Capitolul C

Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune

Cuprins

1
ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune C2
ale furnizorilor de energie
1.1 Consumatori la joasŸ tensiune C2
1.2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune C10
1.3 Conectarea consumatorului la reÍea C11
1.4 Calitatea tensiunii de alimentare C15
C1

2
MŸsura energiei Ûi tarifele C16
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

AlimentŸrile de JT cele mai comune sunt 1.1 Consumatorii la joasŸ tensiune

Ántre 120 V monofazat Ûi 240/415 V trifazat cu
patru conductoare.
Sarcinile de pÊnŸ la 250 kVA pot fi alimentate
la JT, dar furnizorii de energie electricŸ
propun Án general alimentarea la MT la nivele
de sarcinŸ peste care reÍelele lor de JT sunt
utilizate la maxim.
C2 Tensiunea internaÍionalŸ standardizatŸ pentru
sisteme trifazate de JT cu patru conductoare
recomandatŸ de CEI 60038 este de
230/400 V.
În Europa perioada de tranziÍie pentru trecerea la tensiunea de 230 V/400 V, ±10%
a fost extinsŸ pentru alÍi 5 ani, adicŸ pÊnŸ Án anul 2008.
Consumatorii de joasŸ tensiune sunt prin definiÍie acei consumatori a cŸror
receptoare electrice pot fi alimentate satisfŸcŸtor de la reÍeaua electricŸ de
distribuÍie publicŸ de joasŸ tensiune din localitate.
Tensiunea reÍelei locale de joasŸ tensiune poate fi de 120/208 V sau 240/415 V,
adicŸ extremele inferioarŸ sau superioarŸ ale nivelelor monofazate/trifazate sau
niveluri intermediare precum Án Tab. C1.
Tensiunea internaÍionalŸ standardizatŸ pentru sisteme trifazate de joasŸ tensiune
cu patru conductoare recomandatŸ de CEI 60038 este de 230/400 V.
Sarcinile de pÊnŸ la 250 kVA pot fi alimentate la joasŸ tensiune, dar furnizorii de
energie electricŸ propun Án general alimentarea la medie tensiune la nivele de
sarcinŸ pentru care reÍelele lor de joasŸ tensiune sunt la limita utilizŸrii.

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
Afganistan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Africa de Sud 50 ± 2,5 433/250 (a) 11.000 11.000
400/230 (a) 6.600 6.600
380/220 (a) 3.300 3.300
220 (k) 433/250 (a) 500 (b)
400/230 (a) 380/220 (a)
380/220 (a)
Algeria 50 ± 1,5 220/127 (e) 380/220 (a) 10.000
220 (k) 220/127 (a) 5.500
6.600
380/220 (a)
Angola 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Arabia SauditŸ 60 220/127 (a) 220/127 (a) 11.000
380/220 (a) 7.200
380/220 (a)
Antigua Ûi Barbuda 60 240 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
120 (k) 120/208 (a) 120/208 (a)
Argentina 50 ± 2 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Armenia 50 ± 5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Australia 50 ± 0,1 415/240 (a) 415/240 (a) 22.000
240 (k) 440/250 (a) 11.000
440 (m) 6.600
415/240
440/250
Austria 50 ± 0,1 230 (k) 380/230 (a) (b) 5.000
230 (k) 380/220 (a)
Azerbaijan 50 ± 0,1 208/120 (a) 208/120 (a)
240/120 (k) 240/120 (k)
Bahrain 50 ± 0,1 415/240 (a) 415/240 (a) 11.000
240 (k) 240 (k) 415/240 (a)
240 (k)
Bangladesh 50 ± 2 410/220 (a) 410/220 (a) 11.000
220 (k) 410/220 (a)
Barbados 50 ± 6 230/115 (j) 230/115 (j) 230/400 (g)
115 (k) 200/115 (a) 230/155 (j)
220/115 (a)
Belarus 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Belgia 50 ± 5 230 (k) 230 (k) 6.600
230 (a) 230 (a) 10.000
3N, 400 3N, 400 11.000
15.000
Bolivia 50 ± 0,5 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
230 (k)
Botswana 50 ± 3 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
Brazilia 60 220 (k) 220/380 (a) 13.800
127 (k) 127/220 (a) 11.200
220/380 (a)
127/220 (a)
Brunei 50 ± 2 230 230 11.000
68.000
Bulgaria 50 ± 0,1 220 220/240 1.000
690
380 C3
Cambogia 50 ± 1 220 (k) 220/300 220/380
Camerun 50 ± 1 220/260 (k) 220/260 (k) 220/380 (a)
Canada 60 ± 0,02 120/240 (j) 347/600 (a) 7.200/12.500
480 (f) 347/600 (a)
240 (f) 120/208
120/240 (j) 600 (f)
120/208 (a) 480 (f)
240 (f)
Cehia 50 ± 1 230 500 400.000
230/400 220.000
110.000
35.000
22.000
10.000
6.000
3.000
Chile 50 ± 1 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
China 50 ± 0,5 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Ciad 50 ± 1 220 (k) 220 (k) 380/220 (a)
Cipru 50 ± 0,1 240 (k) 415/240 11.000
415/240
Columbia 60 ± 1 120/240 (g) 120/240 (g) 13.200
120 (k) 120 (k) 120/240 (g)
Congo 50 220 (k) 240/120 (j) 380/220 (a)
120 (k)
Corea 60 100 (k) 100/200 (j)
Corea de Nord 60 (+0, -5) 220 (k) 220/380 (a) 13.600
6.800
CroaÍia 50 400/230 (a) 400/230 (a) 400/230 (a)
230 (k) 230 (k)
Danemarca 50 ± 1 400/230 (a) 400/230 (a) 400/230 (a)
Djibouti 50 400/230 (a) 400/230 (a)
Egipt 50 ± 0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 66.000
220 (k) 220 (k) 33.000
20.000
11.000
6.600
380/220 (a)
ElveÍia 50 ± 2 400/230 (a) 400/230 (a) 20.000
10.000
3.000
1.000
690/500
Emiratele Arabe 50 ± 1 220 (k) 415/240 (a) 6.600
380/220 (a) 415/210 (a)
220 (k) 380/220 (a)
Estonia 50 ± 1 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Etiopia 50 ± 2,5 220 (k) 380/231 (a) 15 000
380/231 (a)
Falkland (Insulele) 50 ± 3 230 (k) 415/230 (a) 415/230 (a)
Fidji (Insulele) 50 ± 2 415/240 (a) 415/240 (a) 11.000
240 (k) 240 (k) 415/240 (a)
Filipine 60 ± 0,16 110/220 (j) 13.800 13.800
4.160 4.160
2.400 2.400
110/220 (h) 440 (b)
110/220 (h)
Finlanda 50 ± 0,1 230 (k) 400/230 (a) 690/400 (a)
400/230 (a)

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
FranÍa 50 ±1 400/230 (a) 400/230 20.000
230 (a) 690/400 10.000
590/100 230/400
Gambia 50 220 (k) 220/380 380
Georgia 50 ±0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Germania 50 ±0,3 400/230 (a) 400/230 (a) 20.000
230 (k) 230 (k) 10.000
C4 6.000
690/400
400/230
Ghana 50 ±5 220/240 220/240 415/240 (a)
Gibraltar 50 ±1 415/240 (a) 415/240 (a) 415/240 (a)
Grecia 50 220 (k) 6.000 22.000
230 380/220 (a) 20.000
15.000
6.600
Grenada 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
Hong Kong 50 ±2 220 (k) 380/220 (a) 11.000
220 (k) 386/220 (a)
India 50 ± 1,5 440/250 (a) 440/250 (a) 11.000
230 (k) 230 (k) 400/230 (a)
440/250 (a)
Islanda 50 ±0,1 230 230/400 230/400
Insulele Capului Verde 220 220 380/400
Insulele Solomon 50 ± 2 240 415/240 415/240
Indonezia 50 ± 2 220 (k) 380/220 (a) 150.000
20.000
380/220 (a)
Iordania 50 380/220 (a) 380/220 (a) 400 (a)
400/230 (k)
Iran 50 ± 5 220 (k) 380/220 (a) 20.000
11.000
400/231 (a)
380/220 (a)
Irak 50 220 (k) 380/220 (a) 11.000
6.600
3.000
380/220 (a)
Irlanda 50 ± 2 230 (k) 400/230 (a) 20.000
10.000
400/230 (a)
Israel 50 ± 0,2 400/230 (a) 400/230 (a) 22.000
230 (k) 230 (k) 12.600
6.300
400/230 (a)
Italia 50 ± 0,4 400/230 (a) 400/230 (a) 20.000
230 (k) 15.000
10.000
400/230 (a)
Jamaica 50 ± 1 220/110 (g) (j) 220/110 (g) (j) 4.000
2.300
220/110 (g)
Japonia + 0,1 200/100 (h) 200/100 (h) 140.000
- 0,3 (pÊnŸ la 50 kW) 60.000
20.000
6.000
200/100 (h)
Kazahstan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Kenya 50 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
Kirgizstan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Kuweit 50 ± 3 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
Laos 50 ± 8 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
Lesotho 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Letonia 50 ± 0,4 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Liban 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Libia 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
127 (k) 220/127 (a) 220/127 (a)
230 (k)
127 (k)
Lituania 50 ± 0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a) C5
220 (k) 220 (k)
Luxemburg 50 ± 0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 20.000
15.000
5.000
Macedonia 50 380/220 (a) 380/220 (a) 10.000
220 (k) 220 (k) 6.600
380/220 (a)
Madagascar 50 220/110 (k) 380/220 (a) 35.000
5.000
380/220
Malaezia 50 ± 1 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
415 (a)
Malawi 50 ± 2,5 230 (k) 400 (a) 400 (a)
230 (k)
Mali 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
127 (k) 220/127 (a) 220/127 (a)
220 (k)
127 (k)
Malta 50 ± 2 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
Marea Britanie 50 ± 1 230 (k) 400/230 (a) 22.000
(fŸrŸ Irlanda de Nord) 11.000
6.600
3.300
400/230 (a)
Marea Britanie 50 ± 0,4 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
(cu Irlanda de Nord) 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Maroc 50 ± 5 380/220 (a) 380/220 (a) 225.000
Martinica 50 127 (k) 220/127 (a) 220/127 (a)
127 (k)
Mauritania 50 ± 1 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
Mexic 60 ± 0,2 127/220 (a) 127/220 (a) 13.800
220 (k) 220 (k) 13.200
120 (l) 120 (l) 277/480 (a)
127/220 (b)
Moldova 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Mozambic 50 380/220 (a) 380/220 (a) 6.000
10.000
Nepal 50 ± 1 220 (k) 440/220 (a) 11.000
220 (k) 440/220 (a)
Noua ZeelandŸ 50 ± 1,5 400/230 (e) (a) 400/230 (e) (a) 11.000
230 (k) 230 (k) 400/230 (a)
460/230 (e)
Niger 50 ± 1 230 (k) 380/220 (a) 15.000
380/220 (a)
Nigeria 50 ± 1 230 (k) 400/230 (a) 15.000
220 (k) 380/220 (a) 11.000
400/230 (a)
380/220 (a)
Norvegia 50 ± 2 230/400 230/400 230/400
690
Olanda 50 ± 0,4 230/400 (a) 230/400 (a) 25.000
230 (k) 20.000
12.000
10.000
230/400

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
Oman 50 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
240 (k)
Pakistan 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
230 (k)
Papua Noua Guinee 50 ± 2 240 (k) 415/240 (a) 22.000
240 (k) 11.000
415/240 (a)
Paraguay 50 ± 0,5 220 (k) 380/220 (a) 22.000
C6 220 (k) 380/220 (a)
Polonia 50 ± 0,1 230 (k) 400/230 (a) 1.000
690/400
400/230 (a)
Portugalia 50 ± 1 380/220 (a) 15.000 15.000
220 (k) 5.000 5.000
380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Qatar 50 ± 0.1 415/240 (k) 415/240 (a) 11,000
415/240 (a)
Republica DominicanŸ 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
RomÊnia 50 ± 0,5 220 (k) 220/380 (a) 20.000
220/380 (a) 10.000
6.000
220/380 (a)
Ruanda 50 ± 1 220 (k) 380/220 (a) 15.000
6.600
380/220 (a)
Rusia 50 ± 0,2 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Santa Lucia 50 ± 3 240 (k) 415/240 (a) 11.000
415/240 (a)
Samoa 400/230
San Marino 50 ± 1 230/220 380 15.000
380
Senegal 50 ± 5 220 (a) 380/220 (a) 90.000
127 (k) 220/127 (k) 30.000
6.600
Serbia Ûi Muntenegru 50 380/220 (a) 380/220 (a) 10.000
220 (k) 220 (k) 6.600
380/220 (a)
Seychelles 50 ± 1 400/230 (a) 400/230 (a) 11.000
400/230 (a)
Sierra Leone 50 ± 5 230 (k) 400/230 (a) 11.000
230 (k) 400
Singapore 50 400/230 (a) 400/230 (a) 22.000
230 (k) 6.600
400/230 (a)
Siria 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
115 (k) 220 (k)
200/115 (a)
Slovacia 50 ± 0,5 230 230 230/400
Slovenia 50 ± 0,1 220 (k) 380/220 (a) 10.000
6.600
380/220 (a)
Somalia 50 230 (k) 440/220 (j) 440/220 (g)
220 (k) 220/110 (j) 220/110 (g)
110 (k) 230 (k)
Spania 50 ± 3 380/220 (a) (e) 380/220 (a) 15.000
220 (k) 220/127 (a) (e) 11.000
220/127 (a) 380/220 (a)
127 (k)
Sri Lanka 50 ± 2 230 (k) 400/230 (a) 11.000
230 (k) 400/230 (a)
S.U.A 60 ± 0,06 120/240 (j) 265/460 (a) 14.400
Charlotte 120/208 (a) 120/240 (j) 7.200
(Carolina de Nord) 120/208 (a) 2.400
575 (f)
460 (f)
240 (f)
265/460 (a)
120/240 (j)
120/208 (a)

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
S.U.A 60 ± 0,2 120/240 (j) 480 (f) 13.200
Detroit (Michigan) 120/208 (a) 120/240 (h) 4.800
120/208 (a) 4.160
480 (f)
120/240 (h)
120/208 (a)
S.U.A 60 ± 0,2 120/240 (j) 4.800 4.800
Los Angeles 120/240 (g) 120/240 (g)
(California)
C7
S.U.A 60 ± 0,3 120/240 (j) 120/240 (j) 13.200
Miami (Florida) 120/208 (a) 120/240 (h) 2.400
120/208 (a) 480/277 (a)
120/240 (h)
S.U.A 60 120/240 (j) 120/240 (j) 12.470
New York 120/208 (a) 120/208 (a) 4.160
(New York) 240 (f) 277/480 (a)
480 (f)
S.U.A 60 ± 0,03 120/240 (j) 265/460 (a) 13.200
Pittsburg 120/240 (j) 11.500
(Pennsylvania) 120/208 (a) 2.400
460 (f) 265/460 (a)
230 (f) 120/208 (a)
460 (f)
230 (f)
S.U.A 60 120/240 (j) 227/480 (a) 19.900
Portland (Oregon) 120/240 (j) 12.000
120/208 (a) 7.200
480 (f) 2.400
240 (f) 277/480 (a)
120/208 (a)
480 (f)
240 (f)
S.U.A 60 ± 0,08 120/240 (j) 277/480 (a) 20.800
San Francisco 120/240 (j) 12.000
(California) 4.160
277/480 (a)
120/240 (g)
S.U.A 60 ± 0,08 120/240 (j) 277/480 (c) 12.470
Toledo (Ohio) 120/208 (a) 120/240(h) 7.200
120/208 (j) 4.800
4.160
480 (f)
277/480 (a)
120/208 (a)
Sudan 50 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
240 (k)
Swaziland 50 ± 2,5 230 (k) 400/230 (a) 11.000
230 (k) 400/230 (a)
Suedia 50 ± 0,5 400/230 (a) 400/230 (a) 6.000
230 (k) 230 (k) 400/230 (a)
Tadjikistan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Tanzania 50 400/230 (a) 400/230 (a) 11.000
400/230 (a)
Thailanda 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Togo 50 220 (k) 380/220 (a) 20.000
5.500
380/220 (a)
Tunisia 50 ± 2 380/220 (a) 380/220 (a) 30.000
220 (k) 220 (k) 15.000
Turkmenistan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Turcia 50 ± 1 380/220 (a) 380/220 (a) 15.000
6.300
380/220 (a)

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
Uganda + 0.1 240 (k) 415/240 (a) 11.000
415/240 (a)
Ucraina + 0.2/- 1.5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k) 220 (k)
Ungaria 50 ± 5 220 220 220/380
Uruguay 50 ± 1 220 (b) (k) 220 (b) (k) 15.000
6.000
220 (b)
C8 Vietnam 50 ± 0,1 220 (k) 380/220 (a) 35.000
15.000
10.000
6.000
Yemen 50 250 (k) 440/250 (a) 440/250 (a)
Zambia 50 ± 2,5 220 (k) 380/220 (a) 380 (a)
Zimbabwe 50 225 (k) 390/225 (a) 11.000
390/225 (a)

Diagramele circuitelor:
Circuit diagram

(a) Trifazat stea; (b) Trifazat stea; (c) Trifazat stea ; (d) Trifazat stea; (e) Doua faze stea;
(a) Three-phase star; � (b) Three-phase star: � (c) Three-phase star; � (d) Three-phase star; � (e) Two-phase star; �
patru conductoare; trei conductoare trei conductoare; patru conductoare; trei conductoare;
Four-wire: � Three-wire Three-wire: � Four-wire: � Three-wire �
neutrul legat neutrul legat neutrul izolat neutrul legat
Earthed neutral Earthed neutral Non-earthed neutral Earthed neutral
la pŸmÊnt la pŸmÊnt la pŸmÊnt

(f) Trifazat triunghi; (g) Trifazat triunghi; (h) Trifazat triunghi (i) Trifazat triunghi
(f) Three-phase delta: � (g) Three-phase delta; � (h) Three-phase open delta; � (i) Three-phase �
trei conductoare patru conductoare; deschis; patru deschis; trei
Three-wire Four-wire: � Four-wire: � open delta: o� fazŸ
mijlocul unei faze conductoare; conductoare;
Earthed mid point of � Earthed mid point of one � Earthed junction �
legat la pŸmÊnt mijlocul unei faze legatŸ la pŸmÊnt
one phase phase of phases
legat la pŸmÊnt

V Vk

(j) Monofazic; (k) Monofazic; (l) Monofazic; (m) Monofazic; (n) Curent
(n) DC:continuu;
�
(j) Single-phase; � (k) Single-phase; � (l) Single-phase; � (m) Single-wire: �
trei conductoare; douŸ conductoare; douŸ conductoare; un fir, returul trei Three-wire:
conductoare;�
Three-wire: � Two-wire: � Two-wire � Earthed return (swer)
mijlocul legat capatul legat nelegat la pŸmÊnt prin pŸmÊnt nelegat la pŸmÊnt
Unearthed
Earthed mid point Earthed end of phase Unearthed
la pŸmÊnt la pŸmÊnt

Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (sfÊrÛit).

(1) Valorile indicate Án Tabelul C2 sunt numai orientative,
fiind (arbitrar) bazate pe 60 A, curent maxim de serviciu
pe consumator racordat pentru primele trei sisteme, din
cauza cŸderilor de tensiune maxime admise. Valorile pentru
urmŸtoarele trei sisteme sunt (din nou arbitrar) bazate pe un
curent maxim de serviciu pe consumator racordat de 120 A.
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Consumatori de tip rezidenÍial sau comercial
FuncÍia unui distribuitor de reÍea de joasŸ tensiune este sŸ asigure racordarea
(aerian sau subteran) a unui numŸr de consumatori de-a lungul traseului.
CerinÍele de dimensionare al distribuitorului sunt estimate Án funcÍie de numŸrul de
consumatori ce urmeazŸ a fi racordaÍi Ûi de puterea medie cerutŸ pe consumator.
Cei doi parametrii principali care limiteazŸ un distribuitor sunt:
n curentul maxim pe care este capabil sŸ-l transporte Án regim permanent;
n lungimea maximŸ a distribuitorului, care este dictatŸ de cŸderea de tensiune
maxim admisibilŸ, atunci cÊnd se transportŸ curentul maxim.
Aceste restricÍii ÁnseamnŸ cŸ sarcinile pe care operatorii de distribuÍie sunt dispuÛi C9
sŸ le conecteze la reÍeaua de distribuÍie sunt Án mod explicit limitate.
Pentru domeniul de sisteme de JT menÍionate Án paragraful al doilea al
subcapitolului 1.1 Ûi anume de la 120 V monofazat pÊnŸ la 240/415 V trifazat,
sarcinile maxime permise a fi conectate la reÍeaua de distribuÍie de JT pot fi(1):
(vezi Tab. C2.)
Sistem Curentul maxim kVA
pe consumator racordat
120 V 1 fazŸ, 2 conductoare 60 A 7,2
120/240 V 1 fazŸ, 3 conductoare 60 A 14,4
120/208 V 3 faze, 4 conductoare 60 A 22
220/380 V 3 faze, 4 conductoare 120 A 80
230/400 V 3 faze, 4 conductoare 120 A 83
240/415 V 3 faze, 4 conductoare 120 A 86
Tab. C2: Sarcinile maxime permise a fi conectate pe un distribuitor de joasŸ tensiune.
În practicŸ existŸ variaÍii considerabile de la un furnizor de energie electricŸ la altul Ûi
nu pot fi date valori “standard”.
Factorii ce trebuie luaÍi Án considerare sunt:
n dimensiunea unei linii de distribuÍie (distribuitor) existentŸ la care trebuie conectatŸ
o sarcinŸ nouŸ;
n totalul sarcinilor deja conectate la linia de distribuÍie;
n plasarea Án lungul liniei de distribuÍie a noii sarcini propuse, adicŸ aproape de
postul de transformare sau aproape de capŸtul liniei de distribuÍie, etc.
Pe scurt, fiecare caz trebuie examinat Án particular.
Nivelele de sarcinŸ listate mai sus sunt adecvate pentru toÍi consumatorii casnici,
precum Ûi pentru clŸdiri administrative Ûi comerciale.
Consumatori industriali de putere medie si micŸ (cu cabluri
proprii de alimentare la JT direct dintr-un post de transformare
de distribuÍie publicŸ MT/JT)
Consumatorii industriali de putere medie Ûi micŸ pot fi alimentaÍi Án mod satisfŸcŸtor
la joasŸ tensiune.
Pentru sarcini care depŸÛesc limita maximŸ permisŸ pentru o linie de distribuÍie,
poate fi instalat un cablu special de la acelaÛi post de transformare de la care pleacŸ
linia de distribuÍie.
În principiu, limita maximŸ a sarcinii care poate fi alimentatŸ astfel este determinatŸ
numai de parametrii transformatorului din postul de transformare.
Cu toate acestea, Án practicŸ:
n sarcinile mari (peste 300 kVA) necesitŸ Án mod corespunzŸtor cabluri cu secÍiune
mare, astfel cŸ, Án afarŸ de situaÍia Án care sarcina este plasatŸ aproape de postul de
transformare, aceastŸ soluÍie poate fi nefavorabilŸ din punct de vedere economic;
n mulÍi furnizori de energie electricŸ preferŸ sŸ alimenteze la medie tensiune
sarcinile ce depŸÛesc 200 kVA (aceastŸ mŸrime variazŸ Án funcÍie de furnizor).
Pe baza acestor considerente, liniile de alimentare recomandate la JT (de la
220/380 V la 240/415 V) sunt recomandate pentru un domeniu de sarcini de la
80 kVA la 250 kVA.
Consumatorii obiÛnuiÍi alimentaÍi la JT sunt:
n locuinÍe;
n spaÍii comerciale;
n fabrici mici, spaÍii de lucru, benzinŸrii;
n restaurante;
n ferme, etc.
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune
În oraÛele mari, cablurile de distribuÍie de JT
standardizate sunt legate Án cutii de distribuÍie
formÊnd o reÍea. O parte din legŸturi sunt
secÍionate, astfel cŸ fiecare linie de distribuÍie
care pleacŸ de la postul de transformare
formeazŸ un sistem arborescent radial
deschis, dupŸ cum este prezentat Án Fig. C3.
C10
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
1.2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune
În ÍŸrile europene nivelurile de tensiune a liniilor principale de distribuÍie trifazate
cu 4 conductoare sunt 220/380 V, 230/400 V. Mai multe ÍŸri sunt Án curs de
implementare a tensiunii stabilite prin ultimul standard (CEI 60038), care este de
230/400 V.
OraÛele mari Ûi mijlocii au sisteme de linii de distribuÍie subterane. Posturile de
transformare de distribuÍie publicŸ MT/JT sunt aÛezate la distanÍe de 500 - 600 m Ûi
sunt Án mod obiÛnuit echipate cu:
n tablouri de distribuÍie cu 3 sau 4 celule de linie care conÍin Án general separatoare
de sarcinŸ de intrare Ûi ieÛire, care fac parte dintr-un inel principal, Ûi 1 sau 2
Ántreruptoare de MT sau combinaÍii separator de sarcinŸ - siguranÍe fuzibile pentru
circuitele de protecÍie transformator;
n unul sau douŸ transformatoare MT/JT de 1000 kVA;
n unul sau douŸ tablouri de distribuÍie de JT (cuplate), trifazate, cu siguranÍe fuzibile
sau cu Ántreruptoare automate, protejÊnd plecŸrile Án cabluri cu 4 conductoare,
denumite “distribuitori”.
IeÛirea de la transformator este conectatŸ la barele de JT printr-un separator de
sarcinŸ sau pur Ûi simplu printr-o legŸturŸ de izolare.
În zonele cu consum mare de energie electricŸ se stabileÛte o lungime standard a
liniei principale de distribuÍie, luatŸ drept standard pentru formarea unei reÍele. În
acest sens este pozat cÊte un cablu de-a lungul fiecŸrui trotuar, iar la intersecÍiile
strŸzilor se plaseazŸ cÊte o cutie de conexiuni cu 4 linii, plasatŸ Ántr-o niÛŸ, poziÍia
acesteia coincizÊnd cu punctele de intersecÍie a doi “distribuitori”.
TendinÍa actualŸ este de a se creea cabine supraterane, protejate la intemperii,
plasate la perete sau unde este posibil Áncastrate Án perete.
LegŸturile sunt inserate astfel ca liniile principale de distribuÍie de la postul de
transformare sŸ formeze circuite radiale cu ramuri deschise (vezi Fig. C3.).
CÊnd o cutie de distribuÍie uneÛte o linie principalŸ de distribuÍie de la un post de
transformare cu alta de la un post de transformare Ánvecinat, legŸturile de fazŸ sunt
Ántrerupte, Án timp ce conductorul de neutru rŸmÊne conectat.
Fig. C3: Exemplificarea unei reÍele de distribuÍie arborescente urbane.

În zonele urbane cu consum redus se
foloseÛte un sistem radial de distribuÍie Án care
conductoarele au secÍiuni mai mici pe mŸsurŸ
ce distanÍa de la postul de transformare
creÛte.
În multe ÍŸri se utilizeazŸ acum reÍele aeriene
cu conductoare izolate torsadate.
În Europa, fiecare post de transformare de
distribuÍie publicŸ a energiei electrice este
capabil sŸ alimenteze la JT o suprafaÍŸ pe o
razŸ de aproximativ 300 m.
Sistemele de distribuÍie din America CentralŸ
Ûi de Nord constau dintr-o reÍea de MT de la
care prin numeroase transformatoare (mici)
MT/JT alimenteazŸ direct unul sau mai mulÍi
consumatori .
Aparatele de racord Ûi echipamentul de
mŸsurare se instalau Án trecut Án interiorul
clŸdirilor. TendinÍa modernŸ este ca ele sŸ fie
plasate Án exterior, Ántr-un cofret rezistent la
intemperii .
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Acest aranjament conduce la un sistem flexibil Án care un post de transformare poate
fi scos de sub tensiune pentru revizie, zona alimentatŸ de acesta urmÊnd sŸ fie
suplinitŸ de posturile de transformare aflate Án vecinatate.
În plus, liniile de distribuÍie scurte (Ántre douŸ cutii de distribuÍie) pot fi izolate la
defecÍiuni locale Ûi reparate.
FuncÍie de densitatea sarcinilor, posturile de transformare pot fi aÛezate mai aproape
unul de altul Ûi uneori sunt necesare Ûi transformatoare de pÊnŸ la 1500 kVA.
În zone cu densitŸÍi mici de consumatori sunt des folosite alte forme de reÍea
urbanŸ de JT, bazatŸ pe cutii de distribuÍie, plasate Án punctele strategice ale reÍelei.
Aceste scheme exploateazŸ principiul reÍelei de distribuÍie radialŸ Án care secÍiunea
conductorului se diminueazŸ pe mŸsurŸ ce numŸrul consumatorulor se reduce, o
C11
datŸ cu depŸrtarea faÍŸ de postul de transformare.
În aceastŸ schemŸ un numŸr de conductoare radiale de JT, cu secÍiune mare, din
tabloul de distribuÍie din postul de transformare alimenteazŸ barele colectoare ale
cutiei de distribuÍie de la care alte conductoare cu secÍiune mai redusŸ alimenteazŸ
consumatorii din apropierea cutiei.
DistribuÍia de energie electricŸ Án zone periferice Ûi rurale a fost bazatŸ mulÍi ani
pe conductoare de cupru masiv, susÍinute pe stÊlpi din lemn, beton sau oÍel Ûi
alimentate din transformatoare montate pe stÊlpi sau la sol.
În ultimii ani se folosesc conductoare de JT torsadate, izolate, care intrŸ Án
componenÍa unor cabluri cu mai multe conductoare. Aceste cabluri autoportante se
folosesc la liniile aeriene Ûi sunt considerate mai sigure decÊt liniile de cupru masiv.
Acest lucru este valabil mai ales la conductoarele fixate pe pereÍi (de ex. montate
sub corniÛe) unde sunt greu observabile.
De notat cŸ, principii similare sunt aplicate la tensiuni mai Ánalte, Ûi astfel de
conductoare torsadate, izolate, autoportante pentru instalaÍii aeriene sunt disponibile
Ûi pentru reÍele de 24 kV.
În situaÍiile Án care mai mult decÊt un post de transformare alimenteazŸ cu energie
electricŸ o localitate, conexiunile se fac pe stÊlpii pe care se ÁntÊlnesc liniile de JT de
la diferite posturi de transformare, pentru a avea o posibilitate de preluare Án timpul
situaÍiilor de urgenÍŸ. Conductoarele de neutru rŸmÊn Án permanenÍŸ conectate.
Spre deosebire de Europa, Án America CentralŸ Ûi de Nord reÍelele de JT sunt
practic inexistente Ûi alimentarea trifazicŸ casnicŸ Án zone de locuit este rarŸ.
DistribuÍia de energie electricŸ este Án mod efectiv asiguratŸ la MT Ántr-un mod diferit
de practica standardelor europene. Sistemul de MT este de fapt un sistem trifazic cu
4 conductoare de la care liniile de distribuÍie monofazate (fazŸ Ûi conductor neutru)
alimenteazŸ numeroase transformatoare monofazate.
Secundarele ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului sunt reglate sŸ asigure alimentarea
monofazatŸ cu 3 conductoare la 120/240 V. Conductoarele centrale asigurŸ neutrul
de JT, care ÁmpreunŸ cu neutrul conductoarelor de MT sunt ÁmpŸmÊntate la anumite
distanÍe.
Fiecare transformator MT/JT alimenteazŸ direct unul sau mai mulÍi consumatori prin
cabluri radiale sau linii aeriene.
Multe alte sisteme existŸ Án aceste ÍŸri dar cel descris mai sus este cel mai comun.
Figura C4 (pagina urmŸtoare) aratŸ principalele caracteristici ale celor douŸ sisteme.
1.3 Conectarea consumatorului la reÍea
În trecut, un cablu de distribuÍie subteran sau un conductor izolat montat pe perete,
provenit de la o linie electricŸ aerianŸ avea terminalele Án interiorul imobilelor Ántr-o
cutie izolatŸ care conÍinea capetele terminale ale cablurilor, siguranÍe fuzibile
(inaccesibile consumatorului) Ûi echipamentele pentru mŸsurŸ.
TendinÍa modernŸ este ca aceste componente sŸ fie cÊt mai repede transferate
Ántr-un cofret izolat rezistent la intemperii, Án exteriorul clŸdirii.
În mod obiÛnuit, interfaÍa (punctul de separare) dintre furnizorul de energie electricŸ
Ûi consumator este constituitŸ de bornele de ieÛire ale echipamentelor de mŸsurŸ
sau, Án anumite cazuri, la bornele de intrare ale Ántreruptorului principal (Án funcÍie
de particularitŸÍile locale). Autoritatea furnizoare de energie electricŸ executŸ
conectarea la aceste borne Án urma testŸrii Ûi verificŸrii instalaÍiei.
Un aranjament tipic este prezentat Án Fig. C5 (pagina urmŸtoare).
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

C12

Fig. C4: Cele mai folosite sisteme de tip american Ûi european.

Fig. C5: BranÛament tipic pentru sisteme TT de tratare a neutrului.


Consumatorii de JT sunt Án mod normal
alimentaÍi Án sistemele TN sau TT dupŸ cum
s-a descris Án capitolele F Ûi G. Întreruptorul
principal al instalaÍiei Án sistemul TT trebuie
sŸ includŸ Ûi un dispozitiv de protecÍie
Ámpotriva scurgerilor la pŸmÊnt (PACD).
Pentru un sistem TN este necesarŸ protecÍia
la supracurent prin Ántreruptor automat sau
fuzibil.
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
Un MCCB (Ántreruptor automat Án carcasŸ turnatŸ) care ÁncorporeazŸ un dispozitiv
de protecÍie diferenÍialŸ rezidualŸ este obligatoriu Án amontele unei instalaÍii
funcÍionÊnd Án sistem TT. Motivele pentru aceasta precum Ûi nivelurile de declanÛare
sunt discutate pe larg Án paragraful 3 al capitolului G.
Un motiv Án plus pentru utilizarea MCCB este acela cŸ un consumator nu poate
depŸÛi sarcina maximŸ de consum declaratŸ (contractual) deoarece nivelul de
reglaj la suprasarcinŸ, sigilat de furnizorul de energie, va Ántrerupe alimentarea cÊnd
consumul depŸÛeste valoarea declaratŸ.
Conectarea Ûi deconectarea MCCB este accesibilŸ consumatorului; la un defect Án
instalaÍie sau la o suprasarcinŸ MCCB va declanÛa Ûi consumatorul poate restabili
Án mod rapid alimentarea dupŸ ÁnlŸturarea defecÍiunii.
C13
DatoritŸ inconvenientelor, atÊt la citirea aparatelor de mŸsurŸ cÊt Ûi pentru
consumator, Án prezent, acestea se plaseazŸ pe domeniul public, dupŸ cum
urmeazŸ:
n Ántr-o cabinŸ independentŸ, de tipul celei prezentate Án Figurile C6 Ûi C7;
n Ántr-un spaÍiu din interiorul unei clŸdiri, dar avÊnd intrarea Án cablu Ûi fuzibilele
de pe partea de alimentare cu energie electricŸ plasate Ántr-o cutie protejatŸ la
intemperii Ûi accesibilŸ din domeniul public. Acest lucru este prezentat Án Fig. C8
(pagina urmŸtoare).
n echipamentul destinat consumului de tip casnic, prezentat Án Fig. C5 este plasat
Ántr-un cofret rezistent la intemperii. Acesta se plaseazŸ la limita domeniului public
sau Án zidul clŸdirii fiind accesibil din calea publicŸ. Fig. C9 (pagina urmŸtoare)
prezintŸ acest montaj Án care siguranÍele fuzibile Ándeplinesc Ûi funcÍia de separare,
respectiv izolare.
În acest tip de instalaÍii este adesea necesarŸ plasarea Ántreruptorului automat
principal la oarecare distanÍŸ de punctele de utilizare cum ar fi gatere sau staÍii de
pompare.
Fig. C6: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip rural.
Întreruptorul automat principal este amplasat Án incinta consumatorului Án cazul Án
care este reglat sŸ declanÛeze la depŸÛirea puterii maxime declarate.
Fig. C7: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip semi-urban (mici magazine, etc.)
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie

C14

Cablul principal de branÛament are terminalele Ántr-un cofret montat aparent sau
Ángropat Án zid, accesibil din domeniul public, care conÍine fuzibilele necesare pentru
izolare. AceastŸ metodŸ este preferatŸ din motive estetice atunci cÊnd consumatorul
poate oferi un spaÍiu adecvat pentru mŸsurŸ Ûi pentru Ántreruptorul principal.

Fig. C8: BranÛament pentru instalaÍii de tip urban.

Fig. C9: BranÛament tipic pentru consumatori casnici.

În domeniul mŸsurii, dezvoltarea tehnicii echipamentelor electronice a fŸcut atractivŸ

utilizarea noilor echipamente de cŸtre furnizori atÊt pentru mŸsurŸ cÊt Ûi pentru
facturare. Liberalizarea pieÍelor de electricitate a crescut nevoia de date furnizate de
echipamentele de mŸsurŸ. Ca un exemplu mŸsura electronicŸ poate ajuta furnizorii
sŸ ÁnteleagŸ profilul energetic al consumatorilor pentru previziuni pe termen scurt Ûi
mediu. Trebuie sŸ ne aÛteptŸm Ûi la apariÍia unor noi aplicaÍii precum comunicaÍii pe
linii de energie (Power Line Communication) Ûi aplicaÍii pe frecvenÍe radio.
Tot Án acest domeniu sistemele cu pre-platŸ sunt din ce Án ce mai folosite acolo
unde sunt justificate din punct de vedere economic. Consumatorii cumpŸrŸ o
cartelŸ, care valoreazŸ un numŸr de kWh, pe care o introduc Án contor. Pentru acele
sisteme necesitŸÍile cheie sunt securitatea Ûi interoperabilitatea, care acum par a fi
indeplinite. Atractivitatea acestor sisteme constŸ Án faptul cŸ vor Ánlocui nu numai
contoarele clasice ci Ûi sistemele de facturare, citirea contoarelor Ûi administrarea
ÁncasŸrilor.

Un nivel adecvat al tensiunii la bornele
consumatorilor este esenÍial pentru buna
funcÍionare a echipamentelor Ûi a receptorilor.
Valorile necesare ale curentului, cŸderile de
tensiune dintr-un sistem tipic de JT, subliniazŸ
importanÍa menÍinerii unui factor de putere
mare, ca mijloc de reducere a cŸderilor de
tensiune.
(1) Transformatoarele proiectate pentru 230/400V conform
standardelor CEI vor avea o tensiune Án gol de 420 V, adicŸ
105% din tensiunea nominalŸ.
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
1.4 Calitatea tensiunii de alimentare
În sensul cel mai larg calitatea tensiunii de alimentare pentru reÍelele de JT implicŸ:
n concordanÍa cu limitele statutare privind amplitudinea Ûi frecvenÍa;
n inexistenÍa unor fluctuaÍii continue Án interiorul acestor limite;
n alimentarea neÁntreruptŸ cu energie, cu excepÍia deconectŸrilor necesare
operaÍiilor programate de ÁntreÍinere Ûi celor datorate avariilor Án sistem sau altor
situaÍii de urgenÍŸ;
n pŸstrarea unei unde de tensiune cÊt mai sinusoidale.
În acest paragraf se va analiza numai problema menÍinerii amplitudinii tensiunii de
alimentare. C15
În majoritatea ÍŸrilor, furnizorul de energie electricŸ are obligaÍia statutarŸ de a
menÍine nivelul tensiunii de alimentare, Án zona de utilizare, Án limitele de ±5% (Án
unele cazuri de ± 6%, vezi Tab. C1) ale valorii nominale declarate.
RecomandŸrile CEI Ûi majoritatea standardelor naÍionale, recomandŸ ca receptorii
de JT sŸ functioneze satisfŸcŸtor Án limitele de ±10% ale tensiunii nominale. Aceasta
asigurŸ o marjŸ de siguranÍŸ faÍŸ de condiÍiile cele mai defavorabile (de exemplu
-5% Án zona de utilizare) urmatŸ de o cŸdere de tensiune de 5% Án conductoarele
instalaÍiei.
Într-un sistem tipic de distribuÍie cŸderile de tensiune se produc Án modul urmŸtor:
Án mod normal, tensiunea la bornele de MT ale unui transformator coborÊtor MT/JT
este menÍinutŸ Án intervalul de ±2% datoritŸ utilizŸrii comutatoarelor automate de
ploturi sub sarcinŸ ale transformatoarelor din staÍiile de transformare principale
(exemplu 110/20 kV). Aceste staÍii alimenteazŸ reÍeaua respectivŸ fiind conectate la
un sistem de transport de energie de ÁnaltŸ tensiune.
DacŸ transformatorul MT/JT este plasat Án apropierea unei astfel de staÍii de
transformare principale, intervalul de ±2% va fi centrat astfel ÁncÊt nivelul de tensiune
sŸ fie mai mare decÊt tensiunea nominalŸ la MT.
De exemplu tensiunea poate fi 20,5 kV ±2% Ántr-un sistem cu tensiunea nominalŸ de
20 kV. În acest caz transformatorul de distribuÍie MT/JT va trebui sŸ aibŸ comutatorul
de ploturi de pe partea de MT reglat pe poziÍia de +2,5%.
În mod similar, Án zonele depŸrtate de staÍiile de transformare principale, este
posibilŸ o valoare de tensiune de 19,5 kV ±2%. În acest caz comutatorul de ploturi
trebuie sŸ fie reglat pe poziÍia de -5%.
Aceste diferenÍe de nivel de tensiune Ántr-un sistem de alimentare, sunt normale Ûi
depind de valoarea Ûi logistica fluxului de energie electricŸ. De altfel aceste diferenÍe
Ántre valorile de tensiune sunt motivul utilizŸrii termenului de “nominalŸ” cÊnd ne
referim la tensiunea sistemului.
AplicaÍii practice
Se considerŸ un transformator MT/JT, cu reglaj corect al comutatorului de ploturi,
care permite menÍinerea tensiunii, Án condiÍii de sarcinŸ la o valoare de ±2% faÍŸ de
tensiunea Án gol.
Pentru a avea certitudinea cŸ transformatorul menÍine tensiunea necesarŸ Ûi la
sarcinŸ nominalŸ, tensiunea Án gol trebuie sŸ fie la o valoare maximŸ posibilŸ, fŸrŸ
sŸ se depŸÛeascŸ limita de 5% (adoptatŸ pentru acest exemplu). În prezent raportul
de transformare corespunzŸtor ÁnfŸÛurŸrilor, asigurŸ o tensiune secundarŸ de 104%
la mersul Án gol(1), atunci cÊnd Án primar se aplicŸ tensiunea nominalŸ la MT sau o
valoare corectatŸ prin comutatorul de ploturi, aÛa cum s-a prezentat anterior.
Relativ la exemplul nostru, aceasta reprezintŸ o variaÍie de tensiune Ántre 102% Ûi
106% faÍŸ de valoarea nominalŸ.
Un transformator tipic de distribuÍie la JT are o tensiune de scurtcircuit de 5%. DacŸ
se considerŸ pentru cŸderea de tensiune rezistivŸ o zecime din aceasta, atunci
cŸderea de tensiune la funcÍionarea Án plinŸ sarcinŸ, la factorul de putere 0,8 va fi:
ΔU% = R% cos ϕ + X% sin ϕ = 0,5 x 0,8 + 5 x 0,6 = 0,4 + 3 = 3,4%
Valorile de tensiune la bornele transformatorului Án plinŸ sarcinŸ se vor Áncadra Ántre
(102 - 3,4) = 98,6% Ûi (106 - 3,4) = 102,6%.
Valoarea maximŸ admisibilŸ pentru cŸderea de tensiune de-a lungul unui cablu de
distribuÍie este de 98,6 - 95 = 3,6% .
În mod practic aceasta ÁnseamnŸ cŸ un cablu trifazat cu patru conductoare din
cupru, la 230/400 V, de secÍiune de 240 mm2, este capabil sŸ transmitŸ puterea de
292 kVA uniform distribuitŸ mai multor consumatori, la cos ϕ = 0,8, la o distanÍŸ de
306 m faÍŸ de tabloul de distribuÍie.
AceeaÛi putere poate fi transmisŸ la distanÍa de 153 m de transformator, Án cazul
unui singur consumator, dacŸ se considerŸ aceeaÛi cŸdere de tensiune.
Este interesant de remarcat faptul cŸ ÁncŸrcarea maximŸ a cablului, bazatŸ pe
CEI 60287 (1982) este de 290 kVA, astfel ÁncÊt marja de 3,6% nu este cu totul
restrictivŸ, adicŸ cablul poate fi ÁncŸrcat la sarcina nominalŸ pentru distanÍe uzuale
Án distribuÍia la JT.
Este de remarcat cŸ cos ϕ = 0,8 se referŸ la consumatorii industriali. În zonele
semiindustriale, cea mai potrivitŸ valoare este 0,85, Án timp ce cos ϕ = 0,9 reprezintŸ
cazul cel mai uzual Án calculele ce se referŸ la zonele de locuit. În acest mod,
cŸderea de tensiune menÍionatŸ mai sus poate fi consideratŸ drept cazul cel mai
defavorabil.
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 2 MŸsura energiei Ûi tarifele

Prezenta lucrare nu ÁÛi propune sŸ analizeze tarife particulare, mai ales cŸ acestea
sunt de o mare diversitate Án funcÍie de furnizorul de energie electricŸ din fiecare
ÍarŸ.
DeÛi unele tarife au o structurŸ foarte complicatŸ, cÊteva elemente sunt comune
tuturor Ûi au drept scop sŸ determine pe consumatori sŸ gestioneze consumul de
energie (reducÊnd astfel costurile de producÍie, de transport Ûi de distribuÍie).
Cele douŸ metode de bazŸ prin care se poate reduce costul energiei electrice livrate
la consumator sunt:
n reducerea pierderilor de putere Án producÍia, transportul Ûi distribuÍia energiei
electrice. În principiu, pierderile minimale se ating atunci cÊnd toate componentele
C16 sistemului energetic funcÍioneazŸ la un factor de putere cÊt mai aproape de unitate;
n reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ, concomitent cu creÛterea puterii
absorbite Án golul de sarcinŸ, adicŸ aplatizarea curbei de sarcinŸ care conduce la o
exploatare mai eficientŸ a centralelor electrice.

Reducerea pierderilor
În practicŸ, fiind departe de condiÍiile ideale menÍionate mai sus, structura tarifelor
se bazeazŸ Án parte pe cererea de putere aparentŸ (kVA), precum Ûi pe energia
consumatŸ sub formŸ de energie activŸ (kWh). Dat fiind cŸ pentru un anume
consumator de putere activŸ, puterea aparentŸ minimŸ corespunde la cos ϕ = 1,
consumatorul poate minimiza nota de platŸ a energiei prin corecÍia factorului de
putere (cum este prezentat Án capitolul L).
Valoarea puterii aparente, utilizatŸ Án tarife, este egalŸ cu valoarea maximŸ a puterii
medii cerute pe durata unui interval de contorizare. Aceasta se bazeazŸ pe valoarea
medie a puterii aparente absorbite pe durate fixe (Án general perioade de 10, 30 sau
60 de minute) dupŸ care se selecteazŸ valoarea maximŸ din Ûirul acestor valori.
Metoda este descrisŸ mai departe Án “principiul contorizarii cererii de putere aparentŸ
maxima”.

Reducerea vÊrfului de putere absorbitŸ

Cel de al doilea obiectiv adicŸ reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ,
concomitent cu creÛterea puterii absorbite Án golul de sarcinŸ a dus la elaborarea
unor tarife care oferŸ o reducere substanÍialŸ de cost, Án urmŸtoarele cazuri:
n Án anumite ore ale zilei;
n Án anumite perioade ale anului.
Cel mai simplu exemplu este acela al unui consumator casnic, sub forma unui
sistem de ÁncŸlzire al apei sau al locuinÍei, cu acumulare de energie termicŸ.
Contorul are douŸ Ánregistratoare digitale, unul din ele funcÍionÊnd Án timpul zilei, iar
celŸlalt (comutat de un dispozitiv cu ceas) Án timpul nopÍii. Alimentarea ÁncŸlzitorului
se face printr-un contactor, comandat de acelaÛi dispozitiv cu ceas, astfel ÁncÊt
sistemul sŸ funcÍioneze, Án mod normal, Án perioadele cu tariful cel mai redus.
ÎncŸlzitorul poate fi conectat manual Án orice perioadŸ, dar Án acest caz se vor aplica
tarifele corespunzŸtoare. Marii consumatori industriali pot avea 3 sau 4 moduri
diferite de tarifare care se aplicŸ la diversele ore ale zilei Ûi la diversele perioade ale
anului.
În aceste sisteme de tarifare, raportul dintre costul unui kWh pe o duratŸ ce
corespunde vÊrfului de sarcinŸ anual, Ûi costul per kWh Án perioada cu ÁncŸrcarea
cea mai redusŸ, poate ajunge chiar de 10:1.

Contoare
Este evident cŸ, pentru a implementa acest fel de contorizare sunt necesare
instrumente Ûi dispozitive de ÁnaltŸ calitate.
Aplicarea actualŸ a acestor principii este favorizatŸ de dezvoltarea unor contoare
electronice cu microprocesor, precum Ûi utilizarea comenzilor la distanÍŸ de tip
“ripple control”(1), emise de centrul de control al furnizorului de energie. (acesta
poate, de exemplu sŸ schimbe perioada de vÊrf de sarcinŸ pe durata unui an, etc.).
În majoritatea ÍŸrilor, tarifele se bazeazŸ pe cererea de putere aparentŸ, coroboratŸ
cu consumul de putere activŸ, contorizate pe durate fixe (de obicei, intervale de 3
luni). Puterea aparentŸ maximŸ ÁnregistratŸ de contor, este de fapt un maximum
selectat Ántre puteri aparente medii, (cea mai mare valoare) mŸsurate pe intervalul
de timp de facturare.

(1) Ripple control - un sistem de transmitere de semnale, prin

injectarea unui curent de frecvenÍŸ audio (de obicei la 175 Hz)
Án circuitele de reÍea la nivelul posturilor de transformare de
JT. FuncÍiile sunt realizate prin recunoaÛterea de cŸtre relee
speciale a unor coduri care se transmit sub formŸ de impulsuri.
Fiecare cod corespunde unei anumite funcÍii Ûi astfel se pot
realiza pÊnŸ la 960 comenzi diferite.
2 MŸsura energiei Ûi tarifele

Figura C10 prezintŸ o curbŸ caracteristicŸ a puterii aparente absorbite pe durata a

2 ore, perioadŸ ÁmpŸrÍitŸ Án intervale de 10 minute. Contorul mŸsoarŸ valoarea
medie a puterii aparente pentru fiecare interval de 10 minute.

C17

Fig. C10: Valoarea maximŸ medie a puterii aparente pe un interval de 2 ore.

Principiul mŸsurŸrii maximului puterii aparente absorbite

Un contor de mŸsurare a energiei corespunzŸtoare puterii aparente (kVAh)
are o structurŸ similarŸ cu cea corespunzŸtoare celor care mŸsoarŸ energia
corespunzŸtoare puterii active (kWh) numai cŸ relaÍia de fazŸ dintre tensiune Ûi
curent a fost modificatŸ, pentru a se putea mŸsura efectiv Án kVAh (kilo-volt-amper-
orŸ). Contorul de energie aparentŸ, spre deosebire de cel de energie activŸ, este
echipat cu un indicator rotativ. Atunci cÊnd indicatorul se roteÛte, acesta mŸsoarŸ
energia corespunzŸtoare puterii aparente Ûi Ámpinge un element de marcaj (roÛu) de
Ánregistrare a valorii maxime. DupŸ un interval de 10 minute, indicatorul a executat
o miÛcare de rotaÍie de-a lungul cadranului corespunzŸtor (prin construcÍie nu se
permite ca indicatorul sŸ execute o rotaÍie completŸ Án intervalul a 10 minute), fiind
apoi resetat electric la poziÍia de zero, pentru a Áncepe o nouŸ deplasare Án intervalul
urmŸtor de 10 minute. Elementul de marcaj rŸmÊne la poziÍia corespunzatoare a
indicatorului, care aratŸ valoarea energiei aparente (Án kilo-volt-amperi-ore) absorbite
de consumator Án 10 minute. Este posibil ca, Án loc de a avea cadranul gradat Án
kVAh, acesta poate fi mŸsurat Án unitŸÍi corespunzŸtoare puterii aparente medii
(kVA). În continuare se va explica acest lucru.
SŸ presupunem cŸ marcajul roÛu se opreÛte la o poziÍie corespunzŸtoare valorii de
5 kVAh. Se Ûtie cŸ puterea aparentŸ instantanee, cu valori variabile, este contorizatŸ
pentru 10 minute, adicŸ 1/6 ore.
DacŸ se Ámparte valoarea de 5 kVAh la numŸrul de ore, se obÍine valoarea medie a
puterii aparente pe intervalul respectiv. În cazul nostru, aceasta va fi:
1
5x = 5 x 6 = 30 kVA
1
6
Fiecare punct de pe cadran, va fi marcat Án mod similar Án kVA, adicŸ valoarea
puterii aparente medii va fi de 6 ori mai mare decÊt valoarea corespunzŸtoare Án
kVAh. AcelaÛi raÍionament se poate aplica pentru orice interval de resetare.
La sfÊrÛitul perioadei de facturare, marcajul roÛu va fi plasat astfel ÁncÊt va indica
valoarea maximŸ a puterilor aparente medii corespunzŸtoare acestei perioade.
Elementul de marcaj va fi resetat la zero la sfÊrÛitul fiecŸrei perioade de facturare.
Contoarele electro-mecanice, de tipul celui descris anterior, sunt Ánlocuite Án prezent
cu aparate electronice. În cazul acestora, principiile de mŸsurare de bazŸ sunt
aceleaÛi cu cele descrise anterior.
 C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune

C18