1. Explicaţi criteriile în temeiul cărora se apreciază rezonabilitatea termenelor în care se desfăşoară procesul pena l 13.

13. Descrieti fazele procesulul penal Fazele obligatorii Unmarirea penala prima faza care Consta in efectuarea acteor
Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluţionare a cauzei penale sînt: 1) complexitatea cazului include proceasulea si de investigare a OUP in scopul stabiliri circumstantelor cauzei, administrarii si verificarii probletor,
circumstantele lui atit de fapt cit side drept luate in ansamblu (nr participantilor la proces,nr episoadelor infractionale indentificari persoanei vinovate de savarsirea infractiunii. In cazul stabiliri persoanei vinovate se intomeste rechizitoriu
incriminate etc.) 2) comportamentul părţilor la proces este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatiei statului in care se confirma de catre procuror si cauze se transmite in judecata Judecarea cauzei in prima instanta, adoua faza a
depasirea termenelor rezonabile si gradul acesteai vinovatii. Incetinirea procesului poate avea loc din motive cum ar fi procesului care incepe odata eu sesizarea instantei si cuprinde toate activitatile procesuale efectuate de catre aceasta
schimbarea nefondata a avocatilor, intirziere de comunicare a informatiilor necesare. 3) conduita organului de urmărire pentru solutionarea fondului calizei. Faza esti una pincipala datoria faptului ca datorita examinarii de catre instanta a
penală şi a instanţei de judecată consta in rapiditatea cu care aceastea solutioneza intrebarile si efectuiaza actiunele probelor administrate de catre parti solutionacaza conflictul de drept prin constatarea vino vatiei persoanei prin stabilirea
procesuale necesare pt a misca cauza penala spre o solutionre mai definitiva.Acest criteriu tine si obligtia statului sa pedepsei sau in caz contrat prin reabilitarea persoanei prin sentinta de achitare. Judecarea cauzei poate fi examinata si in
organizeze sistemul legal in asa fel incit sa permit organele competente sa asigure termenul rezonabil. 4) vîrsta de pînă la cai ordinare de atac care este o faza facultativa ce tot consta in examinarea dosarului de catre judecatori atunci cand
18 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor persoane ,anume prin accelerarea instrumentari cauzei. partile sau procurorul nu sunt satis facuti de solutia data in prima instanta. Apelul si recursul sunt doua cai ordinare de
atac. Cand hotarrile de fond nu pot fi atacate cu apel cauza poate parcurge doar judecarea in recurs. Executarea
hotararilor este faza obligatorie a procesului penal care incepe odata cu ramanarea definitiva a hot judecatoresti si
2. Determinaţi competenţa subiecţilor oficiali în asigurarea respectării termenului rezonabil al procesului penal
cuprinde acrivitatile instantei de punere in aplicare a acestora sau solutioneaza anume chesiuni privind amanarea sentintei
Respectarea termenului rezonabil la urmarirea penala se asigura de catre procuror, iar la judecarea cauzei de catre
cum ar fi eliberarea de pedeapsa din cauza bolii solutioneaza cazuril de stingere si reabilitare inainte e termen. Fazele
instanta repsectiva. Procurorul concomitent cu confirmarea pornirii urmaririi penale, fixeaza termenul de urmarire in
facultative - examinarea in Urma exercitari cailor ordinare de atac (apel recurs) si cailor extraordinare de atac (recursul in
cauza respectiva. Termenul stabilit de catre procuror este obligatoriu pentru ofiterul de urmarire penala si poate fi
anulare si revizuirea procesului.
prelungit la solicitarea acestuia. Of inainteaza un demers in acest sens si il prezinta procurorului inainte de expirarea
termenului fixat. Verificarea respectarii termenului rezonabil se efectuiaza de instanta de judecata ierarhic superioara in
procesul judecarii cauzei in cadrul cailor ordinare si extraordinare de atac. Conf CPP instanta in cazul cand constata ca s- 14. Stabiliti coraportul dintre forma procesual penali si garan(ille procesuale Forma procesual penala reprezinta
a incalcat acest drept inculpatului are dreptul sa examineze posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept recompensa conditile stabilite de legea procesual penala in baza carora se desfasoara procesul penal in general si se adopta hotarari in
pentru aceste incalcari. Prin stipularea prezenţei necesare a motivelor rezonabile de a presupune că persoana privată de cauza, In RM formele procesual penale sunt forma generale - este prevazuta de lege pentru majoritateaabsoluta a cauzelor
libertate a comis o infracţine, garantează temeinicia acestei măsuri şi caracterul său nearbitrar. penale ca tendinta a unificarii procedurii penale. Forma generala presupune efectuarea actiunilor procesuale in baza
regulitor general procesuale in baza regulitor unice si parcurgerea tuturor fazelor obliggatorii ale procesului penal .
Formele speciale sunt prevazute pentru anumite categori de cauze penale care pot ii clasiticate in forme speciale ce se
4. Clasificaţi temeiurile reţinerii persoanei în procesul penal Temeiurile retinerii persoanei sunt : - Daca acesta a fost
desfasoara sub aspectul regulilor generale procesuale cu unele exceptii, determinate de particularitatile cauzei si in forme
prins in flagrant – in momentul savirsit\rii infractiunii sau imediat dupa savarsire. Temei ce apare inainte de inceperea
speciale, unde lipsesc faze procesuale. De ex. Procedura unmariri si judecare a unor infractiuni flagrante, in prinvind
urmariiri penale dar prin forta juridica a probelor prin care se constata infractiunea lagranta necesitatea retinerii este
infractiunilor savarsite de persoane juridice, cu elemente de extranietate. Garantiile procesuale sunt mijloace ce asigura
justificata odata cu declansarea urmariiri penale. Legea nu prevede expres retinerea dar este lasata la latitudinea organului
realizarea dpreturilor si obligatitior prevazute de lege tuturor subiectelor in procesul penal. Garantiile procesuuale privind
de UP insa de regula acesta este adus pentru constatatea identitati si imprejurarilor. - Daca martorul ocular inclusiv partea
realizarea scopului procesualui penal sunt Urmatoarele: - Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau
vatamata vor indica direct ca anume aceasta persoana a savarsit infractiunea – prin actiunile urmaririi penale, l audiere
hotararior instantei de judecata in legatura eu desfasurarea procesului penal; - Atributile organului de urmarire penala de
sau prezentare spre recunoastere in cazul cand urmarirea penala este pornita sau in urma unor actiuni de investigatie
a retine persona timp de 72 de ore fara mandatul instantei de judecata, precum si posibilitatea acestora de a aplica si alte
operativa. - Daca pe corpul persoanei sau pe hainele acesteia la domiciliu ori in unitatea de trasnport vor fi descoperite
masuri procesuale, Atributile organului de urmarire penala de a cita si a asculta orice persoana in calitate de martor;
urme evidente ale infractiunii – date obtinute la cercetarea la fata locului, perchezitia examinarea corporala controlul
Atributile procurorului de a sanctiona efectuarea unor actiuni de unnarire penala ce limiteaza dreptul de parasi localitatea
mijloacelor de trasnport se constata urme evidente ale infractiunii - Alte circumstante care servesc temei pentru o
Reglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea obligatilor preocesuale de catre unii participanti. Garantiile
banuiala rezonabila ca aceasta persoana a savarsit infractiunea numai daca a incercat sa se ascunda sau daca nu are loc de
procesuale privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei sunt urmatosrele: Obligati le organelor ce
trai permanent ori nu i s-a putut constata identitatea – obtinute in urma actiunilor de urmarire penala sau de investigatie
destasoara procesul penal de a instima participantii despre drepturile procesuale si de a asigura realizarea acestera;
operativa, forta probanta a acestora fiind intarita prin imprejurarile mentionate. - Daca exista temeiuri rezonabile de a
Cercetarea circumstantelor cauzei sub toate aspectele colplet si obiectiv; Obbligatia de a emite hotarari legale, intemeiate
presupune ca banuitul se va sustrage de la urmarirea penala va impiedica aflarea adevarului sau va savarsi alte
si motivate, Anularea orgdonantelor ilegale precum si repunderea in drepturi ale persoanelor lezate; Antiarea hotararilor
infractiuni.- pedeapsa mai mare de un an ( o alta norma alternativa)
ilegale ale organelor de urmarire penala: Dreptul de a avea aparator, Dreptul de atacare a hotararile instaintelor de
judecata
5. Descrieţi procedura constituirii persoanei ca parte vătămată în procesul penal Persoana fizica sau juridica careia
prin infractiunie i s-a cauzat un prejudiciu moral, fizic sau material poate avea calitatea de parte vatamata. Organul de
15. Identificati felurile nulltatli actelor procedurale . Încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea
urmarire penala si procurorul au obligatia de a chema victima si de a- explica dreptul de a se constitui in calitate de parte
procesului penal atrage nulitatea actului procedural în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce
vatamata . Despre recunoasterea in calitate de parte vatamata OUP emote oordonanta. Se impune necesitatea
nu poate fi înlăturată prin anularea actului . Nulitatile pot fi clasificate avand in vedere diferite criteril, cum sunt modul de
recunoasterii partii vatamate imediat ce s-a constatat faptul cauzarii daunei morale fizice sau materiale. Partea vatamata
exprimare in norma jurídica, limitele consecintelor, modul de aplicare, efectele si altele a) Nulitati exprese si nuilitati
poate fi recunoscuta pe toata durata urmaririi penale nu si in faza judecarii. Despre recunoasterea in calitate de parte
virtuale cele dintii sunt prevezute de lege si cele din urma decurg din reglementare generala b) Nulitati absolute si nulitati
vatamata trebuie neaparat instiintata persoanala. Explicate drepturile si obligatiile fapt ce se cere mentionat in
relative, primele pot fi invocate oridine in cursul procesului penal chiar din oficiu, nulitatile relative pot fi invocate doar
ordonanta.In calitatea sa de parte aparariise bucura de anumite drepturi procesuale in exclusivitate si anume de dreptul de
in timp util de catre cel interesat care trebuie sa faca dovada uner vatamari Nulitati totale si nulitati partiale, dupa cum
a participa ca parte in orice proces penal fara nici o limitare. Nu poate fi acordara drepturi de parte vatamata persoanei
anularea priveste intreg actul viciat sau numai o parte din acesta.
care prin fapte ilicite sau amorale adeterminatsavarsirea infractiunii.

6. Clasificaţi garanţiile accesului liber la justiţie al părţii vătămate Drept garantii procesuale putem mentiona faptul
ca partea vatamata are dreptul sa faca declaratii, sa ia cunostinta cu procesele verbale, sa ia cunostinta cu materialele
cauzei, sa participe in sedinta de judecata, sa ceara recuzarea..sa participe la judecarea cauzei sa exercite cai de atac sa fie
reprezentata de un avocat ales sau avocat care acorda asisteta juridica garantata de stat. Drept garantii procesuale in
vederea realizarii acestui principiu sunt: - Cazurile de incompatibilitate - Nimeni nu este obligat sa dovedeasca
nevinovatia sa - Neadmiterea datelor obtinute prin aplicarea violentei, amenintarilor, sau altor mijloace de constrag\ngere
prin violarea dr si liber - Nici o proba nu are valoare dinainte stabilita
7. Determinati cerintele de admisibilitate a proceselor verbale ca mijloc de proba Probele sint elemente de fapt
dobindite in modul stabilit de prezentul cod, care servese la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii, la
identificarea faptuitorului, la constatarea vinovatiei, precum si la stabilirea altor imprejurari importante pentru justa
solutionare a cauzei. Pentru ca o proba sa fie admisibila ca trebuie sa intruneasca anumite conditii, si anume Subiectul
care o administreaza - doar ofiterul de urarile si procurorul administreaza proble in acuzare. Organul de constatate are dr
de adm problelor intr-o perioada relativ scurta (24h) Mijlocul prin care se administreaza probele trebuie sa fic prevezaut
in art 93 CPP Procedura cuvenita - respectarca procedurii cuvenite O cerinta obligatoric de adminisbilitate a procesclor
verbale ale actiunilor procesuale in calitate de mijloc de prova este corespunderca lor eu prevederile CPP care
reglementeaza Procesul-verbal al sedintei de judecatã si Procesul-verbal privind actinea de urmarire penala Procesele-
verbale ale actiunilor procesuale, intomite conform prevederilor prezentului cod. constituie mijloace de proba in cazul in
care ele confirma circumstantele constatate in cadrul cercetarii la fata locului, perchezitici corporale, a domiciliului,
ridicarii obiectelor, documentelor, luarii de probe pentru expertiza judiciara, declaratiei orale despre o infractiune.
prezentari pentru recunoastere. exhumari cadavrului, verificarii declaratiilor la fata locului, reconstituirii faptei. efectuari
masurilor speciale de investigatii si al altor procedee probatorii. Procesul-verbal privind actiunea de urmarire penala se
intocmeste in timpul etectuarii acestei actiuni sau imediat dupã terminarea ei de catre persoana care efectueaza urmarirca
penalã.
9 Identifica|I sublectll procesului penal carora li se aplici libertates de marturisire impotriva sa In procesul penal
nimeni nu poate fi olbigat sa depuna declaratii impotriva rudelor sale apropaite a sotului, sotiei logodniculur legodnicei.
Libertatea de a marturisi impotriva sa si a-si recunoaste vinovatia Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa
sau impotriva rudelor sale apropiate, ale sotului, sotiei, logodnicului, logodnicei sau sa-si recunoasca vinovatie. Persoana
este in drept sa refuize de a face asemenea declaratii si nu poate fi trasa la raspundere pentru aceasta. In general
beneficiar al dreptului de a pastra tacerea este persoana acuzata. Dar acesta se aplica si in privinja persoanelor audiate in
calitate de martor, atunci cind acestora li se adreseaza intrebari care le pun in situatia de a se autoacuza prin raspunsurile
ce ar urma sã fie date, ele au dreptul de a nu raspunde, invocind dreptul de a nu se autoincrimina. Dreptul la täcere poate
fi 22 considerat ca o protectie, o garantie care se fondeaza pe dreptul la un proces echitabil. In jurisprudenta CIEDO se
considera ca acest drept, care nu este garantat in mod formal de Convenie, constitue o garanjie acordata acuzatilor in
numele dreptului In un proces echirabil, al dreptului la libertate si demnitate umana,
10.Determinati garantille exercitirll libertäfll de mãrturisire impotriva sa in cadrul procedccior probatoril dreptul
pentru orice acuzat in mod autonom de a pastra tacerea si nu a incerca sa contribuie la propria inciminare Statutul curtii
penale intemationale persoana nu poate fi constransa sa se autoincrimineze sau sa se declare vinovata nu este posibil
aplicarea constringerii saul metodelor abuzive din partea organcior pentru recunoastere adevarulu -principitl nevinovatiei
Plenul CSJ - invinuitul nu poate fi silit sa maruriseasca impotriva sa insasi sau sa se recunoasca vinovat. Exercitarea acei
dreptu nu poate fi considerat in detrimentul sau.
12 Clasificati temelurile încetării de drept a arestării preventive. Arestarea preventivă constă în deținerea
invinuitului , inculpatului în stare de arest în locurile și condițiile prevăzute de lege . La expirarea termenelor prevazute
de lege ori stabilite de organul de urmarire penala sau instanta daca nu a fost prelungita in conformitatea cu legea -
expirarea 10 zile ( art 307) sau 30 zile in caz ca aceasta nu a fost prelungita pe o perioada de 6 sau 12 luni. In caz de
scoatere a persoanei de sub urmarirea penala, de incetarea a procesului penal sau de achitare a persoanei - in aceste cazuri
mentinerea masuri procesuale este inadmisibila datorita faptului ca a fost reabilitat sau absolvit de raspundere penala 3. In
caz de punere in executare a sentintei daca se condamna la pedeapsa eu inchisoarea este evident ca masura arestarii
preventive se apuizeaza. Masura privativa de libertate inceteaza de drept si in cazul adoptari sentintei de condamnare cu
aplicarea pedepsei neprivative de libertate.
18. Clasilicati garantille dreptulul la aparare a învinuitului. Învinuitul este persoana fizică de care s-a emis în
conformitate cu prevederile codului. Garantata chiar de cpp prin asigurea dr la parare a oricui, si garantarea de a ase apara
singur sau de un avocat ales sau din parte statului, a, cedo garanteaza prin art 6 si anume sa tie informat, in termenul cel
mai scurt, intr-o limba pe care o infelege s in mod amanunfit, despre natura si cauza acuzafiei aduse impotriva sa b. sa
dispuna de timpul si de inlesnirite necesare pregatirii apararii sale; c. sã se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator
ales de el si, dacã nu dispune de mijloacele necesare remunerari unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din
oficiu, atunci cand interesele justifiei o cer; d. sã audieze sau si solicite audierea martorilor acuzari si sã obtina citarea si
audierea martorilor apararii in aceleasi condijii ca si martori acuzarii; e. sa fie asistat gratuit de un interpret, daca nu
intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere.
16. Determinati sublectil procesulut penal competenti sa constate nulitates actulul procedural Nulitatea nu opereaza
automat, pentru a constata acest fapt se cere sa fie invocata din oficiu in anumite cazuri sau de partile interesate in toate
cazurile. Inovacrea nulitati se face de catre cel interesati prin intermediul cereril, plangerii sau cailor ordinare si
extraordinare de tac, indiccindu-se o exceptie de nulitate. Organul de urmarire penala, judecatorul de instructie si instanta
de judecata in fata carorra se invoca nulitatea trebuie sa constatete daca sunt intomite conditiile privind nulitatea si sa
dispuna anularea actului procedural cu refacerea acestuia sau fara refacere dupa caz refacerea actului fara anularea
acestuia. Organul de urmarire penala, judecatorul de instructie si instanta de judecata in fata carora se invoca nulitatea
trebuie sa constate daca sunt intrunite conditile privind nulitatea si sa dispuune anularea actului eu refacerea acestuia sau
fara refacere. Procurorul in faza urmariri controland legalitates actiunilor procesuale efectuate de oup anuleaza
ordonantele si procesele-verbale legale sau restitue dosarele penale organului de urmarire penala cu indicatii in seris
privind refacerea anumitor acte procedural
17. Determinati actele procedurale prin care se recunoaste calitatea de banuitin procesul penal. Banuitul este
persoana fizica fata de care exista anumite probe ca a savisit o infractiune pina la punerea ei sub învinuire . Persoana
poate fi recunoscuta în calitate de bănuit prin următoarele acte procedurale - proces verbal de reținere , ordonanță sau
încheiere de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate - ordonanță de recunoaștere a persoanei în calitate
de bănuit.
20. Delimitati erorlle materiale de omisi unfle vadite in actele procedurale penale . Brorile materiale evidente din
cuprinsul unui act procedural se corecteaza de insusi organul de urmarire penalã, de judecatoril de instrucie sau de
instanta de judecatà care a intoomit actul, la cererea celui interesat or din oficiu. La corectarea erorilor materiale, partile
pot fi chemate spre a da explicatii. Despre corectarea efectata, organil de urmarire penala intocmeste un proces verbal, iar
judecatorul de instructie sau instanta de judecata = o incheiere, facindu-se mentiune si la sfirsitul actului corectat.
Inlaturarea unor omisiuni vadite se aplica cazil in care organul de umarire penala, julecatori de instructe sau instanta de
judecata, ca urmare a unei omisiuni vadite, nu s-a pronunfat asupra sumelor pretinse de marlori, experti, interpreti,
traducatori, aparatori, asupra restitirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicarii masurilor asiguratori, precum si a altor
masuri. Omisiunea vadita se deosebeste de eroarea materiala intrucit nu presupune consemnarea gresita a unor date in
cuprinsul actului procedural ci absenta unor mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda actul procedural in mod obligatorit,
mentiunt care privese solutionarea de catre organul juridicar a unor aspecte legate de rezolvarea cauzei. Inlaturarea
omisiunilor se face cu intocmirea procesului verbal iar de catre instanta prin incheiere care se anexeaza la hotararile
respective. Find imminate totodata in copie partilor interesate.
21.Stabiliți coraportul intre competenta functionala si cea materiala a Instantelor de judecata Competenta
functionala - este determinata de aributile specifice conferite de lege instantelor judecatoresti. Adica competenta
functionala este criteriul care diferentiaza organele judecatorest sub aspectul functior lor in procesul penal si sub aspectul
atributilor generale pe care acestea le au de indeplinit. Anumite organe judeca cauza in prima instanta, altele in apel si in
recus. Judecatorile doar in prima instanta dar exista cazuri cand o antimitaa clivitate este data in competenta functionala a
unui singur organ de ex judecarea recursulu in anulare - CSJ. Exista unele organe care nu realizeaza decat unele forme
procesuale, dupa cum sunt cazuri cand o antimita activitate este data in competenta functionala exclusiva numai unti
singur organ Astfel competenta functionala este criteriul care di ferentiaza organele judecatoresti sub aspectul functiilor
lor in procesul penal si sub aspectul atributiiior generale pe care aceastea le au de indeplinit in acest cadru. Competenta
materiala - este determinata de obiectul cauzei penale, adica de faptul juridic care a produs acest conflict Prin competenta
materiale se intelege criteriul eu ajutorul caruia se stabileste care dintre instantele judecatoresti de grade diferite pot
instumenta anumite categori de cauze penale. Criterile ce se au in vedere pot fi natura si gravitatea infractiunii ori
complexitatea cauzei. Judecatorile - toate infractiunile prev de ps a CP, curtea de apel - infractiunile judecate in prima
instanta
23. Clasificați temeiurile aplicării principiului dreptulul de a nu fi urmarit judecat sau pedepsit de mai multe ori
(non bis In Idem) . Nimeni nu poate fi urmărit penal sau judecat pentru săvârșirea faptei penale cu privire la care a fost
emisă o ordonanță de încetare a urmăririi penale de scoatere a persoanei de sub urmărire penală . Pentru realizarea acestui
principiu prevede ca unmarirea penala nu poate fi porita, iar daca a fost pronita nu poate fi efectuata si va inceta in
cazurile in care: In privinta unei persoane exista o hotarare judecatoreasca defimitiva in legatura ou aceiasi acuzatie sau
prin care s-a constatat imposibilitate urmarii penale in aceleasi temeiuri In privinta unei persoane deja exista o hotarare
neanulata de incepere a umrarii penale sau de incetare a urmarii penale pe aceleasi acuzatii. Reluarea urmariir penale are
loc in cazul faptelor noi, recent descoperite sau in cazul descoperiri unti viciu fundamental.
24. Caracteriza proprietafile esentiale a le probelor Pentru ca datele de fapt sa tie recuinoscute drept probe ele trebuie
sa discupa de anumite proprietati juridice care sunt admisibilitatea pertinenta, concludenta si utilitatea. Admisibilitatea -
asigura calitatea procesuala a probei,pentru ca o proba sa fie pertinenta ea trebuie sa intruneasca anumite conditii, sa fie
administrata de un subiect competent, mijlocul prin care este obtinuta sa fie prev in art 93 CPP si sa fie obtinuta printr-o
procedura legala. O regula este pomul frucrului otravit - proba se considera inadmisibila daca este obtinuta din alta proba
cu incalcarea proceduri. In procesil penal nu pot fi admise ca probe și se exclud din dosar , nu pot și prezentate instanței
datele care au fost obținute prin aplicarea violenței, amenințarii sau a altor mijloace de constrângere, prin violarea
drepturilor liberați-i persoanei 2) prin încălcării dreptului la aparare al banuitului , invinuitului inculpatului , părții
vătămate , martorului
25. Clasifleati elementele oblectulul probatoriului Obiectul probatoriului consta din ansamblul de imprejurari si fapte
de o importanta juridica care urmeaza a fi stabilite in scopul rezolvarii cauzei penale. Faptele si imprejurarile: 1. Faptele
care se refera la existenta elementului infractiunii, precum si cauzele care inlatura caracterul penal al fapter. 2.
Circumstante care atenueaza sau agraveaza raspunderea faptuitorului. 3.date personale privind inculpatul și victima
4.caracterul și mărimea daunei cauzate 5. Existenta bunurilor utilizate pentru savirsirea infractiunii sau dobindirea prin
infractiune, indiferent de faptul, cui i-au fost transmise. 6. Toate circumstantele relevante la stabilirea pedepsei. Obiectul
general al probatorului consta din toate aceste imprejurari mentionate mai sus. in situatia in care sint atrasi la raspundere
penalã minorii, volumul obiectului probatoriului se largeste, utilizindu-se aici si alte Circumstante: Vista minorulu.2.
Condifile in care trieste si este educat. 3. Gradul de dezvoltare intelectuala volitiva si psthologica. 4. Caracterul si
temperamentul. S. Interesele si necesitagile lui. 6. Influenta adultilor sau a altor minori asupra sa. 7.Cauzele si condifile
care au contribuit la savirsirea infractunii. Aceste circumstante prevazute, constitue obiecmi special al probatoriului.
Pentru stabilirea imprejurarilor care constitue obiectul probatoriului, sint cercetate si alte imprejurari care sint legate de
primele. Exemplu: pentru a stabili persoana care a savirsit un omor, e necesar de a constata unde a pastrat arma. Deci,
este imposibil de a stabili anticipat, pentru fiecare caz concret, tonte imprejurarile care pot aves o importanja pentru
solutionarea catizei penale. Toate aceste imprejurari auxiliare, care ajuta la constatarea imprejurarilor de importanta
majora sint numite intermediare accesorii sau auxiliare. Pentru stabilirea obiectului probatoriului precum si alte
imprejurari care au importanta pentru cauza penala, trebuie sa fie administrate probe necesare si suficiente, aceasta
activitate tiind realizata de catre persoana competenta
26. Caracterizat formele competentel Instantelor judecatoresti in procesul penal Competenta functionala - este
determinata de aributile specifice conferite de lege instantelor judecatoresti Adica competenta functionala este criteriul
care diferentiaza organele judecatoresti sub aspectul functilor lor in procesul penal si sub aspectul atributilor generale pe
care acestea le au de indeplinit. Anumite organe judeca calza in prima instanta, altele in apel si in recus. Judecatoriile
doar in prima instanta dar exista cazuri cand o anumitaa ctivitate este data in competenta functionala a unui singur organ
de ex judecarea recursului in anulare - CSJ, Exista unele organe care nut realizeaza decat unele forme procesuale, dupa
cum sunt cazuri cand o antimita activitate este data in competenta functionala exelusiva numai inui singur organ. Astrel
competenta functionala este criteriul care diferentiaza organele judecatoresti sub aspectul functiilor lor in procesul penal
si sub aspectul atributitior generale pe care aceastea le au de indeplinit in acest cadru. Competenta materiala - este
determinata de obiectul cauzei penale, adica de faptul juridio care a produs acest conflict Prin competenta materiale se
intelege criteriul ou ajutorul caria se stabileste care dintre instantele judecatoresti de grade diferite pot instumenta
anumite categorii de cauze penale. Criterite ce se au in vedere pot i natura si gravitatea infractiunii ori complexitatea
cauzei. Judecatoriile = toate infractiunile prev de ps a CP,curtea de apel - infractiunite judecate in prima instanta
Competenta teritoriala - a solutiona cauza in raport cu raza teritoriala in care instanta isi exercita functile. pentru
infractiune savarsite in tara- locul unde s-a savarsit intractinea, daca nu se cunoaste locui- locul unde a fost săv ârșita ,
locul de trai al inculpatului . Cauză penală se judecă în instanță în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea
Competenta personala - in funetie de calitatea persosnei, inculpat presedintele rm - CSJ.
28. Descrieti procedura aplicații garanției personale/ a unei organizații . Garanția personală constă în angajamentul
în scris pe care persoanele și-l iau în schimbul ca prin autoritatea lor și suma bănească depusă garantează comportamentul
bănuit , învinuit , inculpat inclusiv respectarea ordinii publice și prezentarea lui când va fi citat de organul de urmărire
penală sau de instanța de judecată. Numărul garanțiilor nu poate fi mai mic de 2 și mai mare de 5 . La prezentarea în scris
a garanției fiecare garant concomitent depune la contul de depozit al procuraturii sau a instanței de judecată o sumă
bănească de la 50 - 300 unități convenționale . Procurorul sau instanta stabilind ca garantul este demn de încredere și
banuitul invin, sau inculp, ii poate fi aplicata garantia personala decide aplicarea unei asemenea masuri prevedive
facindu-i cunoscute garantului esenta cauzei si obligatiile lui. Dupa aceasta garantul sustine solicitarea sa sau o retrage,
fapt consemnat in procesul-verbal. Totodata in p-v se mentioneaza faptul ca invinuit sau inculpatul este de acord sa i se
aplice accasta masura precum si faptul ca a luat cunsotinta de consecintele nerespectari obligatitior procesuale ce rezulta
din aceasta masura. P-v trebui semnat si de catre acesta, la solutionarea cereri de acondare a garantici de catre procuror
sau instanta se stabileste suma catre trebuie depusa de fiecare garant. Dupa prezentarea dovezii de catre garanti a sumei
depuse procurorul sau instanta intocmese ordonanta sau inheierea de aplicare a acestei masuri, inminind o cipiei
incivnuitulu actul respectiv.
29. Clasillcati conditille inlocuirll arestärll preventive cu liberarea provizorle pe cautlune Liberarea provizorie a
persoaner arestate preventiv poate li acordata in cazul in care este asigurata repararea prejudiciului cauzat de infractitine
si s-a depus cautiune stabilita de judecatorul de instructie sau de catre instanta, daca a fost savarsita o infractitine din
impreundenta ori pedeapsa nu depaseste 25 ani. Conditia este realizata sin in cazul in care prejudiciul este reparat sau nu
exista sau nu s-a inaintat actiune civila. In cazul cand exista prejudicu dar nu este inaintata actiune civila judecatorul de
instructie sau instanta va instiinta Victima sau partea vatamaa despre examinarea cerererli in sensul daca acestea nu au
pretentii materiale fata de invinuit.Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda invinuitului inculpatului in cazul
in care exista date ca el va săvârși o alta infracțiune va încerca să influențeze asupra martorilor sau să distrugă mijloacele
de probă să se ascundă de organul de urmărire penală de procuror . Măsura poate fi dispusă pe un termen de cel mult 12
luni de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 12 ani
30. Defini ( Institutia de clinărli de competenti Declinarea de compententa reprezinta o institue prin care se realizeaza
autocontroll asupra competentei de judecata, masura care se efectuaiaza din oficiu sau la cerere. Instanta de jud care
stabileste ca nu are competenta trebuie sa determine in acelasi timp cui ii revine aceasta. Aceasta poate fi determinata de
competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanes precum si de competenta teritoriala
31. Comparati procedura solutionarilo conflictulul d competenta cu cea a stramutarii cauzei penale Conflicul de
competență- când două sau mai multe instanțe de consideră competente de a judeca aceeași cauză (conflict pozitiv de
competență ) ori își declină competența (conflict negativ ) conflictul se soluționează de instanța ierarhic superioară
comună și este sesizată în caz de conflict pozitiv . Sesizarea se face de părțile în proces . Pina la soluționarea conflictului
pozitiv de competenta, procedura so suspenda, Instanța care ultima sa declarat competenta or ultima sia declinat
competența efectuează actele si ia în măsurile ce nu suferă amânare . Instanta ierarhic superioară comuna
soluționează.conflictul de comperenta conform regulilor pentru prima Instanta. In toate cazurile, termenul de soluționare
a Conflictului de compentența nu va depasi 7 Zile de la data înregistrării cauzei în instanța ierarhic superioară .Spre
deosebire de stramutarea cauzei, conflictul de competenta apare atunci cind dous sau mai muite instante isi recunose
concomitent competenta sa solutioneze o cauza penala sau cand doua sau mai multe instante isi declina competenta
reciproc, pe can la stramutare exista suspiciuni colective intemeiate care ar putea naste suspiciuni privind obiectivitatea si
impratialitatea organulni judiciar. Mai mult decat atat stramutarea se poate cere de catre presedintele instantei sau de
catre parti. In cazul conflictului de competenta judecata se suspenda pe cand la stramutare judecarea cauzei nu sufera
suspendare
32 Descrieti procedura erecturIl examinirl corporale in procedura penala. Organul de urmărire penală are dreptul să
efectueze examinarea corporală a banuitului , învinuit , inculpat , martorului sau părții vătămate cu consimțământul
acestora sau în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală cu autorizarea judecătorului de instrucție pentru
a constata dacă pe corpul acestora există urme ale infracțiunii sau semne . În caz de infracțiune flagrantă examinarea
corporală poate fi efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucție însă în termen de 24 de ore el trebuie să fie
informat despre acțiune efectuată
34. Identificaţi excepţiile de la principiul oficialităţii în procesul penal Intr-un sir de cazuri mentionate la art 176
urmarirea penala se porneste numai in baza plangerii prealabile ale victimei. In aceste cazuri procurorul poate porni
umrarirea penala numai daca victima din cazua incapacitatii sau capacitatii de exercitiu limitate a starii de neputinta sau a
dependetei fata de banuit sau din alte motive nu este in stare sa-si apere dr sale ligitime. In toata cazurile metnionate la art
176(1) este posibila impacarea partii vatamate cu banuitul invinuitul inclusiv si cazuril 109. Impacarea inclatura
raapunderea penala si rezulta in obligalia oup si a instantei de a inceta procesul daca aceasta indeplineste toate condtiiile.
Pornirea sau desfasurea de pe mai departe a up poate fi conditionata de retragerea imunitatilor anumitor persoane, in acest
caz principiul oficialitatii este conditionat de aceasta retragere.
33. Delimitaţi constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico legală de raportul de expertiză Expertiza judiciară este o
activitate ştiinţifico-practică şi constă în efectuarea de către expert, în scopul aflării adevărului, a unor cercetări privind
obiectele materiale, organismul uman, fenomenele şi procesele ce ar putea conţine informaţii importante despre
circumstanţele cauzelor examinate de organele de urmărire penală şi de instanţa judecătorească. Constatarea tehnico-
ştiinţifică şi medico-legală este o activitate efectuată de către specialist în cadrul acţiunii procesuale, sau de sine stătător,
pentru explicarea unor fapte sau circumstanţe ale cauzei cercetate. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-legală se
efectuează la ordonarea organului de urmărire penală, a instanţei judecătoreşti, a organului împuternicit să examineze
cazurile cu privire la contravenţiile administrative, precum şi la cererea persoanei fizice şi juridice.Constatarea tehnico-
stiintifica are un caracter de urgenta, fiind impusa de existenta unui pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de
schimbare a unor situatii de fapt Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala, desi enumerate ca mijloace
de proba în cuprinsul., sunt mai degraba procedee de probatiune, adica, "moduri de a opera asupra anumitor mijloace de
proba", în vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii" constatarea medicolegala se dispune în caz de moarte violenta,
de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau când este necesara o examinare corporala învinuitului ori
persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii. Mai mult decat atat in expertiza se
anexeaza corpuri delicte, probe fotografii , schite, deasemenea trebuie sa exista o argumentare in cazul neexplicarii
anumitor lucruri.
35.Comparaţi realizarea principiului oficialităţii la faza de urmărire penală cu acţiunea acestuia la faza de
judecată Pricnipiul oficialitatii exprima caracterul si importanta de stat a activitatii procesuale si penale. Dupa regula
generala procesul penal porneste de catre procuror. Din oficiu, fara a astepta vreo solicitare din partea unei parti sau altei
persoane interesate. Obligatia de a porni o urmarire penala atunci cand sunt temeiurile si motivele legale de a efectua
actini necesare pentru constatarea faptei penala si persoanei vinovate reiede din scopul si oup au obligatia de a pornest
areas sa penal, spinid printro ordonantă motivatã fie efectuarea urmaririi penale de catre alte organe de urmarire penalã,
fie exercitarea sa nemijlocita a urmaririi penale in conformitate cu prevederile prezentului cod, sau refuza pornirea
urmaririi penale, sau dispune încetarea urmaririi penale; La examinarea cauzei penale in instanta de judecata, procurorul
are urmatoarele atributii: 1) reprezint invinuirea in numele statului si prezinta in sedinta de judecata probele acuzarii; 2)
participa la examinarea probelor prezentate de partea aparari, modifica încadrarea juridica a infractiunii savirsite de,
dispune, printr-o ordonant, aducerea silita in instanta de judecata. Instanta de judecata insa efectuiaza aciunile procesuale
din oficiu in limitele competentei sale in afara de cazul cand prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea partilor.sa
anunte partile in privinta drepturilor pe care le au, dr de a cere administrarea unor probe noi sa intrebe partile daca au de
formutal cereri sau obiectii.
36. Descrieţi procedura înlocuirii măsurii arestării preventive Arestarea preventiva constitue o măsura exceptionalã si
se dispune doar atunci cind se demonstreaza cã alte măsuri nu sînt suficiente pentru a înlatura riscurile care justifica
aplicarea arestari. Arestarea preventiva poate fi aplicata in cazurile 1) învinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai
pe teritoriul Republicii Moldova;3) învinuitul, inculpatul a incalcat conditille altor masuri preventive aplicate n privinta
sa ori a incalcat ordonanta de protectie in cazul violentei în familie;4) exist probe suficiente asupra faptului că invinuitul,
inculpatul, aflindu-se in libertate, prezint un risc iminent pentru securitatea si ordinea publica. La solutionarea chestiunii
privind arestarea preventiva, judecatorul de instructie sau instanta de judecat are obligatia sã examineze prioritar
oportunitate aplicarii altor măsuri preventive, neprivative de libertate, apoi a celor alternative arestului preventive Daca in
timpul urmariirii penale s-au administrat proble in legatura cu faptele inculpatului si nu mai exista pericolul ca aceasta sa
sa darniceasca aflarea adevarului prin influentarea martorilor, inculpatul poate fi eliberat, inlocuindu-se masura arestarii
preventive cu acea a obligarii de a nu parasi localitatea. Inlocuirea masurii poate fi dispusa si in faza urmarii penale de
regula la cerere sau demers iar in faza judecarii cauzeri si din oficiu de catre instanta judecatoreasca. OUP daca constata
necesitatea inclouirii unei masuri preventive înaintează demers motivat procurorului
37. Determinaţi particularităţile aplicării măsurilor procesuale de constrângere faţă de minori La solutionarea
chestiunii privind aplicarea masurii preventive in privinta minorului, in fiecare caz se discuta in mod onbligatoriu
posibilitatea transmiterii lui sub supraveghere. Retinerea minorului precum si arestarea preventiva pot fi aplicate doar in
cazuri exceptionale, cand au fost savarsite infractiuni grave cu aplicarea violentei, deosebit de grave sau exceptional de
grave. Retinerea minorului nu poate depasi 24h . despre retinerea acestuia se institineaza imediat parintii sau alti
reprezentati legali ai monorului iar demersul privind arestarea preventiva se solutioneaza cu participarea obligatorie a
reprezentantului legal. Arestul nu poate depasi 4 luni si minorul pana la 14 ani nu poate fi supus aducerii silite.
42. Descrieţi procedura admiterii în proces a apărătorului Aparatorul este admis pentru participare in procesul penal
prin urma din cele doua modalitati - La invitatia banuitului, invinuitului, inculpatului, reprezentatului legat, adica
alegerea aparatorului poate fi facuta atat in cazul asistentei facultative cat si in cazul asistentei juridice onligatorii.
Aparatorul poate fi invitat si de alta persoane cum ar fi rudele cu respectarea unei conditii si anume consimtamintul
banuitului... de regula dupa semnarea contractului de asistenta juridica banuitul isi da acordul in forma scris ori printr-o
cere prin care solita admiterea aparatorului - La desemnarea de catre coordonatorul oficial al CNAJGS in cazul cererilo si
solicitarilor pentru acordare de asistenta juridica calificata. Cand prezenta unui aparator este una obligatorie iar banuitul
nu si-a ales nici unul sau la cerea acestuia oup sau instanta solicita desemnarea unui avocat
38. Descrieţi imunităţile şi privilegiile martorului în procesul penal Martorul este persoana citatã in aceasta calitate de
organul de urmarire penalã sau de instantã, precum si persoana care face declaratii, in modul prevazut de prezentul cod,
in calitate de martor. Intr-o opinie se considera ca imunitates martorului constã in interdictia de a asculta persoana in
calitate de martor, iar privilegiul martorului consta in dreptul persoanei de a nu depune declaratii. Potrivit altor opinii,
aceste doua notiuni semnifi cã aceleasi drepturi. S-a invocat si faptul ca imunitatea martoruluj se manifesta ca o derogare
de la anumite obligatii procesuale, fiind necesar de a o extinde si asupra victimelor. C.proc.pen.Nici o persoana nu poate
fi silita sa faca declaratii contrar intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate.persoanele care, din cauza defectelor fizice
sau psihice, nu sînt in stare sã înteleagä just imprejurarile care au importanta pentru cauza si sa faca referitor la ele
declaratii exacte si juste;
39. Delimitaţi statutul procesual al expertului de cel al specialistului In acest sens putem defini expertul ca fiind
persoana care are cunoştinţe de specialitate într-un domeniu al ştiinţei, tehnicii, artei şi care este abilitată oficial în calitate
de expert de a lămuri chestiuni care în procesul Judiciar necesită asemenea cunoştinţe. Expertul este persoana care
datorită calităţilor proprii şi a unei bogate experienţe, prin cunoştinţe ,şi priceperi vaste, are o indubitabilă abilitate într-un
anumit domeniu, dispunând astfel de o bază temeinică în vederea emiterii unei concluzii într-un anumit domeniu. În baza
cunoştinţelor sale de specialitate, el îşi formează convingeri proprii, desprinse de orice influenţă externă. Expertul este un
auxiliar al justiţiei, dar un consultant autorizat care ajută organul judiciar să lămurească împrejurări de fapt necesare
soluţionării cauzei. În acest sens, el trebuie să-şi îndeplinească misiunea solicitată, cu conştiinciozitate şi obiectivitate, să
dovedească un rol activ, constând în sesizarea tuturor problemelor ce trebuie clarificate în cauza respectivă. Conform
art.88 CPPRM expertul este persoana numită pentru a efectua investigaţii în cazurile prevăzute de prezentul cod, care nu
este interesată în rezultatele cauzei penale şi care, aplicînd cunoştinţele speciale din domeniul ştiinţei, tehnicii, artei şi din
alte domenii, prezintă rapoarte în baza acestora. Expertul nu poate fi numit sau în alt mod implicat în procesul penal ca
expert în probleme juridice. Conform articolului 87 CPP RM specialistul este persoana chemată pentru a participa la
efectuarea unei acţiuni procesuale în cazurile prevăzute de prezentul cod, care nu este interesată în rezultatele procesului
penal. Cererea organului de urmărire penală sau a instanţei cu privire la chemarea specialistului este obligatorie pentru
conducătorul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei în care activează specialistul. Specialistul trebuie să posede
suficiente cunoştinţe şi deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar organului de urmărire penală sau instanţei.
Opinia expusă de specialist nu substituie concluzia expertului. Specialistul nu poate fi numit sau în alt mod implicat în
procesul penal ca specialist în probleme juridice. Înainte de începerea acţiunii procesuale la care participă specialistul,
organul de urmărire penală sau instanţa stabileşte identitatea şi competenţa specialistului, domiciliul lui, precum şi în ce
relaţii se află el cu persoanele care participă la acţiunea respectivă, îi explică drepturile şi obligaţiile şi îl previne de
răspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-şi îndeplini obligaţiile. Aceasta se consemnează în procesulverbal al
acţiunii respective şi se certifică prin semnătura specialistului.
40. Determinaţi condiţiile exercitării acţiunii civile în procesul penal In primul rand este necesar ca procesul penal sa
fie declansat. In cazul cand nu este declansat, persoana vatamata poate inainta actiune doar intr-un proces civil. In cererea
de inaintare a actiunii se arata cauza penala in procedura careia urmeaza a fi inaintata cauza sine si catre cine inainteaza
actiunea, valoarea actiunii si cerinte de despagubire. Partea civila poate inainta actiunea civila atat in cadrul unui proces
civil cat si in cadrul unui proces penal. In cadrul procesului civil are dr de a inainta actiunea daca aceasta nu a intaint-o
intr-un proces penal precum si in cazul cand actiunea a ramas nesolutionata. Daca actiunea civila intentata in pr civil a
fost respinsa reclamantul nu mai are dr de a inainta aceiasi actiune si in cadrul procesului penal. Partea civila poate sa-si
retraga in orice moment al procesului penal actiunea dar numai tirziu de retragerea completului in camera de deliberare
pentru solutionarea in fond a cauzei. O data ce persoana a renuntat la despagubiri materiale ea nu mai poate reveni asupra
acestor revendicari in procesul penal. Cand lezeaza anumite dr instanta poate respinde renuntarea cerera de retragere a
actiunii civile.
41. Clasificaţi soluţiile instanţei la examinarea acţiunii civile în procesul penal Actinea civila in procesul penal se
intenteaza prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instantei de judecata, de catre persoanele fizice sau
juridice carora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (actiunea sau inactiunea) interzisa
de legea penala sau in legatura cu savirsirea acesteia. Persoanele fizice si juridice carora le-a fost cauzat prejudiciu
nemijlocit prin actiunile interzise de legea penala pot intenta o actiune civila privitor la despăgubire Admiterea totala sau
partiala a actiunii - Respingerea actiunii civile are loc in cazul cand in principiu nu se axclude posibilitatea acordari
despagubirilor civile dar instanta constata ca fapta nu a produs prejudicii materiale. Respingerea are loc si in cazul cand
nu s-a constata existenta faptei incriminate sau fapta nu a fost savarsita de faptuitor Instanta nu se pronunta asupra
actiunii civile daca inculpatul a fost achitat pentru ca nu sunt intrunite elementele infractiunii sau exista una din cauze
care inlatura caracterul penal al faptei .Instanta admite in principiu actiunea civila in cazuri exceptionale. stabilirea
exacsta a asumei despagubirilor datorate partii civile ar dura o anumita perioada. Se efectuaiza printr-o expertiva, fapt ce
ar putea prejudicia examinarea operativa a laturii penale. Persoana care nu a intentat actiunea civila in cadrul procesului
penal are dreptul de a intenta o asemenea actiune in ordinea proceduri civile. Daca actiunea civil intentata la instanta
civila a fost respinsa, reclamantul nu are dreptul de a intenta aceeasi actiune in cadrul procesului penal. Daca actiunea
civil a fost respinsa in cadrul procesului penal, reclamantul nu are dreptul sã intenteze aceeasi actiune in ordinea
procedurii civile.
43. Clasificaţi temeiurile de înlăturare a apărătorului din procesul penal a) Daca el se afla in relatii de rudenie sau in
relatii de dependenta personala cu persoana care a participat la urmarirea penala sau la judecarea cauzei b) Daca el a
participat in aceasta cauza in calitate de - Persoana care a efectuat urmarirea penala, adica a efectuat una dina ctiunile art
55, 57 - Procuror care a luat parte la desfasurarea procesului penal - Judecatorul care a judecat cauza in acest caz se are in
vedere nu numai judecatorul care a judecat cauza in prima instanta apel recurs, dar si jud de instructie care a asigurat
controlul judecatoresc in cursul urmarii penale. - Grefier, intrepret, traducator - Daca nu poate fi aparator in baza legii sau
sentintei de judecata Deasemenea drept motiv de inlaturare a avocatului este situatia cand justitiabilul are temeiuri reale
de ai pune la indoiala competenta, nu i s-au dat lamuriri aparatorul nu a avut intervenii in cursul procsului, fie i s-a pus la
indoiala onestitatea buna-credinta etc. Daca a acordat asistenta persoanei a caror intere sunt in contradicie cu persoana
care o apara, oris e afla in relatii de rudenie de prima.
54. Determinaţi cercul de subiecţi care pot dobândi calitatea de reprezentant în procesul penal Reprezentati in
procesul penal pot fi : victima, partea vatamata, partea civila, banuitul, invinuitul, inculpatul. Reprezentanti legali sunt
parintii , infietorii, tutotii sau curatorii. Documentele ce atesta imputernicirile parintilor si infietorilor sint pasaportul ,
certificat de nastere, certificatul de infiere. Tutorii si curatorii sint obligati sa prezinte oup , procurorului sau instantei
adeverinta de tutore sau curator. Daca nu poate fi atras un reprezentat legal mentionat, oup, procurorul sau instanta au
obligatia de a numi drept reprezentat legal autoritatea tutelara
44. Descrieţi modalităţile de calcul a termenelor substanţiale(privind reţinerea,arestarea preventivă,pedeapsa
închisorii ermene in procesul penal sint intervale de timp in cadrul carora sau dupã expirarea carora pot fi efectuate
actiuni procesuale conform prevederilor prezentului cod. Dacã o mãsura procesuala nu poate fi luata decît pe un termen
prevăzut de lege, expirarea acestuia impune incetarea efectului acestei masuri. Termenele stabilite de prezentul cod se
calculeaza pe ore, zile, luni si ani. La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna si anul indicate
in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazurile in care legea dispune altfel. Termenele calculate pe luni
sau pe ani expira la sfirsitul zilei respective a ultimei luni sau la sfirsitul zilei si lunii respective din ultimul an. Dacã
aceastã zi cade într-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acestei luni. Termenele substantiale
se calculeaza diferit de cele procedurale, la calcularea termenelor privind masurile preventive ora sau ziua de la care
incepe si la care se sfarseste termenul intra in durata acestora. Termenul de o luna daca incepe pe 14 februarie expira pe
14 martie. Un termen de 2 luni incepe de 31 iulie pana la 30 septembrie. Termenele retinerii de 72 ore care incepe
sambata la ora 10:00 expira marti la ora 10:00, un temne de arestare a banutitului de 10 zile daca incepe pe 15 decembrie
exprira pe 30 decembrie; In cazul cand legea prevede temenul masurarilor in luni, fiecare luna de considera de 30 zile.
46. Determinaţi excepţiile de la principiul secretului corespondenţei în procesul penal Sechestrul corespondentei
este permisa in cadrul procesului penal de investigare a unei infractiuni deosebit de grave sau exceptional de grave, curtea
permite cenzurarea corespondenta fara caracter juridic in cazul cand exista suspiciuni ca scrisorile contin corespondenta
unor detinuti periculosi despre unele practici comerciale sau alte aspecte asemanatoare. Se admite doar cu autorizarea
judecatorului de intructie i urma unui demers motivat din partea oup care se limiteaza la 6 luni cu obligarea jud de intr sa
informeze cel tarziu odata cu terminarea up persoanele ale caror convorbiri au fost interceptate.
48. Identificaţi mijloacele materiale de probă în procesul penal al RM Drept mijloace materiale de proba sunt
recunoscute - documentele, corpurile delicte, procesele-verbale, inregistrarile.Procesele-verbale ale actiunilor procesuale,
intocmite conform prevederilor prezentului cod, constituie mijloace de proba in cazul in care ele confirma circumstantele
constatate in cadrul cercetarii la fata locului, perchezitiei corporale, a domiciliului,ridicarii obiectelor, documentelor,
luării de probe pentru expertiza judiciara, declaratiei orale despre o infractiune, prezentrii pentru recunoastere, exhumarii
cadavrului, verificarii declaratilor la fata locului, reconstituiri faptei, efectuarii masurilor speciale de investigatii si al altor
procedee Corpuri delicte sînt recunoscute obiectele in cazul in care exist temeiuri de a presupune cã ele au servit la
savirsirea infractiunii, au pastrat asupra lor urmele actiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor actiuni, precum
si bani sau alte valori ori obiecte si documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infractiunii, constatarea
circumstantelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea invinuirii ori atenuarea raspunderii penale.
Corpurile delicte se anexeaza la dosar si se pastreaza in dosar. inregistrarile audio sau video, fotografile, mijloacele de
control tehnic, electronic, magnetic, optic si alti purtători de informatie tehnico-electronica, dobîndite in conditiile
prezentului cod, constituie mijloace de proba daca ele contin date sau indici temeinici privind pregătirea sau savirsirea
unei infractiuni si daca continutul lor contribuie la aflarea adevarului in cauza respectiva.
49. Determinaţi cerinţele speciale de admisibilitate a înregistrărilor audio-video în procesul penal Probele sint
elemente de fapt dobindite in modul stabilit de prezentul cod, care servese la constatarea existentei sau inexistentei
infractiunii, la identificarea faptuitorului, la constatarea vinovatiei, precum si la stabilirea altor imprejurari importante
pentru justa solutionare a cauzei. Pentru ca o proba sa fie admisibila ea trebuie sa intruneasca anumite conditii, si anume
Subiectul care o administreaza - doar ofiterul de urmarile si procurorul administreaza proble in acuzare. Organul de
constatate are dr de adm problelor intr-o perioada relativ scurta (24h) Mijlocul prin care se administreaza probele trebuie
sa fie prevezaut in art 93 CPP O cerinta fightone eaministare a procedur enite ale actiunilor procesuale in calitate de
mijloc de prova este corespunderea lor cu prevederile CPP care reglementeaza Inregistrarile audio sau video, fotografüile,
mijloacele de control tehnic, electronic, magnetic, optic si alti purtätori de informatie tehnico-electronica, dobîndite in
conditiile prezentului cod, constitue mijloace de probã dacã ele contin date sau indici temeinici privind pregătirea sau
săvirsirea unei infractiuni si dacã continutul lor contribuie la aflarea adevărului in cauza respectivă. Interceptarea se
efectuaiza in conf cu art 135-139 p. Mijloacele se anezeaza la dosar printr-o ordonanta acestea se pastreaza sigilate in
conditile in care ar fi exclusa posibilitate pierderii informatiei de catre alte persoane, multiplicarii onfo, inclusiv in conditi
care ar asigura mentinerea calitatii inregistrari pentru a fi cercetata.
50. Descrieţi sistemul izvoarelor dreptului procesual penal Prin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de
norme juridice obligatorii care in intregul lor sau aparte contin reglementari cu privire la desfasurarea procesului penal,
competenta instantelor de judecata, dr si oblig partilor si altor persoane participante la proces. Izvoarel edreptului
procesual penal se clasifica in 2 mari categorii: interne si externe Izvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM
care este legea suprema si nici o lege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica; Codul de
procedura penala; Legea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la
process, organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc Din izvoarele externe fac parte: tratatele
internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr omului si libertatilor fundamntale) In cazul judecarii
cauzelor instantele de judecata trebuie sa verifice daca legea sau actul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si
libertatile garantate de Conventie sint compatibile cu prevederile acesteia, in caz de incompatibilitate instnta va aplica
direct prevederile Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei RM se obliga sa respecte carta
ONU si tratatele la care este parte si sa-si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute ale dr
international
53. Comparaţii condiţiile reţinerii bănuitului cu cele stabilite pentru reţinerea învinuitului Constitue retinere
privarea persoanei de libertate, pe o perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 72 de ore. Conditiile ce se cer a fi
intrunite cumulativ pentru retinerea banuitului: Organul de urmarire penalã adopta o ordonanta de retinere a persoanei in
cazul in care probele administrate in cauza penală dau temei rezonabil de a presupune că ea a comis infractiunea si ca
persoana respectiva nu se afla in localitatea dat sau locul ei de aflare nu este cunoscut, sau dacã ea nu s-a prezentat fara
motive ntemeiate si nu a informat organul care a citat-o despre imposibilitatea prezentarii sale. Aceasta ordonanta este
obligatorie pentru executare de catre orice colaborator al organulti de urmarire penala sau al politie care va gasi bănuitul.
Existenta unei banuieli rezonabile ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala Infractiunea de care este banuita
persoana se pedepseste cu inchisoare pe un termen mai mare de un an Procesul penal sa fie declansat sau infractiunea sa
fie inregistrata Subiectul retinut intruneste unele conditii speciale
55.Comparati conditile retinerii banuitului cu cele stabilite pentru retinerea invinuitului Constitue retinere privarea
persoanei de libertate, pe o perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 72 de ore. Conditiile ce se cer a fi intrunite
cumulativ pentru retinerea banuitului: Organul de urmarire penalã adopta o ordonanta de retinere a persoanei in cazul in
care probele administrate in cauza penală dau temei rezonabil de a presupune că ea a comis infractiunea si ca persoana
respectiva nu se afla in localitatea dat sau locul ei de aflare nu este cunoscut, sau dacã ea nu s-a prezentat fara motive
ntemeiate si nu a informat organul care a citat-o despre imposibilitatea prezentarii sale. Aceasta ordonanta este
obligatorie pentru executare de catre orice colaborator al organulti de urmarire penala sau al politie care va gasi bănuitul.
Existenta unei banuieli rezonabile ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala Infractiunea de care este banuita
persoana se pedepseste cu inchisoare pe un termen mai mare de un an Procesul penal sa fie declansat sau infractiunea sa
fie inregistrata Subiectul retinut intruneste unele conditii special
56. Identificaţi mijloacele de probă în procesul penal al RM Mijloacele de proba pot fi considerate acele cai prin
intermediul carora datele de fapt care au o importanta in solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr-o cauza
penala. CPP enumera drept mijloace de proba : declaratiile banuitului, invinuitului, inculpatului, ale partii vatamate, partii
civile, partii civilmente responsabile, martorului, raportul de expertiza, corpurile delicte, procesele verbale privind
actiunile de urmarire penal si ale cercetarii judecatoresti, documentele, inregistrarile audio si vidieo, fotografiile,
constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale.
58. Descrieţi acţiunile de urmărire penală şi măsurile procesuale de constrângere care limitează inviolabilitatea
proprietăţii In cadrul procesului penal persoana poate fi privata de dreptul de a exercita elementele dr de proprietate prin
aplicarea sechestrului. Punerea sub sechestru a bunurilor, a valorilor materiale inclusiv si a conturilor sau depozitelor este
o masura procesuala de constrangere, care consta in inventarierea bunurilor materiale si interzicerea proprietarului sau
posesorului de a discupe de ele, iar in cazurile necesare de a se folosi de aceste bunuri. Scopul acestei masuri este de a a
asigura repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, actiune civila sau eventuala confiscare a bunurilor destinate
savarsirii infractiunii, folosite in acest scop sau rezultate din infractiune. Deasemenea in cazul procesului penal pot fi
private de proprietate persoanele ale caroro obiecte au fost recunoscute corpuri delicte. In caz de achitare sau scoatere de
sub urmarire penala contravaloarea acestora este achitata de catre stat.
60. Definiţi noţiunea de martor protejat Martor protejat – persoana in privinta caruia exista motive temeinice de a
considera ca viata, integritatea corporala sau libertatea acestuia ori a unei rude apropiate a lui sunt in pericol in legatura
cu declaratiile pe care acesta le va face intr-o cauza penala privind o infractiune grava, deosebit de grava sau exceptional
de grava si daca exista mijloace tehnice respective judecatorul de instructie sau dupa caz instanta dispune ca aceasta
persoana sa fie audiata fara a fi prezent fizic la locul unde se afla OUP sau in sala in care se desfasoara sedinta de
judecata, prin mijloacele tehnice prevazute de CPP ( intermediul unei teleconferinte cu circuit inchis cu imaginea si vocea
distorsionate)
61. Delimitaţi formele de audiere specială a martorului/ părţii vătămate de procedura generală a audierii Dacã
exista motive temeinice de a considera cã viafa, integritatea corporala sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a
lui sint in pericol in legatura cu declaratiile pe care acesta le face într-o cauza penalã privind o infractiune grava, deosebit
de grava sau exceptional de grava si dacã existã mijloacele tehnice respective, judectorul de instructie sau, dupa caz,
instanta poate admite ca martorul respectiv sa fie audiat fara a fi prezent fizic la locul unde se aflã organul de urmarire
penala sau in sala in care se desfãçoara sedinta de judecatã, prin intermediul mijloacelor tehnice prevazute in prezentul
artico!. Martorului audiat in conditiile prezentului articol i se permite sã comunice alta informatie despre identitatea sa
decît cea realã. Informatia despre identitatea reala a martorului si alte date relevante ce exprima legatura cauzalã dintre
fapta savîrsitã si martor se consemneaza de catre judecätorul de instructie intr-un proces-verbal separat care se pāstreaza
la sediul instantei respective in plic sigilat, în conditii de maxima sigurant a confidentialitatii. Audierea martorului minor
in virsta de pîna la 14 ani in cauzele penale privind infractiuni cu caracter sexual, privind traficul de copii sau violenta in
familie, precum si in alte cazuri in care interesele justitiei sau ale minorului o cer, in conditiile art. 109 alin. (5), se va
efectua de către judectorul de instructie in spatii special amenajate, dotate cu mijloace de înregistrare audio/video, prin
intermediul unui intervievator. Audierea minorului se va efectua in termene restrinse. Martorul minor si intervievatorul se
vor afla in camera de audiere separati de judectorul de instructie si de celelalte persoane participante la aceastã actiune
procesuala. In camera de vizualizare se vor afla judectorul de instructie, procurorul, apăratorul bănuitului Declaratile
martorului sînt date orale sau scrise, depuse de acesta în cadrul audierii in conditile prezentului cod, asupra oricăror
circumstante care urmeaza sã fie constatate in cauza, inclusiv asupra persoanei banuitului, invinuitului, inculpatului,
partii vatamate si relatiilor sale cu acestia. Martorii chemati in acecasi cauza. sint audiati fiecare separat, fara prezenta
altor martori. Persoana care efectuaza urmarirea penalã trebuie sã ia masuri ca martorii chemati in acecasi cauzã sã nu
poat comunica intre ei. Inainte de a incepe audierea martorului,
62. Descrieti procedura contestarii indicatiilor procurorului, de catre procurorul ierarhic inferior Procurorul este
persoana care, in limitele competentei sale, exercita sau, dupa caz, conduce in numele statului urmărirea penalã,
reprezintã invinuirea in instantă, exercita sau, dupa caz, conduce si alte atributii prevazute de prezentul cod. Procurorul
care participa la judecarea cauzei penale are functie de acuzator de stat. La exercitarea atributiilor sale in procesul penal,
procurorii trebuie sã se bucure de independentã functionala completà in realizarea atributiilor legale, fie ele penale sau
nepenale., el de asemenea executa indicatiile scrise ale procurorului ierarhie superior privind inlaturarea incalcarilor de
lege si omisiunilor admise la efectuarea si sau la conducerea urmaririi penale. Indicatiile date de catre procurorul ierarhic
superior pot fi contestate de procuror la procurorul general si adjunctii sai. Procurorul general si adjuncti sai decid asupra
constestarii prin ordonanta motivata in termen de cel mult 15 zile. Plângerea se adreseazä, in termen de 15 zile din
momentul efectuarii actiunii, inactiunii sau de când s-a luat cunostintă de act, procurorului ierarhic superior si se depune
fie direct la acesta, fie la procurorul care conduce sau exercità nemijlocit urmarirea penala. In cazul in care plângerea a
fost depusa la procurorul care conduce sau exercità nemijlocit urmarirea penalã, acesta este obligat sã o inainteze, in
termen de 48 de ore de la primirea ei, procurorului ierarhic superior impreuna cu explicatiile
93. Clasificaţi măsurile de protecţie aplicate victimelor violenţei în familie Instanta de judecata prin incheiere emite o
ordonanta de protectie prin care poate oferi protectie victimei, aplicind banuitului , invinuitului, inculpatului urmatoarele
masuri : - Obligarea de a parasi temporar locuinta comjuna ori de a sta departe de locuinta victimei, indiferent de dr de
proprietate asupra bunurilor - Obligarea de a sta departe de locul aflarii victimei, la o distanta ce ar asigura securitatea
victimei - Obligarea de nu contacta victima, copii acesteia, alte persoane dependente de ea - Interzicerea de a vizita locul
de munca si de trai al victimei - Limitarea dispunerii unilaterale de bunuri comune - Obligarea de a face un examen
medical privind starea psihica si dependenta de droguri sau aclool si daca exista avizul medical care confima aceasta
dependenta de a face tratament medical fortat de alcoolemie sau narcomanie - Obligarea de a participa la un program
special de tratament sau de consiliere daca o asemenea actiune este determinata de inst de jud ca fiind necesara pentru
reducere violentei sau disparitia ei - Interzicerea de a pastra si purta arma
63. Comparaţi competenţa procurorului cu cea a ofiţerului de urmărire penală Procurorul este persoana care, in
limitele competentei sale, exercita sau, dupã caz, conduce in numele statului urmarirea penala, reprezinta invinuirea in
instanta, exercita sau, dupã caz, conduce si alte atributii prevazute de prezentul cod. Procurorul care participa la judecarea
cauzei penale are functie de acuzator de stat. Ofiterul de urmarire penalã este persoana care, in numele statului, in limitele
competentei sale,efectueaza urmărirea penala in cauze penale si exercitã alte actiuni prevăzute expres de lege. Procurorul
este implicat la toate fazele procesului penal inclusiv cai extraordinare, inclusiv in demersul in temeiul legii. Indiferent de
functia care o indeplineste la urmarirea penala procurorul are anumite functii caracteristice in exclusivitate lui si anume
Privind urmarirea - toate formele de finalizare a urmaririi: prin incetare, scoatere de sub urmarire penala, clasare su
trimitere in instant Atributile procurorului in cadrul urmaririi penale: porneste urmarirea penalã, exercit nemijlocit
urmarirea penala, conduce personal urmarirea penala, anuleaza ordonantele legale, decide aplicarea masurii preventive,
inlatura persoana care efectueaza urmarirea penala dacã aceasta a încalcat legea Atributile procurorului in instanta de
judecata: reprezint invinuirea in numele statului, modifica incadrarea juridica a infractiunii, eclara apel sau, dupã caz,
recurs. La faza de judecata procurorul sustine invinuirea, este in drept sa modifice invinuirea participa in caile de atac,
avand drept sa atace cu apel. Recurs si cai extraordinare. Ofiterul de urmarire penalã are urmatoarele atributii: asigura
inregistrarea a sesizarii, poarta raspundere pentru efectuarea legala si la timp a urmariri penale; iteaza si audiaza persoane
in calitate de banuit, parte vătamat, martori; execut indicatiile scrise ale procurorului; prezinta, la cererea procurorului,
explicatii in scris;
64. Numiţi condiţiile speciale privind măsurile preventive aplicate faţă de minor i Transmiterea sub supraveghere a
minorului constă în asumarea în scris a obligaţiei de către unul din părinţi, tutore, curator sau de către o altă persoană
demnă de încredere, precum şi de către conducătorul instituţiei de învăţămînt speciale unde învaţă minorul, de a asigura
prezentarea acestuia, cînd va fi citat, la organul de urmărire penală sau la instanţă, precum şi de a contracara acţiunile
prevăzute la art.176 alin.(1).Pînă la transmiterea sub supraveghere a minorului, procurorul sau instanţa vor solicita de la
autoritatea tutelară informaţie despre persoanele cărora urmează să le fie transmis minorul sub supraveghere pentru a se
convinge că acestea sînt capabile să asigure supravegherea lui. Constatînd ca această măsură preventivă poate fi luată în
privinţa minorului, procurorul adoptă o ordonanţă, iar instanţa – o încheiere, de aplicare a acesteia. Transmiterea sub
supraveghere a minorului se face numai la cererea scrisă a persoanelor menţionate în alin.(1), care iau cunoştinţă de
fondul cauzei şi de obligaţiile lor, fapt ce se consemnează în procesul-verbalDacă persoana căreia i-a fost transmis sub
supraveghere minorul şi-a încălcat obligaţiile, ea poate fi supusă de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de către
instanţă unei amenzi judiciare
67. Clasificaţi condiţiile în care limitarea libertăţii în cadrul procesului penal este considerată legală Limitarea
libertatii este legala in cazul in care are loc in urma unei decizii luate de o instanta judecatoreasca , exceptie fiin cazurile
de retinere a persoanei care nu poate depasi termenul de 72 de ore. Privarea de libertate poate avea loc pe perioade strict
determinate de lege. Aceasta inseamna ca detentia sau prelungirea acesteia nu poate fi mandatata daca nu sunt
circumstate ce ar justifica-o. Persoanei trebuie sa i se aduca imediat la cunostinta drepturile sale si motivele pentru care a
r fi fos retinuta circumstantele faptei, in limba pe care o intelege in prezenta unui aparator ales sau care acorda asistenta
juridica garantata de stat. In termen de 3 ore p-v care se aduce la cunostinta persoanei retinute. Informatia furnizata
trebuie sa fie expusa intr-un limbaj inteles de toti, si nu in ultimul rand persoana retinuta trebuie tratata cu respectarea
demnitatii umane, ea nu poate fi supusa violentei, amenintarilor sau unor metode ce ar aduce atingere inviolabilitatii
persoanei sau ar afecta capacitatea de a lua decizii si a exprima opiniile.
68. Indicaţi procedeele probatorii prin care se dobândesc corpurile delicate Corpur delicte sint recuñoscute obiectele
in cazul in care exista temeiuri de a presupune ca ele au servit la săvirsirea infractiunii, au păstrat asupra lor urmele
actiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor actiuni, precum si bani sau alte valori ori obiecte si documente
care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infractiunii, constatarea circumstantelor, identificarea persoanelor vinovate
sau pentru respingerea invinuirii ori atenuarea răspunderii penale . Cercetarea la fata locului - In scopul descoperirii si
ridicarii urmelor infractiunii, a mijloacelor materiale de proba pentru a stabili circumstantele infractiunii ori alte
circumstante care au importantã pentru cauza, organul de urmărire penalã efectueazã cercetarea la fata locului a
terenurilor, incaperilor, obiectelor, documentelor, sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice,
animalelor, cadavrelor umane sau de animale. Perchezitia - Organul de urmarire penalã este n drept sã efectueze
perchezitie dacã din probele acumulate sau din materialele activitatii speciale de investigatii rezult o presupunere
rezonabila cã intr-o anumitã incapere ori într-un alt loc sau la o anumitã persoana se pot afla instrumente ce au fost
destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la savirsirea infractiunii, obiecte si valori dobindite de pe urma
infractiunii, precum si alte obiecte sau documente care ar putea avea importantã pentru cauza penala si care prin alte
procedee probatorii nu pot fi obtinute. perchezitia corporala - in cazul in care exista temeiuri de a efectua perchezipia sau
ridicarea in incaperi, reprezentantul organului de urmărire penală poate extrage obiecte si documente ce au importantä
pentru cauza care se aflã in hainele, in lucrurile sau pe corpul persoanei la care se efectueazã aceastã actiune de urmarire
penalã.
69. Determinaţi particularităţile percheziţiei în raport cu cercetarea la faţa locului In scopul descoperirii si ridicarii
urmelor infractiunii, a mijloacelor materiale de probã pentru a stabili circumstantele infractiunii ori alte circumstante care
au importantã pentru cauza, organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului a terenurilor, incaperilor,
obiectelor, documentelor, sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice, animalelor, cadavrelor
umane sau de animale. ercetarea la fata locului a încaperi sau a domiciliului se efectueaza cu acordul in scris al
proprietarului sau al posesorului ori, in lipsa acestuia, al unuia dintre membrii majori ai familiei sale. Organul de urmarire
penalä este in drept sã efectueze perchezitie daca din probele acumulate sau din materialele activittii speciale de
investigatii rezulta o presupunere rezonabilã ca intr-o anumitä incapere ori într-un alt loc sau la o anumitã persoana se pot
afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la savirsirea infractiunii, obiecte si valori
dobîndite de pe urma infractiunii, precum si alte obiecte sau documente care ar putea avea importantã pentru cauza
penalã si care prin alte procedee probatori nu pot fi obtinute. Perchezitia de poate efectua si in scopul descoperirii unor
persoane cautate, a unor cadavre sau a altor date importante pentru cauza penalã. Perchezitia se efectueaza in baza
ordonantei motivate a organului de urmarire penalã si numai cu autorizatia judecatorului de instructie.. Spre deosebire de
cercetarea la fata locului, perechezitia presupune o oarecare constrangere, deoarece presupune ca poate fi efectuata s fara
vointa persoanei. Deasemenea perchezitia poate fi efectuata doar dupa pornirea procesului penal si poate fi efectuata doar
cu autorizarea jud de instr spre deosebire de cercetarea care in cazul in care nu aduce atingere domiciliului poate fi
efectuta si fara autorizare. Perchezitia poate avea loc in orice etapa a aurmarii penale pe cand cercetarea la fata locului
poate fi efectuata si la etapa judecarii cauzei. La perchezitie trebuie asigurata prezenta proprietarului sau posesorului.
70. Indicaţi diferite feluri a declaraţiilor în procesul penal In mod traditional , declaratiile banuitului, invinuitului,
inculpatului pot fi divzate in diferite categorii - Declaratiile de recunoastere a vinovatiei – declaratiile in care acestia isi
recunosc savarsirea faptei imputtate si explica circumstantele comiterii acestei fapte. Valoare probanta in acest sens nu o
are atat recunoasterea vinovatiei dar datele pe care le relateaza faptuitorul. Recunoasterea vinovatiei va fi convingatoare
in cazul in care acesta va explica toate imprejurarile in care a avut loc fapta, doate detaliile, iar in cazul in care acesta nu
este in stare sa explice atunci recunoasterea nu are valoare probanta. In acest caz ar putea fi o eroare in apreciarea juridica
a propriilor fapte ori recunoasterea intentionata a vinovatiei pentru a se eschiva de la raspunderea pentru o infractiune mai
grava sau pentru a eschiva o alta persoana de la raspundere. Recunoasterea vinovatiei in cazul oferiri declaratiilor va avea
valoare probanta in cazul cind va fi confirmata de totalitatea probelor in aceasta cauza - Declaratiile de negare a
vinovatiei – aceasta poate avea loc din diferite motive , cum ar fi considera ca fapta incliminata este legala si nu
constituie o infractiune, in acest caz invinuitul expune toate imprejurarile de fapt a cauzei care coroboreaza cu versiunea
invinuirii insa in acelasi timp indicind in favoarea sa numai argumente de ordin juridic, in unele cazuri acesta recunoaste
fapta dar neaga anumite circumstante fara de care fapta nu contituie infractiune. Negarea infractiunii desemena poate fi
totala si partiala. In cazul cand invinuitul recunoaste partial vinovatia cand neaga savarsirea unor infractiuni dar
recunoaste savarsirea altora. - Declaratiile cu privire la alta persoana- date privind infractiunile,elemente ale infractiunii.
Declaratia cu privire la alte persoane poate avea mai multe scopuri – cu scopul de a-si atenua raspunderea, declara toate
imprejuraririle cauze demascand si alti faptuirori, cu scopul de a se eschiva de la p
71. Determinaţi etapele efectuării percheziţiei Percheziţia se poate efectua şi în scopul descoperirii unor persoane
căutate, a unor cadavre sau a altor date importante pentru cauza penalăPercheziţia se efectuează în baza ordonanţei
motivate a organului de urmărire penală şi numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. În cazurile ce nu suferă
amînare sau în caz de delict flagrant, percheziţia se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate a procurorului, fără
autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la
terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei, indicîndu-se motivele efectuării ei. Judecătorul de
instrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale. În cazul constatării faptului că percheziţia a fost efectuată legal,
judecătorul de instrucţie confirmă rezultatul acesteia printr-o încheiere motivată. În caz contrar, prin încheiere motivată,
recunoaşte percheziţia ca fiind ilegalăOrganul de urmărire penală, în baza unei ordonanţe motivate, este în drept să ridice
obiectele sau documentele care au importanţă pentru cauza penală dacă probele acumulate sau materialele activităţii
speciale de investigaţii indică exact locul şi persoana la care se află acestea.Ridicarea de documente ce conţin informaţii
care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice se fac
numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.În caz de necesitate, la efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi
documente poate participa interpretul sau specialistul.La efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente
trebuie să fie asigurată prezenţa persoanei la care se face percheziţia sau ridicarea ori a unor membri adulţi ai familiei
acesteia, ori a celor care reprezintă interesele persoanei în cauză. Rezultatul percheziţiei urmează a fi prezentat, pentru
verificare, judecătorului de instrucţie în termen de 24 de ore, în conformitate cu prevederile prezentului cod.În cadrul
efectuării percheziţiei, după prezentarea ordonanţei, reprezentantul organului de urmărire penală cere să i se predea
obiectele şi documentele menţionate în ordonanţă. Instituţiile financiare nu pot invoca secretul bancar drept motiv pentru
a refuza prezentarea documentelor solicitate. Dacă obiectele şi documentele căutate se predau benevol, persoana care
efectuează urmărirea penală se limitează la ridicarea acestora, fără a mai efectua alte măsuri de investigaţii.Toate
obiectele şi documentele ridicate se prezintă tuturor persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei sau ridicării. Obiectele
şi documentele descoperite în timpul percheziţiei sau ridicării, a căror circulaţie este interzisă de lege, trebuie ridicate
indiferent de faptul dacă au sau nu legătură cu cauza penală.La efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi
documente, persoana care efectuează urmărirea penală are dreptul să deschidă încăperile şi depozitele încuiate dacă
proprietarul refuză să le deschidă benevol, evitîndu-se deteriorarea nejustificată a bunurilor.La efectuarea percheziţiei pot
fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce va fi menţionat în procesulverbal.Organul de urmărire penală este obligat să ia măsuri
pentru a nu se da publicităţii circumstanţele privitor la viaţa intimă a persoanei, constatate în legătură cu efectuarea
percheziţiei sau ridicării.Persoana care efectuează urmărirea penală are dreptul să interzică persoanelor aflate în încăpere
sau la locul unde se efectuează percheziţia, precum şi persoanelor care au intrat în această încăpere sau au venit în acest
loc, să plece ori să comunice între ele sau cu alte persoane pînă la terminarea percheziţiei. În caz de necesitate, încăperea
sau locul unde se efectuează percheziţia pot fi luate sub pază.
75.Delimitati tortura de tratamentul inuman si degradant Garantarea si respectarea drepturilor, libertatile si
demnitatii umane este un domeniu in care interventia statului Sigurai anembor soctiau peo pates pe igeta pare drotta ng
ane fee Fenatonale pir aicle internationale. CPP interzice supunera persoanei la tortura tratament inumat, degradant sau
detinerea in conditii umilitoare. Nimeni nu va fi supus la torturi la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.
Tortura - tratament inuman avand drept scop obtinerea informatie sau a unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse
Tratament inuman- tratament de natura sa provoace in mod deliberat suferinte mintale sau fizice care in aceste situatii
particulare nu se pot justifica Tratament degradant - tratament care umileste in mod grav individul in fata altora sau care
il determina sa actiioneze impotriva vointei sau constiintei sale
79. Determinaţi condiţiile în care se admit excepţii de la principiul inviolabilităţii domiciliului în procesul penal
domiciuliul persoanei este inviolabil. Inviolabil presupune ceva ce nu poate si violat, incalcat, atins. Nimeni nu poate
patrunde sau ramane in domiciului sau resedinta unei persoane fara consimtamantul acestia. Domiciliu reprezinta locuinta
sau constructia destinata pentru locuirea permanenta sau temporara a unei sau mai multor pesoane. Se admit unele
derogari de la aceasta norma doar pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti peatru
inlaturarea unei primejdii care ameninta viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane. In situatiile in care este sau
va fi pornit un proces penal perchezitiile si cercetarile la fata locului pot fi ordonate si efectutate numai in conditiile legii
este interzia in cursul procesului penal patrunderea in domiciliu contrar vointei persoanelor care locuiesc sau detin sediu
aici, de la aceasta regula exista exceptii legale. acestea pot fi ordonate si efectuate in baza unui mandat judiciar. Pentru a
efectua aceste actini OUP trebuie sa obtina in prealabil prin demers motivat la jud de instructie o autorizatie care sa-i
permita accesul la domiciliul unor persoane. Numai in caz de delict flagrant perchezitiaa se poate efectua in baza unei
ordonante motivare fara autorizatia judecatorului de instructie, urmand ca acestuia sa i prezinte imediat, dar nu mai tarziu
de 24 ore de la terminarea perchezitiei materialele obtinute in urma perchezitiei
80. Identificaţi procedeele probatorii de obţinere a declaraţiilor în procesul penal Procedeele probatorii de pbtinere a
declaratiilor sunt : audierea banuitului , invinuitului, inculpatului, audierea martorului, confruntarea, verificarea
declaratiilor la fata locului, prezentarea spre recunoastere.Pentru a verifica sau a preciza declaraţiile martorului, părţii
vătămate, bănuitului, învinuitului despre evenimentele infracţiunii săvîrşite într-un loc concret, reprezentantul organului
de urmărire penală este în drept să se prezinte la locul infracţiunii împreună cu persoana audiată şi, după caz, cu
apărătorul, interpretul, specialistul, reprezentantul legal şi să propună persoanei audiate să descrie circumstanţele şi
obiectele despre care a făcut sau poate face şi acum declaraţii. Persoana audiată arată calea spre locul săvîrşirii
infracţiunii, descrie circumstanţele şi obiectele despre care anterior a făcut declaraţii şi răspunde la întrebările
reprezentantului organului de urmărire penală. Dacă, pe parcursul verificării declaraţiilor la locul infracţiunii, vor fi
descoperite obiecte şi documente ce pot servi ca probe în cauza penală, ele se ridică şi acest fapt se consemnează în
procesul-verbal. Verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se permite cu condiţia de a nu leza demnitatea şi onoarea
persoanelor care participă la această acţiune procesuală şi de a nu pune în pericol sănătatea lor. dacă este necesar de a
prezenta o persoană spre recunoaştere martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului, organul de urmărire penală îi
audiază pe aceştia asupra circumstanţelor în care au văzut persoana, precum şi asupra semnelor şi particularităţilor
distinctive după care ar putea să o recunoască. Despre aceasta se întocmeşte un proces-verbal.
83. Clasificati condifile în laturari prezumfiei nevinovatiei Prezumtia nevinovatiei este reglementata de un sir de acte
internationale, inclusiv de catre Constitutia in conformitate cu aceata orice persoana acuzata de un delict este prezumta
nevinovata pana cand vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cazul caruia i s-au
asigurat toate garantiile necesare apararii sale. Prezumtia este legala si relativa. Legea procesual penala stabileste sa
raspturnarea prezumtie nevinovatiei sau concluzile despre vinovatia persoanei de savarsirea infractiunii nu pot fi
intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile in probarea invinuirii care nu poate di inlaturate legal, se interpreteaza in
favorarea banuitului... Legea procesual-penala stabileste rasturnarea prezumtie nevinovatiei sau concluzile despre
vinovatia persoanei de savarsirea infractiunii nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile in probarea invinuirii care
nu pot fi intemeiate legal se interpeteaza in favoarea banuitului, invinuitului, inculpatului. Pedepsirea unei persoane
pentru o fata penala se poate realiza doar in baza unor informatii certe si veridice despre vinovatia sa, neadmitindu-se
presupunerile sau probele afectate de incertitudine, legiuitorul stabilind inclusiv interpretarea dubiilor in favoare
banuitului ... chiar in cazul aprecierii probelor orice informatie, in baza careia se pot trage doua sau mai multe concluzii
opuse despre aceiasi circumstanta arata imposibiloitate puneri acesteia in baza unei sentinte de condamnare. Daca
prezumtia nu permite pedepsirea unui nevinovat, atunci tot ea presupune si faptul ca nici o persoana recunoscuta vinovata
de savarsirea unei fapte penale, nu trebuie sa ramana nepedepsita
84. Descrieţi procedura recuzării ofiţerului de urmărire penală Recuzarea este solutioonata de procurorul care
conduce urmarirea penala si din aceleasi motive. 1) dacă el personal, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau
surorile şi copiii acestora, afinii şi persoanele devenite prin înfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum şi alte rude ale
lui, sînt direct sau indirect interesate în proces; 2) dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte
civilmente responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, soţ sau rudă cu învinuitul,
inculpatul în proces ori cu apărătorul acestuia; 3) dacă a participat în acest proces în calitate de martor, expert, specialist,
interpret, traducător, grefier, persoană care a efectuat urmărirea penală, procuror, judecător de instrucţie, apărător,
reprezentant legal al învinuitului, inculpatului, reprezentant al părţii vătămate, părţii civile sau părţii civilmente
responsabile; 4) dacă a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanţelor cauzei sau a participat la
adoptarea unei hotărîri referitoare la această cauză în orice organ obştesc sau de stat; 5) dacă el a luat în această cauză
hotărîri anterioare judecăţii în care şi-a expus opinia asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului; 6) dacă există alte
circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului Dacă există motive de recuzare, ofiţerul de
urmărire penală este obligat să întocmească declaraţia de abţinere de la efectuarea urmăririi penale. Pentru aceleaşi
motive, ofiţerul de urmărire penală poate fi recuzat şi de ceilalţi participanţi la proces în cauza respectivă învestiţi cu
asemenea drept prin prezentul cod. Ofiţerul de urmărire penală trimite, fără a întrerupe activitatea procesuală, în decurs
de 24 de ore, declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare procurorului care conduce urmărirea penală. Procurorul care
conduce urmărirea penală va decide, în condiţiile legii, prin ordonanţă, în decurs de 72 de ore, asupra recuzării/abţinerii.
Ordonanţa de abţinere sau recuzare a ofiţerului de urmărire penală este irevocabilă.
85. Comparati competenta procurorului cu cea a conducatorului organului de urmarire penala Procurorul este
persoana care, in limitele competentei sale, exercitã sau, după caz, conduce in numele statului urmarirea penala,
reprezinta invinuirea in instantă, exercit sau, dupã caz, conduce si alte atributii prevăzute de prezentul cod. Procuroril
care participa la judecarea cauzei penale are functie de acuzator de stat. Ofiterul de urmarire penalã este persoana care, in
numele statului, in limitele competentei sale, efectueaza urmarirea penala in cauze penale si exercitã alte actini prevazute
expres de lege. Procurorul este implicat la toate fazele procesului penal inclusiv cai extraordinare, inclusiv in demersul in
temeiul legii. Indiferent de functia care o indeplineste la urmarirea penala procurorul are anumite functii caracteristice in
exclusivitate lui si anume Priyind urmarirea - toate formele de finalizare a urmaririi : prin incetare, scoatere de sub
urmarire penala, clasare su trimitere in instant Atributile procurorului in cadrul urmaririi penale: porneste urmarirea
penala, exercita nemijlocit urmarirea Praira persuan earne uni enana perlead odorantele ilala decide alicarea masuri
preventive, Atributile procurorului in instanta de judecata: reprezint invinuirea in numele statului, modifica incadrarea
juridica a infractiunii, eclara apel sau, dupa caz, recurs. La faza de judecata procurorul sustine invinuirea, este in drept sa
modifice invinuirea participa in caile de atac, avand drept sa atace cu apel. Recurs si cai extraordinare. Conductorul
organului de urmarire penala - Conducatorul organului de urmarire penala exercita controlul asupra efectuarii la timp a
actiunilor de descoperire si prevenire a infractiunilor si asigura inregistrarea, in modul stabilit, a sesizarilor despre
savirsirea infractiunilor. repartizeaza ofiterilor de urmarire penala spre solutionare sesizarile, nainteaza procurorului
demersuri eu privire la anularea unor acte juridice nelegitime ale ofiterului de urmarire ws penală;
86. Relataţi despre admisibilitatea probelor şi a criteriilor de apreciere a admisibilităţii acestora. Prin intermediul
admisibilitatii se asigura calitatea procesuala a probei. Potrivit CPP sun tadmisibile probele pertinente, concludente si
utile administrate in conformitate cu CPP doctrina procesual penala recunoaste existenta unor reguli de asigurare a
admisibilitatii probelor : Pentru ca o proba sa fie admisibila ea trebuie sa intruneasca anumite conditii, si anume -
Subiectul care o administreaza – doar ofiterul de urmarile si procurorul administreaza proble in acuzare. Organul de
constatate are dr de adm problelor intr-o perioada relativ scurta (24h) - Mijlocul prin care se administreaza probele
trebuie sa fie prevezaut in art 93 CPP - Procedura cuvenita – respectarea procedurii cuvenite Sunt inadmisibile probele
obtinute prin aplicarea violentei, amenintarilor, mijloacelor de constangere, prin incalcarea dr la aparare, prin incalcarea
dr la interpret, de o persoana care nu are dr sa efectuieze actiuni procesuale in cauza penala Regula a 4 este privind
fructul pomului otravit, adica este inadmisibila proba obtinuta dintr-o alta proba cu incalcarea procedurii.
89. Determinati regulile generale de aplicare a altor masuri procesuale de constrangere Masurile cu caracter de
constrîngere se aplica pentru ca banuitul, invinuitul, inculpatul sa fie impiedicat sã intreprinda anumite actiuni negative
asupra desfasurari procesului penal, securitatii si ordini publice sau asupra asigurarii executari sentintei constitue masuri
preventive. Pe cand alte masuri procesuale de constrangere se aplica in scopul asigurarii ordinii stabilite de prezentul cod
privind urmarirea penalã, judecarea cauzei si executarea sentintei, organul de urmărire penala, procurorul, judecătorul de
instrucție . Alte măsuri de constrângere - 1) obligarea de a se prezenta - In cazurile in care aplicarea mãsurilor preventive
fatã de banuit, invinuit, inculpat nu este rationalã, pentru asigurarea desfasurari normale a procesului penal organul de
urmărire penalã sau instanta poate obliga in scris banuitul, invinuitul, inculpatul s se prezinte la acest organ la data si ora
fixatã, iar in caz de schimbare a domiciliului, imediat sã informeze despre aceasta. in obligarea in scris vor fi indicate
consecintele nerespectrii acesteia 2) aducerea silita - Aducerea silita consta in aducerea fortata a persoanei la organul de
urmarire penalã sau la instanta in cazul in care aceasta, find citatã, in modul stabilit de lege, nu s-a prezentat fara motive
intemeiate si nu a informat organul care a citat-o despre imposibilitate prezentarii sale, iar prezenta ei era necesara. 3)
suspendarea provizorie din functie - Suspendarea provizorie din functie consta in interzicerea provizorie motivatã
învinuitului, inculpatului de a exercita atributile de serviciu sau de a realiza activitati cu care acesta se ocupã sau le
efectuaza in interesul serviciului public. 4) mãsuri asiguratori in vederea repararii prejudiciului cauzat de infractiune;
87. Stabiliţi legătura dintre obiectul şi limitele probatoriului. Obiectul probatoriului constă din ansamblul de
împrejurări şi fapte de o importanţă juridică care urmează a fi stabilite în scopul rezolvării cauzei penale. Faptele şi
împrejurările: 1. Faptele care se referă la existenţa elementului infracţiunii, precum şi cauzele care înlătură caracterul
penal al faptei. 2. Circumstanţe care atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului. 3. Date personale privind
inculpatul şi victima. 4. Caracterul şi mărimea daunei cauzate. 5. Existenţa bunurilor utilizate pentru săvîrşirea
infracţiunii sau dobîndirea prin infracţiune, indiferent de faptul, cui i-au fost transmise. 6. Toate circumstanţele relevante
la stabilirea pedepsei. Obiectul general al probatorului constă din toate aceste împrejurări menţionate mai sus. În situaţia
în care sînt atraşi la răspundere penală minorii, volumul obiectului probatoriului se lărgeşte, utilizîndu-se aici şi alte
circumstanţe: 1. Vîrsta minorului. 2. Condiţiile în care trăieşte şi este educat 3. Gradul de dezvoltare intelectuală volitivă
şi psihologică. 4. Caracterul şi temperamentul. 5. Interesele şi necesităţile lui. 6. Influenţa adulţilor sau a altor minori
asupra sa. 7. Cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii. Aceste circumstanţe prevăzute, constituie
obiectul special al probatoriului.Pentru stabilirea împrejurărilor care constituie obiectul probatoriului, sînt cercetate şi alte
împrejurări care sînt legate de primele. Exemplu: pentru a stabili persoana care a săvîrşit un omor, e necesar de a constata
unde a păstrat arma. Deci, este imposibil de a stabili anticipat, pentru fiecare caz concret, toate împrejurările care pot avea
o importanţă pentru soluţionarea cauzei penale. Toate aceste împrejurări auxiliare, care ajută la constatarea împrejurărilor
de importanţă majoră sînt numite intermediare accesorii sau auxiliare. Pentru stabilirea obiectului probatoriului precum şi
alte împrejurări care au importanţă pentru cauza penală, trebuie să fie administrate probe necesare şi suficiente, această
activitate fiind realizată de către persoana competentă. Limitele probatoriului. Este totalitatea de probe necesare şi
destule, prin intermediul cărora, se asigură realizarea cu succes a scopului probatoriului. Limitele probatoriului se diferă
de la caz la caz, de la persoana care o instrumentează, dar şi de etapa procesului penal. Este important de a se determina,
în mod corect, limitele probatoriului, la desfăşurarea urmăririi penale, în vederea soluţionării juste a cauzei penale. La
aceasta contribuie verificarea amănunţită, sub toate aspectele şi obiectiva probă.
90. Explicaţi despre scopul şi condiţiile efectuării procedeului- verificarea declaraţiilor la faţa locului. Reprezentatul
OUP apreciind informatia obtinuta anterior decide efectuarea acestei actiuni procesuale cu scopul de a concretiza , de a
verifica dar si de a obtine noi informatii. Totusi aceasta actiune are drept scop verificarea declaraciilor nu si scopul de a
cerceta locul ca atare. pentru a verifica sau a preciza declaraţiile martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului
despre evenimentele infracţiunii săvîrşite într-un loc concret, reprezentantul organului de urmărire penală este în drept să
se prezinte la locul infracţiunii împreună cu persoana audiată şi, după caz, cu apărătorul, interpretul, specialistul,
reprezentantul legal şi să propună persoanei audiate să descrie circumstanţele şi obiectele despre care a făcut sau poate
face şi acum declaraţii. Persoana audiată arată calea spre locul săvîrşirii infracţiunii, descrie circumstanţele şi obiectele
despre care anterior a făcut declaraţii şi răspunde la întrebările reprezentantului organului de urmărire penală.Dacă, pe
parcursul verificării declaraţiilor la locul infracţiunii, vor fi descoperite obiecte şi documente ce pot servi ca probe în
cauza penală, ele se ridică şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal.Verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se
permite cu condiţia de a nu leza demnitatea şi onoarea persoanelor care participă la această acţiune procesuală şi de a nu
pune în pericol sănătatea lor.Despre verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se întocmeşte un procesverbal, cu
respectarea prevederilor art.260 şi 261, în care, suplimentar, se fixează declaraţiile persoanei făcute la faţa locului. În
cadrul efectuării verificării declaraţiilor la faţa locului pot fi aplicate mijloace tehnice, întocmite schiţe, fapt ce se
consemnează în procesul-verbal. Fonogramele, casetele audio şi video, peliculele fotografice, schiţele, documentele şi
obiectele ridicate se anexează la procesul-verbal.
91. Demonstraţi deosebirea între verificarea declaraţiilor la faţa locului, de audiere şi reconstituirea faptei . pentru
a verifica sau a preciza declaraţiile martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului despre evenimentele infracţiunii
săvîrşite într-un loc concret, reprezentantul organului de urmărire penală este în drept să se prezinte la locul infracţiunii
împreună cu persoana audiată şi, după caz, cu apărătorul, interpretul, specialistul, reprezentantul legal şi să propună
persoanei audiate să descrie circumstanţele şi obiectele despre care a făcut sau poate face şi acum declaraţii. Persoana
audiată arată calea spre locul săvîrşirii infracţiunii, descrie circumstanţele şi obiectele despre care anterior a făcut
declaraţii şi răspunde la întrebările reprezentantului organului de urmărire penală. Dacă, pe parcursul verificării
declaraţiilor la locul infracţiunii, vor fi descoperite obiecte şi documente ce pot servi ca probe în cauza penală, ele se
ridică şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal. Verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se permite cu condiţia
de a nu leza demnitatea şi onoarea persoanelor care participă la această acţiune procesuală şi de a nu pune în pericol
sănătatea lor.Despre verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se întocmeşte un proces-verbal, cu respectarea
prevederilor art.260 şi 261, în care, suplimentar, se fixează declaraţiile persoanei făcute la faţa locului. În cadrul
efectuării verificării declaraţiilor la faţa locului pot fi aplicate mijloace tehnice, întocmite schiţe, fapt ce se consemnează
în procesul-verbal. Fonogramele, casetele audio şi video, peliculele fotografice, schiţele, documentele şi obiectele ridicate
se anexează la procesul-verbal. Reconstituirea faptei Organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea participanţilor
la proces, precum şi instanţa de judecată, la cererea părţilor, considerînd că este necesar pentru verificarea şi precizarea
unor date, pot proceda la reconstituirea, integrală sau parţială, a faptei la faţa locului, cu participarea făptuitorului, prin
reproducerea acţiunilor, situaţiei sau a altor circumstanţe în care s-a produs fapta. Cu acest prilej, în cazurile necesare se
pot face măsurări, filmări, fotografieri, întocmi desene şi schiţe. La reconstituirea faptei se interzic acţiuni care înjosesc
onoarea şi demnitatea persoanelor care participă la reconstituire şi a celor din jurul lor sau care le pun în pericol sănătate
93. Clasificaţi măsurile de protecţie aplicate victimelor violenţei în familie Instanta de judecata prin incheiere emite o
ordonanta de protectie prin care poate oferi protectie victimei, aplicind banuitului , invinuitului, inculpatului urmatoarele
masuri : - Obligarea de a parasi temporar locuinta comjuna ori de a sta departe de locuinta victimei, indiferent de dr de
proprietate asupra bunurilor - Obligarea de a sta departe de locul aflarii victimei, la o distanta ce ar asigura securitatea
victimei - Obligarea de nu contacta victima, copii acesteia, alte persoane dependente de ea - Interzicerea de a vizita locul
de munca si de trai al victimei - Limitarea dispunerii unilaterale de bunuri comune - Obligarea de a face un examen
medical privind starea psihica si dependenta de droguri sau aclool si daca exista avizul medical care confima aceasta
dependenta de a face tratament medical fortat de alcoolemie sau narcomanie - Obligarea de a participa la un program
special de tratament sau de consiliere daca o asemenea actiune este determinata de inst de jud ca fiind necesara pentru
reducere violentei sau disparitia ei - Interzicerea de a pastra si purta arma
94. Descrieţi constatările CtEDO în cauza Iordachi ş.a. vs. Moldova. IORDACHI În această cauză, reclamanţii sunt 5
membri ai organizaţiei non-guvernamentale „Juriştii pentru drepturile omului” (Snejana Chitic, Victor Constantinov,
Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi şi Vitalie Nagacevschi) - o organizaţie din Republica Moldova cu sediul în Chişinău
specializată în reprezentarea persoanelor în faţa Curţii. Potrivit reclamanţilor, după venirea la putere a Partidului
Comuniştilor, numărul violărilor drepturilor omului a crescut semnificativ. În acel context, a fost creată organizaţia, a
cărei scop era protejarea drepturilor omului prin asistenţa persoanelor care doreau să depună cereri la Curte. Astfel,
reclamanţii au considerat că ei au cauzat daune serioase Guvernului în urma prejudicierii imaginii sale şi a pierderilor
financiare ca rezultat al constatării violărilor în cauzele reprezentate de ei în faţa Curţii. Reclamanţii au susţinut că,
datorită legislaţiei în vigoare şi având în vedere activitatea acestora, ei erau supuşi unui risc serios ca convorbirile lor
telefonice să fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime ale unor interceptări concrete, telefonice sau poştale, şi nici
nu au iniţiat proceduri judecătoreşti în acest sens. În faţa Curţii, reclamanţii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la
respectarea vieţii private şi de familie), pretinzând că dreptul lor la respectarea corespondenţei nu a fost respectat,
deoarece legislaţia naţională în domeniul interceptării convorbirilor nu conţinea garanţii suficiente împotriva eventualului
abuz din partea autorităţilor naţionale, precum şi violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece ei nu
dispuneau de un recurs efectiv la nivel naţional în privinţa încălcării dreptului garantat de art. 8 CEDO. Curtea a
constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniţial a constatat că a avut loc o ingerinţă în dreptul
reclamantului, iar ulterior a conchis că această ingerinţă nu a fost "prevăzută de lege n baza constatărilor de mai sus,
Curtea a constatat că legislaţia moldovenească nu acordă o protecţie adecvată împotriva abuzului puterii de stat în
domeniul interceptării convorbirilor telefonice. În ceea ce priveşte pretenţia reclamanţilor în temeiul art. 13 CEDO,
Curtea a reiterat că art. 13 nu poate fi interpretat ca cerând existenţa unui remediu împotriva legislaţiei naţionale, or, altfel
Curtea ar impune Statelor Contractante cerinţa de a încorpora Convenţia. Astfel, Curtea nu a constatat violarea art. 13
CEDO combinat cu art. 8 CEDO.
96. Identificati felurile expertizelor in procesul penal Expertiza se dispune in cazurile in care pentru constatarea,
clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală. Expertiza se efectuează
în mod obligatoriu pentru constatarea: 1) cauzei mortii;2) gradului de gravitate si a caracterului vătămarilor integritătii
corporale;n cazurile in care apar indoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-si apara de sine
stātător drepturile si interesele legitime in procesul penal;virstei bănuitului, invinuitului, inculpatului sau părtii vatamate -
in cazurile in care aceastã circúmstantã are importantã pentru cauza penalã, iar documentele ce confirma virsta lipsesc
sau prezintã dubiu; Expertiza in comisie - Expertizele cu un grad sporit de complexitate sau voluminoase se efectueaza de
o comisie din citiva experti de aceeasi specializare sau, dupa caz, de specializări diferite. La cererea partilor, in
componenta comisiei de experti pot fi inclusi expertii invitati (recomandati) de ele. La finalul cercetrilor in cadrul
expertizei judiciare in comisie se intocmeste un singur raport de expertiza judiciara, care este semnat de catre toti expertii
din componenta comisiei. In situatia in care nu existã o concluzie comuna . Expertiza complexa - in cazul in care
constatarea vreunei circumstante ce poate avea importantã probatorie in cauza penala este posibila numai in urma
efectuarii unor investigafi in diferite domenii, se dispune expertiza judiciara complexa. Expertiza judiciara complexa se
poate efectua fie de către o comisie de experti calificati în diferite genuri de expertiza judiciara, fie de către un singur
expert calificat in mai multe genuri de expertiza iudiciara. In baza totalitatii datelor constatate in cadrul expertizei
judiciare complexe, expertii intocmesc un singur raport de expertiza judiciara, in care se indica cercetarile efectuate de
fiecare expert, volumul acestora, numele, prenumele expertilor care au formulat răspunsuri la intrebari si concluzile la
care s-a ajuns. Dacã organul de urmarire penalã, procurorul ori instanta de judecatã care a dispus efectuarea expertizei
iudiciare constat ca raportul expertului nu este complet si necesit explicatii sau completari ori daca anar intrebari noi
referitoare la circumstantele examinate si. in toate cazurile. raspunsurile nu pot fi obtinute prin audierea expertului, se
dispune efectuarea unei expertize judiciare suplimentare de catre acelasi expert sau de cätre un alt expert. Dacã concluzile
expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate, daca exista indoieli in privinta veridicitatii lor si daca aceste
deficiente nu pot fi inlaturate prin audierea expertului sau daca a fost incalcatã ordinea procesuala de efectuare a
expertizei judiciare, poate fi dispusa efectuarea unei expertize judiciare repetate de catre un alt expert sau o altã comisie
de experti.
97. Determinati modalitifle de verificare a concluzilior expertulul Expertiza se dispune in cazurile in care pentru
constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstantelor ce pot avea importantã probatorie pentru cauza penalã sint
necesare cunostinte specializate in domeniul stintei, tehnicii, artei, mestesugului sau in alte domenii. Expertul este
persoana numita pentru a efectua investigate Raportul de expertiza constitue o actiune de cercetare efectuata de catre un
expert in scopul solutionarii unor chestiuni puse in lui lui de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata,
care contine concluzile la care a ajuns expertul. Dupã efectuarea investigatilor necesare, expertul intocmeste in scris un
raport, pe care il semnează Prin audierea - in cazul in care raportul expertului nu este clar sau are unele deficiente, pentru
inlaturarea carora nu sint necesare investigatii suplimentare, ori a apărut necesitatea de a preciza metodele aplicate de
cätre expert sau unele notiuni, organul de urmärire penalä este in drept sã audieze expertul Expertiza reptata - Dacã
concluzile expertului sint neclare, contradictorii, neintemeiate, dacã exista indoieli in privinta lor si aceste deficiente nu
pot fi inlăturate prin audierea expertului sau dacã a fost incalcata ordinea procesuala de efectuare a expertizei, poate fi
dispusă efectuarea unei expertize repetate de cätre un alt expert sau alti experti. La efectuarea expertizei repetate se poate
pune si chestiunea autenticitati metodelor utilizate anterior. Expertiza suplimentara - Dacã organul de urmarire penalã
care a dispus efectuarea expertizei, la invocare de catre una dintre parti sau din oficiu, ori instanta de judecata, la cererea
unia dintre parti, constata cã raportul expertului nu este complet, iar aceastã deficientă nu poate fi suplinita prin audierea
expertului, se dispune efectuarea unei expertize suplimentare de catre acelasi expert sau de catre un alt expert
98 Descrieti elementele principiuluii liberei aprecieri onformitate cu propria. Fiecare proba urmeaza a fi apreciatã
sub toate aspectele din punctul de vedere al pertinentei, concludentei, utilitatii si veridicitatii ei si in mod obiectiv, iar
toate probele in ansamblu - din punctul de vedere al coroborarii lor. Condamnarea se dispune doar atunci când instanta
are convingerea cã acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. Codul de procedurã penalã nu institue o
ierarhie a probelor care pot fi administrate in cursul procesului penal. Valoarea acestora nu este stabilita de lege, ci este
supusa liberei aprecieri a organelor judiciare, dupã evaluarea de catre acestea a tuturor probelor administrate. Acest
proces este unul sistematic si continuu, plecând din faza urmaririi penale, când procurorul verifica si apreciaza
probatoriul administrat de catre organele de cercetare penala, continuând in faza judecatii, când instanta. readministrând
probele administrate de cätre organele de urmarire penalã sau administrnd probe noi, poate da o apreciere proprie
probatoriului, terminându-se in fata instantei de apel, care, dupã ce controleaza modul de stabilire a faptelor de catre
prima instanta pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, putând readministra probele administrate la prima
instantã sau putând administra probe nol; poate da motivat o nouã apreciere probelor
101. Clasificadi sublectil procesului penal cu drept de participare in procesul de administrare a probelor sl
particularitadle de participar Instanta de judecata este doar un arbitru in acest proces autorizind administrarea unei
probe. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procesul penal, care presupune stringerea si
verificarea probelor, in favoarea si in defavoarea invinuitului, inculpatului, de către organul de urmărire penala, din oficiu
sau la cererea altor participanti la proces, precum si de către instanta, la cererea partilor, prin procedeele Prosol mister
pretero, pastor ladmis in procesul penal, in modul prevait de prezentul cod, este in drept: 1) sa solicite si sa prezinte
obiecte, documente si informatii necesare pentru acordarea asistentei juridice, inclusiv sã poste convorbiri cu persoane
fizice daca acestea sint de acord sã fie audiate in modul stabilit de lege; 2 sã solicite certificate, caracteristici si alte
documente din diverse organe si institutii competente, in modul stabilit; in interesul asistentei juridice, sã solicite, cu
consimtamintul persoanei pe care o apãra, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesita cunostinte
speciale. Bänuitul, invinuitul, inculpatul, apäratorul, acuzatorul, partea vătămata, partea civili, partea civilmente
responsabila si reprezentantii lor, precum si alte persoane fizice sau juridice, sint in drept sa prezinte informatii orale si
scrise, obiecte si documente care pot fi utilizate ca mijloace de proba. Toate probele administrate in cauza penalä vor fi
verificate sub toate aspectele, complet si obiectiv.
102. Indicati mijloscele de proba. Mijloacele de proba pot fi considerate acele cai prin intermediul carora datele de fapt
care au o importanta in solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr-o cauza penala. CPP enumera drept
mijloace de proba: declaratile banuitului, invinuitului, inculpatului, ale partii vatamate, partii civile, partii civilmente
responsabile, martorului, raportul de expertiza, corpurile delicte, procesele verbale Potograi, nost are in pose ale stad
degatorest, documentele, inregistrarile audio si vidico, Lista este exhaustiva cea ce inseamna ca nu pot exista alte
mijloace de probe. Mijloace materiale de proba. Documentele contin date care pot fi recunoscute ca probe derivate
acestea pot lua forma traditionala scrisa dar pot si video, audio, eceltronica. Procesele verbale se deosebesc de documente
prin faptul ca sunt intoemite in cadrul unor actini procesuale pe cand documentele sunt intocmite inafara procesului penal
de persoane care pot sa nu fie subiecti ai procesului penal. Corpurile delicte spre desebire de p-v reprezinta sursa initiala
referitoar la anumite circumstante. - a fost folosit in procesul comiterii infractiunii.
104.Indicati conditille aplicaril arestäril la domicillu. Arestarea la domiciliu consta in izolarea invinuitului,
inculpatului de societate in locunta acestuia, cu stabilírea anumitor restrictii. Se aplica fata de banuit, invinuit, inculpat in
baza hotararii jud de instr sau instantei in conditiile care permit aplicarea arestarii preventive, insa izolarea lui totala nue
ste rationala i legatura cu varsta, starea sanatatii starea familiala sau alte imprejurari. arestarea la domiciliu este insofita
de una sau mai multe din urmatoarele restrictii: 1) interzicerea de a iesi din locuinta;2) limitarea convorbirilor telefonice,
receptionarii si expedierii trimiterilor postale si utilizării altor mijloace de comunicare;3) interzicerea comunicării cu
anumite persoane si primirea pe cineva in locuinta sa. (4) Persoana arestatã la domiciliu poate fi supusa obligatiilor: 1) de
a mentine in stare de functionare mijloacele electronice de control si de a le purta permanent;2) de a raspunde la
semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmărire penalã
sau la instanta de judecat la timpul fixat.
105. analizati prevederile legale privind restrictile puse in fata persoanel arestate la domiclllu gi a persoanel
ellberate sub control judiciar. Arestarea la domiciliu este insotita de una sau mai multe din urmatoarele restrictii:1)
interzicerea de a iesi din locuinta,2) limitarea convorbirilor telefonice, receptionari si expedierii trimiterilor postale si
utilizării altor mijloace de comunicare; 3) interzicerea comunicari cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuinta
sa. (4) Persoana arestata la domiciliu poate fi supusa obligatilor: 1) de a mentine in stare de functionare mijloacele
electronice de control si de a le purta permanent;2) de a raspunde la semnalele de control sau de a emite semnale
telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmarire penalã sau la instanta de judecatã la timpul fixat.
(5) Supravegherea executării arestării la domiciliu se efectuaza de catre organul investit cu asemenea atributii. (6)
Termenul, modul de aplicare, de prelungire a durate si de atac al arestarii la domiciliu sint similare celor aplicate la
arestarea preventive Liberarea provizorie sub control judiciar este insotita de una sau mai multe din următoarele obligatii:
1) sã nu paraseasca localitatea unde isi are domiciliul decit in condifile stabilite de către judecatorul de instructie sau,
dupã caz, de catre instanta; 2) sã comunice organului de urmarire penalã sau, dupã caz, instantei de judecata orice
schimbare de domiciliu;3) sã nu mearga in locuri anume stabilite;4) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupã
caz, la instanta de judecatã ori de cîte ori este citatã;5) sã nu intre in legätura cu anumite persoane;6) sã nu savirseascã
actini de natura sã impiedice aflarea adevarului in procesul penal; 7) sã nu conducã autovehicule, sã nu exercite o
profesie de natura aceleia de care s-a folosit la savirsirea infractiunii;8) sã predea pasaportul judecătorului de instructie
sau instantei de judecatã.
106. Indicati cazurile de efectuare a confruntarii si de neadmitere a acestela , In cazul in care exista divergente intre
declaratiile persoanelor audiate in aceeasi cauza, se procedeaza la fonfruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale căror
declaratii sint defavorabile bänuitului, invinuitului, daca éste necesar, pentru aflarea adevărului si inlaturarea
divergentelor. Confruntarea se efectueaza de către organul de urmärire penala din oficiu sau la cererea participantilor la
proces.Audierea persoanelor confruntate se face cu respectarea dispozitilor privitoare la audierea martorului sau
invinuitului, care se aplica in mod corespunzätor, in functie de calitatea procesualã Este inadmisibil ca confruntarea sa
aiba loc cu prezenta unei personae care anterior nu a fost audiata. Sau cadn este inutila sau cand aceasta ar afecta starea
emotionala a minorului 1 In cazul in care exist divergente intre declaratille persoanelor audiate in acesi cauzã, se
procedeazi la confruntarea acestor persoane, inclusiv eu cele ale caror declaratii sint defavorabile banuitului, invinuitului,
daca este necesar, pentru aflarea adevărului si inlaturarea divergentelor. Persoanele confruntate se audiaza privitor la
relatile dintre ele, la faptele si circumstantele in privinta carora declaratille depuse anterior se contrazie. La confruntare
participa doar persoanele care au fost anterior audiate. Confruntare are loc ca urmare anume a audierii dupa care a a aprut
divergente intre declaratile partilor. Despre aceasta se intomeste un proces-verbal.

108. Indicati condifile Iberäril provizoril pe caufune.Liberarea provizorie pe cautiune poate fi acordata in cazul in care
este aplicata mäsura asiguratorie pentru repararea prejudiciulul cauzat de infractiune si s-a depus cautiunea stabilita de
judecatorul de instructie sau de catre instantã. Mãsura liberarli provizorii pe cautiune poate fi dispusa pe un termen de cel
mult 12 luni cumulative invinuitului, inculpatului de savirsirea unel infractiuni pentru care lege prevede pedeapsa cu
inchisoare pe un termen de cel mult 12 ani sau pe un termen de cel mult 24 de luni cumulative invinultului, inculpatului
de savirsinea unel infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mal mare de 12 ani. Dacã
invinuitul, inculpatul nu depune cautiunea in termenul stabilit de instanta de judecata, la demersul procurorului se
dispune inlocuirea măsurii cu arestarea preventiva sau arestarea la domicilin. Liberarea provizorie a persoanei poate fi
acordata in cazul in care este asigurata repararea prejudiciului cauzat de infractiune si s-a depus cautiunea stabilita de
judecatorul de instructie sau de catre instanta, daca a fost savarsita o infractiune din impurdenta, precum si o infractiune
cu intentie pentru care legea prevede o pedeapsa ce depaseste 252? Ani.

110. Indicati conditiiile temeiurile aplicarii sechestrului Punerea sub sechestru a bunurilor este o mäsura procesuala
de constringere, care consta in inventarierea bunurilor si interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele,
iar in caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. Dupã punerea sub sechestru a conturilor si a depozitelor bancare
sint incetate orice operatiuni in privinta acestoraDaca probele acumulate pernit de a presupune intemeiat ca banuitul,
invinuitul, sau alte persoane la care se afla bunurile urmarite le pot tainui, deteriora, cheltui - pot fi puse sub sechestru
numai bunurile invinuitului sau ale inculpatului, in functie de suma maxima a amenzii care poate fi stabilitã pentru
infractiunea comisã. Daca s- inaintat active civila, daca pentr savarsirea infraciunii incriminate, banuithi, invinuitului,
inculaptului poate fi aplicata pedeapsa amenzi sau exista unul din temeiurile prev la art 106 CP Punerea sub sechestri a
bunurlor se aplica in baza ordonantei oup cu autorizatia jud de instructie sau dupa caz a incheierii inst de jud. Se va
constata mai intai existenta bunurilor care urmeaza a fo urmarite Punerea sub sechestru a bunurilor se aplica pentru a
asigura repararea prejudiciului cauzat de infractiune, actiunea civila sau eventuala confiscare speciala sau confiscare
extinsã a bunurilor

118.Relatati despre diferite feluri de retinere. Dapa satutal procesnal al mblechulal retiant : Retinerea banuitului
Retinerea invinuitului Retinereaa inculpatului Retinerca dispusa de catre procuror Retinerca dispusa de instanta de
judocata sau dupa caz de jud de instructictie Organul de urmärire penalã are dreptul sã retinã persoana, dacã existã o
bãnuialã rezonabila privind savirsirca unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai
mare de un an, numai in cazurile: dacã pe corpul sau pe haincle persoanei, la domiciliul ei ori in unitatea ci de transport
sint descoperite urme cvidente ale infractiunit; dacã la locul savirgini infractiunii sint descoperite urmele lãsate de catre
accastã persoanã. in alte circumstante care serves temei pentru o bãnuialã rezonabila cã o persoanã a sãvirsit infractiunca,
accasta poste fi retinuta numai dacã a incercat sã se ascunda ori nu i s-a putut constata identitatea Retinerea persosnei
bänuite poate fi dispusa si dacã existã temeiuri rezonabile de a presupune cã accasta se va sustrage de la urmärirca penala,
va impicdica aflarea adevarului sau va sãviri alte infractiuni. Retinerea persoanci mature in poate avea loc pinã la
inregistrarea infractiunii in modul stabilit de lege. Inregistrarea infractiunii se efectucaza imediat, dar nu mai tirziu de 3
ore. Retinerea persoanei in baza ordonantei organului de urmarire penalã pentru a fi pusa sub invinuire Organul de
urmarire penalã adoptã o ordonantã de retinere a persoanei in cazul in care probele administrate in cauza penalã dau
temei rezonabil de a presupune cã ea a comis infractiunea si ca persoana respectiva nu se aflã in localitatea data sau locul
ei de aflare nu este cunoscut. Aceastã ordonantã este obligatorie pentru executare de catre orice colaborator al organului
de urmărire penalã sau al politiei care va gãsi bănuitul.

120. Relatati despre procedura colectarii mostrelor pentru cercetare comparativa Temeiurile de colectare a
mostrelor Organul de urmarire penalã este in drept sã colecteze mostre care reflectã particularitatile omului viu,
cadavrului, animalului, substantei, obiectului daca investigarea lor are importantã pentru cauza penalã. Organul de
urmarire penala este in drept sã colecteze mostre de la bănuit si invinuit. Organul de urmarire penalã, de asemenea, poate
dispune colectarea mostrelor de la martori sau partea vătamata, dar numai in cazul in care trebuie sã verifice dacã aceste
persoane au lasat urme la locul unde s-a produs evenimentul sau pe corpurile delicte. Dacã este necesar, colectarea
mostrelor pentru cercetare comparativ se face cu participarea specialistului. Despre colectarea mostrelor necesare pentru
cercetarea comparativa, organul de urmarire penalã emite o ordonantã motivatã, in care, in special, se indica: persoana
care va colecta mostrele, persoana de la care se vor colecta mostrele; care anume mostre si in ce numar (cantitate) trebuie
colectate; cind, unde si la cine trebuie sã se prezinte persoana de la care vor fi colectate mostrele; cind si cui trebuie sã fie
prezentate mostrele dupã colectare.Articolul 155. Felurile mostrelor (1) in calitate de mostre pot fi colectate: 1) singe,
sperma, pãr, secvente de unghii, microparticule de pe corp; saliva, sudoare si alte eliminări ale corpuldi; 3) amprente
digitale, mulaje ale dintilor si falangelor; 4) inscrieri, obiecte, piese vestimentare si parti ale lor, alte materiale ce reflecta
deprinderile persoanei respective; 5 fonograma vocii, fotografii sau inregistrări video; 6) corpuri materiale, substante,
materie primã, produse; 7) arme de diferite tipuri, cartuse, tub-cartuse, gloante, piese si uneltele folosite la confectionarea
acestora; dispozitive explozive neutralizate, parti componente ale lor, piese, mecanisme si unelte folosite la
confectionarea acestora Se interzice colectarea mostrelor intr-un mod care pune in pericol sănatatea si viata omului sau
care lezeaza onoarea si demnitatea lui. Modul de colectare a mostrelor in baza ordonantei organului de urmărire penala
Reprezentantul organului de urmarire penalã citeaza persona sau se deplaseaza la locul unde se aflã ea, aducindu-i la
cunostintã, contra semnătura, ordonanta de colectare a mostrelor, explicã acestei persoane si specialistului drepturile si
obligatiile lor.Reprezentantul organului de urmarire penalã, cu participarea specialistului, dacã acesta este invitat,
desfăsoarã actiunile necesare si colecteaza mostrele respective. Mostrele, cu exceptia documentelor, se împacheteazã si se
sigileaza, iar pachetele sigilate se semneaza de persoana care efectueazã actiunea respectiv. In cazurile necesare,
colectarea mostrelor se face prin perchezitie sau ridicare ori concomitent cu efectuarea acestora, precum si a altor actiuni
de urmarire penala.

121. Delimitati experimentul de expertiza la urmirirea penala In scopul verificarii si precizării datelor ce au
importantã pentru cauza penala si care pot fi reproduse in conditiile efectuarii unor experimente si a altor activitati de
investigatii, organul de urmarire penalã este in drept sã efectueze un experiment in procedura de urmarire penala. In caz
de necesitate, organul de urmărire penala este in drept sã antreneze in efectuarea experimentului bănuitul, invinuitul,
martorul, cu consimtamintul acestora, specialistul gi alte persoane si sã utilizeze diferite mijloace tehnice. Expertiza se
dispune in cazurile in care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstantelor ce pot avea important probatorie
pentru cauza penala sint necesare cunostinte specializate in domeniul stintei, tehnicii, artei, mestesugului sau in alte
domenii. Posedarea unor asemenea cunostinte specializate de catre persoana care efectuaza urmarirea penala sau de catre
judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei.Dispunerea expertizei se face, la cererea partilor, de catre organul
de urmarire penalã sau de catre instanta de judecatã, precum și din oficiu . Experimentul se efectuaza in scopul verificari
si precizari datelor ce au importanta pentru cauza penala implica concursul specialistului. Participare faptuitrului estea
facultativa nu sint necesare anumite cunostinte speciale, se efectuiaza numai la urmarirea penala