Alfabete folosite de geti pe tablitele de plumb

O parte din alfabetele getitilor si ... inspiratiile altora

1. Alfabetul latin
2. O parte din semnele folosite de geţi în scrierile lor de pe tăbliţele de plumb aflate în prezent în
mare strînsoare la Institutul de Arheologie Bucureşti.

3. Semne din scrierea cretană liniar B pe la 1500-1300 î.e.n. a căror valoare fonetică nu o cunosc.
4. Semne folosite de plutaşii de pe Bistriţa pe la 1880, pentru crestarea lemnelor!
5. Alfabetul ,,chirilic” aşa cum l-au folosit rumunii timp de peste 3000 de ani.
6. Alfabet ionian folosit în secolele Vlll – Vl î.e.n.
7. Alfabet beoţian folosit în secolul Vl î.e.n.
8. Alfabet grec modern.
9. Alfabet folosit de secui pe la 1200.
10. Niscaiva rune maghiare folosite pe la 1500 în Transilvania şi Ungaria!
11. O parte din runele goţilor folosite începînd cu secolul lV.

În anul 1597, belgianul Bonaventura Vulcanius a scris în latină lucrarea Despre literele şi limba Geţilor
sau Goţilor tipărită la Bruxelles, ajunsă şi pe plaiuri mioritice la Academia Română pe la anul 1900,
publicată parţial în revista Getica tom 1, nr. 5-6, anul 2005 p. 161-189, de unde dau cîteva extrase.

Spre pilda celei mai vechi

Limbi a geţilor

prea învăţatului bărbat

BON. VULCANIUS

editor

,,Naso, locuitor al pămîntului tomitan

A învăţat să introducă în versuri romane cuvinte barbare

Iar tu, Vulcanius, scoţi la iveală din ţinutul îngheţat

Pe geţi, pentru ca neamul latin să le înveţe cuvintele,

Se întîmplă strămoşului nostru ceea ce nu s-a întîmplat nimănui

Să dea cuvintelor latine sunet hiperborean

Nici nu putea face ceea ce odinioară a făcut Naso,

Decît cel ce are inima şi sufletul lui Naso.”

Din textul publicat de revista Getica, am reprodus pasajele de mai jos pentru că le consider mai mult decît
acuzatoare faţă de cei care ne-au falsificat cu bună ştiinţă limba, istoria şi cultura strămoşească. ,,Rămîne
ca eu să adaug cîteva consideraţii despre limba getică, despre care aproape că nu se găsesc nimic
arătat în monumentele literare, chiar dacă Iohanes cel Mare Gotul, arhiepiscop de Upsala, în a sa
Istorie a goţilor şi suconilor ne-a arătat literele getice, ale căror forme de deosebită mărime mărturiseşte
că stau la goţi sculptate în peşteri şi morminte, pe pietre care, fie înainte de potop, fie puţin după aceea,
au fost ridicate de puterea giganţilor, aşa încît, poate cu mult înainte de invenţia literelor latine şi
înainte de a fi ajuns Carmenta din Grecia la gurile Tibrului şi pe pământ roman cu Evandru, după ce au
fost alungaţi băştinaşii şi înainte de a fi învăţat pe acest neam înapoiat obiceiurile şi scrierea, geţii şi-
au avut literele lor…. (Îi aminteşte pe Iordanes, Ulfila şi Ricobaldus din Ferrara care au scris în gotă)
Iar eu, slavă acestor autori, aş putea socoti că folosirea literelor getice a existat la geţi înainte de
venirea lui Ulfila, dar că a devenit cunoscută romanilor pentru prima dată prin Ulfila, ca unul care a
tradus în limba gotică sfînta Biblie…Cele mai multe litere ale geţilor seamănă cu literele greceşti, cu
care au avut şi limba amestecată… Despre această limbă a geţilor au ajuns pînă la mine nişte file
rupte din bibliotecile belgice publice, ca nişte rămăşiţe dintr-un naufragiu… Dar oricît de mare este
asemănarea dintre această limbă getică şi vechea teutonică se simt totuşi deosebirile, mai ales în
denumiri… Dar a căuta aceasta în toate şi a voi să reducă toate cuvintele, fie getice, fie gotice, la
teutonică(aşa cum caută să demonstreze Goropius) înseamnă a-ţi bate joc de muncă…Nu ştiu dacă acest
Antonius Schoonhovius să-l numesc sau nu autorul comentariului despre limba getică. Dar, oricine a
fost merită desigur laudă şi gratitudine pentru cel ce se mişcă uşor în domeniul scrierii getice şi în
redarea ei corectă ca şi în greacă, latină şi ebraică…Am socotit că trebuie să vă ofer şi să vă dedic,
iluştri şi prea însemnaţi bărbaţi, această osteneală depusă de mine întru arătarea limbii getice,
necunoscută pînă acum, împreună cu o mostră de diferite limbi care are o afinitate cu gotica sau cu
teutonica noastră…” În sinteză se desprind cîteva idei uluitoare în demascarea acţiunilor criminale privind
falsificarea limbii, culturii şi istoriei geţilor.

- autorul face tot timpul o distincţie clară între limba getă, limba gotă şi teutonică, noi, după 400
de ani nici nu vrem să auzim de aşa ceva şi o dăm cu latrina păcălitoare;

- despre limba getică spune că nu se mai găseşte aproape nimic în scrierile literare, dovadă clară că
sataniştii iudeo-creştini şi-au făcut ,,munculiţa” cu mult fanatism distrugînd cam tot ce era scris în
 această limbă. Afirmaţia lui ne mai duce la concluzia, că în vremea cînd trăia, încă se mai vorbea
despre o literatură getică, păstrată în amintirea oamenilor cultivaţi.

- autorul scrie că literele geţilor sînt mult înaintea celor latine şi greceşti, adevăr dovedit şi de
tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia!

- geţii scriau cu mult înaintea născocirii alfabetului lui Ulfila.

- ,,Cele mai multe litere ale geţilor seamănă cu literele greceşti”, aşa arată şi tăbliţele de plumb pe
care nişte criminali le ţin ascunse pentru a pune mereu ca moţ, dogmele cu care ne-au falsificat
istoria şi cultura. Afirmaţia lui este susţinută şi de izvoare antice greceşti care spun că hiperboreenii
le-au adus la începuturile civilizaţiei lor nişte table cu scrieri sacre. Adică fudulii greci şi-au luat şi
ei ceva alfabete de la geţi aşa cum au luat, fără a cere voie, o mulţime de idei din filozofia lor.

- el identifică pe vechii geţi cu hiperboreenii, idee exprimată de mai mulţi scriitori latini antici dar
respinsă cu mare turbare de către istoricii şi limbiştii români.

- spune că din literatura geţilor la el au ajuns doar cîteva file rupte ,,ca nişte rămăşiţe dintr-un
naufragiu”, mintea lui a intuit corect că o mare nenorocire a venit peste această literatură şi cultură.
Monstruozitatea care a distrus toate scrierile getice, se numeşte iudeo-creştinism; cult al
întunericului, lăcomiei şi urii nemărginite, ieşit din leprozeria Satanei cunoscută şi ca şărpăria lui
Iahwe.

Tăbliţă 1. Tăbliţă necitită, turnată pe la 1600-1550 î.e.n. după întoarcerea geţilor din Misia,
teritoriu vecin în partea

de vest cu Troia. ,,Vizita” lor pe aceste meleaguri s-a datorat explozie de la

Santorini din anul 1645 î.e.n. care a produs timp de peste 10 ani o răcire
catastrofală a Europei. Pentru ei singura salvare a fost migrarea către sud iar
acest popas a durat cam 50 de ani. O parte dintre ei au răams în continuare
formînd regatul Mesia sau Masa amintit în documentele hitite din secolele XVl-Xlll.
T 2 Turnată pe la 540 î.e.n. ZAMOLSXOI DEGE(dece: zece) OAMO(mamă, a îngriji ca o
mamă) I(i: a merge) NEO(nouă) SCUTE(scuti: a proteja) ODIE(odie: duşmănie) LIO FUO(a fi)
A OI(oi) SI OGAREI(ogari: cîini de vînătoare) MAS(mas: adăpost) ODIE(odie: scîrbă) DOI
SAI(săi: cai sperioşi). MOI(obosiţi) ATINDI(întinde) OERIO(oieri) DEGE(zece) DODEO(a se
porni,

a dădea) GATO(gata) SO IASO(a ieşi). NIO(ne, noi) SOIE(soi: a dormi)

FIO(a fi) A REIPI(răpi: a fura). SO DEGERA(digera: a înghiţi) TUPI(tupi: a
ascunde) IDIE(gând) SOI(soi: a dormi) DOA(două) OI. SIO(sii: a fi)
EGEIPTIO(Egipt) NO(nu) EDO(ede: a răspîndi, a cunoaşte) OI
ILOZEI(ilizie: ruşine, bătaie de joc) BOINDOL(bolînd: smintit) LOUA(a lua) MI (mie)
PIETAGORIO A TEGIO(tigi: a ascunde, a tivi) ZAMOLXOI OSIA(osi: a se întări ca osul,
puternic). GENIE(gena: răutate) BEZIKIOI(bezevenchi: pungaş) ASO(asa: ocolo) LOSEI(a lăsa)
FOGIO(a fugi) GE(ge: sacru) KEPRITILE (căpriţele) NO(nu) SOI(soi: a dormi) TO(tu) SOI(soi:
a dormi) LO OI ESO(a ieşi) ON(on: a strînge) TAGOI(tagă: a nu recunoaşte) PIETAGORIO. OI
LO NOI PIO(piu: credincios, preot) TRABELI(trebălui: a face treabă) TEASIO(teşi: a
uniformiza). ON(on: rude, însoţitori) TOIRNA(a întoarce) SOE(soi: a dormi) ON (on: neam, a
însoţi) TOI(toi: ceartă) PA MOI(mie) LOA(a lua) SOT(soţ, însoţitor) A LOI ILO
SCIITEO(scitul) I(i: a alerga) OKOIRA(ocăra: a certa) FIO(a fi). ORI NO(no: uite!) RIPI (rîpi: a
a fura) NO(nu). NO(nu) FE(a face) TIO(cuvînt cu care se alungă animalele) KRIS(cris: critică,
judecată) ADIE(adie: bătaie uşoară a vîntului). DOSESI(dusăşi) ROPO(răpăi: a bate toba)
ON(on: rude) IO DOI(a da) LO RODIEO(rodie: sărbătoarea zilei de naştere) ZIO(zi).
IOI(Mîntuitorul) = M (mato: ocrotitor) = P(piu: credincios) = SB(Sabelio). Pe soclu ABA(aba:
bătrîn) RISO(rizui: a face un şanţ mic în lemn sau metal) ZAM-XOI.
Zamolxei avea zece oi pe care le-a dat nouă să le păzim de duşmani ca o mamă, ogari răi precum
şi doi cai sperioşi pe care îi ţinea într-un adăpost simplu. Oierii s-au întins pentru odihnă iar zece
oi dădeau gata să iasă. Noi dormeam cînd s-a făcut hoţia. Cînd somnul ne-a înghiţit mintea, două
oi au dispărut.
Cînd am fost în Egipt, aminteşte cu sfială Zamolxei nu am distrus turma de oi ca un nebun aşa
cum m-a luat cu neruşinare puternică Pitagora, ascunzîndu-şi faptele. Din răutate acest pungaş a
lăsat ocolul deschis să fugă căpriţele sacre cînd el dormea. Nu eu dormeam! Oile lui au ieşit fără
a fi însoţite dar Pitagora nu recunoaşte. Dar la noi preoţii trebăluiesc împreună. Cînd ne-am trezit
din somn cu însoţitorii, eram în mijlocul unui scandal cu bătaie iar soţul meu Ili Scitul a fost
gonit şi certat pentru că a făcut fapta. Dar uite, nu el a furat. Nu fă critică cu adieri de vînt. (Nu
judeca după bătaia vîntului!). Darul făcut pentru rodie nu trebuie însoţit de bă-tăile tobei. Sabelio
este ocrotitorul credincios al Mîntuitorului. Rizuită(dăltuită, scrisă) de bătrînul Zamolxei.

T 3 Turnată pe la 546 î.e.n. Stînga IP(ipui: a face puieţi, a se înfrăţi din aceeaşi

tulpină) PETOS(pietos: evlavios, cucernic) + IM(im: pământ) SIO(sii: a fi).

TECAO(ticăi: a se frămînta, a trudi) SICI(seci: loc defrişat într-o pădure
folosit ca păşune sau ogor) I(i: a merge) IO GIE(vie) ROP(răpi: a fermeca, a
minuna) +. MUSTEO(musti: a fi îmbibat cu un lichid sau cu sevă) I(i: a
alerga) IG(ig: a cerceta, a boteza cu vin) IM(im: măsură) POI(poi: pleavă de
cînepă, mulţime) IP(ipui: a face puieţi, a se înfrăţi) PEO(piu: credincios, evlavios). SAI(săi: cai
sperioşi, a sări) ZAGI(a zace) + ILI(ili: a fi în frunte, a străluci, a salva) STIO(a şti) EI ER(er: a
convinge, rugăciune, a da rod). ESI(a ieşi) EG(eg: a strînge la grămadă, a boteza cu vin)
PORTIO(porţie: parte) ILEO(Mîntuitorul) IG(ig: a spune, a cerceta) KABIRI (cabiri: cei mari;
grup de 4 divinităţi pelasge preluate în religia grecilor avînd un cult în insulele Imbros, Lemnos
şi Samotraches, descoperitorii metalurgiei, populaţie getică din Asia Mică) LO ++
Dreapta LOSI(lozi: a glumi, a spune snoave) ROI(roi: pui de căprioară) IGI(igi: ochi, faţă, a
privi, a scînteia) MINO (mînie: supărare) SOG(sogi: a subţia, a rupe dintr-un întreg). + ISC(isca:
a apărea, a porni) TIU(ţiu: vîrf ascuţit de munte sau stîncă) GODI(godie: mireasă în ziua întîi)
OI(uimire) ZOIN. ZAMOLXIO UE(uie: ulie) I(i: a alerga) GAI(gai: pădure de şes) TOG(tog:
luminiş, adăpost în cîmp) SIG(sîc: a face în ciudă, înfruntare) GIGOTIE(jigodie) SOI(soi: a
murdări, jeg) EP (ipui: a face puieţi, a se înfrăţi) TICO(tic: rîtul porcului, partea de dinainte
încovoiată în sus, a tălpilor saniei; ticăi: a se frămînta, a pune la cale o mişelie) PITAGO- RA.
SOEME(şoime: şoimane, frumoasele) POPI (popi: a călugări, a păstori, a sprijini) I(i: a merge)
IZI(izi: a se aprinde, strălucire) SAMOES(insula Samos unde s-a născut Pitagora şi unde locuiau
o parte dintre cabiri) GI(gi: nobil, credincios) MERMODAME (mirmidoni: pitici).
Stînga. Pămîntul care este pătruns de veneraţie pentru puterea sfintei cruci a dat pui(s-a înmulţit).
Eu am mers plin de nelinişte la neamul care trăieşte într-o mare poiană din pădure să văd aievea
minunile crucii. Am alergat, am cercetat cu măsură şi am botezat cu vin mulţimea înfrăţită ce
mustea de evlavie. Am făcut cu folos rugăciuni cu sfînta cruce a Salvatorului/Mîntuitorului
pentru cei speriaţi(chinuiţi de duhuri) care zăceau. Toţi cabirii cînd au ieşit în poiană, au fost
cercetaţi şi botezaţi cu vin în credinţa sfintei cruci a Mîntuitorului, ca un singur trup.
Dreapta. Jignirea devine scandal cînd se fac glume pe seama strălucitorului pui de căprioară.
Cînd sfînta cruce a apărut în vîrf de munte, Zoin ne-a dat minunata cunună a miresei. Ca un uliu,
Zamolxe a alergat într-un luminiş de pădure şi i-a făcut în ciudă acestei jigodii jegoase de
Pitagora care era înfrăţit cu rîtul porcului(stătea numai cu nasul pe sus). Micile şi credincioasele
zîne au mers pline de strălucire şi au păstorit(au ajutat credinţa) în insula Samos.

T 4 Turnată pe la anul 560 î.e.n. Stînga IG(ig: a judeca, a privi, a străluci) SIO(a fi)
ZOIN(divinitate)

Dreapta AG(ag: cinste, loc, a face) FE(a face) AZ(az: eu, primul) D(dio:
sfînt).
Aceasta este judecata lui Zoin. Cinstea te face în primul rînd sfînt. [Călăreţul
get aduce cinstire îngerului păzitor.]
.
.
.
T 5 Turnată pe la 530 î.e.n. pentru că apar imaginile lui Zamolxe şi Pitagora de pe T 2.
AG(ag: loc, a săvîrsi) SLII(slei: obosire, vlăguire) E SAGEO(săgeac: pirostrii pentru foc) DAB +
FI(fu) DUE(a duce) E ADETE(adet: datină, obicei) OSI (osi: tare ca osul, puternic) FI(a fi)
EDO(ede: a se înălţa, a judeca) SO IP(ipen: întreg, sănătos). SEI(sîi: a fi) IO GEOI(gioi: vioi,
plin de viaţă) I(i: a merge, a alerga) DUO(a duce) EDOC(edec: lucru necesar într-o gospodărie)
SOI(soi: neam, a dormi) AG(ag: cinste, respect) SO. ISI(a ieşi) GAIS(gaiţă: lampă simplă)
SEI(sîi: a se sfii) IOI(Mîntuitorul) ARS. DAGIE(dage: adunare) GATE(găti:

a se îmbrăca frumos, a se pregăti) SOTISZ(sotişă: dans popular, melodie după

care se execută acest dans) SEL(sel: torent, şanţ prin care se scurge apa unui
şuvoi). TITI(titii: a şopti) PIO(preot, credincios) TEI(tei: a curăţa teiul de
coajă) I(i: a merge, a alerga) DUGI(a duce) IO SALOT(salut: salvare,
bunăstare). LUO(a lua) TROPEU(tropez: a suferi o înfrîngere, a da greş) SOE(soi: murdărie, a
dormi) DUO(a duce) EDI (ede: a se înălţa, a judeca). OSO(osi: a se întări ca osul, puternic)
NOBALO SIA (sia: comandă ce se dă unei ambarcaţiuni pentru a merge înapoi) LOSIEO(lozi: a
glumi) PIE(piu: credincios) LIE(lie: minune) DIO(sfînt) ZOEI ILO(ila: a înălţa, a salva)
DABO(cetate) GETO SOE(soi: neam, a dormi) LO SARMISETUZO. Alfabet religios:
COA(coa: trebuie să) I(i: a merge) DIO(sfînt) BAICO MOI(moi: căldare, gaură mare) EDI(ede:
a aduce mormanul) MITOC(mitoc: mănăstire mică, loc de găzduire la o mănăstire) I(i: a goni)
DAB(cetate). Primele trei rînduri nu au fost desluşite. În colţul stînga jos sînt reluate imaginile
lui Zamolxe şi Pitagora.
După săvîrşirea chinului(morţii), au fost duse sfintele pirostrii ale cetăţii cum este datina străbună
pentru a fi înălţat întreg la ceruri. Eu am fost vioi şi am alergat să-i duc cele necesare cinstitului
somn de veci. Am ieşit şi plin de sfială am aprins candela Mîntuitorului(IOI). Mulţimea adunată
s-a îmbrăcat frumos şi a dansat cîntînd ca un şuvoi. Preoţii şoptind(spunînd rugăciuni) au curăţat
pirostriile(de cenuşă) iar eu am alergat să-i duc salvarea. Suferinţa şi murdăria au fost luate şi
duse la dreapta judecată. Puternicii nobili glumind, au dat comanda să se înalţe la credinciosul şi
minunatul sfînt Zoei să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo, cetatea geţilor. Baico trebuie
să mergi fuga la sfîntul Zoei pentru un adăpost a cenuşii tale în mitocul cetăţii. Primele trei
rînduri de deasupra nu au fost desluşite.

T 6 Turnată pe la 450 î.e.n. Primele 3 rînduri de pe această tăbliţă nu au fost desluşite.

IE(ie: da) ZAMOLXSIO DE(a da) SOLI(soli) SCADE(a scade) UNO CATI
REAGE(ragea: rugăminte, cerere, petiţie) SATO(satu). AMO(amu) ASA
AGETORA(a ajutora) SCUTO(a scuti) DABIU(dabo: cetate). SIO(a fi)
SA(sa: judecată, a satisface) SENIOC(sinec: bătrîneţe) LO COPO(capul)
BISICA DIOGIOS.
Da! Zamolxsio dă solilor satului scăderea(acceptarea) cîte unei cereri. Amu aşa i-a ajutat cetatea,
scutind-i. A fost judecată după capul bătrînului Bisica Diogios.

T 7 Turnată pe la 450 î.e.n. Stînga. SERA(seara) TAMO(tam: deodată) ON(on: a se

strînge) GEAMO(a geme) SO ETE(este) RE(rău) IO OPAC(opăci: a împiedica, a istovi) SI
ODIE (odie: durere) NOE O SUMGUM PATRI DO MOESIO. IM(im: murdărie) KESO(cheşă:
pestriţ, bălţat) A ESO(a ieşi) SO DIGEO(dichiu: intendent, casier la mănăstire) CAPO PESE
GEMIA(a geme) EM(im: măsură) SONOE(sona: a se sminti) I(i: a merge) TOCO(tocăi: a vorbi
fără rost) POLO(polei: îngeri, fiinţe imaginare din basme) BOXOGE(bocciu: curăţitor de latrine,
urît) IMA(ima: a înjura). INCI(inci: capricii) FI SIM(simi: maimuţe) LO MITROXE
MOLOFA(molfă: gîlcă, cusur, lipsă) MIC OMIGO(prietenie) MEROE(măroi: mare).

Centru. TRAM(tream: şopron, a duce, a adăposti) SIE(a fi) ON(on: a locui)

AGIMA(acina: a se adăposti, a-şi găsi refugiul) SARMISETUZO: K(cosa:
casă) + (sfînt) BOI(boi: chip, figură, imagine) GEO(giu: viu) IRINO
FETIU(feta: fată) SOCRISA(socriţă) NOE PEO(piu: credincuios) NIBE(nipe: mulţimi) MO AM
DOSIE(a dosi) DIEO(a da) TOMSA RO(ră: rea) DAGEO (dage: adunare).
Dreapta. KAPO SESO(seşă: adunare sătească, şezătoare) MAI(pisălog, ciocan) TER(ter: catran)
IMA(ima: a batjocori) IO NO(nu) ETE(este) MESO(mese) NO SETIE(sete) O ENIO SO
CABETE(a capăta) LO FIE OSENI(oşeni: a alina o durere) GES(ghes: a îndemna, a se îmbulzi).
AM SO ONXA SENTOE(sînţie: cali-tatea unui om de a fi sfînt, termen de reverenţă faţă de
clerici sau Sento) CILIO(cili: a se vesteji) ANIMUS(suflet, gînd, minte, judecată) ROGI
MANEO(manea: melodie duioasă şi tărăgănată) GOMTARO AGEM(oriental, persan, din
răsărit) DUSIE OM MOBI(mabein: camera personală a domnului) GATO NOSUM(nosa: hai!
haidem!) SESE(sesie: parte de pământ dintr-un domeniu) RATI(rătui: a salva) IBO(iub: dragoste
sau ibo: dragoste, iubire) ZAMOLXIU.
Stînga Seara, deodată s-a ghemuit şi a început să geamă, fiindu-i rău iar eu l-am împiedicat cu
durere să plece de la noi în patria lui Sumgum din Moesio. Murdăria ieşită din trup(bubele
bălţate) l-au făcut să nu-i mai pese de capul lui de casier la mănăstire, să geamă înfundat ca un
smintit, să alerge şi să vorbească fără rost despre fiinţe din basme, înjurînd şi purtîndu-se urît.
Toanele şi micul cusur a lui Mitroxe(Mitrache) de a se maimuţări nu-l poate lipsi de o mare
prietenie.
Centru L-am dus la casa sfintei cruci a făpturilor(zînelor) vii din Sarmisetuzo la locuinţa sa unde
a fost adăpostit. În faţa mulţimii de credincioşi adunate, Irina fata soacrei lui Noe a spus cu
răutate că eu l-am dosit pe Tomşa şi nu am vrut să-l dau.
Dreapta Capul adunării locuitorilor m-a cătrănit şi întinat cu vorbe grele, eu nu am fost pus la
masă şi nici setea stinsă, nu am căpătat alinarea durerii şi nu s-au îmbulzit să fie lîngă mine, o
Enio! Cînd sufletul şi mintea se vor veşteji am să-l rog pe sfinţia Onxa, ca împreună cu persanul
Gomtaro să-mi cînte tărăgănat şi duios, să fiu gata pregătit în camera mea ca OM şi să fiu salvat
pe tărîmul iubirii lui Zamolxiu.

T 8 Tăbliţă necitită.

.
.
.
.
.
T 9 Tăbliţă necitită.

.
.
.
.
.
.
T 10 Tăbliţă necitită, este un tablou cu 13 mato care au condus

neamul geţilor înainte de 350 î.e.n. şi basileii Sarmis împreună cu Molsei,

puternicul din Sirmio.
.
.
.
.
T 11 Tăbliţă necitită, prezintă trecerea

galilor la credinţa geţilor şi unitatea dintre preoţii geţi şi druizii gali(imagine

stînga jos), turnată înainte de 330 î.e.n..
.
.
.
.
.
.
 Basileul Sarmis şi basileul Molisei. Preoţi geţi şi gali slujind aceeaşi religie.

T 12 Turnată pe la 380 î.e.n. sau mai înainte, după ce galii au trecut la religia

crucii practicată de către geţi. RE(răi) GETO ILO(Mîntuitorul) EDE(ede: a

declara, a provoca) ROSMI (răzni: a se despărţi, a se înstrăina) PE IGIE(igi:
faţă, a înfrunta) DABIO(cetate) ARE ME ORIO(orie: plasa mare de pescuit, a
lega, a strînge) RADA(loc întărit, intrare în port) PIO(piu: preot, credincios)
DE GIOS(jos, sud) SEZ(şez: reşedinţă, sediu). IG(ig: a merge, a boteza cu
vin) COCO(cocă, aluat, strămoş) BULCO (bulcă) DID(didi: tînăr) SEI(sii: a se sfii) SON(son:
timid, smerit). EU O MILOGO (milogul) ROAGO(a ruga) MATO(conducător, părinte, rege)
GALO A EPITET DOMOZ(domo-zi: fiul luminii) TOMO(tomo: cruce strălucitoare). AUSIO
SAS (sasa: roşu, rumen) GIOS(gios: jos) POEOTO EDIMO A EREBIRIO (elibera) LO
TROPEU(trofeu) I(i: a merge, a alerga) DABO(cetate) GETIO OZ(oz: mîndră)
SARMISETUSO.
Geţii răi s-au despărţit pe faţă de Mîntuitor jignind cetatea şi vor să ţină cu strînsoare(să
interzică) intrarea în portul reşedinţei religioase de jos(sud). În tinereţe am fost eu, o
milogul(umilul) la regele galilor, m-am rugat smerit şi sfios pentru el, l-am botezat cu vin şi pîine
strămoşească şi l-am numit cu epitetul de fiu al luminii crucii(strălucitoarei cruci). Auzind poetul
Edimo a roşit pînă la călcîie, s-a eliberat de trofeul lui pe care l-am adus în mîndra cetatea getă
Sarmisetuso.

T 13 Turnată pe la 380 î.e.n. MAICO GETO ENISOLA(Enisala: localitate în judeţul

Tulcea)

ITO(iţi: a arunca o privire curioasă) DA(a da) I(i: a alerga) TRAGIO ENO
TELAGEO COE ILIRIO RODNI(rodini: neam, sărbătoare). STOE(a sta , a se
aşeza) ENO NOGTI (noapte, petrecere lungă) OL(ol: vas de lut pentru
lichide) SE AMINTE OMA (oma: mamă) TICO(ţică: neam, viţă, clan) MACIDONIO DAT
ROGE(a ruga) SNTIEO(sînţie: calitatea unui om de a fi sfînt, termen de reverenţă faţă de clerici)
ORESE LOA(a lua) ESIO(a ieşi) ENO. A ZET(zet: ginere) INAG(inaghie: ambiţie)
DODOEL(dodoleţ: rotund, sferic) SEDE(şedă: în subordine, reşedinţă). TAE GAE(gai: pădure la
şes) SO DENSE SETE NODE(nodeu: încheietura mîinii) GENO(ginu: vin) GIO(giu: viu).
TREIGO(a striga) I(i: a merge) TOMA ET(ed: a fi) SNIO(sîni: a vopsi în albastru) SEI(sîi: a se
sfii) ENO SERGANO(şergană: păr galben-cafeniu) SOE(soi: neam) SIO(sii: a se sfii) AT(at: cal
tînăr, armăsar) GIEOC(joc) SE AMINTO SESOE(sesie: suprafaţă mică de teren dintr-un
domeniu mare, pe care o deţinea un ţăran în schimbul unei rente, moşie). ELIE REG(regiu:
regesc) SINET(sinet: act, hrisov) ARDE. IO DIE(a zice) ROLOREO DE NOAT(noaten: tînăr,
flăcău) SREIN(străin) SECO(seci: parapet, şopron) SOE(soi: a dormi). SETI(a înseta) SEO(seu)
ENO ZERA(zeri: a se înăcri) IS COSOE(cosoi: cuiul care prinde scaunul de osia carului, şiret,
curea de gheată) ESO(a ieşi) SALOE(salut) ENO DACIO. În sigiliu: Enisala G(geto) D(dabo)
MATO (conducătorul) MAICO.
Getul Maico din Enisala a trimis pe Eno să cerceteze şi să dea chemare pentru sărbătoarea
neamului la traci, telagi şi ilirii lui Coe. Să chemi şi pe macedoneni, să-l rogi pe sfinţia sa Orese
să-l iei la întoarcere Eno, să se aşeze la petrecere mare(fără noapte) şi să bea din ol să se ia
aminte că toate aceste neamuri au o singură mamă. Pentru reşedinţa mea am mare ambiţie să-
mi găseşti un ginere. Voi tăia desimea pădurii din şes iar setea va fi potolită cu vin viu fără apă
pînă ce încheietura mîinii va obosi. Mergi şi la Toma, Eno şi strigă pînă te înălbăstreşti, nu te sfii
să chemi şi pe cei cu păr galben-castaniu. Să aminteşti că giocul pentru tineri va fi la moşie.
Regescul hrisov a fost ars(turnat) de Elie. Eu i-am zis lui Roloreo să dea tinerilor străini adăpost
în cetate să-şi potolească setea şi să doarmă Eno. După ce se vor sătura de băutură, să le ungi cu
seu cosoiul să plece cu bucurie Eno dacul! În sigiliu Enisala, cetatea geţilor; conducătorul Maico.

T 14 Turnată pe la 340 î.e.n. KANI(căni: a vopsi în negru, a murdări cu cărbune)

ARATI(a arăta) GILI(ghili: a înălbi o pînză prin înmuiere în apă şi întindere

repetată la soare sau ger, a spăla, a se înfrumuseţa) AMO(ama: mamă, femei)
GONO(a goni) ISOPO(isope: plantă folosită la spălarea şi curăţarea petelor).
DODI(dodii: a vorbi aiurea) RAI (răi, duşmănoşi) OSO(osi: a se întări ca osul,
puternic) DO(a da) IM(im: murdărie, jeg) KOB(cobe: piază rea) GIGA(giga: tînăr). ANO(anul
prezent) IG(ig: a spune, a cerceta) POLO(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) AN(anul
trecut) KOB(cobe: prezicere) RAO(rău) OSO(osi: a se întări ca osul, puternic). MALO(mal) NO
(priveşte!) SELO(sel: torent, şanţul prin care curge un şuvoi) IG(ig: ieşire, a stăvili, a uda).
NO(nu) ZENO(zăni: a sosi) KOLO(acolo) MINO(a mîna) AG(ag: a face, a aranja, loc) SIM(sim:
un soi de peşte, a se zvîrcoli ca un peşte) SOR(sor: par de care este prins coşul de pescuit pentru
a sta în apă). OMA(oama: femeie) O BAM(ban: funcţie) FI IGI(igi: privire) POI(poi: pleavă de
la sămînţa de cînepa) SOGA(sogi: a rupe aluatul dospit în bucăţi şi transformarea lui în pîine)
MAREN (măran: mare) PASIEO(a păşi) SONO(sona: a se sminti). KAM FI SIGORE (siguri)
TOTO(toţi, toate) MICO(mică: repede, imediat) COS(coş: tabără militară) ON(on: neam, rude, a
însoţi) IG(ig:a spune, a cerceta). AM DIO(sfînt) SOMOIN(somon: turtă mică, colac) MICI(mici:
a se micşora) SOI(soi: a murdărie) NO(nu) CAI(căi: a se plînge, a cere iertare) GAMAN(găman:
om lacom, secătură). FO TAOI(tăoi: mocirlos) ERA RIC(rîcă: groapă mică) CIL(cil: cal cu părul
sur) OSO(osi: a fi tare ca osul, puternic) TO MOE(moi: ud, muiat) LO PICIOR(picior).
ONSO(unsă) STO(a sta) RAE(răi: a se înrăi) TON(tană: pîclă) NOI(noi: apă neîncepută folosită
pentru descîntece) GIEO(giu: viu, vioi) SAT(saţ: săturare, silă) TIE(ţîe: a ţine). OI STREO(a
striga) MACIE(mace: măciuci) NO(priveşte!) RAG(a rage, a urla) SIO(sîi: a se sfii) SOI(soi: a
murdări). SO GETO GIG(gig: tînăr) AM PICEO(pică: a fi numai zdrenţe) DABO(cetate). AIO
DIO(sfînt) SO MANO(mană: boală a plantelor) MACI(mace: măciuci) DO(a da) NE(nouă). IO
TAMA(tamă: întîmplare) RO(ră: rea) KO NO(priveşte!) MICE(mici: a se micşora) ROSO(roşu,
roziu) NO(nu) OCI(oci: ochi) SO GAGIC(iubit, amorez). AM DO(a da) MIC SO
SARMIO(sîrmea: preparat din antimoniu şi gogoşi de ristic folosit la vopsit) SI SOM(şom: blană
de samur) SI GIG(gig: sul de pînză, frumos) TEL(tel: fir de metal auriu din care se face beteala)
LONE(lome: boarfe, haine) OS(puternic, deosebit). SEI(sii: a fi) ANO OMAG(omah: baltă, a
inunda) SA TEL(ţeli: a lovi) KO MOI (moi: ud, înmuiat, căldare) INO(ină: fibră, in) OS(tare,
puternic) KORATO (curată). NO(priveşte!) ESIE(a ieşi) MIGA( migăi: a lucra încet şi fără spor)
MENO(meni: a se cuveni) APO(apă). IS(îs: a fi) NAM(nam: lucru voluminos, grămadă)
GIG(gig: val de pînză) AM DO(a da) IG(ig: a cerceta, a spune) AMO KARO TESOE(teaşă:
întors înapoi) SIG(sigă: substanţă minerală roşie folosită la vopsit). TO SABIO ON(on: popor, a
aduna) NIG(nic: nimic) SOE(soi: a murdări) IG(ig: a cerceta). ISE(a ieşi) IO MONOI(a mînui)
GELI(ghili: a înălbi o pînză prin muiere în apă şi întindere repetată la soare sau ger) IG(ig:
legătură, a spune, a cer-ceta) SIO(sîii: a fi) AGA(agă: conducere) MIRATO. Medalion stînga.
BASELEOS SARLIEO dreapta. M(mato: conducătorul). SIKTO SABIO(sabie) GET(geţilor)
OS(puternici).
Femeile au alergat să adune isope pentru că ghilul arăta murdărit cu noroi. Tineri răi şi puternici
l-au dat cu murdărie(glod) vorbind aiurea ca o piază rea. Anul trecut s-au cercetat făpturile de pe
cer şi s-a prevestit pentru anul acesta un rău puternic. Priveşte malul(digul) datorită căruia
torentul s-a revărsat. Nu a sosit acolo zvîrcolindu-se ca un peşte în plasă. Femeia care păzea
pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu paşi mari peste ghil purtîndu-
se ca nişte smintiţi. Ca să fim toţi siguri, repede au venit ostaşii adunaţi în tabără să cerceteze.
Cum aceste secături nu-şi cereau iertare, le-am dat bucăţele de pîine sfinţită. Era o groapă mică,
unde ca nişte cai puternici, cu picioarele au făcut mocirlă şi au udat (murdărit) cu ea pînza. Pe
aceşti răi cu mintea în pîclă i-am descîntat cu apă neîncepută şi i-am uns să stea vioi şi sila să nu-
i mai ţină. Voi striga: priveşte aceste măciuci care s-au murdărit iar acum se sfiiesc(ruşinează) şi
rag(plîng în hohote). Aceşti tineri geţi, prin cetate vor umbla numai în zdrenţe. Sfîntul a spus că
aceste măciuci ne-au dat numai boală(pagubă). Eu privesc la aceşti iubiţi şi văd dacă întîmplarea
rea nu le-a micşorat roşul(aroganţa) din ochi. Am dat puţină vopsea şi samur precum şi un val de
pînză şi fir de aur pentru a face haine deosebite. Anul a fost cu apă multă, să înmuiem pînza de in
şi să o lovim cu putere pînă se curăţă. Uite! să ieşiţi şi să lucraţi(spălaţi) cu atenţia cuvenită în
apă. Grămada de pînză pe care am dat-o este acum vopsită în roşu, cercetată şi adusă înapoi.
Toate săbiile neamului(oastea) au cercetat şi nu au găsit nimic rău. Eu am ieşit şi am mînuit
ghilul cercetîndu-l iar conducerea a fost foarte mulţumită. Medalion stînga: Basileos Sarlieo;
dreapta Conducătorul Sicto sabia puternicilor geţi.

T 15 Turnată pe la 340 î.e.n. TORNIO(a înturna) LOR ZISI DABO(cetate) ATI(aţi: cai buni

de călărit, armăsari) GOTO(gotă: dihanie cu care se sperie copii) NIO

SOES(soios: plin de grăsime, strălucitor datorită grăsimii ieşită pe păr)
GITO(gîţă: panglică împletită la capătul cosiţelor pentru a le putea înnoda în
jurul capului) SOI(soi: neam). FO GOTO(gata) SOR(soare) LO NUR(nur:
calitatea unei femei de a plăcea) DOI(doi) LO CORCI(corcie: căruţă pe două roţi) EASI(a ieşi)
I(i: a merge) ATI(aţi: cai buni) GONO(a goni) RIR(rar) GINI(gini: a observa, a cerceta) EO(ea)
RA(rea) SORTI(sorţi: destin; sorti: a fi predestinat). TINDIO(a tinde, a îndrăzni, a întinde) A
SORA(sora) ROI(roi: pui de căprioară) OI NITIL(niţel: puţin) FOLOS RIS(ris: legătură) TIN(a
ţine) TAIR(taier: blid, farfurie) GII(vii) INO(ină: fibră) A ORIO (orie: plasă mare mînuită de doi
pescari pe rîurile adînci). SOI(soi: a dormi) GETIO(geţi) OGI(oci: ochi) SO AKANI(acana: mai
departe, mai încolo) SOLIE LO ROATE OGI(oci: ochi, a vedea) TOR(torişte: loc unde stau sau
dorm animalele) DIE(die: a spune) SCITO. LO IDIE(idee, gînd) LUA(a lua) TIGO(tigi: a coase
marginea unei ţesături) DAI(a da) COSOI(cosoi: şiret) SOR(soare) DII(die: a spune) AN.
RISE(riz: şanţ mic făcut în lemn sau metal) MATIGO GETO MATO.
De la noi să luaţi focoşii şi strălucitorii cai, să-i împodobiţi cu panglici, să ieşiţi din cetate şi să-i
duceţi lor să se ştie ce neam sîntem. Pentru frumoasă să fie gata totul cu soare(pînă la asfinţit)
pus în două corcii, să iasă şi să meargă cu grijă arareori gonind caii pentru că ea a avut o soartă
rea. Pentru a ţine vii legăturile de familie, pui de căprioară să treci(întinzi drumul) puţin pe la
sora ta să mîncaţi din acelaşi blid(să vă amintiţi de copilărie) să fie cu folos. Să dormiţi la geţi şi
să mergeţi în ceată astfel ca la toriştea sciţilor să se spună de departe şi să se vadă o mare
(rotundă) solie. Să luaţi şireturile de anul trecut şi să spuneţi că aveţi de gînd să coaseţi pînza la
capăt. Rizuită de getul Matigo. Sub imagine: Conducătorul. Textul de pe marginea tăbliţei sus şi
jos nu este desluşit.

T 16 Turnată pe la 335 î.e.n. ERI GIRIE(giri: a închide gura cuiva, a băga în pămînt)

O RAERO SABIO ICU(ic: vîrf ascuţit) E TRAGIO(a lovi, a trage) I(i: a

merge) RENIU(răni) NIO PORGIND(a porni) ANIO(anul trecut)
SONTIO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) MACIDONIO(macedoneni)
ESSIO(a ieşi) NIP(nip: lume, mulţime) SE REGIO(rege) FILIPOI ENIO
NI(ni: a refuza, veneraţie) BADI(frate mai mare, nene) I(i: a merge) KONOSTE(cunoaşte) IO.
IEO(ieu: a lua) EDIE(edie: a provoca, a duce) KARI(carele) LOLE(lole: lele, ţaţă) RIO(rîu) LO
RAGETE (răgete, vaiete) RON (rin: a opri, a înceta). TARO PALIE(a păli, pală: sabie) LESA
LUEO(a lua) CELIO(celi: a se veşteji, a putrezi) ICO(icu: suprafaţă de pămînt ) GETO TISEI
GRUPEO GORIN. SO GETO LIO AS(as: a încătuşa) OMISO PO TIBISO DA(a da)
MARIO(mare) FILIPOI ADE(a aduce) LO PACIE. TZIEOI(să ţie) SO MECE(a merge)
GOMETE(gomon: sfat; gomeţi: sfetnici) OSIO(osie: mijloc) SI ERATI FIOE(a fi)
GIORO(giura: a jura) TOBIO SO OTE(oţoi: a se fuduli) GELERI(jeleri: ţărani) TORO(tor: tizic,
torişte, ocol). Medalion: MATO(conducătorul) CHESOSAI PIEO(piu: credincios) LUNO,
interior: ELIM(ilam: sentinţă judecătorească scrisă prin care se dădea cuiva cîştig de cauză)
SRMTS (Sarmisetuzo).
Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) şi rănit de vîrful unei săbii anul trecut cînd
am pornit război cu mulţimea de macedoneni ce au ieşit în frunte cu regele lor Filipoi Enia
pentru că eu am refuzat să merg, să-l respectăm şi să-l (re)cunoaştem ca badi(frate mai mare).
Am luat care şi am dus femeile de lîngă rîu pentru a înceta răgetele(vaietele). Geţii de pe Tisa din
grupa(neamul) Gorin tare au pălit(tăiat) cu săbiile şi i-au lăsat să-i ia putrezeala pe cîmp. Aceşti
geţi l-au încătu-şat pe Tibiso şi au omis să-l dea marelui Filipoi cu care s-a ajuns la pace. Ca să
ţie pacea au mers în mijlocul adunării întregite să jure Tobio împreună cu fudulii ţărani
proprietari de vite. Medalion: Judecată la Sarmisetuzo în luna sfîntă de conducătorul Chesosai.

T 17 Turnată pe şa 330 î.e.n. MATIGO LOI(lai: negru, cenuşiu închis) GAMO(găman:

mîncău,

flămînd) MAICO GETO ESO(a ieşi) RE GENI(gena: mic, slab, lipsit de tărie)
SODINO(sudină: fecior hărăzit unei fete pentru căsătorie).
ALOEANO(aleanu: durere, tristeţe) ESO(a ieşi) KOKAOE( cocaie: lemn
strîmb pe care ciobanii atîrnă căldarea cu mămăligă; cocă: copil mic, diaree)
ENO SOI(soi: a murdări, neam, fel) DAGIO (dage: adunare) RE(rea)
GITO(giţă: rădăcină, neam, gită: vită) ILO GETO DE(a da) NO(noi) FEA(fie:
fiică) ZOI. TAN(tană: negură; ceaţă; tanăi: oameni proşti) TI(ti: a trăi, a locui) GIEO(giu: viu) E
LIC(lic: ceată, gloată) RA(rău) DOI. PONOI (păna: a schimba, a înlocui) EMIE OI(vai!)
OI(vai!) LOUO(a lua) MAICO E LIASO(a lăsa) SOGE(soage: a frămînta, a subţia).
TOKOE(tocăi: a ciocăni la uşă) I(i: a merge) LERI(leri: gust, plac, farmec) LOEO(a lua) AE
PIO(pio: credincios) MACIDONIEO. ESIO(a ieşi) LOA(a lua, a se căsători) COP(cop: cizmă cu
toc înalt, pălărie) ATEO(atei: a se îmbrăca de sărbătoare) SEDE(şede: suprafaţa plană a
cuptorului pe care se poate şedea sau dormi; şedă: în subordine, reşedinţă) OI ISTRIEO
ONSO(unsă: aleasă). GITO(gită: vită) DUE(a duce) SARMIZO DE TROGE(a trage) ENO
DAGIO(dage: adunare) DE(a da) NO(noi, nu) FIA(fie: fiica) ZOI(zoi: apă murdară, spălătură de
vase) SARMIEGETOSO IZO(izi: a mînca). SI(sii: a fi) M(mato: conducător) CIZ(scatiu)
MIDAI GLMO E(e: preot judecător) MAIZO. Medalion: IO LIA(lie: minune)
SARMIEGETOIOUZO.
Getul Maico a ieşit rău cu neputincioasa sudină a lacomului Matigo cel negru. Pentru a alina
durerea pricinuită, strîmbul şi murdarul Eno şi adunarea răului lui neam, s-au dus la Ilo getul să
le-o dea pe Zoi, fiica lui. A-ţi duce viaţa într-o gloată de oameni proşti este rău de două ori. A o
lua(a căsători) şi apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pentru Emie şi Maico, o mare frămîntare şi
supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la uşă au bătut pentru căsătorie acei credincioşi
macedoneni. Cererea a fost acceptată şi a ieşit din Istria, reşedinţa neamului ei ales, îmbrăcată cu
haine de sărbătoare şi încălţată cu cizme cu tocuri înalte şi pălărie. Această vită de Eno s-a dus la
Sarmizo să ne tragă în faţa adunării că nu i-am dat fiica să ajungă zoaie la masa lor din
Sarmiegetoso. Este frumosul conducător împăunat Midai Glmo. Preotul judecător Maizo.
Medalion: Eu minunata Sarmiegetoiouzo.

T 18 Turnată pe la 330 î.e.n. SI(sîi: a fi) GOBI(gobi: a lua, a şterpeli) SOE(soi: a dormi,
neam)

NO (uite!, priveşte!) GATOE(găta: a termina, a se pregăti pentru o acţiune, a

nimici) GETI BOIO(boi: talie, chip, mîndrie). SO ROT(rot: roată, ceată, a se
învîrti). NI(uite!, a chema) STOE(a sta) ENO NOCTIO(noapte) TRAGIO(a
trage, a lovi, a cuceri) IESE(a ieşi) TABOE(tabie: redută, parapet de pământ
la un loc întărit, şanţ pentru delimitarea proprietăţii). SIO(sîi: a fi) AZE(az: eu,
primul) TINA(tină: noroi, pămînt) INO(ină: fibră, in) TOE(toi: ceartă, a se linişti) BICA (bîca:
atenţie, ai grijă!) NOE(noi: cenuşă, cărbuni, apă descîntată) CA OERI(oieri, ciobani, păstori)
SOE(soi: a dormi, neam). TAGE(tage: negări) ROTIO(a roti) DUE(a duce) BOEI(boi: a vopsi, a
înşela) IA(atenţie!) GETO EDI(ede: a ieşi, a declara, a judeca) I(i: a goni, a alunga) TORO(tor:
tizic, ocol pentru animale unde se formează tizicul, gospodărie, ţară). TINE(a ţine) STOE(a sta)
ENI I(i: a merge, a goni) NOCTIO(în timpul nopţii) MACIDONI SOE(soi: neam, a dormi)
DENIE (denie: rugăciune de seară). IA(atenţie!) OE STIO(a şti) OI ON(on: neam, a aduna, a
locui) ISTORIEO TOTOE(totoi: toate, mămăligă înaltă) ISTREO DEI(a da) NOE(noi: cenuşă,
cărbuni, apă descîntată) SOE(soi: a dormi, neam) OSAZO(osînză: avere, bunăstare). TAG(tagă:
negare, minciună) SITIO(a siti: a se rări o ţesătură, a cerne) EDIA(edia: a declara, a judeca)
TRETE(treti: al treilea în rang) TOT SOE (soi: jeg) MIA NOSI(nosa: haide!) GOBIO(gobi: a
lua, a şterpeli) MAICO. GETIO GOE CRICIO(crici: a trimite vorbă, a însărcina, a stărui)
AIE(acele) OZATE(hozate: calabalîc, bagaj) SI(sîi: a fi) IE(a lua) ENO TERIC(teriac: drog din
opiu) CITO(cită: adevărat, întreg, semn făcut de oameni la măsurarea unui loc). DE(a da) IO
AI(usturoi) NIO(ni: cuvînt cu care se gonesc cîinii) GETO BOEO(boi: chip, falnic, imagine).
Medalion: G(geto) MAI(Maico).
Priviţi mîndri geţi cum am fost furaţi şi nimiciţi, cînd neamul dormea. În timpul nopţii Eno şi-a
adunat ceata, au ieşit şi au pîndit să tragă(cucerească) un alt şanţ (întăritură) ca hotar între noi.
Neamul meu de oieri a fost prima rădăcină pe acest pământ şi sîntem atenţi ca cenuşa lor să aibă
linişte în somnul de veci. Cu minciuni meşteşugite s-au dus să înşele atenţia geţilor care judecau
şi să ne gonească din toriştea(ţara) noastră. După rugăciunea de seară cînd macedonenii s-au
culcat, Eno în timpul nopţii i-a gonit şi acum stă şi ţine tabia. Atenţie! că ştiu şi alte neamuri
toată istoria Istriei pentru care neamul meu a dat cenuşă(trupul incinerat al morţilor) şi avere.
Este pentru a treia oară cînd toţi jegoşii mă cheamă pe mine Maico la judecată să mă şterpelească
cu o minciună însăilată(prin care se vede). Getul Goe a fost însărcinat să ia acel calabalîc al lui
Eno cel nebun şi să-l ducă la hotarul adevărat. Eu voi da usturoi acestui cîine gonit de falnicii
geţi. Medalion: getul Maico.

T 19 Turnată pe la 330 î.e.n. DAGE(dage: adunare) BALO(bală: fiară, urmaşii strămoşului

totemic,

steagul dac cu cap de lup şi trup de balaur) ON(on: neam, a strînge)

ANGEA(angel: înger) DU(a duce) ARMOSA(armata) DACO(nobililor)
GEO(viu: plin de energie) ADESO SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi)
DO(a da) MINO(mînă) ILA(ilău: ciocan mare). DU PORIRE(pornire) SO
SARMISE TAUSA(tăuşa: a ascunde) A GINOI(gini: a zări) LA DUPI(după)
ZERI(zări) STA PE STEAR(ster: lemn tăiat, finisat şi aranjat în grămezi mari de formă
dreptunghiulară sau pătrată şi de diferite înălţimi, pisc) MOŞ(strămoşul ancestral) ARIMIN
OS(puternic).
Armata nobililor este trimisă adesea din Sarmise de către adunarea neamului străbun să facă
război şi să lovească de aproape cu putere ca un ciocan, fiind însoţită de ceata de îngeri. Astfel
după pornire, ascuns privirilor o urmăreşte din înaltul zărilor stînd pe un ster puternicul Moş
Arimin (Puternicul strămoş Arimin).