FITOTERAPIE

phyton = planta therapea = tratament = ramura a terapiei care se ocupa cu prevenirea si combaterea imbolnavirilor cu ajutorul plantelor medicinale. Medicina alopata practicata de medici = chimioterapie naturista foloseste natura Avantajele fitoterapiei: - actiune blanda si fara efecte secundare - trateaza bolnavul ca intreg Dezavantaje: - tratamentul dureaza 1-7 luni - efecte imediate in afectiuni usoare - la bolile cronice tratamentul este de durata si adjuvant complementar Clasificarea plantelor medicinale dupa efectul substantei active in celula vegetala: - plante medicinale cu efect prompt asupra organismului otravurile stricnina drogurile: morfina si heroina Prinipiile active: - sunt substante biosintetizabile in celulele vegetale care au proprietati farmaco-dinamice - aceste principii difera ca si concentratie in organele plantei - pot fii insotite de substante adjuvante care le potenteaza efectul: 1. Principii active de natura fenolica - sunt derivati hidroxilici (OH) ai hidrocarburilor aromatice OH Fitoterapie

- acesti derivati au efect carminativ, antiseptic si coleretic - pot fii: monofenolici, bifenolici, trifenolici Ex: timolul, carvacrolul (cimbrisor), anetolul (fenicul), acidul salicilic (salcie) 2. Substante cu glucide ( C 6 H12 O 6 glucoza) a) OZE; ex: glucoza b) HOLOZIDE; ex: gumele, mucilagii (radacina de brusture) PECTINELE: inulina, fructoza; ex: planta CICOAREA absoarbe Ca c) HETEROZIDE (alcatuite din substante numite AGLICON+glucid; GENINE+glucid) ex: efectul cardiotonic (DIGITALINA DEGETELUL ROSU) SAPONOZIDE efectul antitusiv (SAPONARIA) d) PIGMENTII CAROTENOIZI ex: CAROTENUL (precursor de vitamina A) 3. Vitamine - vitamina C: in fructe (maces - ROSA CANINA) - vitamina A, B: in morcov 4. Principiile amare au efect tonic cresc pofta de mancare ex: CINARINA se gaseste in ANGHINARE si are rol hepatoprotector 1

5. Uleiurile volatile - sunt substante frumos mirositoare si se gasesc in petalele florilor dar si in frunze si au efect antiseptic - se administreaza sub forma de bai, gargarisme, tinctura sau infuzii etc. 6. Alcaloizii - contin azot - ex: Atropa belladona matraguna; belladona antispastice; atropina Papaverum morfina; Maselarita Clasificarea plantelor medicinale dupa organul recoltat Organe vegetative radacina tulpina frunza floarea fructul samanta subterana aeriana rizom bulb tubercul bulbo-tubercul (brandusa)

generative

1. Grupa RADIX - radacina - ex: malva - Althea Officinalis brusture - Artium Lappa 2. Grupa RHIZOMA - ex: feriga Driopteris Filis-Max; lacramioara Convallaria majalis 3. Grupa BULBUS - ex: usturoi Allium sativum 4. Grupa TUBERA - ex: omagul Aconitum tauricum 5. Grupa HERBA - ex: rostopasca Chelidom sunatoarea Hypericum Perforatum (contine hipericina depresie) 6. Grupa FOLIUM - ex: potbal Tusilago menta Mentha patlagina plantago 7. Grupa FLORES - florile - ex: papadia Taraxacum Officinalis galbenelele Calendula Officinalis teiul TILIA 8. Grupa GEMAE - muguri - ex: plopul negru; muguri de brad 9. Grupa FRUCTUS - ex: fructe de maces 10. Grupa SEMANE - ex: seminte de mustar, moc, chimen 11. Grupa CORTEX scoarta, salcie

Recoltarea plantelor medicinale: - recoltarea din zone nepoluate - cunoasterea bine a plantelor respective - cunoasterea organului cel mai bogat in substante active - recoltarea corecta - recoltarea depinde de anotimp si de momentul zilei - anotimpul preferat: primavara devreme si toamna tarziu (radacina), de preferat sa fie cer noros sau dimineata dupa ce se ridica roua (trandafirul) si dupa amiaza - recoltarea radacinei se face cu o lopata, sapa - dupa ce se recolteaza se indeparteaza resturile organice si minerale - radacina se spala, se fractioneaza in bucati de 2-3 cm si se usuca la soare - transportul se face in pungi de hartie sau panza - pentru frunze recoltarea se face prin strunjire sau cu foarfeca fara petioli la potbal si patlagina si cu petioli la menta - frunzele se usuca intodeauna la umbra in incaperi specializate - florile se recolteaza la amiaza (toata floarea la tei si la trandafirul numai petale) - fructele se recolteaza in (macesul - noaptea) sau foarte bine coapte - la scoarta se fac sectiuni inelare cu un briceag Metode de uscare: - in mod natural la soare sau la umbra - in mod artificial in incaperi special amenajate - uscarea e corecta atunci cand planta isi pastreaza culoarea, forma si mirosul - se pastreaza 1 an de zile in pungi de hartie sau saculeti de hartie

10.10.2011 RECUNOASTEREA SI DESCRIEREA PLANTELOR MEDICINALE DIN GRUPA RADIX

1.Althaea officinalis L. (Nalba mare sau nalba alba) Fam. Malvaceae d.c.= Radix Althaeae (III-IV; X-XI); Folium Altheae (VI-VIII) Specie perena, cu radacina carnoasa, cilindrica. Radacina se recolteaza in toamna anului 2-3. Tulpina lemnoasa doar la baza, putin ramificata si inalta pana la 2 m. Frunzele sunt 3-5 lobate; se recolteaza fara petiol din al doilea an. Florile sunt situate la subtioara frunzelor, au caliciu dublu si 5 petale alb sau alb-roz. Fructul se desface in 12-20 mericarpe. Principiul activ = substante mucilaginoase (8-12%) si amidonul. Uz intern: -inflamatii acute ale cailor respiratorii (laringite, traheite, bronsite): macerat, sirop -gastrite si colite: rol de pansament protector al mucoaselor Uz extern: -furunculoze: cataplasme din frunze oparite cu apa calda -afectiuni bucale (stomatite, afte): ceai neindulcit din frunze 2.Angelica archangelica L. (Angelica) Fam. Umbelliferae = APIACEAE d.c. = Radix Angelicae (III-IV) sau (VIII-X)

Specie bienala sau perena, nordica, cu rizom lung de 10 cm si gros de pana la 5 cm, napiform, multicapitat, cu suprafata bruna, striata si continand un suc alb-galbui. Din rizom pornesc radacini lungi de pana la 30 cm si groase de 1 cm. Partea subterana are un miros aromat si un gust amar-aromat. Frunzele sunt de trei ori penate, iar tulpina este inalta de pana la 2 m, groasa de pana la 8 cm si goala la interior. Inflorescenta este o umbrela compusa, globuloasa, cu diametrul pana la 20 cm. Fructele sunt elipsoidale, comprimate si lungi pana la 1 cm. Principii active = ulei volatil (pana la 1%), bogat in hidrocarburi ciclice si aromatice, precum si furanocumarine. Uz intern: se utilizeaza in aciditate si lipsa poftei de mancare. Uz extern: prepararea tincturii sau spirtului de angelica. Planta trebuie uscata imediat dupa recoltare. 3.Arctium lappa L. (Brusture/Lipan) Fam. Compositae d.c.=Radix Bardanae (III-IV) (X-XI) folium Bardanae (V-VI) Specie bienala, viguroasa, cu radacina carnoasa, de culoare brun cenusie, groasa de pana la 5-6 cm. Tulpina este inalta de 1-2 m si ramificata. Frunzele sunt ovale, cu baza cordata, cenusii pe fata inferioara, limbul lung de pana la 50 cm. Frunzele se recolteaza fara petiol inainte de inflorire. Florile sunt purpurii. Principiul activ: inulina cu ulei volatil si principii amare. Uz intern: -ceaiuri dietetice -hepatice si diuretice. Uz extern: -combaterea acneei -extractul apos: in spalarea parului gras 4.Atropa belladona L. (Matraguna, Cireasa lupului, etc.) Fam. Solanaceae d.c.=Radix Belladonae (IV, IX-XI), Follium Belladonae (VI-VII) Specie perena (5-6 ani), din rizomi se dezvolta radacini lungi de 50 cm. Tulpinile sunt inalte de pana la 2m. Frunzele inferioare sunt alterne, cele superioare geminate, avand o lungime de pana la 20 cm. Florile se dezvolta la subsoara frunzelor superioare. Principii active: alcaloizi-hiosciamina -atropina -scopolamina -apoatropina -beladonina Uz intern: -se intrebuinteaza la obtinerea de medicamente cu actiune antispastica, spastica, neurotropa. -in oftalmologie, sub forma de picaturi, atropina este utilizata pentru dilatarea pupilei in scop diagnostic Uz extern: fisuri anale. 5.Cichorium intybus L. (cicoare) Fam. Compositae. d.c.=Radix Cichorii, Herba Cichorii. 4

Specie perena cu rizom vertical, radacina fusiforma. Tulpina este inalta de 50-150 cm, verde si puternic ramificata. Frunzele bazale alcatuiesc o rozeta, iar frunzele tulpinale sunt oval-lanelate, cu indicii neregulati. Florile sunt solitare sau cate doua, albastre, grupate antodiu cu diamtreul de 3-4 cm care se fromeaza la subsoara frunzelor superioare. Principii active: inulina; acidul cicoric; compusi si triterpenici. Uz intern: ceaiul preparat din 5g produs la 200 ml apa folosit in afectiuni hepato-biliare si ca laxativ. Uz extern: vindecarea ranilor si taiteurilor. 6.Gentiana lutea L. (Ghintura) Fam. Gentianaceae d.c.=Radix Gentianae (al 3 lea an in X) Specie perena cu rizom vertical, gros pana la 10 cm, care se continua cu o radacina foarte lunga, ajungand la o adancime de 1m. Principii active: principii amare dintre care gentiopicrina si amarogentina. Uz intern: tonic amar, care intra in componenta unor specialitati industriale si vin tonic. 7.Glycyrrhiza glabra L. (Lemn dulce) Fam. Leguminoasae=FABACEAE d.c.=Radix Liquiritiae, Radix Glycyrrhizae Subarbust peren, cu rizom si stolon lung de 1-2 m, care au o structura fibroasa. Tulpinile formeaza tufe inalte de aproximativ 2m. Frunzele sunt imparipenat compuse. Florile sunt albe sau violete, grupate in racene alungite. Fructul este o pastaie de 2,5-3 cm lungime, turtita si glabra. Principii active: -glicirizina: un derivat triterpenic -compusi flavionici, dintre care cel mai important este licuiritia. Uz intern: radacina si stolonii se utilizeaza ca expectorant cat si laxativ. 8.Gypsophila paniculata L. (ipcarige, ciulin alb) Fam. Caryophyllaceae d.c.=Radix Saponariae / Radix Gypsophilae paniculatae Specie perena cu rizom gros pana la 8 cm. Radacina lunga pana la . Tulpinile sunt ramificate, aspect de tufa. Frunze simple, sesile. Principiul activ = saponozide triterpenice Uz intern: -ca expectorant, sub forma de decoct -in industria alimentara in obtinerea halvalei si halvitei. 9.Saponaria officinalis L. (Sapunarita) Fam. Caryophyllaceae d.c.=Radix Saponariae rubrae Specie perena cu rizom gros pana la 2 cm. Tulpinile sunt inalte de 70-80 cm, putin ramificate. Frunzele sunt opuse, alungit eliptice, cu trei nervuri. Florile au 5 petale libere, de culoare roz sau alba. Fructul este o capsula. Principii active: saponozide expectorant Uz intern: expectorant.

GRUPA BULBUS
1.Allium sativum L. (Usturoi) Fam Lilliaceae d.c.=Bulbus Allii recens Usturoiul contine aliina, un compus fara miros care in urma zdrobirii bulbului, se transforma in alicina care in prezenta oxigenului devine disulfanat de alil. Au actiune antimicrobiana, antihelmintica, antiateromatoasa si antihipertensiva. 2.Colchicum autumnale L. (Brandusa de toamna) Fam LiLiaceae d.c.=Bulbus Colchici; Seven Colchici Specie perena cu bulbo-tuber ovoidal sau piriform. Frunze lanceolate, 3-4. Florile apar toamna dupa frunze. Flori de tipul 3. Fructele se formeaza in bulbo-tubercul toamna si apar intre frunze primavara sau la inceputul verii. Principii active:-colchicina: se gaseste in seminte -demecolcina(colchicina): in tuberculi 17.10.2011 GRUPA PLANTELOR DE LA CARE SE UTILIZEAZA TULPINILE SUBTERANE GRUPA RHIZOMA 1.Acorus calamus L. (Obligeana, Trestia-mirositoare, Speteaza) d.c.=Rhizoma Calami Fam. Araceae Specie perena cu rizom orizontal, articulat, carnos, spongios, cu o lungime cuprinsa intre 50 si 150 cm, gros de 1-3 cm, aromat. Tulpina este inalta de pana la 150 cm, in 4 muchii. Frunzele pornesc din rizom. Inflorescenta este un spadice lung de 5-10 cm, dezvoltata oblic din tulpina, fiind format din dute de flori marunte verzi sau galbene. Fructul este o baca rosie. Principii active: ulei volatil (pana la 5%) si principii amare Uz intern: rol sedativ si usor antispastic; se utilizeaza in fabricarea Ulcerotratului, care se recomanda in tratamentul afectiunilor gastro-intestinale (ulcer gastric si duodenal), in asociere cu antiacide si antisecretoare. 2.Dryopteris filix-mas L. Schott (Feriga) d.c.=Rhizoma Filicis Maris Fam. Polypodiaceae Specie criptograma perena cu rizom orizontal sau oblic, lung de pana la 30 cm, acoperit de resturile petiolurilor din anii precdenti si nu este vizibil din cauza acestor resturi ale petiolurilor, care sunt cilindrice, arcuite, brune, insotite de solzi membranosi. In varful rizomului se gasesc muguri foliari. Principii active: -se obtine filicina: aceasta substanta are un important vermicid; actioneaza asupra musculaturii viermilor intestinali, paralizandu-i si usurand eliminarea lor dupa administrarea purgativului; se administreaza o singura data pentru ca e toxic -se utilizeaza in tratamentul oilor parazitate de viermele de galbeaza 6

3.Iris florentina L. (Stanjenei)