REGN FUNGI

1. Filum Chytridiomycota
2. Filum Zygomycota
3. Filum Ascomycota
4. Filum Basidiomycota
***Fungii Mitosporici = Deuteromycota
(specii anamorfe)
 Filum ZYGOMYCOTA
gr. zyg, zygo = imperecheat, reunit; mykes = ciuperca

Filum ZYGOMYCOTA

Schema filogenetica de clasificare a fil. Zygomycota (dupa Webster si Weber, 2007; adaptat dupa Tanabe si colab., 2004).
 Caractere generale

-specii saprobionte frecvent in sol, parazite pe plante, animale, om;

-prefera substraturile organice bogate in glucide, se dezvolta rapid, pot fi izolate si cultivate in laborator;
-sunt descrise specii parazite pe insecte – ord. Enthomophorales;
-sunt descrise specii ce formeaza endomicorize cu plante vasculare (ord. Glomales); altele paraziteaza specii din
fam. Mucoraceae;
-miceliul- cenocitic de tip sifonoplast – hife neseptate (peretele celular – chitina);

- la contactul cu substratul rizoizi – rol de fixare si absorbtie a substantelor nutritive;

-reproducerea asexuată - spori asexuați endogeni imobili (aplanospori); formati in sporangi / sporangiole pe
sporangiofori la suprafata miceliului;
-reproducerea sexuată – izogametangiogamie cu tendinta spre heterogametangiogamie sau zigogamie;
-terminatiile hifelor, plurinucleate se apropie, se separa de restul hifelor printr-o membrana transversala
gametangi cu polaritate sexuală ♀si ♂; membranele se resorb la punctul de contact zigospor (spor
sexuat format prin fuzionarea gametangilor)– prezinta initial numeroase nuclee haploide apoi diploide; membrana
groasa, pigmentata, ornamentata cu rol de aparare si este denumit structură de rezistență;
-in conditii favorabile de mediu zigosporul formeaza un sporange de germinatie la nivelul caruia are loc R!
urmata de mitoze spori de germinatie care in conditii favorabile de mediu germineaza miceliu.
 Formarea zigosporilor

Ciclul de viață la reprezentanții clasei Zygomycetes (adaptat după Webster și Weber, 2007).
 Gametomicom (n) Sporociste(n)
Miceliu (n) Gametociste (n)

P, K

Spori (n) izogametangiogamie

mitoze

R!
Sporange de germinatie (n) zigospor(2n)
suspensori

zigospor
Schema ciclului de viata la speciile din Fil. Zygomycota (dupa Tanase si colab., 2006).
 Clasificare – dupa Kirk si colab., 2001.
1. Clasa Zygomycetes
Ordin Mucorales
Fam. Mucoraceae – g. Mucor; g. Absidia; g. Rhizopus; g. Actinomucor; g. Rhizomucor; g. Zygorhynchus;
Fam. Phycomycetaceae – g. Phycomyces;
Fam. Pilobolaceae – g. Pilobolus, g. Pilaira;
Fam. Choanephoraceae – g. Choanephora;
Fam. Thamnidiaceae – g. Thamnidium;
Fam. Cunninghamellaceae – g. Cunninghamella;
Fam. Syncephalastraceae – g. Syncephalastrum;
Fam. Chaetocladiaceae – g. Chaetocladium;
Fam. Gilbertellaceae – g. Gilbertella;
Fam. Mycotyphaceae – g. Mycotypha;
Fam. Radiomycetaceae – g. Radiomyces;
Fam. Saksenaeaceae – g. Saksenaea;
Ordin Mortierellales - Fam. Mortierellaceae – g. Mortierella;
Ordin Endogonales - Fam Endogonaceae – g. Endogone;
Ordin Glomales - Fam. Glomaceae – g. Glomus
Ordin Entomophorales – Fam. Enthomophoraceaea – g. Enthomophora;
Ordin Basidiobolales – Fam. Basidiobolaceae – Basidiobolus;
Ordin Zoopagales – Fam. Zoopagaceae – g. Zoopage; g. Stylopage;
Ordin Kickxellales – Fam. Kickxellaceae – g. Kickxella;
Ordin Dimargaritales – Fam. Dimargaritaceae – Dimargaris.
2. Clasa Trichomycetes – Ordin Harpellales – Fam Harpellaceae (g. Spartiella); fam. Lageriomycetaceae (g. Lagerioides); fam Legeriomycetaceae (g. Legeriomyces);
- Ord. Assellariales – Fam. Assellariaceae (g. Assellaria);
- ord. Eccrinales – fam. Eccrinaceae (g. Eccrinella); fam. Palavasciaceae (g. Palavascia);
- ord. Amoebidiales – fam. Amoebidiaceae (g. Amoebidium).
 1. Clasa Zygomycetes
-specii saprobionte sau parazite pe plante si animale, miceliu sifonoplast, peretele celular contine chitină
si chitosan;
-reproducerea asexuată – spori asexuati = sporangiospori = sporociste formati în sporangi –
diferentiați pe sporangiofori care la contactul cu substratul formeaza rizoizi;
-reproducerea sexuata – gametangiogamie;
Ordinul Mucorales
-specii saprobionte in sol, pe resturi vegetale si animale, coprofile, altele pot fi parazite pe alti fungi -
bazidiomicete, plante, animale, om, altele se dezvolta pe fructe, legume, semintele acestora, produse
alimentare puf albicios / cenusiu agenți de mucegaire;
-miceliul – format din hife heterotalice, ramificate, la contactul cu substratul rizoizi sau poate
patrunde în interiorul substratului situatie in care nu formeaza rizoizi;
-la unele specii (Rhizopus stolonifer) miceliul formeaza la contactul cu substratul – hifa aeriana,
plagiotropa, ingrosata - stolon;
-caracteristica definitorie a acestui grup – sporangioforul se continua in sporange si formeaza columela
ce are initial aspect de sept in forma de cupola iar forma sa este caracteristica fiecarei specii: sferica,
conica, cilindrica, piriforma; la unele specii pe langa sporangi principali pot exista si sporangi de
dimensiuni reduse denumiti sporangiole ce produc un nr. redus de spori – chiar unul singur;
- reproducerea asexuată – prin aplanospori
Reprezentare schematica a sporangioforului de la reprezentantii ord. Mucorales
(după Webster și Weber, 2007, creat cu Biorender.com).
Fam. Choanephoraceae – specii cu sporangi si sporangiole formati pe sporangiofori diferiti.
 Choanephora cucurbitarum (Berk. & Ravenel) Thaxt., brunificarea inflorescentelor si
putregaiul fructelor reprezentantilor din fam. Cucurbitaceae.

sporangiofor sporangiofor cu detaliu al regiunii

habitus cu sporange numeroase apicale a
terminal sporangiole sporangioforului
monosporale

Reprezentare schematica a sporangioforilor cu sporangi si sporangiole la C. cucurbitarum.

Fam. Chaetocladiaceae – specii la care sporangioforii sunt terminati cu peri / spini sterili, sporangiole
unisporulate, pedicelate pe care se formeaza vezicule sterile.
 g. Chaetocladium – specii facultativ parazite pe alte specii ale ord. Mucorales.

habitus sporangiofori cu sporangiole detaliu al

laterale si prevazuti cu spini sporangiolelor cu
terminali spini terminali

Reprezentare schematică - Chaetocladium brefeldii.

Fam. Mucoraceae
- specii cu origine polifiletică, saprofite, des intalnite în microbiota solului, dar se pot dezvolta si pe
alimente, resturi vegetale si animale;
- prezinta sporangi cu sporangiospori endogeni cu columelă, eliberați prin ruperea peretelui
sporangelui;
- nu se cunosc specii cu sporangiole.
g. Mucor
-aprox. 50 specii foarte raspandite pe resturi vegetale, fructe in descompunere, pe animale, se cunosc
specii ce se dezvolta pe medii de cultura bogate in zaharuri si care descompun chitina;
- prezinta sporangi cu columela si numerosi sporangiospori;
- criteriile de diferentiere ale speciilor genului Mucor: modul de crestere pe mediu de cultura solid,
dimensiunea, forma, culoarea, ornamentațiile sporangioforilor si columelei, ornamentația,
culoarea, localizarea zigosporilor;
- unele specii participă la circuitul elementelor biogene in natura (N2), altele descompun substante
pectice (M. hyemalis), sunt descrise specii cu activitate fermentativa fiind folosite in prepararea
bauturilor alcoolice sau a unor produse din bucataria orientala (M. racemosus, M. genevensis, M.
javanicus, M. circinelloides);
- putine specii ale genului sunt patogene, determina micoze - speciile cu miceliu cenocitic si mai ales
afectiuni ale tesuturilor (M. racemosus, M. circinelloides, M. hyemalis). Infectiile sunt oportuniste
asociate prezentei in sol, aer a sporangioforilor si mai ales la pacientii imunocompromisi (M. pusillus
– tulburari grave ale SNC si urechii interne la om; M. paronychia – dermatomicoze la om).
 Mucor racemosus Bull.
- specie frecventa pe resturi vegetale, fructe si seminte ce poate determina slaba fermentatie alcoolica
den ,,drojdii de Mucor’’ in mustul dulce, poate elibera toxine cu efect bactericid;
- agent de mucegaire a fructelor si a produselor de panificatie;
- specie patogena ce determina afectiuni pulmonare la pasari.
M. plumbeus Bonord.– frecv. in sol, aer, produce toxine in
produse de panificatie.

sporangiofor cu
sporangiospori si
columela evidentiata
fragment median
de sporangiofor
sporangiofor cu cristale de
cu clamidospori
oxalate de calciu - spini sporangioforul si columela

M. plumbeus - aspect microscopic:

Mucor racemosus –aspect microscopice (adaptat dupa Berbee si Taylor 2001). (adaptat dupa Berbee si Taylor 2001).
 Mucor mucedo L.
- specie foarte raspandita – mucegaiul comun; agent de putrezire in sol, pe resturi vegetale, poate
produce mucegairea cerealelor, painii, a produselor lactate acide, a carnii si a preparatelor din carne;
- miceliu= sifonoplast unicel. neseptat fixat cu ajutorul rizoizilor de pe care se form sporangiofori ce
prezinta terminal endosporangi (cu columela) cu sporangiospori = aplanospori. Sporangele
prezinta membrana ornamentata, impregnata cu cristale de oxalat de Ca;
- pe mediu de cultura malt – agar formeaza colonii de culoare cenusiu, argintiu, galbui iar in culturile
îmbătrânite se remarca presența clamidosporilor.

Aspectul macroscopic al coloniilor de Mucor sp.

Aspect microscopic - Coloratie Bleu- Structura sporangioforului la speciile genului Mucor

cotton – sporangiofori cu sporangi. (dupăWebster și Weber, 2007, creat cu Biorender.com).
Zygorhynchus sp.

- gen cu un numar redus de specii, telurice la

adâncimi diferite
- speciile sunt homotalice și,în mod neobișnuit,
formează zigospori heterogametangici
-sporangioforii sunt frecvent ramificați iar
columela este adesea lătită
- specia cel mai des întâlnită este Z. moelleri,
care a fost izolata la nivel global dintr-o serie
de soluri si din rizosfera asociata numeroaselor
plante
- majoritatea speciilor sunt mezofile, exc. Z.
psychrophilus la care zigospori se formează la
5°C.
Zygorhynchus moelleri – reprezentare schematica a
sporangioforilor si zigosporului (dupa Wester si Weber,
2007).
 g. Absidia
- specii in general telurice, cele mai cunoscute: A. glauca si A. spinosa;
- prezinta sporangi in forma de para, sistem rizoidal, zigospori inconjurati de suspensori;
- cele mai multe specii –heterotalice insa se cunosc si specii homotalice: A. spinosa;
- sunt descrise specii patogene la om: A. corymbifera – termofila si determina afectiuni respiratorii la om
dar si la animale.

Reprezentare schematica - A. glauca – a. habitus; b. sporangi cu columela prevazuta cu apofiza; c. zigospor cu suspensori (adaptat dupa Berbee si Taylor 2001).
 g. Rhizopus
- specii heterotalice cu miceliu sifonoplast unicelular foarte ramificat la suprafata substratului, cu
stoloni (= hife aerine ingrosate), rizoizi in dreptul carora se diferentiaza fascicule de sporangiofori
pigmentati, cu suprafata rugoasa ce poarta terminal sporangi globulosi de culoare neagra si prevazuti
cu columela.
R. stolonifer (Ehrenb: Fr.) Vuill. syn. Rhizopus nigricans Ehrenb. - mucegaiul negru
- specie frecventa in sol si pe produse de origine vegetala agent de putrezire, elaboreaza micotoxine; este
folosit in transformarea sterolilor si obtinerea de corticoizi utilizati in industria farmaceutică;
-specie heterotalică cu colonii initial albicioase, pufoase ulterior se pigmentează in cenusiu;
-miceliu- sifonoplast unicel brun-cenusiu, din dreptul rizoizilor se formeaza 3-4 sporangiofori ce poarta terminal
sporangi cu sporangiospori de tip aplanospori, culoare bruna si forma neregulata.

Aspectul macroscopic al coloniilor

dupa 7 zile de incubare Aspect microscopic - sporangi
vedere superioara Coloratie Bleu-cotton
Phycomyces sp.

- cele mai cunoscute sunt speciile P.

blakesleeanus si P. nitens care se diferentiaza
sunt dimensiunea sporangiosporilor (la P.
nitens sunt mai mari decât la P.
blakesleeanus).
- Nici una dintre specii nu este comuna pe
substraturi in mod uzual ci mai ales pe produse P. blakesleeanus - habitus
bogate in lipide, pâine, compost, hamei unde
reprezinta principalii agenti de mucegaire
- zigosporii prezinta suspensori ramificati
dichotomic, dimensiuni mari

P. blakesleeanus – zigospor cu apendici

 Ordinul Mucorales
Fam. Pilobolaceae
Pilobolus sp. – gen cu 9 specii heterotalice coprofile, mai ales pe excrementele ierbivorelor
- speciile cele mai comune sunt: P. crystallinus, P. kleinii (syn. P. crystallinus var. kleinii) si P. umbonatus
(syn. P. roridus var. umbonatus)

P. crystallinus

P. kleinii P. umbonatus
Pilobolus sp.
- sporangioforul speciilor de Pilobolus – structură
unică: se termina intr-o veziculă subsporangială
sferic-ovalara ce poarta apical un sporange negru
(continut ridicat de pigmenti carotenoizi) hemisferic,
cu perete strălucitor, dur și impermeabil. La baza
sporangelui - columelă conică - separata de spori
printr-un tesut mucilaginos.
- sporangioforul prezintă capacitatea de a se orienta
către sursa de lumină. Forma și transparența
veziculei subsporangiale îi permit să acționeze ca o
lentilă, concentrând lumina în pigmenții carotenoizi
depuși în apropierea bazei veziculei, care absorb
fotonii și permit celulelor să detecteze intensitatea
luminii.
 Ord. Mortierellales
Fam. Mortierellaceae
- specii cu sporangi si sporangiole lipsite de columelă / columelă rudimentară,
sporangiofori ramificati cu numerosi / 1 singur sporangiospor iar zigosporii prezinta suprafata neteda,
cu suspensori opusi, inegali;
- g. Mortierella – foarte raspandita in soluri oligotrofe; pe mediu de cultura formeaza miceliu de culoare
alba cu aspect de vata si miros de usturoi.

sporange cu detaliu – dezintegrarea peretelui clamidospor intercalar

M. hyalina - habitus
sporangiospori sporangelui
 Ord. Zoopagales
- specii cosmopolite, micoparazite, parazite pe nematode, larve de insecte, amibe, specii telurice putrezire;
- miceliu alcatuit din hife subtiri initial neseptate apoi pluricelulare inconjurate de o teaca gelatinoasa,
lipicoasa ce contribuie la mecanismele de aderenta la tes. gazdei; la nivelui careia patrunde direct miceliul
sau cu ajutorul haustorilor;
- reproducerea asexuata – prin sporangiospori;
- reproducerea sexuata – zigogamie tipica cu formare de zigospori;
Fam. Piptocephalidaceae
- include genurile Piptocephalis si Syncephalis, ambele cu specii micoparazite pe alte Mucorales;
- P. virginiana Leadb. & Mercer – specie homotalica ce prezinta sporangiofori ramificati dichotomic purtand
terminal grupuri de merosporangi (alcatuiti din celule cilindrice in care se formeaza sporii – dispusi in lanturi).

P. virginiana - habitus zigospori

merosporangi
sporangiofor ramificat dichotomic
 Ord. Entomophorales
- specii parazite pe insecte si larve ale acestora
Fam. Entomophoraceae
- specii utilizate in combaterea biologica a insectelor daunatoare;
- prezinta sporangiofori lipsiti de vezicula subsporangiala si celule multiN;
- Entomophora muscae (Cohn) Fresen. boala de toamna a mustelor;

Ord. Basidiobolales
Fam. Basidiobolaceae este mai apropiata filogenetic de ord Chytridiales.
- Basidiobolus ranarum Eidam. – specie parazita in intestinul broastei; reproducere asexuata prin
balistoconidii si capiliconidii;
- B. meritosporus – ficomicoza subcutanata la om.
 2. Clasa Trychomycetes

-specii parazite in segmentele tubului digestiv la insecte, crustacee, miriapode terestre si acvatice;
-miceliul – format din hife filiforme neramificate uni- si pluricelulare, cu perete celular format din
galactozamina si galactani; fixarea de substrat se realizeaza cu ajutorul unei celule bazale speciale
(crampon de fixare);
-reproducerea asexuată – prin sporangiospori, trichospori, clamidospori, artrospori ce prezinta
apendici filamentosi;
- reproducerea sexuată – prin contopirea protoplasmei a 2 celule ale aceluiasi filament / 2 filamente
diferite / copularea dintre doua nuclee ale aceluiasi filament;
Ord. Harpellales
- specii parazite si comensale pe artropode acvatice; cu miceliu simplu / ramificat si prevazut cu celula
bazala de fixare;
- reproducerea asexuată – trichospori iar cea sexuata prin zigospori;
 Harpella melusinae L.Léger & Duboscq - specie parazita pe larvele mustei negre (Simulium sp.),
saprofita pe vegetatie acvatica submersa, piatra.
Harpella melusinae

a; f. miceliul atasat cu ajutorul cramponului de fixare de larva de Simulium;

Miceliul - divizat printr-un sept in 3 celule generative ce produc trichospori
curbati. b. Detasarea trichosporilor ce prezinta apendici bazali filamentosi;
c.Dezvoltarea trichosporilor evidentiind apendicii filamentosi infasurati in
interiorul peretelui celulei generative; d. Clamidospori; e. Dezvoltarea
zigosporului (adaptat dupa Webster si Weber, 2008).
 Filum ZYGOMYCOTA
aplicatii
- specii saprobionte terestre; in sol si pe plante, animale;
- specii fitopatogene, altele in relatie de simbioza cu plantele; parazite la animale nevertebrate si vertebrate; specii
parazite pe alti fungi si la om; agenti de mucegaire
 Aplicatii utile: - fermentatii (specii din Asia);
- -combaterea dăunatorilor insectelor (Entomophora)
- -producere de metaboliți: amilaze, acizi organici; renina, alcooli
 Mucormicozele

 Infecții acute caracterizate de inflamație; invazie vasculară si tromboză;

 Poarta de intrare: inhalare;
ingestie;
suprafete contaminate (arsuri)
 mucormicozele (zigomicozele) sunt produse din fungi inclusi în clasa Zygomycetes, saprobionţi
ubicuitari termotoleranţi pe materia organică, relativ rar izolaţi în laboratorul clinic

Mucor sp.; Rhizopus sp.; Absidia

sp., Basidiobolus sp., - alimente;
Conidiobolus sp., Rhizomucor sp. Nișe ecologice - sol;
- resturi organice
 Mucor circinelloides

- ocazional agent etiologic al mucormicozei la om;

- tulpinile speciei formeaza pe mediu de cultura uzual suplimentat cu glucoza la t=30°C, colonii
pufoase ce se dezvolta pe toata suprafata mediului de cultura din placa Petri pana la capac (colonii
înalte) pigmentate in maro-galbui pe avers si nu elibereaza pigment pe revers;
- microscopic tulpinile speciei prezintă sporangiofori neramificați / ramificați simpodial ce poartă
sporangi pigmentați în maro pal, curbati in jos.

a b M. circinelloides
M. circinelloides– aspect macroscopic al coloniilor – aspect microscopic si schemă.
a– avers si b - revers
 Mucor hyemalis

- specie rar implicată în patologia umană;

- tulpinile speciei formează pe mediu de cultura uzual suplimentat cu glucoza la t=30°C, colonii
pufoase ce se dezvoltă pe toata suprafața mediului de cultură din placa Petri pana la capac (colonii
inalte) pigmentate in galben pal pe avers si nu elibereaza pigment pe revers;
- microscopic tulpinile speciei prezinta sporangiofori neramificați în stadiile tinere/ ramificati la
tulpinile îmbătrânite ce poartă sporangi sferici pigmentați (maro); clamidospori intercalari la
nivelul hifelor.

M. hyemalis– aspect macroscopic al coloniilor – avers M. hyemalis – aspect microscopic si schemă

 Rhizopus microsporus

• Sunt descrise 4 varietăți: var. microsporus, var. rhizopodiformis, var. oligosporus, si var.
chinensis;
• Habitat natural: cel mai frecvent în sol și resturi vegetale în descompunere și pe alimente;
• Patogeneza: frecvența nu este foarte cunoscută, dar este acceptată ca a II-a cauză ca frecvență a
mucormicozei. Această specie este asociată cu infecții gastrointestinale și cutanate și cu avortul
micotic la animale.
 La om: infectiile sunt în special cutanate și gastrointestinale. Au fost raportate focare de
infecții intestinale. Alte simptomatologii sunt cele pulmonare, rinocerebrale, ale SNC precum și
infecțiile diseminate sunt mai puțin frecvente.
 La animale: Este cel mai frecvent reprezentant al ord. Mucorales care provoacă infecții la alte
mamifere, în special avort micotic la porcine și bovine.
• Aplicatii: folosit în producerea de tempeh, un produs natural din soia originar din Indonezia.
 Rhizopus microsporus

sporange columela

rizoizi
Aspect microscopic al sporangioforului cu sporange si
sporangiospori
 Rhizopus arrhizus
- principalul agent etiologic al mucormicozei umane, determina infecții rinocerebrale, pulmonare,
gastrointestinale, cutanate sau diseminate la persoanele imunocompromise (diabetici). Diferitele forme
clinice sunt adesea asociate cu anumite afecțiuni predispozante ale gazdei.
- tulpinile speciei formează pe mediu de cultura uzual suplimentat cu glucoza la t=30°C, colonii pufoase ce se
dezvolta pe toata suprafata mediului de cultura din placa Petri pana la capac (colonii înalte) pigmentate in gri-
pal pana la cenusiu, sporangi dispusi pe marginea placii, pe avers si nu elibereaza pigment pe revers;
- microscopic tulpinile speciei prezinta sporangiofori izolați sau grupați ce poartă sporangi sferici cu columele
de dimensiuni mari, lățite cu aspectul unei ciuperci, pigmentati in maroniu-negru.

R. arrhizus – aspect macroscopic al coloniilor - avers R. arrhizus – aspect microscopic si schema

 Rhizomucor pussillus

- reprezinta agent etiologic mai putin implicat in mucormicoza la om; agent etiologic al avortului
micotic bovin
- tulpinile speciei formeaza pe mediu de cultura uzual suplimentat cu glucoza la t=30°C, colonii
plate, pufoase, pigmentate in gri-maroniu pe avers si nu elibereraza pigment pe revers
- microscopic specia prezinta sporangii maro, solitari sau in ciorchini de 2-3, pe ramuri scurte ale
sporangioforului, rizoizii la baza.

a b
R. pussillus– aspect macroscopic al coloniilor – avers (a); si b – aspect microscopic al conidioforilor – coloratie bleu cotton si schema.
 Absidia corymbifera
• Habitat natural: cel mai frecvent în sol și resturi vegetale în descompunere și pe alimente;
• Patogeneza: Ca și alte zigomicete, infecția este mai frecventă la gazdele imunocompromise. Cu toate
acestea, devine din ce în ce mai frecventă la indivizi fără factori predispozanți (de exemplu, în leziunile
traumatice).
• La om: agent patogen asociat infecțiilor cutanate, pulmonare, rinocerebrale, ale SNC și infectiile
diseminate.
• La animale: infecții la alte mamifere adesea asociate cu avortul micotic.
• Aplicatii: studii de laborator (specie termofila).

a b

A. corymbifera– aspect macroscopic al coloniilor – avers (a); si b – aspect microscopic al conidioforilor –

coloratie bleu cotton
 Basidiobolus ranarum

- cauza unei infecţii cronice subcutanate la nivelul trunchiului şi a membrelor (la animale) - în
regiuni tropicale sau subtropicale în Africa de Est și de Vest, Asia, Indonezia, Australia și America de
Sud;
- tulpinile speciei formeaza pe mediu de cultura uzual suplimentat cu glucoza la t=30°C, colonii
plate, rugoase cu suprafata încrețita, textura ceroasă și glabră, miceliu aerian foarte scurt;
culoare galben cenușiu;
- microscopic tulpinile speciei prezintă hife largi slab septate in stadiile tinere, in culturile îmbătrânite
sunt prezenti clamidospori rotunzi și zigospori incolori; balistospori eliberati pe capacul placii Petri

balistoconidii
B. ranarum – aspect macroscopic al coloniilor – avers B. ranarum – aspect microscopic si schema
 Conidiobolus coronatus

- cauza unei infecției rinofaciale cronice endemice (Africa de Vest).

- cazuri ocazionale au fost raportate și în Madagascar, India, China și America de Sud și Centrală.
- tulpinile speciei formează pe mediu de cultura uzual suplimentat cu glucoza la t=30°C, colonii
plate, albe, rugoase cu suprafata încrețita, textura glabră sau ceroasa in stadiile tinere devenind
pudrate la îmbătrânire, nu eliberează pigment în mediu pe reversul coloniilor;
- microscopic tulpinile speciei prezinta hife neramificate ce poarta spori primari solitari G spori
secundari foarte numerosi, cu pedicel scurt si apendici de fixare.

Spori secundari

C. coronatus– aspect macroscopic al coloniilor – avers C. coronatus– aspect microscopic si schema

 Mucormicozele

 Mucoralele sunt agenţi infecţioşi tipic oportunişti, care produc infecţii numai la pacienţii
imunodeficitari sau cu maladii metabolice (diabet, neutropenie, terapie imunosupresoare
de durată, terapia cu agenti chelatori de Fe, administrarea de lungă durată a antibioticelor
cu spectru larg de acţiune, malnutriţia severă, alterarea traumatică sau chirurgicală a
integrităţii tegumentului, arsuri).
 Zigomicoza apare rareori la persoanele imunocompetente. Cele mai frecvente localizări sunt
infecţiile rinocerebrale şi pulmonare, rareori gastrointestinale.
 Sporangiosporii invadează căile aeriene odată cu particulele de praf. Au afinitate mare
pentru structurile vasculare, unde se dezvoltă, producând tromboza, infarct şi necroza
ţesuturilor implicate, proces mediat de proteazele, lipazele şi de toxinele fungice.
 Mucormicozele
Dupa manifestarile clinice infecţiile sunt:
-rinocerebrale se diseminează din mucoasa nazală sau din sinusuri şi poate să afecteze
encefalul. De cele mai multe ori este o consecinţă a acidozei diabetice;
-pulmonare se manifestă în special la pacientii neutropenici după tratamentul cu citostatice;
-gastrointestinale apare rareori la copiii subnutriţi;
-cutanate este consecinţa leziunilor tegumentare ample (arsuri);
-diseminate consecutivă celei pulmonare.
Utilizarea deferoxaminei – chelator de metale – pentru tratamentul supraîncărcării organismului
cu Fe sau Al se corelează intens cu mucormicoza.

Diagnosticul mucormicozei se stabileste după examenul microscopic şi evidenţierea hifelor

fungice în ţesutul infectat; diagnostic serologic - imunodifuzie
Amfotericina B este cel mai eficient agent terapeutic eficient in tratarea mucormicozelor.
Mucormicozele