Universitatea de Studii Europene din Republica Moldova

Referat
Obiectul : Criminalistica Tema : CAPCANELE CRIMINALISTICE APLICAREA SI VALORIFICAREA LOR A efectuat : Vlas Ecaterina USEM Facultatea Drept Gr. 401 Coordonator : Talp Boris

Chisinau 2011

Plan :
1. Notiuni generale despre capcanele criminalistice 2. Clasificarea capcanelor criminalistice 3. Aplicarea capcanelor criminalistice in munca Operativa

A. Activitatile care se desfasoara in vederea aplicarii capcanelor criminalistice. B. Folosirea rezultatelor capcanelor criminalistice in cercetarea penala.

SISTEMELE DE ALARMARE. Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori si suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligate sa asigure paza, mijloacele mecanico-fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare , depozitare si manipulare a acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea character. (Conform Lg. 333 din 8 Iulie 2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectiei persoanelor. Art. 28 alin. 5 din LG. 333/2003, se prevede ca prin sistem de alarmare impotriva efractiei, se intelege ansamblul de echipamente electronice compus din: centrala de comanda si semnalizare optica si acustica, detectoare de prezenta, antisoc si acustice, butoane si pedale de panica, control acces si televiziune cu circuit inchis cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, de natura sa asigure o protectie corespunzatoare obiectivelor si persoanelor.

Capcanele criminalistice. Def: Sunt procedee de lucru ce constau in folosirea unor mijloace ehnice dispuse in ascuns, intr-n loc prcis determinat si in legatura cu care se detin informatii sau exista banuieli intemeiate ca se va savarsii o infractiune, cu scopul de a se descoperii autorii. Utilizarea capcanelor criminalistice in lupta impotriva fenomenului infractional are un dublu scop: - de a prevenii savarsirea de noi infractiuni, intru-cat prin identificarea faptuitorilor se intrerupe sirul de fapte penale si se limiteaza urmarile acestora ; - de a demasca faptuitorul , prin identificarea , prinderea si tragerea la raspundere penala, obtinandu-se probe pentru dovedirea activitatii sale infractionale. Temeiul legal al folosirii capcanelor criminalistice il constituie actele normative ce stabilesc atributiile ce revin M.I.R.A. de a intreprinde masuri pentru cunoasterea activitatii ilicite a persoanelor despre care exista date ca savarsesc infractiuni, de a constata la timp si in mod complet faptele penale , incat sa se asigure tragerea la raspundere penala a celor vinovati. Datele obtinute prin utilizarea capcanelor criminalistice raspund principiilor legislatiei noastre, conform carora constituie probe orice elemente de fapt care serevesc care servesc la constatatrea existentei sau inexistentei infractiunii si la identificarea faptuitorilor. Organizarea si aplicarea unei capcane se face numai dupa inceperea activitatii infractionale , in locuri si perioade de timp cunoscute, cu un cerc de suspecti prcis determinat, in scopul identificarii si prinderii faptuitorilor, precum si al intreruperii activitatii ilicite avand in vedere ca de cele mai multe ori faptele se savarsesc in mod repetat sau imbraca forma infractiunii continuate.

In practica unitatilor MIRA pot fi intalnite situatii concrete diverse in care se impune folosirea unor capcane . Din aceasta cauza capcanele pot fi diferite ca natura, principii de functionare, si modalitati de realizare. Modalitatile in care se organizeaza capcanele sunt variate, avandu-se in vedere: modul de operare, obiectul infractiunii, conditiile de loc, teren, timp, numarul persoanelor incluse in cercul de banuiti.

CLASIFICAREA CAPCANELOR CRIMINALISTICE, CERINTE GENERALE DE ORGANIZARE A LOR. Capcanele criminalistice in functie de nevoile specifice munci unitatilor MIRA se clasifica in: - capcane chimice; - capcane odorante; - capcane radioactive; Literatura de specialitate enumera si alte tipuri de capcane criminalistice: capcane optice, capcane fonice. Indiferent de tipul de capcana care urmeaza a fi utilizata, organizarea si aplicarea ei trebuie sa raspunda unor cerinte generale si anume: - oportunitatea aplicarii capcanei. In aprecierea acestei cerinte este necesar sa se aiba in vedere obiectivul unde urmeaza sa se instaleze capcana, bunurile si valorile ce trebuie protejate, situatia operative; - eficienta capcanei, care este strans legata de oportunitate si care presupune, in principal, sa se aprecieze valoarea bunului ce urmeaza a fi aparat si costul capcanei ce va fi folosita. Trebuie mentionat ca nu complexitatea capcanei determina neparat si gradul sau de eficienta. In acelasi timp, eficienta capcanei se raporteaza si la rezultatul obtinut prin folosirea ei. - posibilitatea de a exploata in conditii cat mai bune capcana si rezultatele sale. In acest sens trebuie avuta in vedere operativitatea exploatarii rezultatelor capcanei, pentru ca faptuitorul sa nu o inlatute sau neutralizeze. In raport de situatia operativa, dar si de scopul urmarit, exploatarea capcanei poate fi facuta in mod deschis sau conspirat. - pastrarea secretului organizarii capcanei. La instalarea unei capcane in afara de organul de urmarire penala , specialisti, mai participa martori asistenti, victima responsabilul sau managerul societatii pagubite, cu conditia ca acestia sa nu fie suspectati ca posibili autori ai infractiunii. Persoanele care iau cunostiinta de organizarea capcanei sunt instruite asupra caracterului secret al actiunii si li se va lua angajament scris cu privire la pastrarea secretului. Uneori la aplicarea capcanei se poate folosii o legenda tot pentru asigurarea secretului folosirii acestui procedeu. - capcana sa nu dauneze sanatatii sau integritatii corporale, atat a celor care o vor exploata cat si persoanei suspecte.. Ca urmare, nu trebuie utilizata,

indifferent de situatie, capcana prin care sa se vatame sanatatea sau integritatea corporala a pesoanelor. A) CAPCANELE CHIMICE. Constau in aplicarea, raspandirea, la locul unde se presupune ca va fi comisa infractiunea, a unor substante care datorita insusirilor lor, in cursul savarsirii faptei prin contactul autorului cu ele, se transmit de la obiectul marcat la faptuitor si vor adera pe corpul si hainele acestuia, iar in urma evidentierii lor se va identifica persoana ce a fost prezenta la locul savarsirii faptei. Aceste capcane se aplic de regul cand: organele operative se afla in fata unor sarcini dificile de rezolvat datorita greutatilor intampinate in cercetarea unor cauze si administrarea de probe (ex. Luarea de mita). activitatea infractionala swe repeta in acelasi loc al faptei, respectiv asupra acelorasi categorii de bunuri sau valori (sustrageri repetate dintr-un anumit loc), exista un cerc relativ restrans de persoane banuite; Pentru organizarea acestor capcane, substantele chimice se raspandesc pe cele mai diverse obiecte si suprafete cum ar fi: Manerele usilor, pe mobilier, pe podea, pe produsele sau obiectele ce pot constituii obiect al infractiunii, respectiv pe traseul considerat a fi parcurs de faptuitor. Eficienta acestui tip de capcana este conditionata direct de cercul de suspecti precis determinat. Substantele chimice utilizate drept capcana trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: - sa nu fie toxice; - sa fie stabile in sensul de a-si pastra calitatile un timp necesar si oportun; - sa fie fine si sa adere usor la suprafete ce urmeza a se nmarca, pe corpul, imbracamintea celui care intra in contact cu obiectele marcate; - sa nu poata fi indepartata (rezistenta la spalare, frecare) , cu usurinta; - sa nu se gaseasca in comert in stare nativa sau ca incredient in compozitia diferitelor produse, ori sa nu se lucreze in unitatea in care se aplica capcana cu substanta respectiva; - sa nu fie excesiv de scumpe; - sa nu necesite procedee complicate de evidentiere. Substantele chimice se pot prezenta sub doua forme: Substante nefluorescente; Substante fluorescente;

Substantele fluorescente utilizate drept capcane se evidentiaza prin actiunea radiatiilor ultraviolete. Aceste substante pot fi utilizate in stare solida, sub forma de solutii fluorescente, sau sub forma de creioane fluorescente. Din prima categorie fac parte: - acidul beta-oxi-naftoic, antracenul, auramina, pigmentii fluorescenti. Din categoria substantelor ale caroar solutii sunt fluorescente, fac parte eosina, rodamina B, sulfatul de chinina. Relevarea substantei folosita la marcare se face prin cercetarea sub radiatii ultraviolete, precum si prin anumite reactii chimice. Prafurile fluorescente, se prezinta sub forma de pulbere fina, aderenta, care are mai multe culori: galbema, rosiatica, verde deschis e.t.c. Aceste substante sub actiunea radiatiilor ultraviolete au o fluorescenta puternica, specifica fiecarei culori in parte.. Pot fi utilizate si in dactiloscopie la relevarea urmelor papilare, de pe diferite suporturi.. Aceste prafuri pot fi utilizate drept capcana sub forma de prafuri (pulbere), aplicata intr-un strat foarte subtire, pentru a nu fi vizibila la lumina naturala, cat si sub forma de pasta in cantitatea de 1 gram de substanta la 100 grame de vaselina pura.. Relevarea marcarii se face cu ajutorul radiiatiilor ultraviolete. Creioanele fluorescente. Sunt confectionate prin inglobarea in ceara cu punct de topire mai ridicat, a unor pigmenti fluorescenti, precum si a unor coloranti in cazul creioanelor colorate in lumina vizibila. Creioanele fluorescente, difera intre ele atat prin culoarea in lumina vizibila , cat si prin culoarea fluorescentei. Sub actiunea radiatiilor ultraviolete, aceste creioane prezinta o fluorescenta puternica in culori ca: alb, albastru, rosu, galben, verde, portocaliu. Variatia mare de culoare a acestor creioane in lumina vizibila si uv, permite marcarea atat a auprafetelor de culoare deschisa , cat si a celor de culoare inchisa. In general creioanele fluorescente se utilizeaza pentru marcarea suprafetelor care prezinta un anumit grad de porozitate (hartie, bancnote, material textil, lemn) si de aderenta a substantei fluorescente din ele si pentru marcarea suprafetelor multicolore. Pe obiecte se scriu diferite cuvinte ca: MITA, INFELACIUNE, SANTAJ, FURAT E.T.C.) sau se fac alte insemnari care devin vizibile in radiatii ultraviolete. Se apeleaza la creioanele fluorescente atunci cand obiectul material al infractiunii, urmeza a fi insusut de faptuitor, urmarindu-se deci dovedirea prezentei sale la cel in cauza: ex. Luare de mita. Substantele nefluorescente utilizate pentru aplicarea capcanelor chimice se impart in doua categorii:

- substante nefluorescente, care se evidentiaza prin reactia chimica produsa intre acestea si alte substante, reactivi chimici: acidul rosolic, albastru de metilen, fenoftaleina, metil violet, etc. - Substante nefluorescente care se evidentiaza prin reactie chimica ce are loc la contactul cu pielea: azotatul de argint, ninhidrina. Azotatul de argint, se prezinta sub forma unor cristale incolore, fara miros, gust metalic, solubil in apa. Are efect cauterizant asupra pielii, innegrind-o. Se va evita contactul cu produsele alimentare, fiind toxic in mica masura. Se foloseste sub forma de pulbere simpla sau amestecata cu alta substanta (ex. Fenoftaleina); Solutia: 2 grame de nitrat de argint la 100 ml. Apa distilata, sau sub forma de pasta in amestec de 1:1 cu vaselina pura. Relevarea capcanei cu nitrat de argintse bazeaza pe proprietatea substantei de a reactiona cu clorurile dun transpiratie, colorand pielea. Colorarea nu apare imediat ci dupa un timp de circa o ora minim. Daca persoana care a venit in contact cu ea a transpirat , innegrirea se produce mai rapid. Punctele sau petele negre de pe piele dureaza circa doua saptamani. Intrucat nitratul de argint are actiune coroziva, indiferent de forma sa (pulbere, lichida, pasta), nu se va folosii pentru marcarea produselor alimentare. Ninhidrina, se prezinta sub forma unor cristale albe, sau slab galbui, cu miros caracteristic, solubila in apa, alcool. Este toxica, se utilizeaza in dactiloscopie pentru relevarea urmelor papilare vechi de pe hartie. Ninhidrina se poate folosii sub forma de pulbere si solutie preparata prin mai multe modalitati. Relevarea ninhidrinei: daca bancnotele, documentele sau alte obiecte pulverizare cu o pulbere fina de ninhidrina, sau materialele imbibate cu solutia acestei substante, sunt atinse de infractor cu mainile, in scurt timp ca urmare a reactiei cu aminoacizii din transpiratie, va apare o culoare violeta persistenta, care se mentine cateva zile. Trusele de capcane chimice, cuprind susbstante pentru marcarea diferitelor produse care pot constituii obiect al infractiunii sau a diverselor obiecte de la locul infractiunii (manere, birouri, telefon). Trusele mai cuprind mijloace tehnice pentru pregatirea substantelor in vederea aplicarii capcanelor.

Procedee de aplicare a capcanelor chimice. Pentru aplicarea substantei la locul unde s-a hotarat sa se organizeze o capcana chimica se pot utiliza diferite procedee in functie de o serie de factori : - natura locului, acoperit sau descoperit si supus intemperiilor; - intinderea locului infractiunii; - categoria obiectelor ce urmeaza a fi marcate (alimente, stofe, bauturi, benzina, bani, aparate etc); - modul de aplicare a substantei (pulbere amestec cu vaselina lichida, creion fluorescent);

- marimea cercului de suspecti. Practica formatiunilor de criminalistica cunoaste mai multe modalitati de aplicare a capcanelor chimice: - pudrarea pe diverse suprafete intr-un strat foarte subtire a substsntelor sub forma de pulbere:acidul BON, nitratul de argint, pigmentul galben fluorescent. Se folosesc pensule din dotare sau pulverizatorul. Substanta trebuie sa fie bine uscata si majorata si se raspandeste in interiorul ambalajelor sau plicurilor, pe bancnotele din sertare sau case de bani , pe suprafetele mobilierului. - raspandirea substantei sub forma de pasta, in amestec cu vaselina pura, incolora sau colorata. Se foloseste pentru obiecte aflate in plan vertical sau in locuri unde sunt curenti de aer; - organizarea capcanei prin raspandirea de solutii chimice . Se pot utiliza solutiile de ninhidrina, precum si altele care coloreaza pielea persoanelor ce vin in contact cu ele; - marcarea unor produse prin introducere in masa lor a substantelor chimice. In felul acesta se poate face marcarea benzinei (solutie de fenoftaleina sau de brom- timol-blau); - marcarea produselor alimentare care se sustrag cu rivanol , sub forma de solutii, cu concentratii diferite, in functie de felul produsului. - marcarea cu creionul si pulberile fluorescente a bancnotelor, in cazul darii, luarii de mita. Capcanele odorante, se pot organiza prin raspandirea la locul unde exista date ca se va savarsii infractiunea unor substante care vor transmite un miros discret, specific persoanei faptuitorului, al carui traseu va fi identificat cu cainele de urmarire. Eficienta capcanei poate fi foarte mare la sate ;i in orase mici, deoarece in cazul utilizarii acestei capcane, mirosul substantei se preia cel mai adesea pe talpa incaltamintei, iar folosirea cainelui de urmarire poate da rezultate bune. Procedeele de organizare a capcanei odorante se refera la felul in care poata fi raspandita pe autor substanta chimica ce prezinta un miros specific si persistent, care sa nu poata fi sesizat de acesta , dar care sa poata fi sesizat de cainele de urmarire. Astfel pot fi utilizate procedee ca: - raspandirea pe dusumea, in locuri obligatorii de trecere a substantei sub forma de pulbere sau de pasta, pentru a adera la incaltamintea faptuitorului; - fixarea in puncte obligatorii de trecere de stergatoare , covorase, imbibate cu solutie odoranta. Capcanele radioactive. Utilizarea substantelor radioactive in calitate de capcana criminalistica, constituie o realizare deosebita avandu-se in vedere calitatile acestora. Capcanele radioactive constau in utilizarea substantelor radioactive in scopul protejarii unor spatii sau obiecte, tinandu-se seama de proprietatile acestora de a emite radiatii sau in calitate de trasor ce va putea fi detectat de la distanta.

Fata de capcanele chimice, cele radioactive prezinta o serie de avantaje care constau in: - pot fi utilizate ca sisteme de bariera invizibila in drumul infractorului spre locul faptei; - obiectele valorice sau inscrisurile marcate pot fi detectate cu mijloace adecvate la distanta, chiar daca sunt ascunse in diferite bagaje, cutii metalice, pamant; - pot fi folosite pentru voalarea materialelor fotosensibile utilizate de infractori in obtinerea de date si informatii secrete; - substantele radioactive au o circulatie restransa; - radiatiile radioactive sunt invizibile si nu pot fi percepute de organele de simt ale omului; - pot fi detectate fara ca infractorul sa se sesizeze; -cantitatea de substanta radioactiva necesara pentru instalarea capcanei fiind in general mica , nu prezinta pericolul iradierii peste nivelul maxim permis. In mod concret capcanele radioactive pot fi realizate fie sub forma de bariera invizibila in drumul infractorului spre locul sau obiectul protajat, fie prin marcarea unor bunuri, valori, inscrisuri etc. In calitate de capcana a doua varianta pot fi utilizati izotopi radioactivi in scop de marcare a unor locuri, valori ce pot fi obiectul infractiunii, in sensul ca infractorul le va sustrage de la locul unde acesta se afla, le va consuma, sau va trebui sa le atinga. Ca si capcana chimica, capcana radioactiva se instaleaza de regula, in cercurile unde exista un cerc determinat de suspecti, in randurile carora urmeaza a se cauta persoana marcata prin radioactivitate. Utilizarea izotopilor radioactivi (deci a capcanei) se poate face cu ajutorul unor radiometre. Procedeele de organizare a capcanei radioactive difera in raport de conditiile concrete in care se savarsesc faptele. Practica din tara noastra cunoaste doua procedee concrete, pentru organizarea capcanelor radioactive: - marcarea alimentelor cu iod 131, a carui prezenta se identifica in glanda tiroida, cu ajutorul unor aparate electronice portabile prevazute cu sonde cu scintilatie. - marcarea benzinei in vederea descoperirii sustragerilor. Aceasta se realizeaza prin introducerea a 20 ml. De acid oleic marcat cu iod 131 in 10.000 de litrii de benzina. Asa cum s-a aratat literatura de specialitate mai mentioneaza si capcanele optice si fonice. Capcanele optice, se pot organiza prin instalarea unor mecanisme tehnice de fotografiere, filmare sau inregistrarea video a faptuitorului, cu ajutorul radiatiilor vizibile ori invizibile. Aceasta capcana s-a realizat pornindu-se de la necesitatea de a gasii un procedeu care sa permita descopereirea faptuitorului si in urmatoarele situatii: nu este posibila tratarea chimica sau radioactiva a locului si obiectelor vizate si nu se poate forma un cerc de persoane precis determinat ;i relativ restrans.

Capcanele fonice, constau in instalarea de aparatura de inregistrare in locurile unde sepresupune ca se va repeta fapta penala, cu scopul de a inregistra unele sunete, cum sunt: vocile participantilor, urmele sonore ale impuscaturii in caz de braconaj, zgomotul specific facut de pasii autorului etc. Capcana fonica se poate organiza fie impreuna cu alte capcane, fie singura. Sonogramele inregistrate intr-un asemenea caz se compara cu sonogramele obtinute experimental. Pentru evidentierea substantelor folosite laaplicarea capcanelor criminalistice este necesara utilizarea unor mijloace, cum ar fi: - lampi cu raze ultraviolete, pentru capcanele chimice aplicate cu substante fuorescente. Verificarea hainelor, mainilor, obiectelor personale se face intr-o incapere mai intunecoasa; - trusa de capcane chimice, care pe langa instrumentul prevazut pentru aplicarea capcanei, are si materiale pentru descoperirea substantelor aplicate; - detectoare pentru radioactivitate; - sonograf pentru capcanele fonice; - cainele de urmarire pentru capcanele odorante. Procedeele pe care angajatii MIRA le pot utiliza pentru descoperirea faptuitorilor prin capcane criminalistice sunt diferite si depind de tipul de capcana aplicata, de marimea cercului de suspecti. Se pot folosi urmatoarele procedee: - verificarea directa sau sub o legenda, cu mijloacele tehnice enumerate mai sus, a persoanelor din cercul de suspecti, precum si obiectele acestora; - verificarea directa vizuala, cand marcarea s-a facut cu nitrat de argint, ninhidrina; - verificarea cu ajutorul cainelui de urmarire; - publicarea fotografiei in presa, la televiziune, cand aceasta s-a realizat prin capcana optica. 3. APLICAREA CAPCANELOR CRIMINALISTICE N MUNCA OPERATIVA. Folosirea capcanelor criminalistice se preteaz la o gam, foarte larg i variat de infraciuni. O atenie deosebit trebuie acordat folosirii capcanelor criminalistice pentru prevenirea infraciunilor n general, dar n mod special a acelor fapte prin care s-ar aduce n orice mod atingere securitii statului, avutului obtesc, vieii, sntii i integritii corporale. Folosirea capc crim. poate i trebuie s fie extins, ns aceasta depinde, n primul rnd, de priceperea i competena lucrtorilor MIRA n organizarea constatarea i exploatarea rezultatelor acestora, n corecta soluionarea diverselor situaii cu care se confrunt n activitatea practic.

A. ACTIVITILE CARE SE DESFOAR N VEDEREA APLICRII CAPCANELOR CRIMINALISTICE. Pregtirea temeinic n vederea aplicrii capcanelor criminalistice constituie condiia esenial pentru realizarea scopului pe care-l urmrete folosirea acestui procedeu n activitatea organelor noastre. Pregtirea n vederea aplicrii capcanelor crim. presupune desfurarea unor activiti i anume: cunoaterea naturii infraciunii svrite i al caracterului repetat al acesteia. Referitor la infraciunea a crei prevenire sau descoperire trebuie realizat este necesar s se cunoasc natura acesteia, bunurile care fac obiectul activitii ilicite, metodele i mijloacele folosite de ctre nfractori i caracterul repetat al faptei. studierea locului n care se svrete infraciunea. Cu privire la locul infraciunii, trebuie s se stabileasc natura acestuia, activitile care se desfoar acolo, modul de asigurare sau de paz a locului respectiv, persoanele care au acces n acel loc, sub aspectul calitii, atribuiilor de serviciu i numrului. studierea bunurilor sau valorilor, asupra crora este ndreptat activitatea ilicit, avndu-se n vedere: natura bunurilor sau valorilor, caracteristicile fizice i chimice ale acestora, persoana creia aparine, destinaia lor. Cunoaterea acestor date prezint o importan deosebit pentru stabilirea necesitii i oportunitii aplicrii capcanei, determinarea tipului de capcan care va fi folosit, atingerea substanelor atunci cnd se impune sub aspectul locului, obiectelor persoanelor, timpului, martorilor asisteni, specialitilor, legendelor folosite. alegerea martorilor asisteni. Aceasta ca i celelalte activiti pregtitoare, trebuie realizat cu stricta respectare a secretului aciunii care se intreprinde. Martorii asisteni trebuie alei, dintre persoanelecare nu sunt interesate n cauz, nu fac parte din cei nscrii n cercul de suspeci. Ei pot fi identificai din rndul personalului unitii, ns atunci cnd nu exist posibiliti n cadrul unitii, martorii asisteni pot face parte i din rndul persoanelor din afara unitii n care se aplic capcana. Tot n vederea asigurrii secretului activitii care urmeaz a se ntreprinde, uneori pot fi folosite, diverse legende, la aplicarea capcanei sau la examinarea persoanelor suspecte. Folosirea legendelor, mai ales pentru examinarea persoanelor suspecte se impune, n afar de asigurarea secretului i pentru a se evita compromiterea unor persoane nevinovate. Pregtind aplicarea capcanei, organul de up trebuie s realizeze o permanent conlucrare cu specialistul criminalist pentru stabilirea naturii capcanei, metodelor i mijloacelor folosite, modul de aliare i de constatare al capcanei. Pentru a avea eficien n cauz, aplicarea ca i evidenierea, constatarea capcanei trebuie s fie consemnate n formele prevzute de lege.

n acest sens cu ocazia aplicrii capcanei trebuie s se ncheie un procesverbal din care s rezulte: - organul de u.p. i specialitii care au participat la aplicarea capcanei; - motivul aplicrii capcanei sau temeiul de fapt al acesteia; - martorii asisteni; - reprezentantul unitii private ori de stat, sau persoana fizic vtmat; - natura capcanei; - locurile, obiectele, valorile marcate; - substanele folosite i caracteristicile acestora; - procedeul de aplicare: prfuire, ungere, scriere, desenare, amestecare etc; - observaiile martorilor asisteni, ale reprezentantului unitii, ale persoanei vtmate, sau lipsa acestora, - semnturile organului de urmrire penal, specialitilor, martorilor asisteni i ale persoanei vtmate. Dup aplicarea capcanei trebuie s se stabileasc modalitatea de legtur, ntre organul de u.p.i persoana vtmat pentru a sesiza dac i cnd s-a repetat svrirea infraciunii. La sesizarea persoanei vtmate sau la termenul fixat, n raport de natura capcanei i de modul stabilit pentru evidenierea acesteia, organul de u.p. mpreun cu specialitii, trebuie s procedeze la constatare si s ncheie un proces-verbal din care s rezulte: - organul de urmrire penal i specialitii; - motivarea activitii, n care scop trebuie fcut, referire la procesul verbal ncheiat cu ocazia aplicrii capcanei; - martorii asisteni; - locul unde au fost gsite persoanele suspecte, unde s-a fcut examinarea acestora; - persoanele, obiectele, valorile examinate; - metodele i mijloacele folosite la examinare; - rezultatul examinrii; - obiectele i valorile descoperite i ridicate; - meniune despre recoltarea si conservarea probelor din substana cu care s-a fcut marcarea sau din substana marcat; - explicaiile persoanei asupra creia au fost gsite obiectele, valorile marcate sau lipsa acestora; - semnturile organului de u.p., specialistilor, martorilor asisteni i ale persoanei examinate. B. FOLOSIREA REZULTATELOR CAPCANELOR CRIMINALISTICE N CERCETAREA PENAL.

Rezultatul capcanelor criminalistice, constituie prob n cauz cu condiia ca aceasta s se coroboreze cu ntregul material administrat n dosarul cauzei. Sublinierea privind coroborarea cu ntregul material al cauzei se impune n mod cu totul deosebit, ntruct simpla constatare a substanei de marcat, de ex. pe minile persoanei suspecte, pe obiectele sau valorile descoperite asupra sa nu poate constituii prob c ea a svrit infraciunea. Aceasta datorit faptului c substana, obiectele valorile marcate, pot ajunge ntmpltor, la persoana asupra creia au fost gsite, respectiv contactul pesoanei cu substana de marcat sau obiectele tratate s fi avut loc n alte mprejurri dect cele legate de svrirea infraciunii. Deci luat izolat, fr a se ine seama de restul materialului administrat n cauz, rezultatul folosirii capcanei, mai ales n cazul celor chimice i odorante, nu poate constituii temei, pentru stabilirea vinoviei persoanei asupra creia a fost constatat i pentru tragerea acesteia la rspundere penal. Dimpotriv, poate duce la grave erori judiciare. Evidenierea substanei de marcare asupra unei persoane constituie, ns, un indiciu care trebuie s fie exploatat n cauz, pentru a se stabilii mprejurrile n care a intrat n contact cu aceasta. O importan deosebit n acest sens o constituie explicaiile persoanei, explicaii care trebuie verificate urgent, atent i multilateral. Prin verificarea acestor explicaii se poate ajunge la identificarea i stabilirea vinoviei autorilor infraciunii. Substana de marcare gsit asupra persoanei trebuie s fie ridicat, conservat i trimis pentru analiz indiferent de explicaiile persoanei. Exploatarea corect , eficient, a rezultatelor folosirii capcanelor criminalistice, presupune, de multe ori, dispunerea i efectuarea constatrilor tehnico-tiinifice sau a expertizelor pentru a se determina , de ex. natura substanei descoperit asupra persoanei suspecte, pentru stabilirea identitii cvompoziiei chimice descoperit asupra persoanei bnuite, cu cea folosit pentru marcare, pentru identificarea persoanei dup particularitile vocii i vorbirii n limba romn, ori prin expertiza fotografiei de portret. Folosirea capcanelor criminalistice, n mod deosebit a celor chimice, presupune luarea unor msuri, pentru a se nltura posibilitatea rspndirii substanei de marcare, dup constatarea capcanei. Astfel este necesar identificarea tuturor bunurilor, sau valorilor marcate n vederea neutralizrii capcanei. De aseamenea , se impune retragerea din circulaie a bancnotelor marcate i predarea lor la unitile Bncii Naionale a Romniei, pentru a fi distruse. Atunci cnd nu este posibil neutralizarea capcanei, bunurile asupra crora au fost aplicate substanele de marcare trebuie s fie scoase din circuitul economic. Aceste msuri trebuie s fie luate de ctre organul de u.p. care a folosit capcana ns cu privire la modul de aciune pentru realizarea scopului urmrit trebuie s conlucreze cu specialitii criminaliti. Lund asemenea msiri organul de u.p. trebuie s ncheie i documentele corespunztoare pentru scoaterea din circulaie a bunurilor i valorilor si justificarea lor.