Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Educatia Tehnologica Rom Clasele V-Ix
Educatia Tehnologica Rom Clasele V-Ix
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 1 28.12.2018 10:41:58 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 2 28.12.2018 10:41:58
AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR: Cuprins
EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ:
• Ala VITCOVSCHII (coordonator), doctor, conferențiar, Universitatea Pedagogică
de Stat „Ion Creangă”, mun. Chișinău Partea I. Curriculumul disciplinar 5
• Angela EȘANU, grad didactic superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău 1. Preliminarii 5
• Lilia PRISĂCARU, grad didactic superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, 2. Repere conceptuale 7
mun. Chișinău
3. Administrarea disciplinei 9
EDUCAȚIE DIGITALĂ: 4. Competențe specifice 10
• Sergiu CORLAT (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Orizont”, mun. 5. Unități de învățare 11
Chișinău
• Dorina CHEPTĂNARU, grad didactic unu, DRÎTS or. Râșcani, IPLT „Liviu Damian”, 6. Sugestii metodologice 103
or. Râșcani 7. Sugestii de evaluare 105
• Gheorghe CHISTRUGA, grad didactic superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia Referințe bibliografice 107
• Elena ERIZANU-PÎNZARI, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,
mun. Chișinău Partea II. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar 108
• Arcadie MALEAROVICI, grad didactic superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău 1. Argument 108
ROBOTICĂ: 2. Concepția didactică a disciplinei 110
• Irina CIOBANU (coordonator), grad didactic superior, CTIC, mun. Chișinău 3. Structura și conținutul curriculumului reconceptualizat la disciplina
• Sergiu BURLACU, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Educație tehnologică pentru învățământul gimnazial 113
Chișinău 4. Proiectarea didactică la disciplina Educație tehnologică 114
• Viorica JUC, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
5. Lecția modernă de Educație tehnologică și specificul ei 126
• Lilia MIHALACHE, doctor, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun.
Chișinău 6. Sugestii metodologice/activități de învățare recomandate 129
• Grigore VASILACHE, grad didactic superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău 7. Sugestii de evaluare 153
Referințe bibliografice 159
RECENZENȚI:
• Olimpiada ARBUZ-SPATARI, doctor, conferențiar, Facultatea Arte Plastice şi
Design, UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău
• Nicolae ONOFREICIUC, grad didactic superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. Chișinău
• Gheorghe TURCULEŢ, grad didactic unu, IPLT „Onisifor Ghibu”, mun. Chişinău
373.5.091:64
C 95
Curriculum naţional : Aria curriculară Tehnologii : Disciplina educaţie tehnologică clasele 5-9 :
Curriculumul disciplinar : Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar / Ala Vitcovschi, Angela
Eşanu Lilia Prisăcaru [et al.] ; coord. naţ.: Angela Cutasevici [et al.] ; consultanţi naţ.: Vladimir Guţu
[et al.] ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. "Tipografia
Centrală"). – 160 p. : tab.
Referinţe bibliogr.: p. 159-160 (38 tit.). – 2000 ex.
ISBN 978-9975-3285-0-0.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 3 28.12.2018 10:41:58 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 4 28.12.2018 10:41:58
Partea i. Curriculumul disciplinar • Sugestii de evaluare, care încurajează cadrele didactice să aplice curricula dis-
ciplinei la nivelul de proiectare și realizare a procesului de evaluare.
Funcțiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învățământul primar
și gimnazial determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: concep-
1. Preliminarii tori de curriculum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și
părinți, alte persoane interesate.
Din perspectiva abordării disciplinei de către profesor, aspectul teoretic și practic
al acesteia nu implică stabilirea unei proporții precise între cele două dimensiuni.
Prezentul document reprezintă curriculumul reconceptualizat al disciplinei Raportul echilibrat teoretic – practic elimină riscul unei teoretizări excesive sau/și
Educație tehnologică, elaborarea căruia a fost determinată de noile concepții cu pri- al unei profesionalizări timpurii. Disciplina Educație tehnologică întregește cultura
vire la pregătirea elevilor, impusă de o societate dinamică și democratică. generală a elevului. Având un profund caracter interdisciplinar și practic-aplicativ,
Reconceptualizarea educației tehnologice tinde să asigure: disciplina urmărește să realizeze:
• alfabetizarea tehnologică în contextul societății bazate pe cunoaștere; • pregătirea elevilor pentru participarea activă/implicarea în tehnologiile viito-
• formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor; rului, mereu în continuă schimbare și evoluție;
• cultivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitu- • formarea unui utilizator al tehnologiilor informat;
dini morale active și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea aces- • cultivarea gândirii inovative;
teia; • învățarea prin acțiune și soluționarea problemelor;
• promovarea cunoașterii contextului tehnologic în care se înscriu și dexteritățile • adoptarea unei atitudini critice și integrarea în lumea tehnologică, fără
practice. reticențe emoționale.
Prin studiul disciplinei Educație tehnologică, se realizează corelarea cu exigențele Viziunea pedagogică promovată prin intermediul disciplinei indicate, recoman-
formulate în documentele de politică educațională din Republica Moldova și Comu- dată pentru ciclul primar și gimnazial, abordează variate subiecte în cadrul mai mul-
nitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viață și învățare continuă, pre- tor module a căror complexitate crește de la o clasă la alta, astfel încât cadrul didac-
cum și permiterea posibilității de a opta pentru o anumită carieră profesională. tic să fie capabil să răspundă așteptărilor membrilor societății, privind pregătirea
Disciplina Educație tehnologică, cu statut de disciplină obligatorie inclusă în Pla- generațiilor în creștere pentru viață și integrare în mediul social.
nul-cadru pentru învățământul primar și gimnazial, este o disciplină de trunchi co- Prin construcție și eșalonare pe clase, curriculumul reconceptualizat propune
mun, componentă a ariei curriculare Tehnologii. un sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre ele
Curriculumul disciplinei Educație tehnologică reconceptualizat generează un articulându-se flexibil cu unități de competență, activități de învățare, conținuturi,
sistem de componente ierarhic organizate care realizează două funcții principale: finalități prezentate într-o manieră sintetic-integratoare. Modulele pot fi studiate
• funcția reglatoare – vizată prin componenta teleologică; pe parcursul a 2 sau mai multe clase, câte două module pe an, conform tabelu-
• funcția strategică – vizată prin componentele conținutală și procesuală. lui de repartizare a acestora pe clase. Selectarea modulelor se va realiza în baza:
Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în următoarele compartimen- preferințelor elevilor, resurselor existente, specificului localității etc.
te ale prezentului document: Drept condiții necesare pentru implementarea eficientă a curriculumului recon-
• Repere conceptuale ale curriculumului disciplinei Educație tehnologică pen- ceptualizat, evidențiem:
tru învățământul gimnazial, în care se descriu, la nivel general, componentele • promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
teleologică, conținutală și procesuală. învățământul primar și gimnazial;
• Administrarea disciplinei prezintă aspectul managerial al disciplinei și repar- • crearea unui climat psihologic și relațional favorabil;
tizarea timpului necesar pentru studierea disciplinei. • crearea mediului de învățare adecvat;
• Competențe specifice și unități de învățare (programe ale modulelor disci- • crearea unui cadru motivațional pentru cadrele didactice și elevi;
plinei) prezintă componentele: unități de competență, unități de conținut, • acceptarea conștientă de către subiecții procesului educațional a schimbărilor
activități de învățare și produse școlare recomandate, la nivelul concret al mo- în cadrul curricular;
dulelor disciplinei incluse în tabelul compartimentului Administrarea discipli- • parteneriatul eficient cu părinții în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare
nei pentru fiecare clasă gimnazială. a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022;
• Sugestii metodologice, în care pedagogii sunt orientați să aplice curricula dis- • parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.
ciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate
cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.
5 6
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 5 28.12.2018 10:41:58 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 6 28.12.2018 10:41:58
Elevii pot să-și desăvârșească procesul propriei formări, familiarizându-se cu Curriculumul la disciplina Educație tehnologică are ca finalitate formarea
finalitățile proiectate pentru sfârșitul anului școlar. competențelor prin achiziții specifice disciplinei, dar și prin valorificarea interdisci-
Părinții se pot orienta, în baza curriculumului, pentru a monitoriza reușita copiilor plinară a achizițiilor căpătate în cadrul altor discipline școlare.
și a-i ajuta în procesul învățării.
Prezentul document vizează cadrele didactice care vor preda disciplina Educație Elemente de noutate
tehnologică, precum și posibilii parteneri educaționali, colegii de breaslă, părinții,
întreaga comunitate. • Redefinirea competențelor specifice în conformitate cu trei categorii de
Parteneriatul comunitar în domeniul Educației tehnologice poate fi un auxiliar finalități caracteristice disciplinei: cunoaștere și integrare; aplicare și operare;
important pentru școli și elevi prin oferirea sprijinului elevilor și poate servi drept integrare și transfer, cu specificarea abilităților și componentelor atitudinale
model de aplicare a cunoștințelor și abilităților ce se referă la viața din afara școlii, predominante.
dobândite prin intermediul curriculumului. • Reorganizarea/redimensionarea unităților de conținut, păstrarea principiului
modular de studiu al disciplinei pe parcursul a 2-3 ani școlari, cu eficientizarea
unităților de conținut prin substituirea modulelor și studierea consecutivă a
2. Repere conceptuale acestora.
• Reconfigurarea unităților de conținut este în corespundere cu profilul de for-
Curriculumul pentru disciplina Educație tehnologică este parte componentă a mare al absolventului la treapta gimnazială.
Curriculumului Național și reprezintă un document reglator și un act normativ prevă- • Revizuirea unităților de competențe prin corelare cu competențele specifice
zut pentru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare și gimnaziale. și unitățile de conținut, urmărind gradualitatea, complexitatea, transferabili-
Demersurile educaționale propuse prin actualul curriculum la disciplina Educație tatea și contextualitatea competențelor.
tehnologică sunt coordonate cu recomandările documentelor naționale, euro- • Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent pe activități
pene și internaționale și prevăd implementarea schimbărilor de esență la nivel oportune pentru formarea de valori și atitudini.
național: Constituția Republicii Moldova (1994); Codul Educației al Republicii Mol- Principiile educației tehnologice, afirmate la nivel de UNESCO, vizează „reconcili-
dova (2014); Strategia Națională „Educația 2020”; Strategia Națională Moldova 2030 erea cunoașterii cu știința de a acționa” (UNESCO, 1983, p. 13-29):
privind Dezvoltarea durabilă; Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și a) principiul complementarității, prin „alternanță și continuitate”, între formarea
competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022 și alte documente adiacente, care intelectuală și formarea practică a personalității umane;
prevăd modernizarea sistemului educațional pentru a răspunde atât nevoilor indivi- b) principiul integrării personalității umane în mediul social (economic, politic,
duale ale copiilor/tinerilor, cât și cerințelor societății. cultural) prin acțiune;
Curriculumul pentru disciplina Educație tehnologică orientează activitatea cadru- c) principiul echilibrului între acumularea cunoștințelor teoretice și dezvoltarea
lui didactic spre formarea la elevi a competențelor specifice domeniului. Programul experienței practice;
curricular propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoașterii științifice la toate
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare, astfel încât acestea să asigure vârstele, nivelurile și formele de educație.
un demers didactic adecvat situației concrete a clasei. Curriculumul disciplinei Educație tehnologică are la bază următoarele principii:
În cadrul disciplinei Educație tehnologică, se urmărește formarea competențelor - principiul asigurării caracterului dinamic și deschis al studiului educației teh-
specifice ce țin de asigurarea praxiologică a demersului tehnologic, prin activități nologice;
de achiziționare a unor cunoștințe funcționale și competențe necesare satisfacerii - principiul modular de studiere a conținuturilor;
nevoilor fundamentale ale omului în societatea contemporană, care vor spori capa- - principiul asigurării conexiunii teoriei cu practica;
citatea acestuia de a beneficia de progresul tehnologic în viața personală și publică, - principiul interacțiunii procesului educațional cu factorii externi sociali, eco-
de a deveni competitiv pe piața muncii, de a aborda un stil sănătos de viață, de a se nomici și culturali;
orienta din perspectivă școlară și profesională în cunoștință de cauză. - principiul includerii elevului într-un ciclu finit de: observare – cercetare – sin-
A trăi în era digitală înseamnă a avea noi competențe, iar elevii claselor gimnazia- teză – proiectare – realizare – valorificare.
le urmează să valorifice potențialul TIC-ului pentru a le dezvolta și a face față provo-
cărilor vieții moderne. În acest context, apare necesitatea creării condițiilor optime
pentru dezvoltarea la copii a competențelor digitale.
7 8
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 7 28.12.2018 10:41:58 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 8 28.12.2018 10:41:58
Obiectivul general al disciplinei Educație tehnologică – a forma elevilor Repartizarea modulelor pe clase*
cunoștințe, abilități și atitudini care vor asigura alfabetizarea tehnologică a acestora
și vor spori capacitatea de a atinge succesul în învățământul secundar general, la Clasa
locul de muncă și în viața de zi cu zi, precum și dezvoltarea capacităților de învățare Modulul
V VI VII VIII IX
pe tot parcursul vieții. 1. Arta culinară și sănătatea
Scopul disciplinei Educație tehnologică – dezvoltarea gândirii centrate pe tehnică 2. Meșteșuguri populare și moderne
și tehnologie, ghidate spre înțelegerea principiilor de bază, care explică descoperirile
3. Colaje și decorațiuni
științei, dezvoltarea curiozității intelectuale bazate pe cercetarea personală, forma-
rea unei anumite atitudini față de mediul tehnic și tehnologic, stimularea spiritului 4. Activități agricole
creativ pentru sporirea calității vieții. 5. Educație digitală
Curriculumul reconceptualizat păstrează structura modulară a conținuturilor, pro- 6. Robotică
punând totodată un șir de module noi: Educație digitală, Colaje și decorațiuni, Robo- 7. Limbaj grafic
tică, Design (de interior, grafic, al spațiilor verzi), Transport și construcții, Meșteșuguri 8. Designul spațiilor verzi
populare și moderne, Servicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing. 9. Design vestimentar
Acestea sunt complexe și includ mai multe conținuturi, având un statut opțional atât 10. Design de interior
modulele, cât și conținuturile din interiorul lor. Ex: Modulul Meșteșuguri populare și 11. Design grafic
moderne include: Arta acului, Tricotarea, Ceramica, Prelucrarea artistică a lemnului, 12. Transport și construcții
Împletitul din fibre vegetale etc. De pildă, optând pentru modulul Meșteșuguri popu- 13. Energie/Electrotehnică
lare și moderne, urmează selectarea unui conținut – Prelucrarea artistică a lemnului,
14. Domenii profesionale
Arta acului sau Ceramica etc. La selecția modulelor se va ține cont de opinia elevilor,
15. Servicii sociale
dar și de modulele studiate în anii precedenți, astfel ca să se asigure o continuitate
logică și o dezvoltare progresivă a competențelor. 16. Casă și menaj
Curriculumul disciplinei orientează elevii și profesorii spre formarea 17. Antreprenoriat și marketing
competențelor-cheie, competențelor transversale, acestea cuprinzând competențe
specifice disciplinei Educație tehnologică, concretizate pentru fiecare modul și clasă *Note:
prin unități de competență. • În fiecare an de studiu, se va asigura predarea a două module din lista celor
Conținuturile propuse de curriculumul reconceptualizat nu le vor înlocui total pe propuse clasei respective, la alegerea elevilor și în funcție de dotările dispo-
cele precedente, însă majoritatea lor urmează a fi integrate într-un context modern. nibile. Selectarea modulelor se face de către elevi la începutul fiecărui an de
studiu și este condiționată de modulele studiate în anul precedent.
• Pe durata unui an de studiu, se vor aloca 15 ore pentru fiecare dintre module-
3. Administrarea disciplinei le alese.
Denumirea
disciplinei
Statutul
disciplinei
Aria
curriculară
Clasa
Nr. de ore pe
săptămână
Nr. de ore
pe an1
4. Competențe specifice
Educație Obligatorie Tehnologii V 1 33 1. Identificarea rolului și impactului istoric, cultural și social al tehnologiilor asupra
tehnologică VI 1 33 mediului și societății, demonstrând respect pentru valorile dezvoltării durabile.
VII 1 33 2. Realizarea proiectelor tehnologice pentru soluționarea unor probleme practice-
VIII 1 33 utilitare, manifestând atitudine creativă, responsabilă și etică în utilizarea tehno-
IX 1 33 logiilor.
3. Crearea de produse digitale specifice situațiilor de învățare, dând dovadă de co-
rectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.
4. Transpunerea achizițiilor tehnologice în contexte educaționale și cotidiene, de-
monstrând spirit de inițiativă și antreprenorial în vederea dezvoltării personale.
9 10
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 9 28.12.2018 10:41:58 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 10 28.12.2018 10:41:58
5. Unități de învățare
Clasa a V-a
11
legume fierte, crudități, ouă etc. de aranjare și servire a mesei.
28.12.2018 10:41:58
3.1. Realizarea unui 3. Proiect de grup Conversații/discuții/observare: reguli de conduită la
12
proiect de pregătire • Alcătuirea meniului pentru dejun. masă; întreținerea ordinii și curățeniei; folosirea corectă a
a unor bucate Criterii de întocmire. tacâmurilor.
sănătoase conform Pregătirea bucatelor pentru dejun. Aplicații practice: exerciții de alcătuire a meniului pentru
meniului elaborat Aranjarea și servirea mesei pentru dejun; elaborarea proiectelor de pregătire a unor bucate
pentru dejun. dejun (salate, tartine, ouă umplute etc.) și a băuturilor simple
• Terminologia specifică (ceai, compot etc.) pentru dejun; aranjarea mesei (cu
Arta acului
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea 1. Specificul meșteșugului Cusutul și Conversații/discuții/observare: apariția și evoluția artei
13
28.12.2018 10:41:58
3.1. Elaborarea 3. Realizarea unui articol simplu Conversații/discuții/observare: legitățile cromaticii, legitățile
14
proiectului de • Proiectarea unui articol simplu, compoziționale.
realizare a unui decorat cu broderie Aplicații practice: realizarea schiței, proiectarea articolului,
articol cu decor • Analizarea și selectarea resurselor selectarea mijloacelor materiale potrivite, combinarea
brodat. materiale necesare realizării tehnicilor de cusut și brodat studiate într-o lucrare de
3.2. Realizarea unui proiectului creație; finisarea articolului (spălarea, scrobirea, călcarea
articol cu decor • Realizarea practică a articolului etc.); păstrarea în ordine și curățenie a materialelor și
15
proiectului selectate; înlăturarea lacunelor depistate în timpul lucrului.
28.12.2018 10:41:58
3.2. Realizarea unui • Realizarea practică a articolului Produse recomandate: fular, căciuliță, poșetă, păpușă, suport
16
articol tricotat, proiectat. Stabilirea numărului de pentru cană etc.
respectând ochiuri. Selectarea modelului de
cerințele tricotare. Tricotarea articolului
tehnologice. • Operații de finisare
4.1. Evaluarea calității și 4. Evaluarea și valorificarea articolului Conversații/discuții/observare: calitatea lucrului, aspectul
Ceramica
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea 1. Istoricul și dezvoltarea ceramicii Conversații/discuții/observare: evoluția artei ceramicii,
ceramicii ca • Ceramica – gen al artelor obiectelor de ceramică (obiecte religioase, de uz casnic,
gen al artei decorativ-aplicate materiale de construcții sau decorative etc.); importanța
decorativ-aplicate. • Arta olăritului. Varietatea obiectelor ceramicii în dezvoltarea civilizației și culturii naționale;
1.2. Deosebirea de ceramică. Centre de ceramică caracteristicile distinctive ale obiectelor create în diferite
obiectelor tradițională. Reprezentanți de vază centre de ceramică: Hoginești, Iurceni, Cinișeuți etc.
de ceramică • Ceramica și plastica mică Aplicații practice: observarea diferențelor cromatice ale
tradițională de cele • Funcțiile utilitare ale vaselor de obiectelor ceramice create în diferite centre de ceramică;
ale artei ceramice ceramică activități de studiere a părților componente ale vaselor de
moderne. ceramică tradițională.
28.12.2018 10:41:58
2.1. Identificarea 2. Materiale și ustensile Conversații/discuții/observare: particularitățile și
materiilor prime, • Proprietățile materialelor și proprietățile argilei; tehnologia preparării argilei pentru
a utilajelor și ustensilelor. Materiile prime: argilă, modelarea obiectelor; barbotina și rolul ei; roata olarului și
ustensilelor caolin; materiale de acoperire: determinarea progresului semnificativ în arta olăritului.
specifice angobă, glazuri Aplicații practice: alegerea argilei în funcție de proprietățile
domeniului • Ustensile și utilaje: eboșare, sale (plasticitate, granulare, culoare etc.); prepararea
17
argilă.
28.12.2018 10:41:58
4.1. Transpunerea în 4. Realizarea proiectului Conversații/discuții/observare: selectarea piesei/articolului
18
material a unui • Efectuarea schiței. Selectarea pentru modelare.
proiect/schiță a/al materialelor și ustensilelor Aplicații practice: realizarea schiței; pregătirea locului de
unui obiect/articol • Concretizarea tehnicii de realizare a muncă; respectarea etapelor tehnologice de modelare;
de ceramică. articolului: modelarea, decorarea, transpunerea ideii în material (modelarea, decorarea);
4.2. Evaluarea lucrărilor coacerea respectarea rigorilor tehnologice de pregătire a argilei
19
tocător, panou, suport etc.)*.
28.12.2018 10:41:58
4.1. Evaluarea întregului 4. Evaluarea și valorificarea proiectului Conversații/discuții/observare: calitatea lucrului, aspectul
proces de realizare • Meserii din domeniul prelucrării estetic și decorativ al articolului; descrierea etapelor
20
a proiectului. lemnului: lemnar, tâmplar, dulgher, tehnologice utilizate în activitățile de confecționare;
dogar descrierea ornamentelor utilizate; prezentarea proiectului.
Aplicații practice: prezentarea unei expoziții de articole
confecționate.
21
sanitar-igienice și de protecție a cașerarea imaginii etc.
muncii
28.12.2018 10:41:59
1.2. Identificarea • Tehnica realizării imaginilor colaj. Aplicații practice: exerciții de selectare și evaluare a calității
materialelor Cerințele estetice materialelor; exersarea procedeelor de decupare: pe linie
22
și ustensilelor curbă, decuparea simetrică din foaia pliată în 2, 4, 6 etc.,
potrivite tehnicii de din foaia pliată în formă de evantai; imagini obținute prin
prelucrare artistică perforare.
a hârtiei.
2.1. Realizarea colajelor 2. Varietatea decorațiunilor Conversații/discuții/observare: ocazii speciale de realizare
23
plantelor. Produse: plante decorative; cutii/saci cu semințe depozitate;
compoziții din plante decorative de cameră etc.
28.12.2018 10:41:59
3.1. Aprecierea calității 3. Evaluarea și valorificarea produselor Conversații/discuții/observare: întreținerea ordinii și
24
lucrărilor efectuate, • Calitatea semințelor, roadei curățeniei, folosirea corectă a instrumentelor; identificarea
în funcție de • Factori ce favorizează obținerea unei unor posibilități de utilizare și decorare; descrierea etapelor
aspectul plantelor roade bogate tehnologice aplicate în activitățile practice de lucru.
cultivate. Aplicații practice: evaluarea calității și cantității recoltei
3.2. Stabilirea factorilor obținute (legume, flori decorative); evaluarea calității
25
adecvat imaginii
digitale.
28.12.2018 10:41:59
Modulul: Robotică
26
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Utilizarea corectă 1. Evocare/inițiere în robotică Exerciții de:
a termenilor • Istoria roboticii - interpretare a termenului „robotică”;
specifici roboticii • Tipuri de roboți - enumerare a particularităților distinctive ale roboților;
27
28.12.2018 10:41:59
• Unitate de comandă:
28
destinația unității de comandă;
schimbul de informații între
unitatea de comandă și
componentele robotului;
încorporarea unităților de
Clasa a VI-a
Modulul: Arta culinară și sănătatea
29
igienice și regulile de protecție a
muncii
28.12.2018 10:41:59
2.1. Prepararea 2. Prepararea culinară a produselor Conversații/discuții/observare: prelucrarea primară și
30
bucatelor din alimentare termică a produselor alimentare; importanța introducerii în
carne, pește*, • Prelucrarea primară și termică a meniul zilnic a cerealelor (fulgi de mei, orez, ovăz, orz, grâu,
a garniturilor și produselor alimentare porumb, hrișcă), a pastelor făinoase și a culturilor legumicole
a băuturilor din • Cerealele și pastele făinoase. (bob, linte, mazăre, fasole, soia); importanța consumului
fructe, respectând Carnea. Peștele cărnii și a peștelui; obiceiurile alimentare ale altor popoare
Arta acului
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea 1. Specificul meșteșugului Cusutul și Conversații/discuții/observare: specificul portului popular,
31
28.12.2018 10:41:59
3.1. Proiectarea unui 3. Realizarea unui articol simplu Conversații/discuții/observare: modalități de amplasare
32
articol brodat • Proiectarea unui articol simplu, a decorului pe suprafața articolului; legitățile cromaticii;
conform principiilor decorat cu broderie legitățile compoziționale.
artei decorative. • Analizarea și selectarea resurselor Aplicații practice: proiectarea articolului, selectarea și
3.2. Realizarea unui materiale necesare realizării pregătirea mijloacelor materiale potrivite, compunerea
articol cu decor proiectului suprafeței articolului, transferarea desenului, combinarea
brodat, respectând • Realizarea practică a articolului tehnicilor de cusut și brodat studiate într-o lucrare de
Tricotarea
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Identificarea 1. Specificul tricotării Conversații/discuții/observare: varietatea articolelor
tendințelor • Aspectul estetic și funcțiile utilitare tricotate: articole vestimentare, accesorii; domenii de
moderne ale ale articolelor tricotate: actualitatea utilizare a articolelor tricotate; varietatea de materiale
articolelor tricotate. articolelor tricotate; funcțiile specifice tricotării; proprietățile materialelor și ale
articolelor tricotate; tendințe ustensilelor utilizate în tricotare; studiul și cercetarea
moderne în varietatea articolelor materialelor specifice tricotării: lână, mohair, acril etc.
tricotate
28.12.2018 10:41:59
1.2. Recunoașterea • Materiale și ustensile folosite în Aplicații practice: exerciții de selectare și evaluare a firelor
materialelor tricotare textile (proveniență, grosime, trăinicie, grad de răsucire),
și ustensilelor • Proveniența, clasificarea, ustensilelor (grosime, formă).
specifice tricotării. proprietățile firelor textile:
modalități de selectare a materiale-
lor și ustensilelor în funcție de arti-
colul proiectat; norme sanitar-igieni-
ce și reguli de protecție a muncii
33
tehnologice. modelului de tricotare. Tricotarea
articolului. Operații de finisare
28.12.2018 10:41:59
4.1. Evaluarea calității și 4. Evaluarea și valorificarea articolului Conversații/discuții/observare: calitatea lucrului, aspectul
34
aspectului estetic al din punct de vedere al calității estetic, decorativ, utilitar al articolului; identificarea unor
articolelor tricotate. • Caracteristica lucrării în funcție posibilități de utilizare și decorare a articolelor tricotate.
de calitatea tricotării, actualitatea Aplicații practice: expoziții de lucrări.
articolului; conexiunea dintre
tricotare și viața cotidiană
35
vânzare a lucrărilor practice; organizarea excursiilor/vizitelor
în atelierele meșterilor ceramiști.
28.12.2018 10:41:59
Prelucrarea artistică a lemnului
36
Activități de învățare
Unități de competențe Unități de conținut
și produse școlare recomandate
1.1. Analizarea 1. Obiecte din lemn ornamentate Conversații/discuții/observare: obiecte utilitare și decorative
caracteristicilor tradițional (scăunel, blidar, tocător, cuier din lemn, cutie, suport, ramă,
obiectelor din • Obiecte din placaj, asamblate prin poliță, panou, obiecte din placaj, peisaje etc. executate prin
37
ustensilelor pentru • Terminologie specifică exerciții de selectare a ustensilelor (cuțitaș sau briceag, ac,
lucru. degetar, ață, vase, pânză).
28.12.2018 10:41:59
2.1. Realizarea tehnicilor 2. Tehnica împletitului din pănuși și Conversații/discuții/observare: detaliile obiectelor din fibre
38
de confecționare a paie vegetale; desсrierea tehnicilor de lucru și materialelоr
articolelor din fibre • Tehnica de împletire cu nod: tehniсa neсesare.
vegetale combinate, răsuсirii fâșiilor și formarea firului
Aplicații practice: exersarea tehnicilor pentru confecționarea
respectând normele • Tehnica împletitului din paie obiectelor din pănuși (соșuleț pentru dulсiuri, tavă pentru
sanitar-igienice și • Prelucrarea paielor, pregătirea pâine); din paie (accesorii vestimentare, figurine: cățeluș,
39
cașerării detaliilor, uscarea lucrării diverse suporturi, cu diverse materiale.
28.12.2018 10:42:00
3.1. Proiectarea unui 3. Realizarea unui articol simplu Conversații/discuții/observare: etapele de confecționare
40
articol, respectând • Proiectarea unui articol simplu a articolului proiectat; elaborarea schiței, selectarea
aspectul estetic și • Analizarea și selectarea resurselor mijloacelor, stabilirea tehnicii de confecționare.
utilitar. materiale necesare realizării Aplicații practice: proiectarea articolului, stabilirea
3.2. Confecționarea proiectului gamei cromatice, selectarea materialelor, confecționarea
unui articol, • Modalități de prelucrare a articolului, lucrări de finisare/prezentare.
41
obținerea plantelor
sănătoase.
28.12.2018 10:42:00
Modulul: Educație digitală
42
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Identificarea 1. Căutăm date – inteligent! Conversații/discuții/observare: Locațiile sigure – cum pot
operațiilor asociate • Căutarea în locații sigure. Ce fi identificate? De ce este important să utilizăm doar date
procesului de înseamnă locație sigură? preluate din locații sigure?
căutare. • Căutarea globală. Cuvintele-cheie. Exerciții de: identificare a locațiilor sigure în baza adresei lor
Modulul: Robotică
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Utilizarea corectă 1. Evocare/inițiere în Robotică Exerciții de:
a termenilor • Istoria roboticii - interpretare a termenului „robotică”;
specifici roboticii • Tipuri de roboți - enumerare a particularităților distinctive ale roboților;
în exprimare și Clasificarea roboților: industriali, - indicare a domeniilor de utilizare a roboților;
în formularea de servicii, mobili, statici, - clasificare a roboților;
întrebărilor. umanoizi/androizi, autonomi, cu - descriere a roboților viitorului și a impactului social al
1.2. Identificarea control la distanță implementării pe scară largă a roboților;
particularităților - explicare a legilor roboticii.
43
distinctive ale
roboților.
28.12.2018 10:42:00
1.3. Identificarea • Legile roboticii:
44
domeniilor de - relația robot – om;
utilizare a roboților. - relația robot – robot;
- roboții și umanitatea
2.1. Recunoașterea 2. Cum este construit un robot? Exerciții de:
unităților Schema funcțională a robotului: - explicare a noțiunilor și a destinației unităților funcționale
45
28.12.2018 10:42:00
3.2. Identificarea • Sisteme de comenzi ale roboților - identificare a relațiilor de reciprocitate între comenzi,
46
repertoriului - comenzi de deplasare; mediul de lucru, caracteristicile roboților, metode de
de comenzi ale - comenzi de introducere și de control și misiunile acestora.
roboților. extragere a informației; Activități de modelare: crearea sub îndrumare a mediilor
3.3. Utilizarea - comenzi de acțiune simulate de lucru de tip: parcare auto, labirint, teren de
metodelor de Terminologie specifică: Repertoriul de fotbal, drum cu obstacole.
Clasa a VII-a
Modulul: Arta culinară și sănătatea
47
28.12.2018 10:42:00
4.1. Evaluarea întregului 4. Evaluarea și valorificarea Conversații/discuții/observare: descrierea etapelor
48
proces de preparare proiectelor tehnologice utilizate în activitățile practice.
a produselor și Profesii din domeniu: cofetar, brutar Aplicații practice: evaluarea aspectului mesei; evaluarea
a mesei servite produselor culinare: aspectul estetic, mirosul, gustul,
pentru sărbătoare. valoarea nutritivă.
Croșetarea
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea 1. Specificul meșteșugului Croșetarea Conversații/discuții/observare: apariția și evoluția croșetării;
specificului • Istoria și evoluția meșteșugului. articole tradiționale croșetate/decorate cu dantelă croșetată;
meșteșugului Obiecte de artă populară croșetate funcțiile utilitare; aspectul estetic, motive decorative;
Croșetarea. sau garnisite cu dantelă croșetată. materiale specifice croșetării: bumbac, lână, acril etc.;
1.2. Identificarea Ornamentica folosită în croșetare croșete (diverse după număr).
materialelor • Varietatea materialelor și Aplicații practice: exerciții de selectare și evaluare a calității
și ustensilelor ustensilelor utilizate în croșetare: firelor textile (grosime, textură, aspect, grad de răsucire),
specifice fire de lână, bumbac, acril etc.; croșete potrivite firelor.
meșteșugului. croșete (diverse după număr);
norme sanitar-igienice și reguli de
protecție a muncii
2.1. Realizarea 2. Elemente de bază ale croșetării Conversații/discuții/observare: specificul croșetării liniare,
elementelor de • Ochi liber; ochi alunecat. Picioruș circulare; scheme pentru croșetat.
bază ale croșetării, scurt (fără jeteu); semipicioruș; Aplicații practice: exerciții de descifrare a schemelor;
respectând normele picioruș cu 1 jeteu. exersarea croșetării elementelor de bază: ochi liber, ochi
sanitar-igienice și de Semne convenționale. alunecat, picioruș scurt, picioruș cu 1 jeteu;
protecție a muncii. Scheme de croșetare
28.12.2018 10:42:00
2.2. Descifrarea • Tehnici de croșetare: liniară și exersarea croșetării rețelei de pătrățele pline și goale,
schemelor de circulară. obținerea unui ornament geometrizat; exersarea croșetării
croșetare, utilizând Principiile croșetării liniare și circulare, croșetarea unei rozete în baza schemei.
terminologia circulare.
specifică. Consecutivitatea îndeplinirii
operațiilor tehnologice
49
28.12.2018 10:42:00
Arta covorului
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
50
1.1. Identificarea 1. Istoria și evoluția covorului Conversații/discuții/observare: istoria și evoluția țesutului;
tipurilor de covoare tradițional factorii ce au determinat apariția artei covorului; materia
tradiționale, • Tipuri de covoare tradiționale primă; etapele prelucrării lânii în condiții casnice;
analizând tehnica • Motive ornamentale populare proprietățile materialelor; varietatea de unelte și instalații
de executare, specifice covorului. Principii de tradiționale folosite la țesut (război, stative, ramă de lemn).
51
28.12.2018 10:42:00
2.2. Enumerarea • Tehnologia producerii plăcilor de Aplicații practice: obținerea plăcii de lut și a modalităților
52
mijloacelor de ceramică de confecționare a obiectelor cu diverse suprafețe (plane,
expresie specifice • Tehnologia texturării suprafeței: de rotație); modelarea formelor volumetrice prin tehnica
domeniului suprapunerea de elemente, incizare, șnurului; moduri de texturare a suprafețelor prin imprimarea
Ceramică. amprentare etc. modulelor prefabricate.
• Tehnologia uscării și coacerii
53
28.12.2018 10:42:00
3.1. Realizarea unui 3. Proiectarea și realizarea unui Conversații/discuții/observare: etapele realizării proiectului.
articol prin articol, combinând tehnicile Aplicații practice: realizarea schiței; proiectarea articolului;
54
îmbinarea mai studiate selectarea mijloacelor și materialelor potrivite; lucrări
multor tehnici, • Elaborarea fișei tehnologice practice de confecționare a unui obiect cioplit (candelabru,
respectând • Analizarea și selectarea resurselor lingură, căuș, farfurie, cutie decorativă, poliță, cuier,
succesiunea materiale necesare realizării panou)*; combinarea tehnicilor studiate într-o lucrare de
operațiilor proiectului creație; finisarea articolului; păstrarea în ordine și curățenie
tehnologice. • Realizarea practică a articolului a materialelor și ustensilelor selectate; înlăturarea lacunelor
55
colegilor în baza realizării articolelor utilizate.
criteriilor stabilite. Aplicații practice: organizarea unei expoziții.
28.12.2018 10:42:00
Modulul: Limbaj grafic
56
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Sesizarea 1. Istoricul și dezvoltarea Conversații/discuții/observare: rolul desenului în producția
importanței Materiale și ustensile: modernă; materiale și ustensile specifice desenului tehnic;
desenului în • Hârtie pentru desen format A4, Cum se lucrează cu instrumentele specifice desenului
activitatea practică creioane de mărcile: B și F tehnic?
57
utilajelor specifice
prelucrării solului.
28.12.2018 10:42:00
2.1. Recunoașterea 2. Condiții de realizare a grădinii cu Conversații/discuții/observare: condiții de creștere,
58
specificului flori modalități de selectare a plantelor decorative (formă,
grădinilor • Modele și forme de grădini. culoare, perioadă de înflorire etc.), stiluri de planificare a
decorative. Modalități de combinare a plantelor răzoarelor (Victorian).
2.2. Explicarea • Tehnologia formării răzoarelor. Aplicații practice: curățarea teritoriului, alegerea materialului
preferințelor în Varietatea stilurilor: clasice, săditor, sădirea plantelor, albirea tulpinilor pomilor, albirea
59
28.12.2018 10:42:01
2.3. Explicarea Terminologie specifică: motor, energie, - identificare a relațiilor de reciprocitate între caracteristicile
60
destinației transformare de energie, controlul sistemelor de execuție și misiunile roboților, între
elementelor motoarelor, acumulatoare, baterii, caracteristicile senzorilor și misiunile roboților;
structurii fizice a cabluri, porturi, conexiuni fără fir - organizare ergonomică a locului de muncă.
robotului. Structuri de rezistență: destinația Activități de modelare: asamblarea/dezasamblarea
2.4. Asamblarea și structurilor de rezistență; piesele din structurilor de rezistență: cadru, arcadă, șezlong, scaun,
61
28.12.2018 10:42:01
Clasa a VIII-a
62
Modulul: Meșteșuguri populare și moderne
(Croșetarea, Arta covorului, Arta mărgelitului, Prelucrarea artistică a lemnului, Prelucrarea artistică a metalului)
Croșetarea
Arta covorului
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Identificarea 1. Istoria și evoluția covorului Conversații/discuții/observare: istoria și evoluția țesutului,
tipurilor de covoare tradițional factorii ce au determinat apariția artei covorului; tipuri
tradiționale, în • Evoluția covorului tradițional; de covoare: netede și facturale; materia primă; etapele
funcție de tehnica motive ornamentale populare prelucrării lânii în condiții casnice și industriale; proprietățile
de executare și specifice covorului materialelor; varietatea uneltelor și instalațiilor tradiționale
funcțiile decorative. • Materie primă și unelte folosite la și moderne folosite la țesut (război, stative, ramă de lemn).
1.2. Recunoașterea țesut. Varietatea de unelte, instalații Aplicații practice: selectarea materialelor specifice țesutului
materialelor tradiționale și moderne folosite la (lână, bumbac, fire artificiale); pregătirea ramei pentru țesut.
și ustensilelor țesut
specifice țesutului • Norme sanitar-igienice și de
63
covoarelor. protecție a muncii
28.12.2018 10:42:01
2.1. Executarea țesutului 2. Tehnici de confecționare a covorului Conversații/discuții/observare: reguli de întindere a firelor de
64
simplu și factural, cu diverse texturi urzeală, modalități de obținere a hotarului dintre culori.
respectând normele • Specificul urzitului în funcție de tipul Aplicații practice: selectarea firelor de urzeală; urzitul pe
sanitar-igienice și covorului ramă; selectarea firelor de lână potrivite pentru țesut;
regulile de protecție • Tehnica țesutului neted legat țesutul neted, țesutul cu textură (nodul egiptean, sumah
a muncii. • Tehnica țesutului neted dezlegat în una și două direcții, nod dublu, nod dublu în mițe etc.);
65
respectând normele • Realizarea practică a articolului simplu din mărgele.
sanitar-igienice și de proiectat Produse: brățară, colier, agrafă etc.
protecție a muncii. • Operații de finisare
28.12.2018 10:42:01
4.1. Aprecierea lucrării 4. Evaluarea și valorificarea articolului Conversații/discuții/observare: calitatea lucrului, aspectul
66
confecționate din • Posibilități de valorificare a artei estetic și decorativ al articolului, identificarea unor
punct de vedere măgelitului în viața de zi cu zi posibilități de utilizare și decorare a articolelor vestimentare.
estetic și creativ. • Îngrijirea obiectelor decorate cu Aplicații practice: expoziție de lucrări.
mărgelușe
67
instrumentelor scaun reglabil
pentru prelucrarea
artistică a metalului.
28.12.2018 10:42:01
• Materiale și instrumente. exerciții de selectare a materialelor și ustensilelor în funcție de
Mașini-unelte pentru așchiere, tehnicile de lucru (foarfece, dălți, fierăstraie, tarozi, filiere, pile,
68
tăiere, pilire răzuitoare, cuțite de strung, burghie, lărgitoare, freze, pietre
• Norme sanitar-igienice și reguli de abrazive etc.); studierea funcționării strungului, a mașinii de
protecție a muncii găurit, a mașinii de frezat, a mașinii de rectificat etc.).
2.1. Realizarea 2. Tehnici de executare a operațiilor Conversații/discuții/observare: proprietățile fizice și chimice
operațiilor de • Așchierea ale metalelor; metodele și procedeele de lucru.
așchiere, tăiere, • Tăierea materialelor metalice Aplicații practice: exerciții de selectare a materialelor și
69
și secțiunilor în respectând regulile de reprezentare a desenelor tehnice;
desenele tehnice. proiectul unui spațiu de locuit.
28.12.2018 10:42:01
2.3. Clasificarea tipurilor
70
de îmbinare a
pieselor.
2.4. Organizarea
informațiilor
privind desenele de
71
specifice
domeniului.
28.12.2018 10:42:01
4.1. Analiza integrității 4. Evaluarea și prezentarea proiectului Conversații/discuții/observare: calitatea lucrului, aspectul
72
tuturor elementelor • Analiza articolului conform estetic și decorativ al articolului; identificarea unor
componente cerințelor utilitare, estetice și de posibilități de utilizare și decorare a articolelor.
într-un sistem unic calitate Aplicații practice: expoziție de lucrări, defileu.
închegat. • Noi posibilități de utilizare și
decorare a articolului
73
28.12.2018 10:42:01
4.1. Aprecierea calității 4. Evaluarea și valorificarea produselor Conversații/discuții/observare: etapele și tehnicile aplicate
lucrărilor proprii • Criterii de evaluare a produsului pentru confecționarea obiectelor/machetelor de interior.
74
și ale colegilor din (machetei) Aplicații practice: elaborarea criteriilor de evaluare a
perspectiva reîn- • Profesii specifice domeniului machetelor; organizarea expoziției colective de machete
vestirii beneficiilor și a obiectelor de interior; organizarea meselor rotunde cu
obținute. invitați din domeniul arhitecturii și a designului de interior.
Modulul: Transport și construcții
75
28.12.2018 10:42:01
2.1. Realizarea unei 2. Elemente de limbaj grafic specific Conversații/discuții/observare: formele de energie și
76
scheme de montare • Energia în gospodărie utilizarea lor; corpurile de iluminat (schema instalațiilor
în serie și în paralel, • Forme de energie și utilizarea lor. electrice în serie și în paralel); circuitele electrice dintr-o
respectând regulile Corpuri de iluminat locuință; metodele de alcătuire a schemelor electrice,
de protecție a • Circuitele electrice dintr-o locuință: utilizând semnele convenționale (conductor, legarea
muncii. - circuitul electric și elementele lui;conductoarelor, ramificația conductoarelor, dulie cu bec
77
28.12.2018 10:42:02
2.2. Explicarea destinației • Structura fizică a robotului: - identificare a relațiilor de reciprocitate între
78
unităților funcționale - structuri de rezistență, unitățile funcționale și componentele fizice ale
și a componentelor - sisteme de locomoție, sisteme de execuție, roboților;
fizice ale robotului. surse de alimentare, senzori, centre de - clasificare a pieselor din componența
2.3. Asamblarea și comandă, elemente de conexiune modelelor de structuri de rezistență în funcție
dezasamblarea Terminologie specifică: controlul motoarelor, de destinație, dimensiuni și configurație
79
roboților. automat, cu logică programabilă; manumatic de comandă a roboților și calculatoarele
(manual și automat, tiptronic) personale;
28.12.2018 10:42:02
3.3. Programarea • Medii de dezvoltare a programelor de - explicare a destinației blocurilor de acțiune;
80
algoritmilor liniari conducere a roboților: interfața; gestionarea - identificare a legăturilor cazuale dintre setările
de conducere a proiectelor; gestionarea conexiunilor între blocurilor și acțiunilor efectuate de către
roboților. unitatea de comandă a roboților și calculatorul robot.
personal: încărcarea/executarea programelor Activități de modelare: crearea mediilor simulate
de conducere în unitățile de comandă ale de lucru; elaborarea, încărcarea, executarea
Clasa a IX-a
Modulul: Meșteșuguri populare și moderne
(Arta mărgelitului, Prelucrarea artistică a lemnului, Prelucrarea artistică a metalului)
Arta mărgelitului
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea 1. Podoabele și bijuteriile în portul Conversații/discuții/observare: elemente de împodobit ce
specificului popular fac parte din complexul ornamental de piese, care intră în
podoabelor și • Podoabele și bijuteriile ca mărci compoziția de ansamblu a costumului popular.
bijuteriilor specifice ale individualității artistice a unui Aplicații practice: cercetarea podoabelor și bijuteriilor
portului popular. costum popular. Podoabele și de cap, gât, piept, brâu și membre; aprecierea calității
bijuteriile de cap, gât, piept, brâu și materialelor și ustensilelor utilizate în confecționarea
membre podoabelor și bijuteriilor specifice portului popular.
• Semantica podoabelor și bijuteriilor
28.12.2018 10:42:02
2.1. Explorarea 2. Tehnologia creării accesoriilor Conversații/discuții/observare: aplicarea mărgelelor în
tehnicilor de lucru vestimentare din mărgele brodatul tablourilor, icoanelor, gentuțelor, la decorarea
cu mărgelușele în • Istoricul apariției și dezvoltării unor hainelor, accesoriilor vestimentare; confecționarea
crearea accesoriilor accesorii: agrafa, broșa, cerceii, obiectelor decorative: bijuterii, copaci decorativi, flori etc.
vestimentare. inelul, colierul, brâul etc. Aplicații practice: experimentarea materialelor prin diverse
• Tehnologia creării accesoriilor tehnici de lucru cu mărgele de diferită calitate și mărime,
81
bijuteriilor festive etc.
28.12.2018 10:42:02
Prelucrarea artistică a lemnului
82
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Analiza obiectelor 1. Evoluția diferitor tehnologii de Conversații/discuții/observare: activitatea Uniunii Meșterilor
din lemn: utilizare, prelucrare a lemnului Populari din Republica Moldova; varietatea și semnificația
materiale folosite, • Obiecte din lemn ornamentate ornamentului tradițional; proprietățile materialelor și ale
alcătuire, formă, tradițional ustensilelor utilizate în prelucrarea lemnului.
83
pentru prelucrarea ciocan, clește, nicovală, menghină).
metalului.
28.12.2018 10:42:02
2.1. Realizarea 2. Tehnici de executare a decorului: Conversații/discuții/observare: tehnicile de lucru;
tehnicilor de lucru, prin forjare; prin strunjire; prin îndoire;
semnificația ornamentelor executate din metal forjat (rozeta,
84
respectând normele prin îndreptare; prin răsucire pomul vieții etc.).
sanitar-igienice și • Operații de strunjire la strungul de Aplicații practice: exerciții de reprezentare grafică a unui
regulile de protecție filetat: filetarea exterioară, filetarea
obiect confecționat din metal forjat; exerciții de filetare,
a muncii. interioară strunjire a metalului; exerciții de îndoire, de răsucire
2.2. Analizarea relațiilor • Reprezentarea filetelor pe desenele a metalului; lucrări practice de asamblare prin filet;
85
materialelor specifi- Produse: decorarea și aplicarea accesoriilor pe: tricou, bluză,
ce domeniului. rochie, pantaloni (blugi), geacă, geantă/ghiozdan etc.
28.12.2018 10:42:02
4.1. Analiza integrității 4. Evaluarea și prezentarea proiectului Conversații/discuții/observare: calitatea lucrului, aspectul
86
tuturor elementelor • Analiza articolului conform estetic și decorativ al articolului; identificarea unor
componente într-un cerințelor utilitare, estetice și de posibilități de utilizare și decorare a articolelor.
sistem unic calitate Aplicații practice: expoziție de lucrări, defilare.
închegat. • Posibilități de utilizare și decorare a
articolului
• Activități și meserii specifice
87
28.12.2018 10:42:02
4.1. Aprecierea 4. Evaluarea și valorificarea Conversații/discuții/observare: activități și meserii specifice
88
corectitudinii produselor domeniului.
proiectului realizat. • Evaluare/autoevaluare a proiectului Aplicații practice: enumerarea etapelor de proiectare,
realizat elaborarea criteriilor de evaluare a proiectelor; organizarea
• Achiziții și posibilități de aplicare a expoziției colective cu proiecte de interior. Argumentarea
acestora în alte domenii de design propriei opinii privind necesitatea respectării cerințelor
89
rețele informaționale, editor etc. expoziției colective de materiale publicitare create de
întreaga clasă.
28.12.2018 10:42:02
Modulul: Transport și construcții
90
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea 1. Automobilul modern și automobilul Conversații/discuții/observare: istoricul dezvoltării și
specificului tipurilor viitorului importanța automobilului în viața omului.
mijloacelor de • Tipuri de mijloace de transport: Aplicații practice: selectarea materialelor și ustensilelor:
transport. mijloace de transport cu motor cu simulatoare ale pieselor mecanismelor principale ale
91
28.12.2018 10:42:02
2.1. Montarea în 2. Lucrări de electromontare Conversații/discuții/observare: metodele de alcătuire
serie și în paralel • Montarea în serie a rezistențelor, a unui circuit electric cu motor prin utilizarea semnelor
92
a rezistențelor, montarea în paralel a rezistențelor. convenționale; consumatori electrocasnici; metode de
respectând normele Consumatori electrocasnici economisire a energiei.
sanitar-igienice și • Metode de economisire a energiei Aplicații practice: exerciții de proiectare a unei scheme
regulile de protecție • Reparația aparatelor electrocasnice electrice: lucrări practice de electromontare (montarea în
a muncii. • Terminologie specifică serie a rezistențelor, montarea în paralel a rezistentelor);
93
profesional.
28.12.2018 10:42:02
3.1. Realizarea unui 3. Planul de afaceri Aplicații practice: exerciții de identificare a cel puțin 3
94
plan de dezvoltare • Condițiile de elaborare activități care pot fi realizate în timp de 3 luni, cu scopul
profesională • Etapele de realizare a planului de de a dezvolta cariera profesională; realizarea planului de
în funcție de afaceri afaceri: condiții de elaborare, principalele etape de realizare;
competențele elaborarea modelelor ale unor planuri de afaceri.
personale și Produs: plan de afaceri.
95
28.12.2018 10:42:02
Modulul: Casă și menaj
96
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
1.1. Descrierea evoluției 1. Evoluția locuinței în timp Conversații/discuții/observare: evoluția locuinței în timp;
în organizarea • Confortul casnic. tipurile de locuințe; organizarea interiorului locuinței: a
spațiului locativ. Bugetul familiei. balconului, a terasei; dotarea tehnică; tipurile de accidente
97
de învățământul din de formare profesională. (extensivă și intensivă); funcțiile marketingului (investigarea
republică. Competențe profesionale. Cererea și pieței, a nevoilor de consum).
oferta pe piața muncii
28.12.2018 10:42:03
1.2. Analizarea cererii • Antreprenoriatul social. Apariție și Aplicații practice: exerciții de alcătuire a unor activități pe
98
și ofertei pe piața dezvoltare. domenii (educație, cultură, ocrotire a sănătății, turism,
muncii. Domenii de activitate. ONG-uri și creștere a bunăstării, activități îndreptate spre consolidarea
1.3. Recunoașterea cooperative. Profilul antreprenorului coeziunii economice și sociale și creșterea incluziunii
activităților de social sociale); selectarea informației despre ONG-urile din
antreprenoriat • Evoluția marketingului. Etape de republică (meșteșugărești, agricole, de consum etc.).
99
umanitatea
28.12.2018 10:42:03
2.1. Recunoașterea 2. Structura roboților Exerciții de:
unităților • Schema funcțională a robotului: - identificare a unităților funcționale ale roboților și
100
funcționale și a unitatea de comandă, unitatea de explicare a destinației acestora;
componentelor achiziție a informației, unitatea de - identificare a componentelor fizice ale roboților și
fizice ale robotului. extragere a informației, unitatea de explicare a destinației acestora;
2.2. Explicarea acționare, unitatea de locomoție - identificare a relațiilor de reciprocitate între unitățile
destinației unităților • Structura fizică a robotului: structuri funcționale și componentele fizice ale roboților;
101
28.12.2018 10:42:03
3.1. Crearea mediilor 3. Programarea roboților Exerciții de:
simulate de lucru al • Medii de lucru al roboților: modele - identificare a relațiilor de reciprocitate între mediul de
102
roboților. de medii de lucru; modele de lucru, caracteristicile roboților și misiunile acestora;
3.2. Utilizarea medii simulate; modele de obiecte, - clasificare a metodelor de control al roboților;
instrumentarului obstacole și denivelări - recunoaștere a elementelor de interfață a mediilor de
mediilor de • Sisteme de comenzi ale roboților: dezvoltare a programelor de conducere a roboților;
dezvoltare a comenzi de deplasare; comenzi - gestionare a conexiunilor între unitatea de comandă a
103 104
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 103 28.12.2018 10:42:03 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 104 28.12.2018 10:42:03
Evocare 1. Implică-te! Relația dintre produsele școlare și unitățile de competențe nu este neapărat uni-
vocă. Există situații în care aceeași unitate de competență poate fi evaluată prin
2. Informează-te! valorificarea câtorva produse, iar același produs poate permite evaluarea câtor-
Realizarea sensului
3. Procesează informația! va unități de competențe. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea de a
4. Comunică și decide! selecta produsele cele mai relevante în fiecare caz, manifestând cultură evaluativă,
Reflecție competențe aferente didacticii disciplinei, creativitate pedagogică.
5. Apreciază! Cadrul didactic va planifica evaluarea rezultatelor școlare, având în vedere urmă-
Extindere 6. Acționează! toarele considerente: scopul evaluării constituie stimularea evoluţiei experienţelor
tehnologice şi a gradului de formare a competenţelor specifice disciplinei; probele
de evaluare vor reprezenta domeniile specifice modulului selectat; formele de eva-
luare pot fi individuale și de grup.
7. Sugestii de evaluare Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar
este recomandabil de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pen-
tru fiecare competență/unitate de competență în contextul clasei concrete de elevi.
Pentru eficientizarea procesului de pedare – învățare – evaluare a disciplinei Tradițional, în funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare,
Educație tehnologică, pentru învățământul gimnazial, este necesară revizuirea ac- se vor aplica:
telor ce țin de politicile educaționale promovate de MECC al Republicii Moldova. De - evaluarea inițială – predictivă;
câțiva ani, în învățământul primar, se implementează Paradigma evaluării criteriale - evaluarea formativă – continuă;
prin descriptori (ECD), care este proclamată în Codul educației al Republicii Moldova - evaluarea sumativă – finală.
și care necesită continuare/prelungire la treapta gimnazială. Având în vedere caracterul formativ al evaluării inițiale, se va ține cont de conse-
ECD reprezintă un sistem de eficientizare permanentă și diferențiată a predării, cutivitatea și valoarea tipurilor de evaluare care stimulează elevul printr-un feedback
învățării și evaluării, prin introducerea criteriilor și descriptorilor, fără acordarea no- permanent din partea cadrului didactic.
telor. Evaluarea sumativă desfășurată la sfârșitul modulului se va raporta la unitățile de
Descriptorii sunt criterii calitative de evaluare, care descriu modul de manifestare competențe stipulate pentru modulul respectiv; se va realiza pe bază de instrumen-
a competențelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora te: lucrare practică, probă orală/scrisă, expoziție personală/de grup; va fi aplicată
(minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acorda- de către profesorul care își asumă responsabilitatea pregătirii elevului prin evaluări
rea de calificative (suficient, bine, foarte bine) [4]. formative, astfel elevul percepând evaluarea sumativă drept un moment așteptat,
ECD se axează pe paradigma evaluării formatoare, focalizată pe evaluarea proce- dar nicidecum unul provocator de tensiune și stres.
sului. Una dintre metodele alternative/complementare de evaluare este autoevalua-
Astfel, produsul școlar reprezintă un rezultat proiectat pentru a fi realizat de către rea. Principiul priorității autoevaluării face ca ECD să nu însemne o banală schimbare
elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegi și, eventual, a sistemului de notare de la 1 până la 10 la un alt sistem cantitativ, pe bază de 3
părinți. calificative/niveluri de performanță, dar să marcheze o schimbare radicală, de la o
Produsul, ca rezultat al operațiunii efectuate de individ asupra unui conținut, este apreciere cantitativă la o apreciere calitativă.
compus din două elemente-„dimensiuni”: conținutul – element asupra căruia se va Autoevaluarea presupune:
efectua operațiunea; operațiunea – activitate intelectuală, produsă de către individ, - prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de evaluare;
care se aplică obiectului [4]. - încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări care vizează modul de realizare
Produsele școlare modelează contexte specifice de realizare a competențelor/ a sarcinii (conștientizarea criteriilor);
unităților de competențe. Nu evaluăm competențe, dar „urme” vizibile ale acestora, - aplicarea controlată a unor grile de autoevaluare;
adică produsele prin care se ajunge la rezultatele elevilor și care pot fi de ordin inte- - încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
lectual, moral sau material. - completarea unui chestionar la sfârșitul unei sarcini de lucru importante.
Produsele școlare reperează proiectarea itemilor (sarcinilor) din care se consti- Metode de evaluare: urmărirea progresului personal, observarea sistemati-
tuie instrumentele de evaluare (probe scrise, orale, practice; teste etc.). că, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte, alcătuirea portofoliilor,
Produsele școlare se valorifică doar în evaluările instrumentale (realizate pe baza întreținerea mapelor de lucrări, a colecțiilor de articole etc.
unor instrumente de evaluare) [4].
105 106
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 105 28.12.2018 10:42:03 ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 106 28.12.2018 10:42:03
Astfel, putem concluziona că evaluarea criterială pune accent pe învățare, și nu
pe rezultat. În cadrul unei lecții de Educație tehnologică nu se vor evalua mai mult de
trei capacități. Evoluția elevului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții.
În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat pro-
gresul fiecărui elev.
Referințe bibliografice
1. Cadrul de referință al curriculumului național aprobat prin Ordinul ministerului
nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Educație tehnologică. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Clasele V-XI.
Chișinău, Editura „Lyceum”, 2010.
3. Educație tehnologică. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pen-
tru clasele I-IX, Chișinău, Editura „Lyceum”, 2011.
4. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, MECC,
2017.
5. Ciavarra H. Ручная лепка. Moscova, ACT Astreli, 2006.
6. Husein Gh. Desen tehnic de specialitate. București, E. D. P. , 1996.
7. Husein Gh., Tudose M. Desen tehnic. Chișinău: Editura „Știința”, 1993.
8. Dabner D. Design grafic. Principiile și practica designului grafic. Enciclopedia
RAO, 2005.
9. Carnauhov A., Pătrașcu D. Bazele teoretico-aplicative ale creației tehnice a elevi-
lor. Chișinău, Tipografia Centrală, 1997.
10. Matei S., Cosma D., Sârbu Ion D., Sârbu M.-A. Metodica predării educației tehno-
logice. Editura „Arves”, 2008.
11. Marinescu M. Manualul profesorului de educație tehnologică. București, Editura
„Pro Universitaria”, 2014.
12. Șaragov I., Grosu E., Sacara A. Dicționar la educația tehnologică. Editura
„Epigraf”, 2008.
13. Михайлов С. М., Кулеева Л. М. Основы дизайна. Казань: Новое Знание,
1999.
14. https: //cancelaria. gov. md/ro/advanced-page-type/snd-moldova-2030.
107