Sunteți pe pagina 1din 51

C IX Consultan fiscal

IMPOZITE DIRECTE Problema 6. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri: 1 venituri salariale 850 lei; 2 ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente. 3 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui. Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net. Rezolvare: Ajutorul de nmormntare este neimpozabil, se va aduga la valoarea salariul net. Cadourile acordatate cu ocazia Patelui n beneficial copiilor minori i care nu depete 150lei/an nu se impoziteaz i se va aduga la salariul net. Deoarece se menioneaz c salariuatul nu are nici o persoan n ntreinere, se poate deduce de aici c nu are copii. n acest caz suma primit cadou cu ocazia Patelui, nu ntrunete cumulativ cele dou condiii de neimpozitare i se va asimila salariului brut. Salariul brut = 850 + 150 = 1.000 lei Deducere personal = 250lei Ajutor nmormantare neimpozabil = 1.270 lei Contribuii datorate statului : - C.A.S. 10,5% = 1.000 * 10,5% = 105 lei - C.A.S.S. 5,5% = 1.000 * 5,5% = 55 lei - omaj 0,5% = 1.000 * 0,5% = 5 lei - Total contribuii datorate = 105 + 55 + 5 = 165 lei Baza de calcul a impozitului = 1.000 - 165 - 250 = 585 lei Impozitul = *16% = 585 * 16% = 94 lei Salariul net = 585 - 94 + 250 = 741 lei Total venit net primit = 741+1.270 = 2.011 lei

Problema 9. O entitate care desfoar activiti de natura barurilor de noapte obine ntr-o perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate. Rezolvare: Conform Art. 18 alin 1 CF, contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat veniturilor nregistrate n cazul n care impozitul pe profit datorat este mai mic dect 5% din veniturile respective. 900.000 * 5% = 45.000 lei Profit brut = 900.000 500.000 = 400.000 lei Impozit pe profit = 400.000 * 16% = 64.000 lei Rezult c impozitul datorat este de 64.000 lei. Problema 13. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.

Rezolvare: Soia aflat n ntreinere deine un teren de 11.000 mp n zona agricol de es, ceea ce reprezint 1,1 ha. Deoarece suprafaa terenului deinut depete limita de 1ha, n cazul zonei de es, soia nu este considerat din punct de vedere fiscal ca o persoan aflat n ntreinere, deci deducerea personal a salariatului va fi de 250 lei. - Salariul brut = 970 lei - Deducere personal = 250lei - Contribuii datorate: - C.A.S. 10,5% = 970 * 10,5% = 102 lei - C.A.S.S. 5,5% = 970 * 5,5% = 53 lei - omaj 0,5% = 970 * 0,5% = 5 lei - Total contribuii datorate = 102 + 53 + 5 = 160 lei - Baza de calcul a impozitului = 970 - 160 - 250 = 560 lei - Impozitul = *16% = 560 * 16% = 90 lei - Salariul net = 970 - 90 + 250 = 720 lei IMPOZITE INDIRECTE Problema 8. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L. Rezolvare: Deoarece bunurile second-hand au fost achiziionate de la persoane nenregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat, se va calcula taxa pe valoarea adugat prin aplicarea cotei asupa marjei profitului. Marja de profit = 75.000 62.000 = 13.000 lei Taxa pe valoare adugat colectat = 13.000 * 24% = 3.120 lei IMPOZITE I TAXE LOCALE / I Problema 8. O persoan deine un teren n Alba Iulia(localitate de rangul II) despre care se tiu urmtoarele: - zona n cadrul localitii A; - categoria de folosin livad; - suprafaa terenului - 1200 mp S se calculeze impozitul pe teren datorat de ctre contribuabilul respectiv. Rezolvare: Impozitul se calculeaz conform art. 258 alin 4 i 5 din CF. Impozitul aferent pentru Livad n zona A este de 38 lei/ha Coeficientul de corecie pentru localitatea de rangul II este 4,00. Impozitul este de 1200mp * 0,0038lei/mp * 4,00 = 18,24 lei

CVI - Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

2. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel: 1 Echipamente tehnologice 30.000 lei 2 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei 3 Mrfuri 900 lei 4 Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei 5 Conturi la bnci n lei 2.000 lei 6 Cheltuieli n avans 1.000 lei 7 Furnizori 12.000 lei 8 Venituri n avans 1.250 lei 9 Capital subscris vrsat 2.500 lei 10 Rezerve legale 200 lei 11 Alte rezerve 4.000 lei 12 Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum urmeaz: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%; c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori; f) Achitarea datoriei fa de furnizori. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai. Raspuns : a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. 1 - vanzarea echipamentului: 7000 x 19% = 1330 TVA 7000 + 1330 = 8330 461 = % 8330 7583 7000 4427 1330 2 - scoaterea din evidenta a echipamentului: % = 213 30000 2813 15000 6583 15000 3 - incasarea contravalorii echipamentului: 5121 = 461 8330 4 - inchiderea contului 7583:

7583 = 121 7000 5 - inchiderea contului 6583: 121 = 6583 15000 6 - vanzarea marfurilor: 411 = % 1428 707 1200 4427 228 7 - incasarea contravalorii marfurilor: 5121 = 411 1428 8 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 800 378 = 371 100 9 - inchiderea contului 707: 707 = 121 1200 10 - inchiderea contului 607: 121 = 607 800 11 - incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 1000 12 - restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 1250 13 - inregistrarea TVA si achitarea acestuia: 4427 = 4423 1558 ( 1330 lei+228 lei) 4423 = 5121 1558 14 - situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului

D________121 ________C 15000 800 15800 Sold D 7600 7000 1200 8200

D_______5121__________C 2000 8330 1428 1000 12758 Sold D 9950 12000 9950 2050 1435 615 1250 1558 2808

Datorii furnizori Disponibilitati Diferenta de acoperit de asociati Din care, Asociatul A (70%) Asociatul B (30%)

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj : Elemente B. Active circulante Casa si conturi la banci Active circulante total D. Datorii care trebuie platite pana la un an E. Active circulante nete F. Total active minus datorii J. Capital Capital subscris varsat - Rezerve (ct. 1061 + ct. 1068) - Rezultatul exercitiului ct. 121 Sold Debitor, din care: - din exercitiul current - din lichidare Total capitaluri proprii Total capitaluri - Determinarea capitalului propriu ( activul net) CP (AN) = 9950 12000 = - 2050 Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu (activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor. In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende: 1 - Decontarea rezervelor legale: 1061 = 456 200 2 - Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei 456 = 441 32 441 = 5121 32 3 - Decontarea altor rezerve: 1068 = 456 4000 4 - Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417 456 = 446 417 446 = 5121 417 Sold 9950 9950 12000 -2050 -2050 2500 4200 1150 7600 -2050 -2050

- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati: Capitalul propriu (activul net repartizat), Pierderi si furnizori Elemente Capital social Rezerve legale Alte rezerve Total rd (1+2+3) Pierderi din exercitiul curent Pierderi din lichidare Furnizori Total rd (5+6+7) Diferente rd (8-4) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Asociatul A (70%) 1750 140 2800 4690 805 5320 8400 14525 9835 Asociatul B (30%) 750 60 1200 2010 345 2280 3600 6225 4215 Total 2500 200 4000 6700 1150 7600 12000 20750 14050

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati: Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activul net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor: 1 - capitalul social de restituit asociatilor: 1012 = 456 2500 2 - pierderea curenta si pierderea din lichidare: 456 = 121 8750 3 - depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C): 9199 6700 = 2499 5121 = 456 2499 Asociatul A (70%) 1749 Asociatul B (30%) 750 4 - achitarea furnizorilor: 401 = 5121 12000 5 - situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare: D________456 ________C 32 200 417 4000 8750 2500 2499 9199 9199 Sold D_______5121__________C 9950 32 2499 417 12000 12449 Sold 12449

33. Ce obligaie are debitorul s pun la dispoziia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului? Conform Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei (consolidata 2008), CAPITOLUL III - Procedura - SECTIUNEA a 2-a Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii, Art. 44. - Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

C VIII - Analiza diagnostic a ntreprinderii 52. Calculai i interpretai modificarea situaiei nete a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an Rezolvare: 31.12.n-1 ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII Total active Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Total datorii Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an 1720 1000 500 200 20 2400 2000 400 31.12.n1 1000 500 200 20 2000 400 31.12.n 1500 400 250 30 2500 350

ANC = 1720 2400 = -680 ANC este negativ, deci avem capitaluri proprii negative. TREZORERIA = DISPONIBILITI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG = = 20 2000 = -- 1980 31.12.n ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII Total active Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Total datorii Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an 2180 1500 400 250 30 2850 2500 350

ANC = 2180 2850 = -670 TREZORERIA = DISPONIBILITI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG = = 30 2500 = -- 2470 ANC s-a pstrat negativ i n exerciiul financiar urmtor, avnd o uoar cretere, de 10 u.m., aceeai cu diferena de disponibil dintre cele dou exerciii. Societatea are capitaluri proprii negative posibil din cauza: nregistrarea n unul sau mai muli ani de pierderi care, cumulat sunt mai mari dect capitalul social plus rezervele de orice fel; active de natura imobilizrilor sub evaluate; realizarea de profit care a fost repartizat n ntregime ca dividende n condiiile n care societatea a fcut investiii fr s repartizeze o parte din profit la rezerve, sau s fac o majorare de capital social n vederea asigurrii surselor proprii de finanare. TREZORERIA ESTE NEGATIV n ambele exerciii financiare, aceasta poate fi acoperit de credite bancare sau de datorii restante ori intreprinderea este declarat n faliment. 73. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora: Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.) Venituri din vnzarea mrfurilor 0 1000 Subventii de exploatare 2000 1500 Producia vndut 20000 22000 Producia imobilizat 0 1000 Cheltuieli cu materii prime 3000 4000 Costul mrfurilor vndute 0 800 Cheltuieli salariale 7000 7800 Cheltuieli cu amortizarea 300 400 Cheltuieli cu chirii 1500 1500 Cheltuieli cu dobnzi 1400 1500 Impozit pe profit 1000 1000 Rezolvare: n exerciiul financiar n+1 se observ o cretere a valorii tuturor Soldurilor Intermediare de Gestiune, aa cum am prezentat n tabelul de mai jos. Marja comercial n primul an este 0, iar in al doilea an crete la 200. Producia exerciiului are o cretere de 3000 fa de primul an, iar valoarea adugat o cretere de 2200. Excedentul brut de exploatare are o cretere de doar 900 u.m., datorit faptului c n al doilea an au sczut subveniile de exploatare cu 500 u.m. i au crescut cheltuielile de personal cu 800 u.m. Cheltuielile cu amortizrile au crescut n al doilea an cu 100 u.m. ceea ce a dus la o scdere a diferenei rezultatului de exploatare n anul doi de la 900 (EBE) la 800 u.m. Deasemeni cheltuielile financiare au crescut in anul doi cu 100 u.m., ducnd la un rezultat curent, respectiv net cu doar 700 u.m. mai mare fa de primul an.

Venituri / SIG Venituri din vnzri de mrfuri 0 Venituri din vnzarea produciei +/- Variaia produciei stocate + Producia de imobilizri 20000 0 Marja comercial + Producia exerciiului 0 20000 Valoarea adugat + Subvenii de exploatare 17000 2000 Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare 12000 0 Rezultatul exploatrii + Venituri financiare 10200 0 Venituri extraordinare 0 Rezultatul curent +/- Rezultatul extraordinar 8800 0

31.12.n Cheltuieli - Costul mrfurilor vndute 0

SIG = Marja comercial 0

Venituri / SIG Venituri din vnzri de mrfuri 1000 Venituri din vnzarea produciei +/- Variaia produciei stocate + Producia de imobilizri 22000 1000 Marja comercial + Producia exerciiului 200 23000 Valoarea adugat + Subvenii de exploatare

31.12.n+1 Cheltuieli - Costul mrfurilor vndute -800

Modificari SIG = Marja comercial 200 200 SIG

= Producia exerciiului

= Producia exerciiului

20000 - Consumurile exerciiului provenite de la teri -3000 - Chelt. cu impozitele, taxele i alte vrsminte asimilate - Cheltuieli de personal 0 -7000 - Chelt. de exploatare cu amortizrile, ajustrile i provizioanele - Alte cheltuieli de exploatare -300 -1500 - Cheltuieli financiare 12000

23000 - Consumurile exerciiului provenite de la teri -4000 - Chelt. cu impozitele, taxele i alte vrsminte asimilate - Cheltuieli de personal 0 -7800 - Chelt. de exploatare cu amortizrile, ajustrile i provizioanele - Alte cheltuieli de exploatare -400 -1500 - Cheltuieli financiare

3000

= Valoarea adugat

= Valoarea adugat

17000

19200

2200

= Excedentul brut de exploatare

= Excedentul brut de exploatare

19200 1500 Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare 12900 0 Rezultatul exploatrii + Venituri financiare 11000 0 Venituri extraordinare 0 Rezultatul curent +/- Rezultatul extraordinar 9500 0 - Cheltuieli extraordinare 0 - Cheltuieli cu

12900

900

= Rezultatul exploatrii

= Rezultatul exploatrii

10200 = Rezultatul curent 8800 = Rezultatul extraordinar 0 = Rezultatul net 7800

11000 = Rezultatul curent 9500 = Rezultatul extraordinar 0 = Rezultatul net 8500

800

-1400 0 - Cheltuieli extraordinare 0 - Cheltuieli cu impozitul pe profit -1000 0

-1500 0

700

impozitul pe profit -1000 0

700

C II - AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT 4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite b) nu exprima nicio asigurare - rspuns corect c) nu exprima nici o opinie 9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective. Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate. Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n sit uatiile financiare a operatiilor presupune c aceste operatii trebuie: -s fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmrindu-se respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte; -s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrinduse respectarea tuturor regulilor i principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari; -s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri; -s fie corect totalizate, centralizate, astfel ncat s li se asigure o prezentare n conturile anuale conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale. 12. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau categorii de conturi. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: - planificarea adecvat a auditului; - stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor; - identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit. Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive. Pentru a determina relaia dintre cele trei componente principale ale riscului de audit AICPA (Accounting Principles and Auditing Standars) a propus n 1988 urmtorul model matematic, care s-a meninut pn n prezent: RA = RI x RC x RND, unde: RA riscul de audit; RI riscul inerent; RC riscul de control; RND riscul de nedetectare.

Riscul de nedetectare se refer la riscul pe care un auditor l are de a nu descoperi deformrile dintr-un cont din perspectiva pragului de semnificaie. Procedurile folosite de auditor i pot conduce pe acestia la concluzia c nu exist o denaturare a situaiei financiare, cnd, de fapt, aceasta exist. Riscul de nedetectare poate fi controlat de auditori deoarece rezult din urmtoarele: 1. Riscul care nu provine din sondaj: Incertitudinile exist chiar dac auditorul examineaz sut la sut conturile din bilan (verificnd absolut toate facturile pentru achiziiile de proprieti, urmrete modul de desfaurare al inventarierii, primete scrisori de confirmare de la toi clienii, etc.). De exemplu: a) Exist riscul ca auditorul s nu foloseasc procedurile conforme de audit. Toate facturile de vnzare n strns legatur cu conturile de venituri pot fi examinate, dar scrisorile de confirmare trebuiesc obinute de la clieni; b) Auditorul poate aplica eronat procedurile de audit. Scrisorile de confirmare trebuie obinute de la clieni pentru operaiile nregistrate n conturi, dar operaiile nenregistrate nu pot fi descoperite; c) Auditorul poate interpreta greit rezultatele auditului. O scrisoare de confirmare primit de la un client poate certifica faptul c jurnalele sunt n conformitate cu bilanul. De fapt, scrisoarea este contradictorie deoarece sumele la care s-a fcut referire sunt n dezbatere sau nu reprezint nelegerea final dintre pari. 2. Riscul care provine din sondaj: Incertitudinile sunt implicite atunci cnd auditorul examineaz mai puin de sut la sut conturile din bilan. Incertitudinile nu pot fi eliminate dar pot fi controlate cu o atenie deosebit asupra aplicrii tehnicilor de sondaj. 17. Definiti termenul de prag de semnificatie. Pragul de semnificaie se definitete astfel: mrimea unei omisiuni sau a unei declaraii eronate a informaiei contabile, care n anumite circumstane, face ca judecata raional a unei persoane s fie schimbat sau influenat. Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume, peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta att regularitatea i sinceritatea conturilor anuale, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului ntreprinderii. Exist o corelaie strns ntre pragul de semnificaie i riscul de audit. Pragul de semnificaie a fost definit n Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare al Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate astfel: Informaiile sunt semnificative dac omisiunea sau declararea lor eronat ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare. Pragul de semnificaie depinde de mrimea elementului sau a erorii judecate n mprejurrile specifice ale omisiunii sau declarrii eronate. Astfel, pragul de semnificaie ofer mai degrab o limit, dect o caracteristic calitativ primar pe care informaia trebuie s o aib pentru a fi util.Standardul nr. 320 20. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei. Principiul prudenei const n aceea c pentru deprecierile, riscurile i pierderile probabile care pot surveni n activitatea exerciiului curent sau anterior nu este admis, pe de o parte, supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, iar pe de alt parte, subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor. Aceste cerine asigur evitarea transferrii n perioada viitoare a incertitudinilor din cursul exerciiului curent i a celui anterior sau, altfel spus s nu influeneze patrimoniul i rezultatele exerciiilor viitoare cu ceea ce nu se reflect la acestea. De asemenea, prudena nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fr obiect sau supradimensionate. De aici, rezult importana procesului de evaluare care este supus unui regim prudenial ndeosebi

orientat n zona profitului realizat i al deprecierilor indiferent de rezultatul exerciiului (pierdere sau profit). 32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul? Masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul constau n: - aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul; - nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; - stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare) corecta; - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; - structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client. Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important n conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare nainte de a fi supuse consiliului de administratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie. Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil aspectele privind independenta. Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relatii. n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta. Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune. 37. Care este responsabilitatea auditorului de alua in considerare frauda la auditarea situatiilor financiare. Conform standardului profesional ISA 240, un auditor care desfasoara un audit in conformitate cu ISA-urile obtine asigurarea rezonabila ca situatiile financiare luate per ansamblu nu contin prezentari eronate semnificative cauzate de erori sau frauda. Un auditor nu poate obtine asigurarea absoluta ca prezentarile eronate semnificative din situatiile financiare care vor fi detectate, din cauza unor factori, cum ar fi utilizarea rationamentului, utilizarea testarilor si limitari inerente ale controlului intern si a faptului ca o mare parte din probele de audit disponobile auditorului sunt mai degraba convingatoare decat concludente prin natura lor. In obtinerea unei asigurari rezonabile, un auditor trebuie sa mentina o atitudine de scepticism profesional pe parcursul auditului, sa ia in considerare posibilitatea ca membrii conducerii sa se sustraga controalelor si sa recunoasca faptul ca procedurile de audit care sunt eficace in detectarea erorilor pot sa nu fie potrivite in contextul unui risc identificat de prezentare eronata semnificativa cauzata de frauda. Pe parcursul acestui ISA sunt oferite indrumari

suplimentare cu privire la luarea in considerare a riscurilor de frauda intr-un audit si la desemnarea procedurilor pentru detectarea prezentarilor eronate semnificative cauzate de frauda. n vederea respectrii de ctre auditor a regulilor i recomandrilor impuse de standard, acestuia i revin o serie de obligaii astfel : Efectuarea unor proceduri care ofer acele informaii necesare n vederea identificrii riscului unor denaturri semnificative datorit fraudei; Identificarea i evaluarea riscurilor unor denaturri semnificative datorate fraudei la nivelul situaiilor financiare i la nivel de aseriune, iar pentru riscurile evaluate care ar putea avea ca rezultat o denaturare semnificativ datorit fraudei s evalueze proiectarea controalelor interne aferente entitii, inclusiv activitile relevante de control i s stabileasc dac au fost implementate. S proiecteze i s efectueze proceduri de audit pentru a rspunde riscurilor unor evitri ale controalelor de ctre management. S determine rspunsurile pentru a aborda riscurile semnificative privind denaturri semnificative datorit fraudei ; S obin declaraii n scris de la management cu privire la fraud ori de cte ori se consider necesar; S se asigure de o comunicare adecvat cu managementul i cu cei nsrcinai cu guvernana; 40. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati le succint. Exist dou categorii de normele de referin n audit: - Norme contabile comune tuturor celor care stabilesc, controleaz i utilizeaz conturile; - Norme de audit ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste norme definesc auditorului scopurile de atins prin punerea n lucru a tehnicilor potrivite, iar terilor le ofer posibilitatea de a a avea asigurarea c opinia va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene. Normele de audit cuprind: - Norme profesionale de lucru : - orientarea i planificarea - aprecierea controlului intern - obinerea elementelor probante - documentarea lucrrilor - Norme de raportare: - opinii fr rezerve - opinii cu rezerve - opinie defavorabil - imposibilitatea exprimrii unei opinii - Norme generale de comportament profesional: - independen - competen - secret profesional - calitatea muncii - acceptarea i respectarea misiunilor

Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor 40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile; b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale; - rspuns corect c) determinarea profitului brut. 47. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. 58. Evaluatorul, n procesul de evaluare, estimeaz: a) costul; b) valoarea; - rspuns corect c) toate cele de mai sus. 112. Care sunt tehnicile de actualizare? Capitalizarea si actualizarea propriu-zisa. Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari). Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma Y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 An= 1 - (1+t)n t - actualizarea unei serii de fluxuri constante t - actualizarea pe baza indicatorului PER 194. Conducerea unei ntreprinderi doreste s lege primele acordate agentilor comerciali pentru depsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru ntreprindere. A fost studiat ipoteza urmtoare: reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri). Se mai cunosc urmtoarele: marja profitului din exploatare (operational) nainte de impozit: 20% (PO/CA); CMPC: 7%; CA medie realizat de un agent comercial: 10 milioane u.m.; Cota de impozit pe profit: 40%. Care este cresterea valorii economice adugate n ipoteza de mai sus? Metode de evaluare bazate pe goodwill Se aplic formula valorii economice adugate: VEA = PO net CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC) VEA valoarea economic adugat PO net Profit operaional dup impozitare CMPC costul mediu ponderat al capitalului CI capitaluri investite sub forma activelor imobilizate i a nevoii de fond de rulment ROIC rata de rentabilitate a capitalurilor investite POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM n acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuri a capitalurilor investite (CI) de ntreprindere n exploatare. Stocurile si celelalte componente ale NFR se exprim n zile de cifr de afaceri prin formulele duratelor de rotaie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaterea CA previzionate, n valori absolute. Economia i deci suplimentul de VEA care rezult se poate calcula astfel: VEA = CMPC x CI = CMPC x Stocuri (fie 15 zile de CA) = 29200 UM 7% x 15 x 10 mil/360 =

197. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informatii: capital social: 10.000 u.m.; rezerve: 3.000; rezultat reportat: 5.000; cheltuieli de constituire: 2.000; cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iesi de pe piat anul urmtor; cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Activul net contabil corectat se determin, n ipoteza continuitii activitii, dup formula: Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC Corecii active Corecii datorii Unii evaluatori prefer n locul metodei aditive pe cea substractiv care se scrie: Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate Datorii corectate Indiferent de varianta de calcul aleas, n stabilirea activului net contabil corectat trebuie parcurse dou etape: coreciile activelor i coreciile datoriilor. Pentru a fi ncorporate n valoarea patrimonial Activ net contabil corectat, imobilizrile necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel: a) cele considerate nonvalori se elimin (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetaredezvoltare) b) cele care prezint valoare pentru afacere sunt pstrate, dup stabilirea valorii lor de pia sau a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicndu-se metode specifice (comparaii de pia, metode de randament, metode bazate pe costul de nlocuire). Metode de evaluare specific: Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economic metoda bazat pe costul de nlocuire - const n actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate n bilan i imputabile unui proiect de acest fel. ANC = Total active Total datorii ANC = Capitaluri proprii diferente din reevaluare Metoda aditiv: Capital propriu 13.000 capital social: 10.000 rezerve: 3.000 rezultat reportat: 5.000 cheltuieli de constituire: 2.000 ANC = 13.000 + 5000 2000 = 16.000 Activele considerate non-valori nu sunt luate n considerare. Aici putem include: cheltuieli de cercetare-dezvoltare cu ans sczut de a avea inovaia ca i finalitate, cheltuieli de consituire, brevete, licene, mrci. Plile anticipate nu se includ n evaluare. cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iesi de pe piat anul urmtor; - cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. ANCC = 16.000 4.000 - 1.000 = 11.000 Cap proprii 18.000 Capital social 10.000 rezerve 3.000 rezultat rep. 5.000 Ch considerate nonvalori 7.000 ch de constit 2.000 ch de cercet 4.000 Ch in avans 1.000 ANCC = 18.000 7.000 = 11.000

234. Cum poate fi definit evaluarea economic? Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care se stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor. 258. Exemplificati trei principii ale evalurii specifice sau aplicabile metodelor de randament. n cazul evalurii activelor necorporale avem metode de evaluare specific pentru Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economic: 1. metoda bazat pe costul de nlocuire , care const n actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate n bilan i imputabile unui proiect de acest fel. 2.metoda discounted cash-flow, aplicabil atunci cnd efectul economic generat de proiect se determin sub forma unui cash-flow diferenial (suplimentar) pe care l-ar putea obine ntreprinderea n urma aplicrii proiectului de cercetare, care const n actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoz finit, cu luarea n considerare a valorii reziduale la sfritul perioadei de prognoz. Pentru Concesiuni: 1. metoda bazat pe profit (metoda contribuiei la variaia profitului), aplicabil atunci cnd nu se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil, care const n cuantificarea profitului (efectul economic al utilizrii bunului sau a activitii concesionate) suplimentar generat de produsul ntreprinderii evaluate n raport cu alte produse vndute pe aceeai pia. Se determin contribuia de profit rezultat din vnzrile realizate n plus, n funcie de care se stabilete valoarea activului intangibil. Pentru Mrci : 1. metoda bazat pe cost, aplicabil n cazul mrcilor achiziionate (al cror cost de achiziie este nregistrat n contabilitate ca i cheltuieli activate) i al crerii imaginii de marc (cnd valoarea mrcii este dat de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe pia). Evaluarea se poate face pe baza costului istoric, care se obine prin nsumarea diferitelor costuri generate de investiiile succesive care au vizat creterea valorii mrcii, respectiv pe baza costului de nlocuire, care este dat de sumele care ar trebui alocate, la ora actual, pentru a obine o marc echivalent cu cea care face obiectul evalurii. 2. metoda bazat pe profit, aplicabil mrcilor achiziionate sau create care prin utilizare genereaz profit n cazul Programelor informatice: 1. metoda actualizrii profitului 2.metoda comparaiei de pia, care se bazeaz pe culegerea unor informaii credibile privind piaa produselor software i pe asimilarea produsului ce face obiectul evalurii cu produse similare create sau comercializate de ctre ntreprinderi de profil strine sau autohtone 3. metoda evalurii dimensionale, prin care se urmrete determinarea costurilor i eforturilor asociate acestora i implicit a valorii produsului software De regul, efortul se estimeaz prin necesarul de resurse umane pentru fiecare faz de producie, adic numrul de programatori pe lun sau pe an. Valorizarea efortului n resurse umane se face pe o perioad de timp rezonabil de creare a produsului i este apoi influenat cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii, cum sunt amortizarea echipamentelor, consumul de resurse materiale, servicii.

CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE 16.Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? Diagnnosticul rentabilitatii urmrete compararea capitalurilor nvestite cu rezultatul investirii acestor capitaluri. -Capitalurile investite de acionari -Capitalurile investite de creditori Rate de rentabilitate: -Rata de rentabilitate global a ansamblului capitalurilor investite -Rata de rentabilitate a capitalurlor investite de proprietari (rentabilitatea financiar) -Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari Rentabilitatea financiar = profitul ce revine acionarilor / capitalurile investite de acionari Rfin = PN / CPR Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori = cheltuieli privind dobnzile / datorii financiare R d = DOB / DAT fin Rata de rentabilitate global Rentabilitatea economic = rezultatul din exploatare net de impozit / activul economic Rentabilitatea economic = (profit net + dobnzi) / (capitaluri proprii + datorii financiare) Rentabilitatea economic Determinat ca medie ponderat a rentabilitii capitalurilor investite Rec = Rfin x (CPR / AE) + Rd x (DATfin / AE) Efectul de levier Rfin = Rec + (Rec - Rd) x (DATfin / CPR) Efectul de levier - (Rec - Rd) x (DATfin / CPR) 29.n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil? Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea unei unitati de investitie, calculata la momentul actual (n orice caz, la momentul la care s-au determinat ceilalti indicatori ei investitiei).

innd seama de relatiile algebrice stabilite pna acum, n functie de datele concrete ale unor probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii derivate:

innd cont de Valoarea Actualizat Net avem urmtoarele opiunie de decizie: - VAN >0 investiie accceptat; - VAN =0 investiia respins din motive de pruden; - VAN <0 investiia respins. Rezult c, innd cont de Indicele de Profitabilotate avem urmtoarele opiuni de decizie: - IP > 1 investiie accceptat; - IP = 1 investiia respins din motive de pruden; - IP < 1 investiia respins. 38.Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani (sau de perioade oarecare) n care, prin intermediul cash-flow-ului actualizat se recupereaza integral valoarea prezenta a investitiei:

unde cu

s-a notat cash-flow-ul mediu anual, actualizat, adica:

Termenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei de investitii, poate fi important atunci cnd, celelalte conditii fiind egale, ntre doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un termen de recuperare mai mic. Cu toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta n considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung. I0 = 15.000 - costul investiiei k = 19% - rata de adtualizare T = 5 ani durata de via a proiectului VR = valoarea rezidual - este valoarea care poate fi obtinuta din vnzarea activelor fixe ale investitiei dupa ncheierea duratei de viata a investitiei. Valoarea reziduala este pozitiva doar daca durata de viata a investitiei este mai mica dect durata tehnica a ei. CFi = Cash flow aferent anului i

An 0 1 2 3 4 5 Total

Cost Costuri de Total investitie exploatare cost 11.500 lei 15.000 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.620 lei 6.620 lei 7.500 lei 7.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 8.500 lei 8.500 lei 11.445 lei 35.540 lei 50.540 lei

Total incasari 9.440 lei 9.640 lei 10.700 lei 11.700 lei 22.700 lei 64.180 lei

Cash-flow anual net -15.000 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 5.200 lei 14.200 lei 13.640 lei

CF mediu anual = ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (3020 + 3020 + 3200 + 5200 + 14.200 ) / 5 = 28.640 /5 = 5728 TR = 15.000 / 5728 = 2,62 = 3 ani , termenul de recuperare neactualizat Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula: Rata de actualizare k= 19% Cotele de actualizare vor fi : anul 0 1/1,190 = 1 anul 1 1/1,191 = 0, 840336 anul 2 1/1,192 = 1/1,4161 = 0, 706165 anul 3 1/1,193 = 1/1,685159 = 0, 593416 anul 4 1/1,194 = 1/2,00533921 = 0, 498669 anul 5 - 1/1,195 = 1/2,3863536599 = 0, 419049 An 0 1 2 3 4 5 Total cost 15.000 lei 6.420 lei 6.620 lei 7.500 lei 6.500 lei 8.500 lei 9.440 lei 9.640 lei 10.700 lei 11.700 lei 22.700 lei 64.180 lei Total incasari Cash-flow anual net -15.000 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 5.200 lei 14.200 lei 13.640 lei Cota de actualizare Total Total costuri Incasari actualizate actualizate 1 15,000 lei 5,395 lei 4,675 lei 4,451 lei 3,241 lei 3,562 lei 36,324 lei 7,933 lei 6,807 lei 6,350 lei 5,834 lei 9,512 lei 36,437 lei Cash-flow anual net actualizat -15,000 lei 2,538 lei 2,133 lei 1,899 lei 2,593 lei 5,951 lei 113 lei
1 , (1 +k )i

0.84033 6 0.70616 5 0.59341 6 0.49866 9 0.41904 9

Total 50.540 lei

CF mediu anual actualizat= ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (2.538 + 2.133 + 1.899 + 2.593 + 5.951) / 5 = 15.114 /5 = 3023 TR = 15.000 / 3023 = 4,96 = 5 ani , termenul de recuperare actualizat Metodele de calcul ale valorii reziduale (in situaia in care durata de via economic util actual a activelor proiectului depete perioada de referin in cauz): *Metoda de lichidare: * metoda perpetuitii; - evaluare: flux de numerar constant sau cu o rat de cretere (eventual negativ) in viitor;

- formul de calcul: VR = FNn+1 / (k-g), unde FNn+1 = fluxul de numerar din anul imediat urmtor expirrii perioadei de referin, k = rata de actualizare, g = rata de cretere medie anual estimat pentru fluxul de numerar al proiectului; -valoarea ratei de cretere g are dou limitri: (1) rata de cretere nu poate fi mai mare decat rata de actualizare k (dar nu numai datorit imposibilitii matematice a formulei, ci datorit faptului c nicio companie/proiect nu poate crete mai rapid decat ansamblul economiei la infinit) i (2) rata de cretere g trebuie pus de acord cu perspectivele reale i raionale de generare de fluxuri de numerar ale activului economic evaluat, dup expirarea perioadei de referin; - aceast metod provoac, in continuare, discuii aprinse in randul consultanilor pentru fonduri europene din Romania - noi opinm c astfel de discuii provin mai degrab din lipsa de experien, metoda fiind perfect compatibil cu o valoare rezidual redus; * metoda de lichidare; - evaluare: valoare unui activ economic este egal cu valoarea actualizat a fluxurilor de numerar viitoare pe care este susceptibil a le genera pentru proprietarul su - aceste fluxuri sunt generate fie prin pstrarea in proprietate (a se vedea metoda perpetuitii), fie prin lichidarea sa; - formul de calcul: valoarea de pia a unui echipament similar, cu un grad identic de uzur; * Metoda rezidual contabil: - valoarea rmas neamortizat in contabilitatea proiectului, dup expirarea perioadei de referin; - aceast metod nu reflect decat accidental valoarea rezidual real a activelor economice, metoda amortizrii fiind o ficiune contabil impus de leguitor in scopuri pur fiscale. Ca principiu general valabil, valoarea de pia a unui activ economic trebuie, in mod raional, s fie aceea a valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar pe care este susceptibil de a le genera in viitor. De aceea, muli autori trateaz metoda perpetuitii i cea a valorii de pia/de lichidare ca o metod unitar, denumit cel mai adesea valoare de lichidare. Cu metoda perpetuitatii, utilizand formula VR = FNN/r, unde VR = valoare rezidual, FNN = fluxul de numerar anual n primul an de perpetuitate (adica anul imediat urmator expirarii perioadei de proiectii financiare), r = rata de actualizare.

Categoria III Expertize contabile 2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. omponentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. 7. Ce conine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabil? I. ncheierea de edin (n cauze civile), Ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n cauzele penale), sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; II. Raportul de expertiz contabil - exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii; III. Eventuale corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau suplimente de expertiz contabil solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile; IV. Eventuale note personale ale expertului contabil redactate n timpul efecturii expertizei contabile, necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetului de timp i decontrii lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora. 10. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct. n situatia n care expertul contabil, pentru demonstrarea rationamentului sau profesional, si exprima parerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficientei lor sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile exercitata liber (profesiei liberale). Acest Raport este

calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare si mai cuprinzatoare n situatia expertizelor contabile extrajudiciare). 14. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? Sediul reglementrilor profesionale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n: a) Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR (aprobat Hotrrea Conferinei Naionale a experilor contabili i contabililor autorizai nr.1/1995, modificat i completat prin Conferina Naional a Experilor Contabili i Contabili Autorizai nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: expertize amiabile (la cerere); expertize contabil-financiare; arbitraje n cauze civile; expertize de gestiune b) Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR). 18. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. Expertul foloseste metode specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil sunt dezvoltate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii ce fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile. 24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? Meninerea calitii de expert contabil i contabil autorizat se realizeaz prin nscrierea n Tabloul Corpului i obinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importan deosebit o reprezint meninerea competenei profesionale printr-un program de dezvoltare profesional adecvat, respectnd Norma profesional nr. 38 i Programul Naional de Dezvoltare Profesional Continu elaborate de CECCAR n conformitate cu Standardul Internaional de Educaie IES7 emis de IFAC. Norma Profesional nr. 38 este stabilit n baza Standardului Internaional de Educaie IES 7, emis de Federaia Internaional a Contabililor, care prevede c institutele membre trebuie s implementeze o cerin de Dezvoltare Profesional Continu CPD ca o component integral a statutului pe care profesionistul contabil n deine n economie i societate. Conceptul de Dezvoltare Profesional Continu ca extensie a procesului educaional, poate fi definit ca fiind o activitate de nvare relevant, verificabil i msurabil; noiunea este asociat procesului de nvare pe via. Procesul nvrii pe via ncepe devreme i continu cu programul educaional privind calificarea profesional i cu programele de dezvoltare profesional pe parcursul ntregii cariere, al cror obiectiv fundamental const n extinderea cunotinelor, abilitilor, eticii i valorilor profesionale. Prin activiti de nvare se nelege: participarea la cursuri, seminarii, conferine; module de autonvare sau instruiri organizate la locul de munc; lucrri profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrri profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea i munca depus n cadrul comitetelor i comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs n domenii legate de responsabilitile profesionale; studii formale legate de responsabilitile profesionale; participarea ca vorbitor la conferine sau discuii de grup; scrierea de articole, lucrri, cri; cercetri, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea n cadrul atribuiilor profesionale; reexaminarea profesional sau testarea formal.

Potrivit principiului fundamental al Competenei Profesionale, prevzut n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil are datoria continu de a menine cunotinele i competenele profesionale la nivelul cerut, astfel nct, s se asigure c utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente nregistrate n practic i promovate n legislaie. Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanent schimbare transfer particulariti i asupra activitii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocri profesionale fr precedent. n timp ce exigenele lucrrilor de expertiz contabil au cunoscut o evoluie ascendent, beneficiarii lucrrilor manifest ateptri nalte, generatoare de competiii care consolideaz rolul i responsabilitatea experilor contabili, determinnd organismele profesionale care gestioneaz profesia contabil s revizuiasc periodic politicile de dezvoltare profesional continu. Nevoia de informare i de nvare poate fi produsul consultrilor experilor contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Msurarea activitii de nvare poate fi exprimat n termeni de efort, n timp cheltuit sau n printr-o metod de evaluare valid destinat msurrii competenei atinse sau dezvoltate, de ctre o surs competent.

C XI - CONTABILITATE 12. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care? a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale; b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura informatiile necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii; c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare conducerii; d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme unitare. 17. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar. Rezolvare: Conform OMFP 3055/2009 233. - (1) n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte instituii similare naionale i internaionale. (2) n cadrul subveniilor se reflect distinct: - subvenii guvernamentale; - mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii; - alte sume primite cu caracter de subvenii. 234. - (1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active imobilizate. (2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui active nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporal), caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea just. [] 236. - (1) Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze. (2) n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente. 237. - (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve. (2) Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475 "Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. a) Primirea subveniei: 4451 Subvenii guvernamentale b) ncasarea subveniei: 5121 Conturi la bnci n lei = 4751 3.000 . Subvenii guvernamentale pentru investiii 4451 Subvenii guvernamentale 3.000

c) Achiziia utilajului: % = 404 2131 Furnizori imobilizri Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibil d) Plata furnizorului de imobilizri: 404 = 5121 Furnizori imobilizri Conturi la bnci n le e) nregistrarea amortizrii n primul an de funcionare:

5.950 5.000 950 5950

Amortizare liniar pe o perioad de 5 ani / 60 luni 5.000 / 5 ani = 1.000 pe an - amortizare 3.000 / 5 ani = 600 pe an - partea din subvenie de trecut la venituri 6811 Ch. de exploatare privind amortizarea 4751 Subvenii guvernamentale pentru investiii = 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 7584 Venituri din subvenii pentru investiii 1.000

600

26. In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara factura, evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura: pretul de cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile? Rezolvare: a) n luna X, achiziia materiilor prime: % = 301 Materii prime 4428 TVA neexigibil b) n luna Y, primirea facturii: % = 408 Furnizori facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibil 4426 TVA deductibil =

408 Furnizori facturi nesosite

1.200 1.000 200

401 Furnizori

1.440 1.200 200 40

4428 TVA neexigibil

200

40. ntreprinderea Alfa avea n stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. n cursul lunii au avut loc urmtoarele operaii: -3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); -5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; -10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura); - 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N (factur ulterioar); - 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura); - 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura) - 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar). Se cere: 1)s se contabilizeze operaiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, tiind c pentru descrcarea de gestiune se utilizez LIFO; 2)s se ntocmeasc fia stocului; 3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere. Rezolvare: Conform OMFP 3055/2009: 160. [...] (8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod. n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din preul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea marjei brute. 161. - (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i nregistreaz n contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode: a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO; b) metoda costului mediu ponderat - CMP; c) metoda ultimul intrat - primul ieit - LIFO. [] (5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieit" (LIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al ultimei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului anterior, n ordine cronologic. n cazul n care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare n conturile de stocuri, aceast diferen se reia pe seama altor venituri din exploatare. 51 [] (3) Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe factura de achiziie ajusteaz n sensul reducerii costul de achiziie al bunurilor. (4) Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se evideniaz distinct n contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de teri. (5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate i se practic asupra preului de vnzare; b) remizele - se primesc n cazul vnzrilor superioare volumului convenit sau dac cumprtorul are un statut preferenial; i c) risturnele - sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului tranzaciilor efectuate cu acelai ter, n decursul unei perioade determinate. (6) Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refer (contul 767 Venituri din sconturi obinute). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezint cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refer (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate). Reducerile comerciale se pot acorda n form procentual sau n sum fix. Diferena dintre costul de achiziie i reducerile comerciale reprezint netul comercial. Reducerile financiare se acord n general pentru plata nainte de termenul de scaden. Ele pot fi evideniate direct n factura original (pentru clieni cunoscui) sau pot fi facturate ulterior n rou dup ncasarea creanei nainte de termen. Potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, reducerile de pre nu intr n baza de impozitare a TVA i sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. 1) -3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); Valoare de achiziie 200 buc * 12lei/buc = 2.400 Rabat 10% 2400 *10% = 240 Valoare net comercial 2400 240 = 2.160 TVA 19% 2.160 * 19% = 410,40 % = 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 2.570,40 2.160 410,40

-5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; Valoare de achiziie 300 buc * 15lei/buc = 4.500 TVA 19% 4.500 * 19% = 855 % = 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 5.355 4.500 855

-10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura); Valoare de vanzare 350 buc * 20lei/buc = 7.000 Remiz 5% 7.000 *5% = 350 Valoare net comercial 7.000 - 350 = 6.650 TVA 19% 6.650 * 19% = 1.263,50 Scont de decontare (Valoare financiar net)6.650 * 2% TVA 19% 133 * 19% 411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea Mrfurilor 4427 TVA colectat = = 133 25,27 7.913,50 6.650 1.263,50

% = 667 Ch. privind sconturile acordate 4427 TVA colectat

411 Clienti

158,27 133 25,27

- 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N (factur ulterioar); Valoare de achiziie 300 buc * 15lei/buc = 4.500 Rabat 20% 4.500 * 20% = 900 TVA 19% 900 * 19% = 171 401 Furnizori = % 609 Reduceri comerciale primite 4426 TVA deductibil 1.071 900 171

- 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura); Valoare de achiziie 150 buc * 20lei/buc = 3.000 Scont de decontare 5% 3.000 *5% = 150 Valoare net financiar 3.000 - 150 = 2.850 TVA 19% 2.850 * 19% = 541,50 % = 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil 401 Furnizori = 401 Furnizori 3.570 3.000 570 178,50 150 28,50

% 767 Venituri din sconturi obinute 4426 TVA deductibil

- 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura) Valoare de vanzare 300 buc * 25lei/buc = 7.500 TVA 19% 7.500 * 19% = 1.425 411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea mrfurilor 4427 TVA colectat 8.925 7.500 1.425

- 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar). % = 411 709 Clienti Reduceri comerciale acordate 4427 TVA colectat 2)s se ntocmeasc fia stocului; 1.11.N 3.11.N 5.11.N 10.11.N STOC Intrari Intrari Iesiri 350 100 200 300 100 200 50 250 150 300 250 50 100 x x x x x x x x x x x 10 10,8 15 10 10,8 15 15 20 15 20 20 = = = = = = = = = = = 1.000 2.160 4.500 1.000 2.160 750 3.910 3.750 3.000 3.750 1.000 4.750 2.000 8.925 7.500 1.425

25.11.N 27.11.N

Stoc Intrari Iesiri Stoc

3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere. 1. Descarcare de gestiune pentru vnzrile efectuate Contrul 607: % = 10.11.N 607 27.11.N 607 Cheltuieli privind mrfurile 2. nchidere contul 607 121 Profit i pierdere 3. nchidere contul 707 % = 10.11.N 707 27.11.N 707 Venituri din vnzare mrfuri 121 Profit i pierdere 14.150 6.650 7.500 = 607 8.660 Cheltuieli privind mrfurile 371 Mrfuri 8.660 3.910 4.750

4. nchidere contul de cheltuieli 667 121 Profit i pierdere 5. nchidere contul 709 121 Profit i pierdere 6. nchidere contul 609 609 Reduceri comerciale primite 7. nchidere contul 767 767 Venituri din sconturi obinute = 121 Profit i pierdere 150 = 121 Profit i pierdere 900 = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 709 Reduceri comerciale acordate 133

7500

Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293 Rulaj Credit 121 = 150 + 900 + 14.150 = 15.200 Sold final Debitor 121= 16293 15200 = 1.093 D ____________121______________ C 6.650 133 900 150 7.500 7.500 3.910 4.750 TRD 16.293 TRC 15.200 SFD 1.093

69. Se primete prin subvenie guvernamental un agregat frigorific evaluat la 6000 lei. Durata de via util 4 ani. Se amortizeaz liniar. Rezolvare: Conform OMFP 3055/2009: 233. - (1) n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte instituii similare naionale i internaionale. (2) n cadrul subveniilor se reflect distinct: - subvenii guvernamentale; - mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii; - alte sume primite cu caracter de subvenii. 234. - (1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active imobilizate. (2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui active nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporal), caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea just. . [] 236. - (1) Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze. (2) n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente. 237. - (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve. (2) Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475 "Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. a) nregistrare imobilizare corporal intrat n patromoniu din subvenie guvernamental: 2131 = 4751 6.000 Echipamente tehnologice Subvenii guvernamentale pentru investiii b) nregistrare amortizare lunar: Amortizare liniar pe o perioad de 4 ani / 48 luni 6.000 / 4 ani = 1.500 pe an 6.000 / 48 luni = 125 pe lun 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, 125

c) Cota parte a subveniilor pentru investiii trecute la venituri, corespunztor amortizrii calculate lunar: 4751 = 7584 125 Subvenii guvernamentale Venituri din subvenii pentru investiii pentru investiii

74. Societatea Comercial X a primit de la un deponent mrfuri n consignaie evaluate la 300.000. Comisionul consignaiei 20%. Contabilizai operaiile aferente. Vrianta I cnd deponentul nu este pltitor de TVA persoan fizic particular: a) La primirea mrfurilor n consignaie se stabilete preul de vnzare cu amnuntul astfel: Pre pretins de deponent i acceptat 300.000 Comision 20% - 60.000 Tva 19% numai asupra comisionului de 60.000 - 11.400 Preul cu amnuntul - 371.400 8033 = Valori materiale primite n pstrare sau custodie b) Vnzarea mrfurilor cu numerar 5311 = Casa n lei 300.000

% 371.400 707 360.000 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 11.400 TVA colectat 371.400 300.000 11.400 60.000 valoarea mrfurilor vndute pe 371.400 300.000 60.000 11.400

c) ncrcarea gestiunii pe conturile de bilan 371 = % Mrfuri 462 Creditori diveri 4428 TVA neexigibil 378 Diferene de pre la mrfuri d) La sfritul lunii, descrcarea gestiunii unitii cu conturile de bilan % = 371 607 Chelt. privind mrfurile 378 Diferene de pre la mrfuri 4428 TVA neexigibil

e) Concomitent i descrcarea gestiunii i pe conturile de ordine i eviden - = 8033 300.000 Valori materiale primite n pstrare sau custodie f) nchiderea conturilor 121 = 607 300.000 Profit i pierdere Chelt. privind mrfurile 707 Venituri din vnzarea mrfurilor = 121 Profit i pierdere 360.000

g) Achitarea drepturilor deponenilor 462 = Creditori diveri

5311 Casa n lei

300.000

Vrianta II cnd deponentul este pltitor de Tva persoan juridic: h) La primirea mrfurilor n consignaie se stabilete preul de vnzare cu amnuntul astfel: Pre pretins de deponent i acceptat 300.000 Comision 20% - 60.000 360.000 Tva 19% - 68.400 Preul cu amnuntul - 428.400

Veniturile din comision pot fi evideniate separat n contul 708 Venituri din activiti diverse 121. Societatea Comercial A emite 1.000 de obligaiuni la valoarea nominal de 2.000 u.m.n/obligaiune, pe care le ncaseaz imediat n contul bancar. Dobnda este de 10% pe an, iar durata emisiunii este stabilit la doi ani. Dup primul an se decide rscumprarea a 500 de obligaiuni proprii, la preul de 2.500 u.m.n/obligaiune, iar restul obligaiunilor sunt convertite n aciuni. a) Emisiunea de obligaiuni 1.000 * 2.000 u.m.n./oblig. = 2.000.000 u.m.n. 5121 = 1618 2.000.000 Conturi la bnci n lei Alte mprumuturi din obligaiuni b) Plata dobnzii la sfritul primului an 666 = Cheltuieli privind dobnzile c) Rscumprarea obligaiunilor 505 = Obligaiuni emise i rscumprate d) Anularea obligaiunilor % = 1618 Alte mprumuturi din obligaiuni 6642 Pierderi din investiiile pe termen scurt cedate 2.000.000 * 10% = 200.000 u.m.n. 5121 200.000 Conturi la bnci n lei

500 * 2.500 u.m.n./oblig. = 1.250.000 u.m.n. 5121 1.250.000 Conturi la bnci n lei

505 Obligaiuni emise i rscumprate

1.250.000 1.000.000 250.000

e) Conversia obligaiunilor n aciuni prin acceptarea de ctre posesorii de obligaiuni fr prim 1618 = 1012 1.000.000 Alte mprumuturi din obligaiuni Capital subscris vrsat

123. Pentru constituirea societii comerciale X se fac pli de 3.000 lei, care ulterior sunt restituite asociatului dup cum urmeaz: - din contul de la banc 2.000 u.m.n - din casierie 1.000 u.m.n Conducerea societii a decis amortizarea acestor cheltuieli de constituire n perioada maxim prevzut de lege (5 ani). Rezolvare: Deoarece se stipuleaz n enun c ulterior se vor restitui asociatului sumele cheltuite pentru constituirea societii, se nregistreaz mai nti mprumutul acordat de asociat societii: - Acordare imprumut societatii de catre asociat:
5311 = Casa n lei nregistrare cheltuieli de constituire 201 = Cheltuieli de constituire 455 3000 Asociai conturi curente 5311 Casa n lei 3000

Sau a) nregistrarea
cheltuielilor de imobilizarea acestora) 201 = Cheltuieli de constituire constituire (societatea opteaz pentru

455 3000 Asociai conturi curente

b) Restituirea mprumutului acordat societatii de catre asociat 455 = % 3000 Asociai conturi curente 5121 2000
Conturi la bnci n lei Casa n lei

5311

1000

c) Amortizarea lunar a cheltuielilor de constituire (societatea opteaz pentru

amortizarea acestora pe perioada de 5 ani) 6811 = 2801 50 Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor amortizarea imobilizrilor de constituire (3000 lei / 5 ani /60 luni) 3000 / 60 luni = 50 lei / lun

d) Scoaterea din eviden a cheltuielilor de constituire, dup amortizarea lor


integral: 2801 = Amortizarea cheltuielilor de constituire 201 3000 Cheltuieli de constituire

196. La nceputul lunii o societate prezint urmtoarele solduri: 371 Mrfuri 14.875 lei; 378 Diferene de pre la mrfuri 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adugat neexigibil 2.375 lei. n cursul lunii se achiziioneaz mrfuri n valoare de 5.000 lei, TVA 19%. ntreprinderea practic un adaos comercial de 25% i ine evidena mrfurilor la pre de vnzare cu amnuntul. n cursul lunii se vnd mrfuri de 17.850 lei. S se efectueze nregistrrile contabile. Rezolvare: Conform OMFP 3055/2009: 160. - (1) n funcie de specificul activitii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, n activitatea de producie sau metoda preului cu amnuntul, n comerul cu amnuntul. (2) Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor, manoperei, eficienei i capacitii de producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate, dac este necesar, n funcie de condiiile existente la un moment dat. (3) Diferenele de pre fa de costul de achiziie sau de producie trebuie evideniate distinct n contabilitate, fiind recunoscute n costul activului. (4) Repartizarea diferenelor de pre asupra valorii bunurilor ieite i asupra stocurilor se efectueaz cu ajutorul unui coeficient care se calculeaz astfel: Soldul iniial al Diferene de pre aferente diferenelor de pre + intrrilor n cursul perioadei, cumulat de la nceputul exerciiului financiar pn la finele perioadei de referin Coeficient de2 = x 100 repartizare Soldul iniial al Valoarea intrrilor n stocurilor la pre + cursul perioadei la pre de nregistrare de nregistrare, cumulat de la nceputul exerciiului financiar pn la finele perioadei de referin La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniial al contului de mrfuri i valoarea intrrilor de mrfuri nu vor include TVA neexigibil. Acest coeficient se nmulete cu valoarea bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, iar suma rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite. (5) Coeficienii de repartizare a diferenelor de pre pot fi calculai la nivelul conturilor sintetice de gradul I i II, prevzute n Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri. (6) La sfritul perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri, la pre de nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziie sau costul de produce, dup caz. (7) Diferenele de pre se nregistreaz proporional att asupra valorii bunurilor iee, ct i asupra bunurilor rmase n stoc. (8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod. n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducere valorii marjei brute din preul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea marjei brute.
2

n cazul diferenelor de pre, pentru mrfuri, la comerul cu amnuntul se utilizeaz urmtoarea formul de calcul: SiC 378 + RcumC 378 K = -----------------------------------------------------------------(SiD 371 + RcumD 371)-(SiC 4428+RcumC 4428) unde: SiC = Solduri iniiale creditoare SiD = Solduri iniiale debitoare RcumD = Rulaje cumulate n perioad, debitoare RcumC = Rulaje cumulate n perioad, creditoare a) Achiziie mrfuri % = 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 5.950 5.000 950

b) nregistrare diferena pn la preul cu amnuntul Pre cu amnuntul: Pre de cumprare Adaos comercial 25% 6.250 TVA neexigibil 19% Pre cu amnuntul 371 Marfuri = 1.187,50 7.437,50 % 2.437,50 378 1.250 Diferene de pre la mrfuri 4428 1.187,50 TVA neexigibil 5.000 1.250

c) Vnzare mrfuri, direct ctre populaie din magazin, pe baza bopnului fiscal 5311 Casa n lei = % 17.850 707 15.000 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 2.850 TVA colectat

SiC 378 + RcumC 378 K = -----------------------------------------------------------------(SiD 371 + RcumD 371)-(SiC 4428+RcumC 4428) 2500 + 1250 3750

K = -------------------------------------------- = -------------------------- = 20,096463022% (14785 + 7437,50)-(2375+1187,5) 22.222,50 3562,50 Adaosul comercial aferent mrfurilor rmase n stoc este: k * (SfD 371 SfC 4428) 20,096463022 * (22312,50 17850 712,5) -------------------------------- = ----------------------------------------------------------- = 753,62 754 100 100 Adaosul comercial aferent mrfurilor vndute este total credit 378 adaos comercial aferent stoc = 3750 - 754 = 2996 d) Descrcarea de gestiune la sfritul lunii % = 607 Cheltuieli privind mrfurile 378 Diferene de pre la mrfuri 4428 TVA neexigibil e) nchiderea conturilor de venituri 707 = Venituri din vnzarea mrfurilor 371 Mrfuri 17.850 12.004 2.996 2.850

121 Profit i pierdere

15.000

f) nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = Profit i pierdere g) nchidere TVA 4427 > 4426 rezult TVA de plat 4427 TVA colectat = % 4426 TVA deductibil 4423 TVA de plat 2850 950 1900 607 12.004 Cheltuieli privind mrfurile

371 D SI a b Sfd C D 14.875 5.000 2.437,50 d 4462,50 707 D c e 15000 0 607 D d 12004 f 0 121 D e f 12004 Sfc 2996 C D 15000 C D c 12004 C D 15000 g 17850

378 SI b d 2996 Sfc 4427 c 2850 0 5311 C 17850 D C 2850 D a 950 754 C 2.500 1250 D

4428 SI b d 2850 C 2.375 1187,50

4426 C g 0 401 a C 5950 950

4423 g Sfc C 1.900 1900

109. n vederea diminurii capitalului social, Societatea Comercial A rscumpr 1000 de aciuni proprii la o valoare de rscumprare de 25 u.m.n/aciune. tiind c valoarea nominal este egal cu 25 u.m.n/aciune s se nregistreze n contabilitate toate operaiunile aferente. Plata se face din cont bancar. Rezolvare: 1000 aciuni * 25 u.m.n. / aciune = 25.000 lei a) Rscumprerea aciunilor 1091 = Aciuni proprii deinute pe termen scurt b) Anularea aciunilor 1012 Capital social subscris i vrsat = 1091 Aciuni proprii deinute pe termen scurt 25.000 5121 Conturi la bnci n lei 25.000

143. S se nregistreze n contabilitate operaiunile legate de stocurile de materiale consumabile cunoscndu-se: 1 stoc la nceputul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg; 2 intrri n data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg; 3 intrri n data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg; 4 ieiri n data de 25 a lunii: 15.000 buc. Evaluarea ieirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua nregistrrile contabile n cazurile: inventarului permanent; inventarului intermitent. Utilizai IAS 2 Stocuri. Rezolvare: Conform OMFP3055/2009 - 160[](8) n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod. n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din preul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea marjei brute. 161. - (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i nregistreaz n contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode: a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO; b) metoda costului mediu ponderat - CMP; c) metoda ultimul intrat - primul ieit - LIFO. (2) Dac valoarea prezentat n bilan, rezultat dup aplicarea metodelor specificate n alin. (1), difer n mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinat pe baza ultimei valori de pia cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentat n notele explicative ca total pe categorie de active.[] (4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup fiecare recepie. Perioada de calcul nu trebuie s depeasc durata medie de stocare.[] 164. - (1) Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. (2) n condiiile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaz toate operaiunile de intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ, ct i valoric. (3) Inventarul intermitent const n stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfritul perioadei. (4) Entitile care utilizeaz metoda inventarului intermitent efectueaz inventarierea faptic a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai trziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii. 165. - (1) Metoda inventarului intermitent const n faptul c intrrile de stocuri nu se nregistreaz prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli. (2) Stabilirea ieirilor de stocuri n cursul perioadei are la baz inventarierea faptic a stocurilor la sfritul perioadei. Ieirile de stocuri se determin ca diferen ntre valoarea stocurilor

1 2

iniiale, la care se adaug valoarea intrrilor, i valoarea stocurilor la sfritul perioadei stabilite pe baza inventarului. (3) Inventarul intermitent nu se utilizeaz n comerul cu amnuntul n situaia n care se aplic metoda global-valoric. 166. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere. Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup recepia fiecrei intrri, n funcie de circumstanele n care se gsete ntreprinderea. Calculul CUMP dupa fiecare intrare: Intrri Ieiri Data Cantitate Pre Valoare Cantitate Pre 01 5000 18 90000 04 9000 19 171000 16 2000 20,5 41000 25 15000 18,875 31 CUMP determinat lunar (la sfritul lunii) CUMP = (stoc initial * pret) + (Cantitati intrare * pret) = Stoc initial + cantitati intrare CUMP = (5000*18)+(9000*19+2000*20,5) = 90.000 + 212.000 = 18,875 u.m.n. 5000 + 11.000 16.000 Iesiri 15.000 * 18,875 = 283.125 Stoc 1.000 buc la valoarea 18.875 u.m.n. Prin aplicarea acestei metode, stocul rmas la finele perioadei este de 1000 buc = 18.875 u.m. 1. Inventar permanent a) La data de 04 a lunii intrare de 9.000 buc * 19u.m.n./buc = 171.000 % = 302x Materiale consumabile 4426 Tva deductibil 401 Furnizori 212.040 171.000 41.040 (24%) Stoc Cantitate Pre Valoare 5000 18 90000 14000 18,643 261000 16000 18,875 302000 1000 18,875 18875 1000 18,875 18875

Valoare

283125

b) La data de 16 a lunii intrare de 2.000 buc * 20,5u.m.n./buc = 41.000 % = 302x Materiale consumabile 4426 Tva deductibil 401 Furnizori 50.840 41.000 9.840 (24%)

c)

La data de 25 a lunii ieiri de 15.000 buc * 18,875u.m.n./buc = 283.125 Consum de materiale consumabile 602x = Cheltuieli cu materialele consumabile 302x 283.125 Materiale consumabile

2. Inventar intermitent a) La nceputul lunii stocul iniial se anuleaz 602x = Cheltuieli cu materialele consumabile b) Intrri n cursul lunii 9000 buc * 19u.m.n/buc + 2000 buc * 20,5 u.m.n/buc = 212.000 u.m.n. % = 602x Cheltuieli cu materialele consumabile 4426 Tva deductibil 401 Furnizori 262.880 212.000 50.880 (24%) 302x 90.000 Materiale consumabile

c) La sfritul lunii se preia stocul pe baza inventaruluifaptic 302x = Materiale consumabile 602x 18.875 Cheltuieli cu materialele consumabile

8. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 2000 actiuni proprii de pe piata cu un pre unitar de 100 Ron si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 Ron, efectele acestei tranzactii vor fi: a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 200000 Ron b. O iesire de numerar de 240000 Ron si o diminuare de capital social de 240000 Ron c. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 240000 Ron. Rezolvare: 2000 aciuni * 100 u.m.n. / aciune = 200.000 lei valoare de rscumprare 2000 aciuni * 120 u.m.n. / aciune = 240.000 lei valoare nominal a) Cumprerea aciunilor proprii 1091 = Aciuni proprii deinute pe termen scurt b) Anularea aciunilor 1012 Capital social subscris i vrsat = % 1091 Aciuni proprii deinute pe termen scurt 1041 Prime de emisiune 240.000 200.000 40.000 5121 Conturi la bnci n lei 200.000

Sau, Dac ulterior s-au nregistrat cheltuieli din asemenea operaii atunci diferenele defavorabile pot fi nregistrate la venituri: c) Anularea aciunilor 1012 Capital social subscris i vrsat = % 1091 Aciuni proprii deinute pe termen scurt 7642 Venituri din investitii financiare cedate 240.000 200.000 40.000

Rspuns: O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 200.000 Ron Ieire de numerar de 200.000, diminuare de cpital social de 240.000

35. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an. Rezolvare: incasarea creditului in conturi de disponibil: 5121 = 1621 2.400.000 lei Conturi la Credite bancare banci in lei pe termen lung calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (2.400.000 x 10% / 12 luni = 20.000) 666 = 1682 20.000 lei Cheltuieli privind Dobanzi aferente creditelor dobanzile bancare pe termen lung achitarea dobanzii din prima luna: 1682 = 5121 20.0000 lei Dobanzile aferente creditelor Conturi la bancare pe termen lung banci in lei rambursarea primei rate lunare a creditului (2.400.000 / 24 luni = 100.000): 1621 = 5121 100.000 lei Credite bancare Conturi la pe termen lung banci in lei Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total Sold credit la nceputul perioadei 2.400.000 2.300.000 2.200.000 2.100.000 2.000.000 1.900.000 1.800.000 1.700.000 1.600.000 1.500.000 1.400.000 1.300.000 1.200.000 Rata lunara 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 1.200.00 0 Valoare dobanda Plata lunara

20,000.00 120,000.00 19,166.67 119,166.67 18,333.33 118,333.33 17,500.00 117,500.00 16,666.67 116,666.67 15,833.33 115,833.33 15,000.00 115,000.00 14,166.67 114,166.67 13,333.33 113,333.33 12,500.00 112,500.00 11,666.67 111,666.67 10,833.33 110,833.33 185,000.0 0 1,385,000.00

La sfritul primului an, dup ce s-au nregistrat toate plile lunare, respectiv rata i dobnda, conform tabelului, soldul conturilor este urmtorul: Sold creditor 1621 Credite bancare pe termen lung = 1.200.000 lei Total rulaje 1682 Dobanzile aferente creditelor bancare pe termen scurt = 185.000 lei 206. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an. Rezolvare: aceeai rezolvare ca problema nr. 35 prezentat mai sus

54. La 31.12.N , managerii societii Alfa decid s distribuie n anul N+1 prime privind participarea salariailor la profit de 100.000 lei. n anul N+1 se pltesc prime de 90.000 lei. Se cere: a) s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile.
a) Conform OMFP 3055/2009 : 191. - (1) Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i cele pentru incapacitate temporar de munc, pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i alte drepturi n bani i/sau n natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat. (2) n vederea nregistrrii primelor reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoate ca provizion costul previzionat al acestora atunci i numai atunci cnd: a) entitatea are o obligaie legal sau implicit de a face astfel de pli ca rezultat al evenimentelor anterioare; i b) poate fi fcut o estimare cert a obligaiei. O obligaie curent exist atunci, i numai atunci, cnd entitatea nu are o alt alternativ realist dect s efectueze aceste pli. (3) n situaiile financiare ale exerciiului pentru care se propun prime reprezentnd participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflect sub form de provizion, cheltuiala rezultnd din serviciul angajatului. Provizionul urmeaz a fi reluat n exerciiul financiar n care se acord aceste prime.

In ceea ce priveste impozitarea sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit in conformitate cu art. 41 din Codul fiscal se prevede printre categoriile de venituri supuse impozitului pe venit si veniturile din salarii definite conform art. 55 din acelasi Cod fiscal. Prin urmare, sumele reprezentand participarea salariatilor la profit sunt supuse in primul rand impozitului pe venit. In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale, conform art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia la asigurari sociale nu se datoreaza pentru sumele reprezentand participarea salariatilor la profit. Referitor la prevederile art. 101 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit. In cazul contributiei la asigurarile de sanatate, potrivit art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind Reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit. Persoanele juridice la care asiguratii isi desfasoara activitatea au obligatia sa calculeze si sa vireze contributia angajatorului asupra fodului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, astfel cum se prevede la art. 258 alin. (1), din aceeasi lege. Astfel, apare si obligativitatea platii contributiei la asigurarile sociale de sanatate asupra acestor sume in cuantum de 5,2%. De asemenea este obligatorie si contributia pentru concedii si indemnizatii intrucat potrivit art. 5 lit. a) din O.U.G. nr. 158/2005 privind Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate coroborat cu art. 9 alin. (2) de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005.

In conformitate cu aceste dispozitii legale, angajatorii au obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii de 0,85%, aplicate la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislatiei financiar-fiscale in materie. Fondul de salarii realizat reprezinta totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala. Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit nici in cazul angajatului, nici in cel al angajatorului conform art. 14 alin. (2) lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G nr. 174/2002. In completarea acestei situatii, nu se datoreaza nici contributia la Fondul de garantare in cota de 0,25%, intrucat aceasta contributie se aplica asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale. In ceea ce priveste comisionul ITM, Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca prevede la art. 5 alin. (1) astfel: Art. 5. - (1) Pentru prestarea serviciilor prevazute in prezenta lege, Inspectoratele Teritoriale de Munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza: a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca; b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la art. 3, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia. Concluzii Participarea salariatilor la profit nu reprezinta o repartizare din profitul societatii comerciale, salariatii neavand drept la repartizari din profit, ci doar la premii supuse regimului curent de impozitare al veniturilor asimilate salariilor. Reglementarea privitoare la participarea salariatilor la profit vizeaza societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome, dar asta nu exclude posibilitatea ca societatile comerciale sa acorde premii corelate de performanta societatii in obtinerea de profit. Indiferent de natura capitalului social al societatii comerciale si avand in vedere cerintele IAS/IFRS 19 Beneficiile angajatiilor, respectiv Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, recunoasterea primelor reprezentand participarea salariatilor la profit se realizeaz pe seama cheltuielilor cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. In anul urmator, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor, pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contributiile aferente, afectandu-se astfel doar rezultatul exercitiului pentru care a fost convenita si aprobata participarea salariatilor la profit, impactul asupra rezultatului contabil al exercitiului este nul. Tratamentul din punct de vedere fiscal se rezuma la urmatorul aspect: Cheltuielile cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, in anul in care se are in vedere acordarea de Prime reprezentand participarea salariatiilor la profit, sunt nedeductibile fiscal, dupa cum si veniturile din reluarea respectivelor provizioane pentru riscuri si cheltuieli sunt neimpozabile, in anul urmator. Cheltuielilor salariale, respectiv cheltuielile cu contributiile aferente sunt deductibile in anul urmator, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor.

b) s se prezinte nregistrrile contabile La 31.12. N Reflectarea in contabilitate a provizionului pentru riscuri si cheltuieli reprezentand prime legate de participarea salariatilor la profit, la nivelul sumelor estimate reprezentand atat sumele brute cuvenite angajatilor, cat si contributiile aferente acestora, astfel: 1. nregistrarea provizionului: 100.000 * 5,2% = 5.200 contribuia unitii pentru asigurri sociale de sntate 100.000 * 0,85% = 850 contribuia unitii la fondul de concedii medicale 100.000 * 0,25% = 250 contribuia unitii pentru comisionul la camera ne munc, n cazul n care carnetele de munc sunt pstrate la societate. Total contribuii datorate = 5.200 + 850 + 250 = 6.300 Provizionul se va nregistra pentru suma de 100.000 + 6.300 = 106.300 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1518 Alte provizioane 106.300

2. Inchiderea contului de cheltuieli 121 Profit si pierdere n anul N+1: 1. Repartizarea primelor privind participarea salariailor la profit: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 424 Prime reprezentand participarea salariatilor la profit 90.000 = 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 106.300

90.000 * 5,5% = 4.950 contributia de asigurari de sanatate (90.000 4950) * 16 % = 85.050 * 16% = 13.608 - impozit 90.000 4950 13.608 = 71.442 - prima net 2. Retinerea contributiilor pentru salariati: 424 Prime reprezentand participarea salariatilor la profit = % 18.558

444 13.608 Impozit pe salarii 4314 4.950 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

3. Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de sanatate (5,2%): 6453 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate = 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4.680

4. Inregistrarea contributiei la Fondul de concedii medicale (0,85%), respectiv contributia la comisionul ITM (0,25%): 635 Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate % 447.1 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate analitic Fondul de concedii medicale (0,85%) 447.2 Comision de la Camera de munca (0,25%) = 990 765

225

5. Anularea provizionului constituit pentru prime reprezentand participarea salariatilor la profit: 1518 = 7812 95.670 Alte provizioane Venituri din provizioane 6. Plata prime reprezentand participarea salariatilor la profit: 424 = 5121 Prime reprezentand participarea Conturi la banci in lei salariatilor la profit 71.442

181. Se achiziioneaz un mijloc de transport la preul de 30.000 u.m.n. plus TVA 19%. Durata de via util este de trei ani. Calculai i nregistrai: achiziia, plata furnizorului de imobilizri prin banc, amortizarea n sistem accelerat i scoaterea din gestiune. Cazul 1, conform OUG 34/2009, dac se ncadreaz n deducerea TVA: a) Achiziia mijloc de transport % = 404 2133 Furnizori de imobilizri Mijloace de transport 4426 TVA deductibil b) Plata furnizorului prin banc 404 = Furnizori de imobilizri 35.700 30.000 5.700

5121 35.700 Conturi la banci in lei

Calculul amortizrii accelerate pentru o perioad de amortizare de 3 ani: n cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix; b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia. n primul an: 30.000 * 50% = 15.000 lei Valoare rmas de amortizat: 30.000 15.000 = 15.000 n urmtorii doi ani : 15.000 / 2 ani = 7.500 lei / an c) Amortizarea anul 1 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor d) Amortizarea anul 2 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor e) Amortizarea anul 3 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, 15.000

2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport,

7.500

2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport,

7.500

f) Scoaterea din gestiune Deorece a fost complet amortizat: 2813 = 2133 Amortizarea instalaiilor, Mijloace de transport mijloacelor de transport,

30.000

Cazul 2, conform OUG 34/2009, dac nu se ncadreaz n deducerea TVA: a) Achiziia mijloc de transport 2133 = 404 Mijloace de transport Furnizori de imobilizri b) Plata furnizorului prin banc 404 = Furnizori de imobilizri 35.700

5121 35.700 Conturi la banci in lei

Calculul amortizrii accelerate pentru o perioad de amortizare de 3 ani: n cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix; b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia. n primul an: 35.700 * 50% = 17.850 lei Valoare rmas de amortizat: 35.700 17.850 = 17.850 n urmtorii doi ani : 17.850 / 2 ani = 8.925 lei / an c) Amortizarea anul 1 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor d) Amortizarea anul 2 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor e) Amortizarea anul 3 6811 = Ch. de exploatare privind amortizarea animalelor i plantaiilor f) Scoaterea din gestiune 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, 17.850

2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport,

8.925

2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport,

8.925

Deorece a fost complet amortizat: 2133 Mijloace de transport 35.700

2813 = Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport,