Colegiul Tehnic “DIMITRIE LEONIDA”

București – Sector 2

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII
PROFESIONALE

CANDIDAT:IOSIFESCU ANDREEA ALEXANDRA

CALIFICAREA PROFESIONALĂ:TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
Prof. PORUMBELU GABRIELA

-2023-

1
 TEMA PROIECTULUI:

BOBINE ȘI
ELECTROMAGNEȚI

2
 CUPRINS

Argument .............................................pag.4
Capitolul 1. Bobine-generalitati......................pag.5
1.1.Bobine de curent.............................pag.5
1.2. Bobine de tensiune..........................pag.7
Cap. 2. Electromagneti...............................pag.11
2.1. Electromagneti de c.c......................pag.12
2.2. Electromagneti de c.a......................pag.13
Cap. 3. Norme de tehnica securitatii muncii muncii… pag.17
Bibliografie............................................pag.20

ARGUMENT

3
 Secolul în care trăim poate fi denumit, pe drept cuvant secolul
electricitatii, deoarece energia electrica a devenit temelia tehnicii moderne si
constituie o forta revolutionara in toate domeniile vietii.
In instalatiile electrice, aparatele electrice pot indeplini functii de
inchidere si deschidere a circuitelor electrice, de comutare a acestora , de
supraveghere, protectie,masurarea parametrilor, etc.
Partile constructive care intra in componenta aparatelor sunt : caile de
curent, miezurile magnetice, izolatiile si piesele izolante, electromagneti, piese si
subansambluri mecanice etc.
In componenta aparatelor complexe se pot include aparate mai simple cu
rol de protectie, semnalizare etc.
Bobinele sunt elemente de baza ala cailor de curent iar electromagnetii
sunt dispozitive alcatuite din miezuri magnetice si bobine parcurse de curent.
Atat bobinele cât si electromagnetii sunt elemente componente de baza in
constructia aparatelor electrice, care asigura buna functionare a acestora.
Electromagnetul este un magnet temporar, a carui actiune de atragere sau
eliberare a unei armaturi feromagnetice este determinata de prezenta curentului
electric intr-un circuit de excitatie.

Fortele de interactiune intre electromagneti si corpurile din materiale

feromagnetice sau conductoarele parcurse de curenti, situate in campul magnetic
al acestora sunt denumite forte electromagnetice.

Mecanismul format din infasurari (bobine) de excitatie si corpuri feromagnetice

actionate prin forte electromagnetice este denumit mecanism electromagnetic.

CAPITOLUL 1

4
 Bobine- Generalitati

In sensul cel mai larg, bobinele sunt elemente ale cailor de curent, la
care conductoarele sunt dispuse sub forma de spire.
Altfel spus bobina reprezinta un conductor astfel infasurat incit sa formeze
una sau mai multe spire.
Pot fi :
* Bobine de curent;
* Bobine de tensiune.
1.1. Bobine de curent

In categoria bobinelor de curent, denumite si bobine serie, un loc aparte il

ocupa bobinele parcurse de curenti de intensitati de zeci sau de sute de amperi.
Asemenea bobine pot utilizate la:
- stingerea arcului electric prin suflaj;
- electromagneti de actionare;
- contoare de inductie;
- sunturi de curent ale declansatoarelor intrerupatoarelor automate;
- declansatoare electromagnetice de curent primar de mare intensitate;
- unele parti ale cailor de curent ale intrerupatoarelor de putere.

Bobinele de curent de intensitati mari se realizeaza din bare de cupru sau de

aluminiu izolate sau neizolate si se executa, de regula, fara carcasa prin indoirea
pe lat sau pe muchie.
In figura 1 este reprezentata o bara rigida indoita pe muchie (a) si indoita
pe lat (b).

5
 figura 1. Bare rigide indoite pe lat si pe muchie

Observatii:
La aparatele de masura, cum sunt contoarele de inductie, bobina dubla se
infasoara pe carcasa de polietilena.
Inainte de indoire barele se supun unor tratamente termice de înmuiere.
Intre spire se introduce izolatie.
In figura 2 sunt reprezentate bobine din bare rigide infasurate pe muchie
sau pe lat.
a- infasurata pe muchie;
b- infasurata pe lat.

6
 a) b)

figura 2. Bare rigide infasurate pe lat si pe muchie

1.2. Bobine de tensiune

Bobinele de tensiune mai sunt denumite si bobine derivatie si sunt

realizate din conductoare de bobinaj infasurate sub forma de straturi de spire.
Spirele si straturile sunt separate intre ele prin izolatie.

 Bobinele de tensiune se utilizeaza pentru:

- Comanda contactelor principale si secundare la contactoare si relee;
- Comanda mecanismelor de actionare;
- Producerea fluxurilor magnetice care asigura functionarea unor aparate de
protectie;
- La realizarea electromagnetilor.

7
 * Bobinele de tensiune se pot realiza:
- Infasurate pe carcase (figura 3-a, b);
- Infasurate pe miezul feromagnetic (figura 4);
- infasurate pe sablon (fara carcasa).

a) b)
figura 3. Bobina infasurata pe carcasa;
1- carcasa electroizolanta;
2- izolatie exterioara;
3- borna de racord;

Straturile bobinelor pot avea spire:

- suprapuse una peste alta -asezate in rânduri-(figura 5-a );
- asezate in intervalul dintre alte doua spire alaturate – in sah (figura 5-b;
- asezate neregulat ( pentru conductoare cu ф < 0,35 mm.

8
 figura 4- bobina infasurata direct pe miez;
1-miez feromagnetic;
2-infasurare;

a) b)

figura 5. Bobine in straturi

a-cu spire asezate una peste alta;
b-cu spire asezate in sah.
 Conductoarele folosite sunt din cupru, iar capetele de bobina sunt argintate
sau acoperite cu un strat de aliaj Pb-Sn.

9
 Straturile se izoleaza intre ele cu materiale electroizolante. Peste stratul
exterior al bobinei, de asemenea, se depune izolatie.

 Izolatia intre straturi, de regula, este hartia pelur si hartia pergament (pentru
temperaturi pana la 105ºC) si banda din diverse materiale si adezive, folosita
pentru temperaturi intre 80 si 180º

Benzile realizate din tesaruri de sticla cu adezivi sintetici se utilizeaza pentru

bobinele care functioneaza in medii intens poluate cu agenti chimici si care se
incalzesc pana la 180ºC.

 Carcasele se confectioneaza din materiale termorigide (bachelite, melamine,

termoplaste, polietilena, poliester, poliamide, policarbonati).

Bobinele se impregneaza cu lacuri electroizolante pentru umplerea golurilor de

aer cu lac solidificat, ceia ce conduce la marirea rezistentei mecanice, a
calitatilor izolatoare si a stabilitatii la umezeala.
Prin inglobarea bobinelor in rasini epoxidice sau poliesterice se amplifica toate
proprietatile enumerate mai sus.
Dintre lacurile de impregnare, cele mai folosite sunt:

- lacul oleobituminoase (C41-C42) – pentru bobine din conductor izolat cu

bumbac sau matase;
- lacuri oleogliptalice (C51) – pentru bobine care nu lucreaza in ulei;
- lacuri gliptalice (ALM) – pentru bobine din conductoare emailate;
- lacuri epoxidice (tip Araldit) – pentru bobine care se incalzesc puternic

Pentru inglobare in rasini, pentru temperaturi maxime de 120ºC se

folosesc rasini epoxidice amestecate cu intaritor si praf de portelan.

10
 Pentru temperaturi maxime de 155ºC se foloseste un amestec de rasina
Araldit F, intaritor, accelerator, flexibilizator si praf de portelan.
Flexibilizatorul diminuiaza pericolul de fisurare a rasinii, care, in lipsa
acestuia, devine casanta.
Pentru racordarea capetelor de bobina in circuit se folosesc aliaje de lipit
LP40, LP50, LP60 (aliaje Pb-Sn cu 40+60%Sn).
Pentru inlaturarea stratului de oxid de cupru se foloseste pasta decapanta.
Pentru fixarea de carcasa a bobinelor de racord se folosesc adezivi.

CAPITOLUL 2

Electromagneti
Electromagnetii sunt dispozitive alcatuite din miezuri magnetice si
bobine parcurse de curent electric.
Electromagnetii trensforma energia campului magnetic creat de curentul
electric in energie magnetica, prin atragerea unei armaturi mobile a miezului
magnetic.
Bobinele se infasoara pe partea fixa a miezului, denumita si armatura
fixa. Constructia electromagnetului este impusa de varianta constructiva a
miezului magnetic.
Spatiul de aer care se afla intre armatura mobila si armatura fixa se
nimeste intrefier.
Miezul magnetic si spatiul de aer strabatute de fluxul magnetic alcatuiesc
circuitul magnetic.
In constructia aparatelor electrice electromagnetii se utilizeaza la:
* actionarea contactelor electrice (ex. la contactoarele electromagnetice) ;
* actionarea mecanismelor de anclansare sau declansare (ex. la intrerupatoarele
automate;

11
* elemente de comanda de la distanta a unor actiuni mecanice;
* actionarea mecanismelor de declansare sau anclansare ale aparatelor de
comutatie in situatii limita (ex. la inchidere determina declansarea cand curentul
depaseste valoarea predeterminata, in timpul functionarii – determina
declansarea cand curentul depaseste valoarea maxima stabilita, determina
anclansarea sau declansarea cand tensiunea scade sau depaseste o valoare
predeterminata etc.)
Comisia Internationala de Electrotehnica (C.E.I.) defineste electromagnetii
astfel: "Electromagnetul este un magnet excitat de un curent". Dezvoltand
aceasta definitie, putem spune ca electromagnetul este un magnet temporar, a
carui actiune de atragere sau eliberare a unei armaturi feromagnetice este
determinata de prezenta curentului electric intr-un circuit de excitatie.

Fortele de interactiune intre electromagneti si corpurile din materiale

feromagnetice sau conductoarele parcurse de curenti, situate in campul magnetic
al acestora sunt denumite forte electromagnetice.

Mecanismul format din infasurari (bobine) de excitatie si corpuri feromagnetice

actionate prin forte electromagnetice este denumit mecanism electromagnetic.
Partea fixa a mecanismului, din material feromagnetic, supusa polarizarii
magnetice produse de campul magnetic al bobinei de excitatie este denumita
armatura fixa, iar partea mobila, armatura mobila .

Forta electromagnetica corespunzatoare distantei maxime (intrefier maxim) intre

armatura mobila si cea fixa este denumita forta de atractie initiala iar forta
corespunzatoare distantei minime intre armatura mobila si cea fixa este denumita
forta de atractie finala sau forta portanta.

Drumul strabatut de armatura mobila, din pozitia deschis pana la pozitia inchis a
electromagnetului, este denumit cursa electromagnetului.

12
Electromagnetii sunt utilizati atat in constructia aparatelor de comutatie, cat si a
unor echipamente de ridicare si transport, la realizarea cuplelor
electromagnetice, la fixarea pe masini unelte a unor piese ce urmeaza a suferi
prelucrari etc.

In constructia aparatelor electrice de comutatie, electromagnetii sunt utilizati ca

organ motor al contactoarelor, ruptoarelor, declansatoarelor, intreruptoarelor,
servind la stabilirea sau intreruperea mecanica a unor contacte, in mod direct,
sau prin intermediul unui percutor care elibereaza energia unui resort
precomprimat. De asemenea, electromagnetii intra in constructia electrovalvelor
si a dispozitivelor de actionare ale aparatelor electrice.

Clasificarea electromagnetilor se face dupa mai multe criterii si anume:

a) Dupa tipul constructiv in:

- electromagneti de tip plonjor, la care armatura mobila executa o miscare de

translatie in axa bobinei de excitatie;

- electromagneti la care armatura mobila executa o miscare de translatie;

- electromagneti la care armatura mobila executa o miscare de rotatie.

La aceste constructii armatura fixa poate avea forma de I, U sau E.

b) Dupa felul curentului de excitatie:

- electromagneti de curent continuu;

- electromagneti de curent alternativ monofazati;

- electromagneti de curent alternativ trifazati.

c) Dupa modul de lucru:

- electromagneti de actionare;

- electromagneti elevatori.

13
d) Dupa tipul de actionare:

- electromagneti cu actionare rapida (3-4 ms);

- electromagneti cu actionare normala;

- electromagneti cu actionare intarziata (t>0.3 s).

Excitatia electromagnetilor de curent continuu se realizeaza sub curent constant

indiferent de pozitia armaurii, abstractie facand de fenomenele dinamice care
apar la deplasarea rapida a armaturii. Intensitatea curentului este determinata de
tensiunea de alimentare si rezistenta infasurarii de excitatie.

1.1 Tipuri constructive de electromagneti de curent continuu si caracteristica

statica

Diagramele fortei de atractie in functie de cursa armaturii, pentru pozitii imobile

ale acesteia, se numeste caracteristica statica a electromagnetului. Principalele
tipuri de electromagneti de c.c. si caracteristica statica corespunzatoare:

a) Electromagnet plonjor fara armatura fixa .

Armatura mobila 1 din material feromagnetic executa o miscare de translatie

in interiorul bobinei 2. Campul magnetic fiind maxim in centrul bobinei,
armatura mobila este supusa unei forte care tinde sa o aduca intr-o pozitie
simetrica in raport cu bobina. Caracteristica electromagnetului poate lua trei
aspecte l>h, l=h si l<h. Caracteristic pentru acest tip de electromagnet este
forta relativ mica si chiar nula daca h=l, la cursa =0.

b) Electromagnet plonjor cu armatura fixa .

Forta este relativ redusa, dar practic constanta pe toata cursa, care este relativ
mare, adica de ordinul sutelor de mm. Din cauza formei in triunghi de con a
armaturii mobile, forta pentru x=0 nu este nula. Armatura 3 este construita dintr-
un material feromagnetic si are o forma cilindrica terminata cu un trunchi de
con.

14
 2.1. Electromagneti de curent continuu
Miezul electromagnetilor de curent continuu este masiv.
La electromagnetii de curent continuu, pentru a se evita ca armatura sa
ramana lipita dupa intreruperea curentului, din cauza remanentei miezul
magnetic, se prevede un nit nemagnetic pentru asigurarea unui intrefier
permanent (cca 0,05 – 0,15 mm).
Variatia fortei de atractie a electromagnetului in functie de intrefier (sau
cursa armaturii) se numeste caracteristica de actionare. Se exprima sub forma
grafica F = ƒ (δ).
Forta cu care este atrasa armatura mobila constitue forta portanta. La un
electromagnet cu un singur intrefier δ forta portanta este data de relatia:

unde:
- A reprezinta aria armaturii spre intrefier (aria polului);
- B reprezinta valoarea inductiei in intrefier;
- μ0 = 4π · 107‫ ־‬H/m este permeabilitatea magnetica absoluta a vidului;
La intreruperea curentului continuu de alimentare a bobinei
electromagnetului apar supratensiuni in circuit.
Pentru protectie se leaga in paralel pe bobina o rezistenta, un condensator
sau o dioda polarizata invers.

2.2. Electromagneti de curent alternativ

La elecromagnetii de curent alternativ monofazat, forta portanta este
pulsatorie.
Daca bobina este alimentata cu un curent alternativ

forta are o componenta continua si o componenta variabila care trece prin zero
de o 100 ori pe secunda.

15
 Datorita acestei componente variabile are loc vibratia armaturii mobile.
Pentru atenuarea acestei vibratii si pentru ca forta sa nu mai treaca prin
zero, pe o portiune a feţei polului se monteaza un inel de cupru, alama sau
aluminiu – denumit spira – ecran sau spira in scurtcircuit.
Spira delimiteaza pe suprafata polului o arie A1 ecranata si o arie
neecranata A2, strabatute de fluxurile care dau fortele F1 si F2. Forta
rezultata oscileaza intre o valoare maxima si o valoare minima pozitiva, deci nu
mai exista pericolul desprinderii armaturii.
Miezul magnetic din tole trebuie sa fie foarte bine strans pentru ca tolele
sa nu se mişte la socul inchiderii armaturii mobile.
Spira in scurtcircuit se preseaza intr-un canal practicat pe suprafata polului
sau se lipeste cu adeziv epoxidic.
Bobinele trebuie sa aiba, deasemenea, spirele bine fixate intre ele.
Independent de marimea intrefierului, la electromagnetii de curent continuu
curentul absorbit este constant. Pentru limitarea lui in pozitia de armatura atrasa,
pe ultima portiune a cursei de inchidere se conecteaza o rezistenta in serie cu
bobina.
La electromagnetii de curent alternativ curentul absorbit creste
proportional cu marimea intrefierului. Bobina unui electromagnet de curent
alternativ, care nu se inchide, se arde foarte repede.

16
 Capitolul 3.

NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

- Aparatele electrice se vor conecta la prize cu punere la pământ prin nul, prin
cordon şi fişe corespunzătoare
- Este interzisă conectarea aparatelor cu conductori cu izolaţie deteriorată sau
fără fişe, cu scurtcircuite interioare sau cu contacte interioare slabe sau defecte.
- Legăturile mobile ce se vor executa pe timpul încercărilor vor fi astfel
executate încât să asigure circulaţia lucrătorilor în condiţii de securitate şi o
protecţie sigură în ce priveşte izolarea conductoarelor electrice.
- Este interzis a se lucra sau a se continua lucrul când se observă unele defecte
- La terminarea lucrului se va verifica dacă toate utilajele electrice au fost
deconectate de la reţea.
- Toate aparatele fixe electrice din atelier se vor lega la o instalaţie de protecţie
prin legarea la pământ

La operatiile de intretinere a masinilor si aparatelor electrice, se va avea in

vedere urmatoarele masuri de protectie a muncii:
- se vor respecta normele de tehnica a securitatii la lucrul in instalatiile
electrice de joasa sau de inalta tensiune, dupa caz :
- la verificarea functionarii cat si la manevre, se vor utiliza echipamnete de
protectie corespunzatoare: manusi, galosi sau cizme si covorase
electroizolante, ochelari de protectie.
De asemenea, se vor respecta cu strictete instructiunile de exploatare a utilajului
verificat ;
- manevrele aparatelor de inalta tensiune se vor face de minimum doua
persoane: un executant de grupa 2 sau 3 si un supravegheror de grupa
minima 4 ;

17
 - la operatiile cu solventi si materiale inflamabile, se vor respecta atat
regulile de prevenire si stingere a incendiilor cat si modul de utilizare a
acestora in vederea prevenirii intoxicatiilor;
- la lucrarile de montare, demontare, transport, se vor folosi numai utilaje
de ridicat cu capacitatea corespunzatoare greutatilor de ridicat iar
personalul care manevreaza instalatiile de ridicat trebuie sa fie autorizat.
Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice
si care se realizeaza prin:
- amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel,
normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de
conductor electric sa fie de 4 m, la traversarea partilor carosabile de 6 m,
iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare,
aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
- Izolarea electrica a conductoarelor;
- Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
- Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se
distanta impusa pana la elementele sub tensiune.
- Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele
electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la
tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece
exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor
fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari
decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita
posibilitatea inversarii lor.
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt
obligatorii:
- verificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea
lucrului;

18
- evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului
si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
- menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de
munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu
va fi purtata tinandu-se de acest cablu;
- Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere
periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la
instalatiile electrice care functioneaza cu punctul neutru al sursei de
alimentare izolat fata de pamant.
- Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele
generale de protectie care insotesc in permanenta reteaua de alimenare cu
energie electrica a utilajelor.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. ST. Gârlaşu ş.a: Electronică şi automatizări industriale, Editura Didactică

si Pedagogică Bucureşti 2002;
2. Fl. Mareş, ş.a,, Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi
sisteme de reglare automată, Editura Economică - Preuniversitaria,
Bucureşti 2002
3. Colectia de reviste TEHNIUM
4. Hilohi S., Ghinea D., Bichir N., Elemente de comanda si control pentru
actionari si sisteme de reglare automata, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2002 ;
5. Mihoc D., Simulescu D., Popa A., Aparate electrice si automatizari,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 2001

6. Mira N., Negus C., Instalatii si echipamente electrice, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 2000;

7. Isac E., Masurari electrice si electronice, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti;

8. Bichir N., Mihoc D., Botan C., Hilohi S., Masini, aparate, actionari si
automatizari, Editura Didactica si Pedagpgica R.A., Bucuresti, 1999

20