Sunteți pe pagina 1din 16

CATIA - Crearea unui profil pentru o piesa de tip placa

n aceasta aplicatie se traseaza un profil care, prin extrudare va forma o piesa de tip placa, de forma patrata.
n aceast aplicatie se traseaz profilul din figura 1, care, prin extrudare ntr-o operatie ulterioar, va forma o pies de tip plac, de form ptrat. Se va utiliza modulul CATIA Sketcher.

Fig. 1 Pentru generarea corect si rapid a profilului se utilizeaz instrumentul Rectangle disponibil pe bara Profile. Se constrng laturile profilului la valoarea 70 (un ptrat). Din arborele de specificatii, reprezentat n figura 2 se observ c, n afar de o anumit lungime, laturile ptratului sunt paralele ntre ele, dar si cu axele sistemului de coordonate.

Fig. 2 Cu ajutorul instrumentului de schitare Corner se racordeaz laturile ptratului, folosind o metod Trim All Elements care nltur capetele liniilor ntre care se creeaz racordarea. Raza de racordare se consider egal cu 12 mm, obtinndu-se profilul din figura 3. n urma operatiilor de racordare, programul adaug n arborele de specificatii, pentru fiecare dintre acestea, dou elemente Tangency (arcul de cerc este tangent la cele dou laturi anterior concurente) si un element

Radius (arcul de cerc are raza egal cu valoarea stabilit de utilizator).

Fig. 3 Se observ c, odat cu racordarea laturilor, n schit apar patru puncte, reprezentnd centrele arcelor de cerc ale racordrii. n aceste puncte se consider (constrngere de coincident) centrele a patru cercuri care, n urma unei extrudri ulterioare, definesc gurile de prindere ale piesei. Cercurile sunt identice si au diametrul de 12 mm. n figura 4 este reprezentat profilul n momentul constrngerii complete. Se poate constrnge fiecare element n parte sau se utilizeaz instrumentul de constrngere Auto Constraint.

Fig. 4 Distanta dintre dou cercuri, pe directie vertical si orizontal este de 46 mm, conform cu desenul din figura 1. Odat cu adugarea constrngerilor de verticalitate, orizontalitate, tangent, coincident si de dimensiuni, profilul este complet definit, iar utilizatorul l poate

utiliza, spre exemplu, n modulul CATIA Part Design pentru a obtine un corp tridimensional.

Trecerea ntre cele dou module (CATIA Sketcher si CATIA Part Design) se realizeaz cu ajutorul instrumentului Exit Workbench, prezent pe bara de instrumente Workbench. n figura 5 este reprezentat corpul tridimensional al piesei, obtinut prin extrudare cu ajutorul instrumentului de modelare Pad din modulul CATIA Part Design.

Fig. 5

CATIA - Analiza cu elemente finite a unei piese de tip suport

In aplicatie se studiaza comportamentul unei piese de tip suport la incarcarea cu o forta de 3kN, folosind metoda elementelor finite.
In aplicatie se va realiza analiza cu elemente finite a unei piese de tip suport, avand desenul de executie din figura 1. Se utilizeaza modulul CATIA Generative Structural Analysis.

Fig. 1 Pentru indeplinirea rolului functional, modelul piesei este prevazut cu doua suprafete de reazem plane si cu o suprafata de legatura, pe care se va aplica o incarcare. Dupa modelarea solida in modulul CATIA Part Design, piesa se considera a avea un material (otel), cu urmatoarele proprietati fizice, importante in decursul analizei: modulul lui Young (210^11 N/m^2), coeficientul lui Poisson (0,266), densitatea (7860 kg/m^3), coeficientul de dilatare termica (1,1710^-5K), rezistenta admisibila (2,510^8 N/m^2). Aceste valori, afisate in figura 2, sunt indicate implicit de programul CATIA in urma selectarii piesei in arborele de specificatii si alegerii materialului "Steel" din fereastra de dialog Library

Fig. 2 Afisarea unor rezultate ale analizei necesita un alt mod de vizualizare a modelului. Astfel, de pe bara de instrumente View se extinde grupul de pictograme "Render Style" si se alege Customize View Parameters, apoi din fereastra de dialog aparuta se bifeaza optiunile Shading si Material. Ca urmare, modelul capata o culoare gri inchis, cu reflexe metalice, specifica acestui mod de afisare. Se acceseaza modulul CATIA Generative Structural Analysis si se stabileste tipul de analiza statica (Static Case), arborele de specificatii afisand simultan elementul cu acelasi nume. Desi programul CATIA defineste implicit reteaua de noduri si elemente (proces denumit discretizare), se recomanda editarea acesteia si stabilirea de catre utilizator a dimensiunii elementului finit (Size), toleranta maxima intre modelul discretizat si modelul real folosit in analiza (Absolute sag),

tipul elementului (Element type) etc. Pentru aceasta, se executa dubluclick pe subelementul OCTREE Tetrahedron Mesh aflat in arborele de specificatii. In figura 3 se prezinta arborele de specificatii si fereastra de dialog cu acelasi nume, care contine dimensiunea elementului finit (5 mm), toleranta minima (1,25 mm) si tipul elementului ca fiind liniar. Asupra fiecarei suprafete plane de reazem se aplica o restrictie de tip Clamp, asa cum se observa in figura 4. Arborele de specificatii se completeaza cu subelementul "Clamp.1", fereastra de dialog contine in campul "Supports" cele doua fete selectate, evidentiate prin simbolurile restrictiei.

Fig. 3

Fig. 4 Pe suprafata superioara de legatura se aplica o forta distribuita, cu valoarea de 3000 N, orientata perpendicular pe suprafata, in directia opusa axei Z. In arborele de specificatii devine, astfel, disponibil subelementul "Distributed Force.1", forta este simbolizata prin patru sageti pe suprafata, valoarea si orientarea sa, dar si sistemul de coordonate in care a fost creata; toti acesti parametri pot fi introdusi in campurile corespunzatoare ale ferestrei de dialog din figura 5. Dupa stabilirea restrictiilor si a incarcarii, urmeaza etapa efectiva a calculului analizei.

Fig. 5 Apasarea pictogramei Compute conduce la deschiderea ferestrei de dialog cu acelasi nume (figura 6), in care, pentru acest caz, utilizatorul selecteaza optiunea "All", un prim efect al acestei actiuni fiind actualizarea elementului Static Case Solution.

Fig. 6 Debifarea optiunii "Preview" permite scurtarea procesului de analiza prin neafisarea ferestrei de informare "Computation Resources Estimation" (figura 7), cu rol important, insa, in cazul analizelor foarte complexe, pentru ca ofera informatii asupra timpului de calcul si a spatiului necesar pe disc.

Fig. 7 Dupa incheierea calculului, utilizatorul are la dispozitie instrumentele barei Image pentru a vizualiza rezultatele. Arborele de specificatii se completeaza in functie de imaginile inserate, in mod implicit una (ultima) devenind activa prin dezactivarea celorlalte precedente. In figura 8 este exemplificat arborele, continand o lista cu trei imagini si pictogramele acestora.

Fig. 8 In figurile 9...12 sunt afisate patru rezultate imagini, corespunzatoare calculului modelului de piesa considerat in aplicatie, cu precizarea ca deformatiile sunt prezentate grafic exagerat pentru a usura etapa de stabilire a concluziilor analizei.

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12 Pentru a gasi tensiunile maxime, respectiv, minime aparute in urma analizei, se activeaza rezultatul "Von Mises Stress", apoi, de pe bara Analysis Tools se foloseste instrumentul Information spre a afisa fereastra de informare cu acelasi nume. In figura 13, alaturi de aceasta fereastra, este prezentata si paleta de culori care insoteste rezultatul imagine Von Mises. Valorile cele mai mici ale tensiunilor se afla in partea de jos a paletei, cele maxime in partea de sus a acesteia, dar fereastra de dialog contine si valorile explicite, in zona "Extrema Values", astfel: Min: 8,6204910^5 N/m^2 si Max: 2,359610^7 N/m^2.

Fig. 13 Avand in vedere ca rezistenta admisibila a materialului este de 2,510^8 N/m^2, se poate trage concluzia ca modelul piesei va rezista fortei distribuite aplicate. Salvarea modelului piesei si a analizei, impreuna cu rezultatele acesteia se face prin intermediul optiunii "Save Management" din meniul [File]. Fereastra de dialog din figura 15 contine in acest moment patru cai catre un suport magnetic pentru salvarea a patru fisiere, si anume: modelul piesei in format .CATPart, analiza acestuia in format .CATAnalysis si doua fisiere suplimentare, unul pentru rezultate (avand extensia .CATAnalysisResults) si unul pentru calcule (.CATAnalysisComputations).

Fig. 14 Stabilirea locatiei de salvare pentru fisiere se face prin selectarea fiecarui fisier si apasarea butonului [Save as...]. Utilizatorul alege destinatia de stocare, avand posibilitatea de a repeta operatia pentru fiecare fisier in parte. In momentul in care s-au stabilit locatiile dorite, se poate realiza efectiv salvarea prin apasarea butonului [Save].

CATIA - Crearea unei flanse cilindrice


n aceast aplicaie se prezint etapele obinerii unei flane cilindrice pe baza unui desen de execuie. n general, pentru reprezentarea flanelor, n desenul de execuie se folosesc dou proiecii: o seciune longitudinal, n care apare grosimea flanei, forma gurilor de prindere (netede, filetate, strpunse, nfundate), modul de mbinare al flanei cu piesa, i o vedere lateral (frontal), din care rezult forma flanei, numrul i dispunerea gurilor de prindere. La flanele cilindrice, ptrate i triunghiulare, centrele gurilor de prindere sunt situate pe un cerc, denumit cerc purttor, cu originea n centrul geometric al flanelor. Flanele cilindrice pot avea un numr impar de guri, dispuse unghiular echidistant, cu centrele pe un cerc purttor. n aceast aplicaie se prezint etapele obinerii flanei al crei desen de execuie este n figura 1. Dou dintre gurile de prindere sunt situate n planul de secionare. Dac gurile de prindere nu sunt situate n planul respectiv, acestea se rabat n planul de secionare i se reprezint cu linie punct subire peste hauri. Reprezentarea flanei cilindrice din exemplul analizat se realizeaz utiliznd instrumentele de modelare Pad, Circular Pattern, Hole, Pocket, Chamfer i Edge Fillet.

Fig. 1. Pentru reprezentarea flanei, n modulul CATIA Sketcher, n planul XY se traseaz un cerc, avnd centrul n originea sistemului de coordonate i, prin constrngere, diametrul de 102 mm (figura 2).

Fig. 2 Utiliznd instrumentul de modelare Pad din modulul CATIA Part Design se extrudeaz cercul, cu o valoare de 15 mm, obinndu-se un cilindru (Pad.1). Se selecteaz suprafaa plan superioar a acestuia, apoi, n modulul CATIA Sketcher se traseaz un nou cerc (Sketch.2), concentric cu primul (Sketch.1), de diametru 50 mm. Cu ajutorul instrumentului de modelare Pad se extrudeaz i acest cerc cu o valoare de 40 mm, n acelai sens cu prima extrudare (figura 3). Rezult, astfel, un al doilea cilindru (Pad.2), poziionat deasupra primului.

Fig. 3

n continuare, n corpul flanei se execut o gaur central, coaxial cu cei doi cilindri (Pad.1 i Pad.2). Astfel, se selecteaz suprafaa plan superioar a corpului flanei i se apas pictograma "Hole". n fereastra de dialog "Hole Definition" se stabilete tipul gurii ca fiind "Up To Next", cu diametrul de 30 mm (figura 4).

Fig. 4

Pentru a executa gurile de prindere ale flanei, se selecteaz suprafaa plan superioar a primului cilindru (Pad.1), apoi n modulul CATIA Sketcher se traseaz un cerc (Sketch.4), cu diametrul de 12 mm, cu centrul poziionat la 39 mm (raza cercului purttor) fa de axa orizontal de simetrie a corpului flanei (figura 5). De asemenea, exist o constrngere de coinciden ntre centrul cercului i axa vertical V.

Fig. 5 Utiliznd instrumentul de modelare Pocket din modulul CATIA Part Design, se extrage din corpul flanei, pe toat grosimea, o gaur avnd ca profil cercul desenat anterior (Sketch.4). Pentru a simplifica modul de creare a celorlalte trei guri de prindere se selecteaz aceast prim gaur i se copiaz circular (Circular Pattern), echidistant cu opiunea "Complete Crown", n patru exemplare (Instances) pe aceeai suprafa plan superioar a cilindrului Pad.1 (figura 6). Centrele acestora se situeaz pe cercul purttor cu diametrul de 78 mm.

Fig. 6

Fig. 7

Asupra corpului flanei se mai execut dou operaii: una de teire (Chamfer 2 x 450) a muchiei gurii centrale i una de racordare (EdgeFillet R5) a cilindrului (Pad.2) la cilindrul (Pad.1). Modelul final al corpului rezultat, n reprezentare tridimensional, este cel din figura 7. Cotele care se nscriu pe desenul de execuie al unei flane sunt: diametrul cercului purttor al centrelor, diametrul gurilor de prindere, diametrul exterior al flanei, diametrul gurii centrale, grosimea flanei, raza de rotunjire a colurilor flanei etc. Pentru proiectarea corect a flanelor sunt importante urmtoarele recomandri: raza de rotunjire a colurilor flanelor (ptrate, triunghiulare, romboidale, dreptunghiulare etc.) s fie egal cu diametrul gurii de prindere, centrul de racordare fiind comun cu centrul gurii de prindere. La flanele de orice form, pentru asigurarea condiiilor de rezisten, grosimea materialului cuprins ntre gaur i marginea flanei trebuie s fie cel puin egal cu raza gurilor de prindere.

CATIA - Crearea unui profil pentru un corp de revolutie


Corpurile de revoluie se pot modela tridimensional prin mai multe metode, ns, cea mai simpl este prin rotirea complet (cu un unghi de 3600) a profilului considerat, n jurul unei axe de simetrie. Rotirea respectiv se realizeaz cu ajutorul instrumentului de modelare Shaft din modulul CATIA Part Design. Profilul se traseaz i se constrnge complet n modulul CATIA Sketcher, aa cum se observ n exemplul prezentat n figura 1.

Fig. 1.

Din construcie se observ c profilul este nchis, trasarea sa a nceput i s-a ncheiat n acelai punct, datorit condiiei impuse de instrumentul de modelare Shaft, aplicabil doar profilelor nchise. O alt condiie necesar generrii corpului de rovoluie este legat de prezena obligatorie n schi a unei axe, fa de care se va roti profilul. Pentru a fi recunoscut de program, aceast ax trebuie trasat n mod obligatoriu cu ajutorul instrumentului de schiare Axis. ntr-o schi nu pot exista simultan dou axe. Presupunnd c exist deja o ax trasat, n momentul trasrii celei de-a doua, prima va fi transformat automat n linie de tip element de construcie ajuttoare. n acest fel, programul protejeaz schia i viitorul corp solid de revoluie de situaiile ambigui care pot apare. n figura 2, schia a fost completat cu o ax orizontal, obinut cu ajutorul instrumentului de schiare Axis. Axa respectiv este situat, prin constrngere, la o distan de 10 mm fa de latura orizontal de jos a profilului i paralel cu aceasta.

Fig. 2

nainte de a iei din modulul CATIA Sketcher i a aplica instrumentul de modelare Shaft, se recomand o analiz a schiei, pentru a identifica eventualele erori de constrngere. n figura 3 se prezint corpul tridimensional al corpului de revoluie, a crui generatoare este profilul creat anterior.

Fig. 3

Corpul este strbtut de o gaur central, definit, ca raz, de poziia axei fa de latura orizontal de jos a profilului. n cazul n care cele dou linii coincid (constrngere Coincidence), raza gurii devine egal cu zero i, ca urmare, nu mai este prezent n interiorul corpului.

CATIA - Crearea unui profil pentru un corp de tip disc


Pentru generarea profilului corpului de tip disc se utilizeaz instrumentul de schiare Circle, trasnd, pentru nceput, un cerc constrns, astfel nct centrul su s se afle n originea sistemului de coordonate VH i diametrul egal cu 70 mm (figura 1). n interiorul acestui cerc se traseaz dou linii i un cerc, astfel nct liniile sunt nclinate la 300 fa de axa H, iar cercul se afl pe direcia axei V, are diametrul de 15 mm, centrul su fiind la 20 mm de axa H (figura 2). Liniile se deseneaz avnd un capt n originea sistemului de coordonate, iar cellalt capt pe cercul exterior, fr a conta n acest moment unghiurile pe care le fac cu axa H.

Fig. 1.

Fig. 2.

Prin constrngere unghiular se stabilete n secvena imediat urmtoare nclinarea de 300 fa de axa orizontal. Cu centrele n capetele liniilor se poziioneaz dou cercuri de diametre 10 mm. De asemenea, un al treilea cerc este desenat n lungul axei verticale, de diametru 28 mm, la o distan de 8 mm sub axa orizontal (figura 3). n continuare, cu ajutorul instrumentului de schiare Quick Trim se nltur anumite elemente pentru a obine profilul din figura 4. Avnd forma final a profilului, se prsete modulul CATIA Sketcher, apoi, n urma aplicrii instrumentului de modelare Pad, din modulul CATIA Part Design se extrudeaz acest profil cu valoarea de 5 mm, pentru a obine un model tridimensional, reprezentat n figura 5. Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5