Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA COOPERATIST COEMERCIALĂ DIN

MOLDOVA
Facultatea Științe Economice și Drept
Departamentul „Drept”

CALUGAREANU DOINA

BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI

Referat

Autorul: Calugareanu Doina


gr. 4DFFCA
.

Coordonator: Caprian Iulia dr.conf. univ


.

Chişinău 2023
CUPRINS

Întroducere......................................................................................................

Capitolul I. Apariția banilor în economie........................................................................

Capitolul II. Rolul băncii centrale ca manager economic în menținerea stabilității


monetare..................................................................................

Capitolul III. Reglementarea și autorizarea instituțiilor financiare................................

Capitolul IV. Supravegherea și controlul financiar bancar

Concluzii..................................................................................
Bibliografie..................................................................................
Studiu de caz..................................................................................

2
Capitolul 1

Introducere

Apariția banilor și dezvoltarea sistemului monetar reprezintă un aspect crucial în evoluția


economiilor umane. De la simpla trocare la utilizarea monedelor și a bancnotelor, trecerea de la
economia bazată pe schimburi directe la cea bazată pe bani a reprezentat un pas esențial în
dezvoltarea societăților. În acest eseu, vom explora istoria și evoluția banilor în economie,
analizând modul în care au apărut și au devenit parte integrantă a sistemelor economice moderne.

Trocul și primele forme de schimb

La început, în societățile primitive, schimbul direct sau trocul a fost principalul mod de a obține
bunurile necesare. Persoanele schimbau direct bunurile de care aveau nevoie, bazându-se pe
sistemul de echivalență a valorii între acestea. De exemplu, o persoană putea schimba un sac de
grâu pentru o bucată de piele sau unelte din metal. Totuși, trocul prezenta dificultăți în
determinarea valorii relative a diferitelor bunuri și în facilitarea schimbului între persoane aflate
în locații diferite [1].

Moneda marfă

Cu timpul, în unele comunități, s-a ajuns la utilizarea unor bunuri speciale ca mijloace de
schimb, numite monede marfă. Aceste bunuri aveau valoare în sine, dar erau și acceptate de
comunitate ca mijloace de plată. De exemplu, scoicile, sarea sau pieile animalelor au fost folosite
ca monede marfă în diverse regiuni ale lumii. Utilizarea monedelor mărfii a facilitat schimbul și
a permis determinarea mai ușoară a valorii relative a bunurilor.

Moneda metalică

Apariția monedei metalice a reprezentat un pas important în evoluția banilor. În diverse


civilizații antice, metalele prețioase precum aurul și argintul au fost folosite pentru a crea
monede cu o valoare intrinsecă ridicată. Aceste monede metalice erau bătute cu sigiliile
autorităților locale sau regale și erau acceptate ca mijloace legale de plată. Acest sistem a oferit o
standardizare a valorii și a facilitat tranzacțiile comerciale [2].

Dezvoltarea bancnotelor

Odată cu creșterea comerțului și a necesității de a transporta sume mari de bani, monedele


metalice au devenit incomode. Astfel, în secolul al XVII-lea, au apărut primele bancnote.
Acestea erau certificate emise de bănci și reprezentau promisiunea de a plăti o sumă specifică în
monede metalice. Bancnotele erau mai ușor de transportat și utilizat ca mijloc de plată în
tranzacțiile comerciale. Ele au câștigat rapid popularitate și au devenit parte integrantă a
sistemelor monetare [3].

Cu dezvoltarea sistemului bancar, băncile au început să ofere servicii de depozit și împrumut.


Acest lucru a condus la crearea de bani suplimentari în economie prin intermediul procesului de
multiplicare a creditului. Băncile își puteau emite propriile bancnote sau efectua înregistrări

3
contabile, permițându-le să împrumute sume mai mari decât depozitele lor inițiale. Aceasta a
generat o expansiune a masei monetare și a facilitat creșterea economiei [4].

Pe măsură ce economiile s-au dezvoltat, moneda fiduciară a înlocuit în mare măsură monedele
metalice și bancnotele bazate pe rezerva de aur sau argint. Moneda fiduciară are valoare legală și
este acceptată ca mijloc de plată datorită încrederii și acceptării generale în autoritatea
emițătoare, de obicei, băncile centrale. Aceste instituții emit bancnote și controlează oferta
monetară pentru a menține stabilitatea prețurilor și pentru a gestiona politica monetară [5].

O evoluție importantă în apariția banilor în economie a fost digitalizarea și apariția banilor


virtuali. Odată cu dezvoltarea tehnologiei și a sistemelor de plată electronice, au apărut noile
forme de bani virtuali și criptomonede, cum ar fi Bitcoin. Acestea sunt bani complet digitali, care
nu există fizic și care sunt stocați și transferați într-un mediu virtual. Criptomonedele au câștigat
popularitate și au avut un impact semnificativ asupra sistemelor financiare și de plată tradiționale
[6].

În sistemele monetare moderne, băncile centrale au un rol crucial în controlul și reglementarea


masei monetare și a politicii monetare. Acestea monitorizează oferta monetară, influențează
ratele dobânzilor, gestionează rezervele valutare și implementează măsuri pentru a menține
stabilitatea prețurilor și a promova stabilitatea financiară. Băncile centrale colaborează, de
asemenea, cu băncile comerciale pentru a furniza lichiditate și pentru a asigura funcționarea
sistemului bancar [7].

Apariția banilor în economie și evoluția sistemelor monetare au jucat un rol esențial în


dezvoltarea societăților umane. De la trocul primitiv la utilizarea monedelor metalice,
bancnotelor și apariția banilor virtuali, schimbul de bunuri și servicii s-a simplificat și a devenit
mai eficient în timp. Banii au facilitat creșterea comerțului, dezvoltarea economică și schimbul
de resurse între indivizi și comunități.

Este important să înțelegem că apariția banilor în economie a fost rezultatul unei evoluții treptate
și complexe. De la trocul direct la moneda marfă, moneda metalică și bancnote, până la moneda
fiduciară și banii virtuali, fiecare etapă a contribuit la îmbunătățirea sistemului monetar și la
facilitarea tranzacțiilor comerciale. Cu toate acestea, sistemul monetar nu este perfect și ridică și
unele provocări. Inflația, de exemplu, poate afecta puterea de cumpărare a banilor și stabilitatea
economică. De asemenea, aparția banilor virtuali și criptomonedelor a ridicat întrebări legate de
reglementare, siguranță și protecția investitorilor. Pentru a menține stabilitatea și încrederea în
sistemul monetar, băncile centrale și autoritățile monetare desfășoară un rol important. Aceste
instituții monitorizează și controlează oferta monetară, influențează politica monetară și
gestionează riscurile sistemului financiar.

În concluzie, apariția banilor în economie a fost o etapă crucială în dezvoltarea


societăților umane. Evoluția de la trocul direct la utilizarea monedelor, bancnotelor și apariția
banilor virtuali a simplificat și a eficientizat schimbul de bunuri și servicii. Cu toate că sistemul

4
monetar are provocările și provocările sale, băncile centrale și autoritățile monetare joacă un rol
esențial în menținerea stabilității și funcționării acestuia.

Lista surselor:

1. Goodhart, C. A. E. (1998). Two Concepts of Money: Implications for the Analysis of


Optimal Currency Areas. European Journal of Political Economy, 14(3), 407-432.
2. Menger, C. (1892). On the Origins of Money. Economic Journal, 2(6), 239-255.
3. Ingham, G. (2004). The Nature of Money. Cambridge: Polity Press.
4. Davies, G. (2002). A History of Money: From Ancient Times to the Present Day. Cardiff:
University of Wales Press.
5. Mishkin, F. S. (2018). The Economics of Money, Banking and Financial Markets. New
York: Pearson.
6. Nakamoto, S. (2008). Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System. Retrieved from
https://bitcoin.org/bitcoin.pdf
7. Champ, B., Freeman, S., & Haslag, J. (2017). Modeling Monetary Economies. New
York: Cambridge University Press.
8. Carney, M. (2019). The Future of Money. London: W. W. Norton & Company.

S-ar putea să vă placă și