justificata. $/ nol am distrus pe teritoriul Rusiel, $i -am furat avutul. Duminica, 5 august 1945: Lui Churchill i se ofera de catre M.S. Regele Angliei Ordinul Jartierei, cea mai distinsé decoratie. Al patrulea in tara care trebula sa o primeasca. Cere, insa, permisiunea regelui $i o refuza. Probabil ca 0 demonstratie a indignarii c& tara-i da cu piciorul, nereusind in alegeri, in timp ce el a adus cele mai sigure servicil patriei in timpuri asa de grele. fiind de fapt conducatorul razboiului mondial. Comuna trebuie sa dea in conditiile armistitiului 14 vagoane de grau +3 de catre proprietarii color 4 masini do troiorat. Protul graului este do 1.000.000 lei vagonul, revenind 100 loi kg sau 1.500 Joi daal. Joi, 9 august 1945 Din programul discutiilor de la Postdam (aflate pe cale particulars — oficial nimic): 1. Tratatul de la Versailles din 1919 se mentine; 2. Ordinea de securitato in Germania se va face de anglo-americani; 3. Frontierele din 1939 pentru toate statele; 4, Independenta tarilor baltice; 5. Alegen libere in toate statele sub control englo-american; 6. Crearea unui stat evreiesc in Airica, unde vor fi trimigi toti evreii, din toata lumea; 7. Harta Atianticului ram&ne fn vigoare; 8 Do la 1-15 august 1945, demobilizarea tuturor oamonilor din Europa, inclusiv Rusia; 9. Dupa 15 august 1945, demobilizarea general, sub controlul Americi,; 10, Grecia va pnmi Macedonia fara Macedonia Sérbeasca; 11. Turcia va primi Tracia; 12. Tratatul de le Craiova va fi anulat 13. Dardanelele revin Turciai: 14, La 15 august 1945, vor incepe conforinta de pace, la care vor participa toato statolo; 15. Niciun stat nu va mai dispune de armata pe 0 perioadd de 50 de ani, afard de strictul necesar; 16. Demobilizarea tuturor statelor, inclusiv Rusia.