Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de gaze

(IFCMG)

Agenţi de lucru: aerul sau alte gaze necondensabile (N, H, He, etc.)

După caracterul proceselor care se desfăşoară în aceste instalaţii:

1. Instalaţii cu procese în curgere continuă şi în regim staţionar,

bazate pe ciclul clasic propus de Joule (Brayton) ce se
desfăşoară între două adiabate şi două izobare, utilizându-se
pentru compresie şi destindere turbomaşini;
2. Instalaţii cu procese periodice în regim nestaţionar bazate pe
ciclul propus de Stirling compus din două izoterme şi două
izocore. Acest ciclu necesită un regenerator de căldură ce
lucrează în regim nestaţionar.

Schema şi ciclul teoretic al IFCMG fără regenerare cu

funcţionare în regim staţionar

RG  qr  p2 = p3
T
2
T2>Ta
3
2  lc 
3
T3=Ta
ld
M p1 = p4
TD TC ~ T1=T0
1
T4<T0
CF 4
4 1 ∆s
s3 = s4 s1 = s2 s
q0
Procese:

(1-2) = compresie adiabată reversibilă în turbocompresor (TC) de la p1

la p2, ce determină o creştere de temperatură de la T1 la T2 → consum
de lucru mecanic;

(2-3) răcire izobară în răcitorul de gaz (RG) cu scăderea temperaturii

de la T2 la T3;

(3-4) = destindere adiabată – izentropă de la p2 la p1, ce determină

scăderea de temperatură de la T3 la T4 cu producerea de lucru mecanic;

(4-1) = încălzirea izobară a agentului de lucru în camera frigorifică

(CF) cu preluarea cantităţii de căldură q0.

 kJ 
Lucrul mecanic total al ciclului: lt = lc − ld  
 kg 
p p
Raportul de compresie al ciclului: β = 2 = 3
p1 p4
 kJ 
lc = c pm ⋅ (T2 − T1 ) = c pm ⋅ (T2 − T0 )  
 kg 
 kJ 
qr = c pm ⋅ (T2 − T3 ) = c pm ⋅ (T2 − Ta )  
 kg 
 kJ 
ld = c pm ⋅ (T3 − T4 ) = c pm ⋅ (Ta − T4 )  
 kg 
 kJ 
q0 = c pm ⋅ (T1 − T4 ) = c pm ⋅ (T0 − T4 )  
 kg 
 kJ 
Ecuaţia de bilanţ: q0 + lc = qr + ld ⇔ lt = qr − q0  
 kg 
Eficienţa frigorifică teoretică:
q q0 1 1 1
ε ft = 0 = = = =
lt q r − q0 q r c pm ⋅ (T2 − Ta ) T2 − Ta
−1 −1 −1
q0 c pm ⋅ (T0 − T4 ) T0 − T4
Ecuaţia adiabatei: p ⋅ vγ = ct. sau T ⋅ vγ −1 = ct.

1 1 γ −1 1− γ
− −
γ
⇒ p γ ⋅ v = ct. ⇒ v = ct. ⋅ p γ
⇒ T⋅p γ
= ct. ⇔ T⋅p = ct.

1−γ 1− γ 1− γ γ −1
γ γ
T1 =T0
p  γ γ
(1-2) ⇒ T1 ⋅ p1 = T2 ⋅ p2 ⇒ T2 = T0 ⋅  1  ⇔ T2 = T0 ⋅ β
 p2 
1− γ 1− γ 1− γ 1−γ
T3 =Ta
p  γ
(3-4) ⇒ T3 ⋅ p3 γ = T4 ⋅ p4 γ ⇒ T4 = Ta ⋅  3  ⇔ T4 = Ta ⋅ β γ
 p4 

γ −1
γ −1 T0 γ
γ −1 ⋅β
T2 − Ta T0 ⋅ β − Ta Ta Ta x − 1 Ta x − 1
Ta
= 1− γ
= ⋅ 1− γ
= ⋅ = ⋅ =
T0 − T4 T0 T 1 T x − 1
T 0 1− 0
T0 − Ta ⋅ β γ 1− a ⋅ β γ x x
T0
γ −1 γ −1
T T γ T γ
= x⋅ a = 0 ⋅β ⋅ a =β
T0 Ta T0

T 2r p2 = p3
1 2
ε ft = γ −1 T2>Ta
γ
β −1 3
T3=Ta
ε fr < ε ft p1 = p4
T1=T0
1
T4<T0 4r
4
∆s
s3 = s4 s1 = s2 s
 Ciclul teoretic al IFCMG cu regenerare internă în regim
nestaţionar (Ciclul Stirling)

p T
2 qr  v2 = v3 v1 = v4
p2 2 1
Ta
ld 1
p1 Ta = ct.
lt 
p3 lc 
3
T0
p4 3 4
q0 4 T0 = ct. q0

v2 = v3 v1 = v4 v s3 s2 s4 s1 s

ld Regenerator qr 
Detentor Compresor

p1, v1, T1

q0 lc 

p2
v2
T2

p3
v3
T3

p4, v4, T4

Puterea frigorifică specifică a gazului obţinută în procesul de
destindere izotermic (3-4) la T0:

V4 V p
q0 = lT0 = ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln = ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln 1 = ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln 3 =
V3 V2 p4
= aria s3 − 3 − 4 − s4

Lucrul mecanic în compresia izotermă (1-2) la Ta:

V1
lTa = qr = ν ⋅ R ⋅ Ta ⋅ ln = aria s1 − 1 − 2 − s2
V2

Căldura cedată de gaz în procesul izocor (2-3) este preluată de

umplutura regeneratorului în procesul izocor (4-1):

qrg = cv ⋅ (Ta − T0 ) = aria s2 − 2 − 3 − s3 = aria s1 − 1 − 4 − s4

Lucrul mecanic al ciclului:

lt = lTa − lT0 = ( qa + qrg ) − (q0 + qrg ) = qa − q0 =

V1
= ν ⋅ R ⋅ (Ta − T0 ) ⋅ ln = aria 1 − 2 − 3 − 4 − 1
V2

Eficienţa frigorifică a ciclului Stirling:

V1
ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln
q0 V2T0 1
εS = = = = = εC
lt ν ⋅ R ⋅ (T − T ) ⋅ ln V1 Ta − T0 Ta − 1
a 0
V2 T0

Ciclul Carnot : 2 adiabate + 2 izoterme