Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual Operare CNC FREZE SI STRUNGURI
Manual Operare CNC FREZE SI STRUNGURI
NCT® 2000M
Comenzi numerice pentru maşini de frezat
şi centre de prelucrare
Manualul operatorului
Produs al firmei NCT Automation kft.
H1148 Budapest Fogarasi no. 5 -7
Mail : 1636 Bp.pf. : 26
Telefon: (+36 1) 467 63 00
Fax : (+36 1) 363 66 05
E-mail: nct@nct.hu
Internet: http://www.nct.hu
2
Cuprins
Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1 Panoul Operatorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de
introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1.1 Tastatura de introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi în Linia de afişare a
stării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.2 Panoul de control al maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
3
4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4.6 Opţiuni de bloc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4.7 Search (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
4.8 Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
9 Comutatoare de corecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9.3 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
4
13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate. . . . . 112
13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN . . . . . . . . . 113
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări . . . . . . . . . . . . . 116
13.6.2 Comanda SEARCH (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
13.6.3 Comanda GOTO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Note. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
5
6
Introducere
Introducere
Stimate utilizator,
Vă mulţumim pentru că aţi ales una dintre comenzile numerice NCT 99M sau NCT 2000M.
Sperăm că veţi fi pe deplin satisfăcuţi în munca dumneavoastră de facilităţile pe care aceasta le oferă.
E necesar să vă reamintim că abilitatea de a opera cu maşina poate fi învăţată doar dacă se stăpânesc
cunoştinţele de bază privind programarea maşinilor-unelte. De asemeni programarea se poate face doar dacă se
dobândesc cunoştinţele privind operarea la maşină.
Temperatura ambiantă la care se poate lucra cu comanda numerică este cuprinsă între +10 şi +50°C; Nu puneţi
sub tensiune comanda numerică dacă temperatura nu se încadrează intre aceste limite ! Programelor
stocate în memorie nu li se poate garanta păstrarea corectă dacă temperatura scade sub +10°C. Gama
temperaturii de stocare este cuprinsă între –10 şi +50°C.
Comanda numerică este răcită cu unu sau doua ventilatoare aflate în interior. Ventilatorul prevăzut cu filtru,
montat deasupra părţii electronice, trebuie să producă o uşoară suprapresiune în interiorul dulapului. Este
necesar să verificăm dacă nu cumva ventilatorul interior lucrează în contrasens cu ventilatoarele exterioare.
Curăţirea filtrului ventilatorului extern, sau dacă e necesară, înlocuirea acestuia, este o condiţie de bază
pentru funcţionarea fără defecte a comenzii numerice. Este interzisă deschiderea uşii dulapului părţii electrice
(sau demontarea unităţii) pentru a intra aerul sau cu orice alt scop în timp ce comanda numerică se află sub
tensiune. De asemeni este interzisă şi atrage după sine pierderea garanţiei extragerea, ajustarea sau repararea
plăcilor electronice ale comenzii numerice. Singura excepţie o constituie înlocuirea siguranţelor fuzibile de 1.6
şi 6.3 A de pe panoul din faţă al sursei de alimentare a comenzii numerice şi ajustarea butonului de reglaj al
strălucirii ecranului de afişare. Înlocuirea siguranţelor fuzibile nu se poate face decât cu maşina deconectată de
la reţea.
7
1 Panoul operatorului .
1 Panoul operatorului
1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de introducere a datelor
Panoul de control al comenzii numerice foloseşte unitatea de afişare (monitorul), tastele cu corespondent pe
ecran de sub acesta, şi tastatura de introducere a datelor.
Panourile de control ale NCT 99T şi respectiv NCT 2000T sunt disponibile în diferite versiuni. Monitorul
poate fi de 9" monocrom sau de 15" color.
8
1 Panoul operatorului
9
1 Panoul operatorului .
În cazul monitorului de 9" chiar sub ecran se află cinci taste cu corespondent pe ecran, iar în cazul monitorului
de 15" există zece taste cu corespondent pe ecran montate împreună cu monitorul. În ambele cazuri semnificaţia
acestor taste cu corespondent pe ecran poate fi citită pe linia de meniuri care se găseşte în partea de jos a
ecranului, prin urmare semnificaţia lor poate diferi de la un ecran afişat la altul. Uneori însă, în dreptul unor
taste cu corespondent pe ecran nu este înscris nimic pe butonul corespunzător de pe ecran. Aceasta semnifică
faptul că în acea situaţie respectivele taste cu corespondent pe ecran nu sunt folosite.
Prima tastă din partea stângă este tasta de meniuri în timp ce ultima tastă din
Semnificaţia pentru aceste două taste este aceeaşi totdeauna, ele servind pentru schimbarea semnificaţiei
celorlalte taste cu corespondent pe ecran.
Tastatura de introducere a datelor se poate afla fie dedesubtul fie în dreapta monitorului. LED-ul “NC ready”
(comanda numerică în funcţiune) este plasat în apropierea tastaturii.
Tastele alfabetice:
Pe tastatură se găsesc literele alfabetului englez, tasta de
Dacă se ţine apăsată tasta SHIFT şi simultan se apasă o tastă cu literă, se va introduce simbolul
indicat în partea stângă sus a tastei.
indicată.
ştergerea caracterelor.
10
Unităţile listate mai sus (monitorul şi tastatura) constituie componente permanente ale comenzii numerice şi
fac parte din orice tip de configuraţie.
Tastatura comenzii numerice e prevăzută cu taste de tip repetitiv. Aceasta înseamnă că :
- dacă se eliberează o tastă, efectul este imediat,
- o tastă menţinută apăsată va produce din nou efectul după o durată programată (Typematic Delay = TD).
- dacă o tastă este apăsată permanent, codul corespunzător tastei respective va fi introdus în unitatea
centrală a sistemului în mod continuu cu o anumită viteză programată (Typematic Rate =TR).
Întârzierea (TD) şi viteza (TR) pot fi impuse cu ajutorul parametrului 1121 TYPEMATIC (pentru detalii vezi
Parametri).
Informaţia care se poate vedea în suprafaţa de afişare generală se poate împărţi în trei părţi:
- în linia de jos sunt câmpurile etichetelor curente ale tastelor cu corespondent pe ecran,
- deasupra – în mijlocul ecranului – este „Suprafaţa de afişare generală”,
- primele trei linii din partea de sus formează „Linia de afişare a stării“.
Primele trei linii din partea de sus prezintă o perspectivă asupra stării prezente a comenzii numerice şi a
maşinii-unealtă. Linia de afişare a stării este prezentă permanent, indiferent de ceea ce se afişează în restul
ecranului.
În prima linie sunt opt câmpuri de stare. Fiecare câmp de stare poate să afişeze numai stări conectate logic. În
cazul în care sunt de afişat mai multe stări într-un singur câmp de stare (întrucât există simultan mai multe
condiţii de stare), se va afişa ultima din lista de mai jos.
11
1 Panoul operatorului .
5 Starea interpolatorului
-MOV: se mişcă una din axe (interpolatorul lucrează)
-DWL: aşteptare specificată prin G4
-POS: aşteptarea semnalului de poziţie atinsă
-1: mărimea incrementului este de 1 increment
-10: mărimea incrementului este de 10 incremenţi
-100: mărimea incrementului este de 100 incremenţi
-1000: mărimea incrementului este de 1000 incremenţi
-feedrate valoarea mărimii avansului din tabel
-HOLD: stare avans oprit
6 Starea PLC
-FIN: este în progres executarea unei funcţii PLC
- : stare de conflict
În linia a doua este câmpul mesajelor. În acest câmp sunt afişate mesajele generale adică: mesaje
independente de suprafaţa de afişare generală, mesaje de alarmă de la comanda
12
1 Panoul operatorului
numerică, PLC şi macro-uri, şi mesajele de operator ale PLC. De asemeni în această linie sunt afişate data şi
ora.
În linia a treia se pot citi numele suprafeţei de afişare generale active, şi numărul programului care e ales
pentru a rula. În cazul modului introducerea manuală a datelor, se poate vedea aici numărul de programe care
aparţin de introducerea manuală a datelor, iar în alt caz se afişează numărul de programe indicate pentru modul
automat.
Starea de alimentare şi condiţia de bună funcţionare a comenzii numerice este semnalizată de aprinderea LED-
ului "NC ready".
LED-ul se stinge:
- la decuplarea alimentării sistemului
- la oprirea comenzii numerice
- dacă programul de supraveghere a funcţionării comenzii numerice (watchdog) detectează o eroare gravă.
E necesar ca modul de operare şi starea de funcţionare a maşinii să poată fi modificate curent iar procesul de
prelucrare e necesar să poată fi pornit şi oprit. Butoanele şi comutatoarele care influenţează funcţionarea
maşinii sunt denumite elemente de control a maşinii.
Elementele de control a maşinii pot fi operate
- o parte din ele, după selectarea suprafeţei generale de afişare corespunzătoare, cu ajutorul tastelor cu
corespondent pe ecran de la tastatura comenzii numerice, sau
- cu ajutorul butoanelor şi comutatoarelor instalate separat.
Dacă este selectat ecranul CONTROL PANEL (Panoul de control) va apare un sumar al stărilor elementelor de
control, al modurilor active, etc.
Panoul de control al maşinii e necesar să conţină în primul rând acele elemente de operare care nu pot fi
accesate de la tastatura de introducere a datelor, de la tastele cu corespondent pe ecran, (de ex. START, STOP),
sau al căror acces este dificil. Anumite elemente ale panoului de control al maşinii suplinesc comenzile făcute
cu tastele cu corespondent pe ecran. Desigur, e posibil să se extinde tastatura maşinii pentru a activa totul de
aici, de la introducerea datelor până la comenzile care se dau cu tastele cu corespondent pe ecran. Detaliile
privind modul în care elementele de operare pot fi accesate de la tastele cu corespondent pe ecran sau numai de
la panoul de control al maşinii sunt hotărâte de constructorul maşinii-unealtă, aşa că pentru informaţii
suplimentare adresaţi-vă acestuia.
13
1 Panoul operatorului .
În continuare se vor descrie componentele panoului de control al maşinii livrat de firma NCT. Starea de
iluminare a LED-ului din colţul stânga sus al butoanelor semnifică faptul că funcţia indicată de acel buton este
activă.
Stop urgenţă. Prin apăsarea acestui buton comanda numerică înregistrează starea de oprire de
urgenţă, opreşte toate mişcările şi taie toate ieşirile sale către maşină. Deblocarea butonului se
face rotind capul butonului în sensul indicat de săgeată. Pentru alte detalii privind acţiunile pe
care le determină, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.
Pornire maşină. Prin apăsarea acestui buton, dacă maşina nu e în starea de stop urgenţă (de exemplu
butonul stop urgenţă apăsat) se realizează legătura între comanda numerică şi maşină. Se pun în
funcţiune alte părţi din maşină, de exemplu instalaţia hidraulică, etc. Pentru mai multe detalii în
privinţa procesului de punere în funcţiune a maşinii, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.
Jog
Jog incremental
Roata de mână
14
1 Panoul operatorului
Editare
Automat
Comutatoare de corecţie:
Stop condiţionat
Test program
Blocare maşină
15
1 Panoul operatorului .
Dry run
Restart bloc
Întoarcere de bloc
Blocare funcţie
Buton de Start. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele următoare ale acestui
manual.
Buton de Stop. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele următoare ale acestui
manual.
Butoanele de Start şi Stop rotire arbore. Prin apăsarea lor se porneşte rotirea
arborelui în sens orar (M3), sau antiorar (M4), sau se
opreşte rotirea (M5).
16
2 Cunoştinţe generale de operare
După cuplarea tensiunii de alimentare, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran este afişată linia de meniuri.
Pe un ecran color culoarea implicită a fundalului liniei de meniuri este gri deschis. Pentru a comuta ecranul
curent al liniei de meniu la un altul, trebuie apăsată
tasta „ecranul de meniu“ . Din linia de meniuri se pot selecta diverse ecrane prin
apăsarea tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare. Tasta “ecranul de meniu” serveşte numai pentru
comutarea între ecrane. Linia de meniu are două ecrane, în primul fiind cuprinse următoarele meniuri:
Dacă un meniu este activ, eticheta câmpului său este luminată, în caz contrar eticheta este întunecată (neagră).
După cuplarea tensiunii de alimentare este activ meniul POSITION (poziţie), şi din această cauză eticheta
Position (Positn) (poziţie)este luminată. Pentru a trece la un alt meniu se apasă tasta cu corespondent pe ecran
dorită.
Ultima tastă cu corespondent pe ecran din primul ecran al liniei de meniu (lângă tasta
opţiunile meniului ) este Page (pagina). Cu tasta Page se pot comuta opţiunile
unui meniu deja selectat, fără a fi necesar să se activeze meniul respectiv prin apăsarea încă
o dată a tastei cu corespondent pe ecran a meniului respectiv (caz în care opţiunile sunt afişate întâi şi apoi se
pot activa cu tastele cu corespondent pe ecran).
Comanda numerică memorează meniul activ dintr-un ecran de meniuri, şi în cazul ieşirii şi revenirii în ecranul
de meniuri respectiv se afişează ecranul meniului memorat. De exemplu: în meniul POSITION (poziţie),
tastând Page este afişată MACHINE POSITION (poziţia maşinii) şi apoi selectând meniul OPERATOR’S
PANEL, apare ecranul MACHINE POSITION (poziţia maşinii) (numele ecranului poate fi văzut întotdeauna
în linia a treia).
În cazul în care comanda numerică are doar cinci taste cu corespondent pe ecran (monitor de 9”), se pot afişa
doar cinci câmpuri de meniu odată. În acest caz primul ecran al liniei de meniu arată astfel:
şi va apare:
17
2 Cunoştinţe generale de operare .
În acest ecran al liniei de meniuri nici una din etichete nu va fi luminată, întrucât meniul POSITION (poziţie),
activ, nu se poate vedea. Apăsând tasta „ecranul de meniu“
se afişează din nou primul ecran al liniei de meniuri. Dacă ar fi fost şi alte componente după meniul
Service, acestea ar fi fost afişate apăsând repetat tasta
Numărul afişat în colţul dreapta jos al câmpului de meniu indică numărul tastei cu corespondent pe ecran al
câmpului de meniu corespunzător (pentru mai multe detalii vezi parametrul SFNUMB).
Apăsând tasta cu corespondent pe ecran a meniului deja selectat, se va afişa meniul corespunzător lui. Pornind
de la exemplul precedent, apăsând tasta Position (deja selectată) va apare următorul meniu :
Meniul de poziţie constă din cinci opţiuni, de aceea câmpurile de meniu de la şase începând sunt goale (nu au
semnificaţie).
Dacă o opţiune dintr-un meniu nu are la rândul său alte opţiuni, prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran,
opţiunea respectivă devine activă imediat şi este afişat ecranul ei. Pentru astfel de opţiuni nu există tasta cu
corespondent pe ecran Page (pagină), deoarece aici ecranul dorit poate fi selectat imediat.
Dacă nu este suficient loc într-un ecran pentru toate etichetele din linia de meniuri,
componentele următoare pot fi aduse pe ecran prin
Dacă este afişat ultimul ecran din linia de meniuri, atunci dacă se apasă pe tasta
Panoul operatorului
Poziţie
Verificare
18
2 Cunoştinţe generale de operare
Program
Ofseturi
Grafice
Impuneri
Service
Rezumat : Meniurile au două nivele: selectat (nivel 1) şi activat (nivel 2). Într-un meniu selectat ecranele
opţiunilor sale pot fi comutate cu tasta Page. Dacă nu există suficient loc pe un ecran pentru toate etichetele
meniurilor, celelalte ecrane ale liniei de meniuri pot fi afişate
apăsând tasta ecran de meniu . Dacă este afişat ultimul ecran al liniei de meniuri,
Dacă anumite tipuri de acţiuni, de exemplu introducerea de date, e necesar să se facă în ecrane diferite, meniul
de opţiuni aparţinând ecranului poate fi comutat în linia de meniu prin
meniului poate avea maxim două nivele, dar în anumite cazuri există opţiuni de meniu chiar la
primul nivel, care au ca rezultat acţiuni directe. Culoarea implicită a fundalului meniului de opţiuni este
portocaliu. Starea activă a câmpului de meniu poate fi indicată nu doar prin luminarea (alb) sau întunecarea
(negru) etichetelor dar şi prin starea de apăsare a câmpului de meniu. Dacă o acţiune nu poate fi activată în
starea în care se află comanda numerică, culoarea fundalului câmpului de meniu se schimbă în culoarea
ecranului şi câmpul de meniu nu mai serveşte ca buton care poate fi activat şi este doar înconjurat de un chenar.
Dacă pe ecran nu este loc pentru toate opţiunile meniului, afişate în linia de meniuri, atunci – la fel ca în cazul
ecranului de meniuri - este posibil să se întoarcă pagina meniului cu
19
2 Cunoştinţe generale de operare .
ajutorul tastei opţiunile meniului. Dacă ultimul ecran de opţiuni este deja afişat, prin apăsarea tastei opţiunile
meniului se afişează primul ecran de opţiuni al meniului.
Opţiunile meniului corespund ecranului activ. Aceleaşi opţiuni ale meniului corespund primelor trei ecrane de
meniu [OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului), POSITION (Poziţie), CHECK (Verificare)], în timp ce
pentru celelalte ecrane de meniu sunt diferite pentru fiecare dintre ele.
Introducerea datelor se poate iniţia în diferite ecrane. Introducerea datelor trebuie să fie pornită
- Tasta şi operatorul incremental I (în cazul în care sunt permise pentru adresa la care ne
aflăm) pot fi introduse de mai multe ori în timpul introducerii unui număr şi oricând
înainte de folosirea tastelor cu săgeţi cu care se termină introducerea numerelor. Valoarea implicită este
valoarea pozitivă absolută. Introducerea incrementală de date şi semnul vor fi indicate în prima şi
respectiv a doua poziţie a locaţiei din faţa numărului.
- Comanda numerică va afişa mesajul de eroare DATA pe timpul introducerii datelor ori de câte ori se face
o eroare de formă a numărului introdus la adresa specificată (depăşi-rea numărului de cifre întregi sau de
zecimale, folosirea incorectă a operatorului
aceea că se face salt înainte în lista de adrese când se apasă tasta : respectiv salt
înapoi în lista de adrese când se apasă tasta : . Aceste două taste se pot folosi şi pentru
parcurgerea listei de adrese (fără să se introducă o valoare numerică)
acelaşi fel ca la terminarea unei introduceri numerice.
20
3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele
Primele şase opţiuni sunt de tip meniu, adică apăsând tasta cu corespondent pe ecran respectivă vor deveni
vizibile opţiunile lor. În câmpul opţiunilor meniului, dacă se apasă o tastă cu corespondent pe ecran adecvată şi
comanda numerică o acceptă, tasta de pe ecran rămâne apăsată. Cea de a şaptea tastă, CLEAR RELPNT, este
o tastă de acţionare, adică apăsarea ei produce un efect imediat.
Prin programul PLC se poate permite sau nu controlul asupra fiecăreia din opţiunile meniului prin tastele cu
corespondent pe ecran. Dacă o opţiune nu poate fi controlată prin tastele cu corespondent pe ecran, aceasta
poate fi acţionată de la un dispozitiv de control extern. Instrucţiuni în această privinţă se pot găsi în manualul
maşinii.
21
3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL
În linia de meniu sunt listate toate axele maşinii-unealtă. De aici se poate selecta o axă pe care se doreşte să se
facă o acţiune. Acţiunea este necesară de exemplu dacă maşina are mai mult de trei axe şi cea de patra axă
trebuie controlată cu ajutorul butoanelor de direcţie axă în modul Avans incremental (Incr). În acest caz
trebuie selectată cea de a patra axă - un contur luminat înconjoară litera care indică axa selectată în linia Axis a
suprafeţei de afişare generale -, după care aceasta se poate deplasa cu ajutorul butoanelor de direcţie axă.
În linia de meniu sunt listate mărimile care se pot alege pentru mărime increment. Valoarea selectată va fi
înconjurată de un contur luminat. Incrementul selectat are efect în modurile Incremental feed (INCR) (avans
incremental) şi Manual handle feed (HNDL) (avans cu roata de mână). Valorile afişate în linia de meniu
sunt în incremenţi.
(%) Ponderarea
Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran respective se pot modifica stările comutatoarelor pentru ponderare
avans rapid, rotire arbore principal şi avans de lucru.
Poziţia curentă a comutatoarelor se poate vedea în mijlocul suprafeţei de afişare generală la adresele G, S şi F.
Se pot folosi cel mult opt taste cu corespondent pe ecran opţionale. Etichetele lor sunt determinate prin
programul PLC, descrierea modului de operare şi a funcţiilor fiind dată în manualul maşinii. Modulul de
program PLC livrat:197 nu conţine etichete pentru taste şi acestea sunt impuse automat ca PLC1, PLC2, … ,
PLC8.
22
3.2 Ecranul POSITION
Există cinci tipuri de ecrane POSITION (poziţie). Primele patru ecrane afişează poziţia selectată cu caractere
mari, pe când în cel de al cincilea ecran sunt prezentate cu caractere normale toate tipurile de afişare şi de
asemeni, în cazul a şase sau mai puţine axe, valorile avansurilor şi a vitezei de rotaţie a arborelui. În cazul unui
arbore orientat, atunci când bucla este închisă (starea M19), ecranul afişează poziţia unghiulară a arborelui în
locul vitezei de rotaţie. Dacă arborele se poate programa ca axa C, linia începe cu litera C în loc de S. În linia de
afişare avans se poate citi de asemeni şi numărul sistemului de coordonate curent.
Ecranul ABSOLUTE POSITION
(Absolt): În sistemul de coordonate
selectat şi în legătură cu ofseturile şi
compensările corespunzătoare.
Ecranul RELATIVE POSITION
(Relatv): După ce s-a revenit în
punctul de referinţă, corespunde cu
poziţia absolută. Cotele pot fi înscrise
cu valori opţionale sau aduse la zero.
Ecranul MACHINE POSITION
(Mach): Poziţia măsurată în sistemul
de
coordonate G53 şi în legătură cu
compensările lungimii.
Ecranul END POSITION : Poziţia
finală programată în bloc în sistemul
23
3.3 Ecranele CHECK .
Opţiunile ecranelor POSITION corespund cu cele ale ecranului OPERATOR’S PANEL (vezi capitolul 3.1).
24
3.3 Ecranele CHECK
POSITION selectat (vezi capitolul 3.2), în timp ce coloana a doua arată distanţa de parcurs .
În ecranele LAST (afişare bloc) şi ACTIVE (execuţie program) se pot vedea codurile G active şi compensările.
Ecranul LAST corespunde valorilor #4000…,#4100… ale macrovariabilelor, în timp ce ecranul ACTIVE celor
cuprinse între #4200…,#4300… .
În această suprafaţă de afişare generală se pot vedea mesajele neafişate şi aflate în starea de aşteptare. Întrucât
în al doilea câmp al liniei de stare se poate citi numai mesajul activ (care aşteaptă intervenţia), această suprafaţă
de afişare generală permite afişarea altor mesaje existente în acel moment în afară de cel din linia de stare şi
care nu pot fi afişate.
Opţiunile tuturor ecranelor CHECK corespund celor ale ecranului OPERATOR’S PANEL (vezi capitolul 3.1).
25
3.4 Ecranele PROGRAM .
În linia se sus a suprafeţei de afişare generală se pot vedea numărul de programe din memorie şi numărul de
bytes liberi din memorie.
În partea din mijloc sunt listate programele din memorie. Comanda numerică înscrie numele programelor
conform cu codul lor. Aceste numere pot fi citite în prima coloană. În coloana din mijloc poate fi numele
programului (nu este obligatoriu să se
dea un nume programului, astfel că
uneori această coloană poate fi goală).
Ultima coloană conţine lungimea
programului în bytes. Dacă deasupra
sau dedesubtul ultimei coloane se pot
vedea săgeţi, aceasta înseamnă că pe
ecran nu poate să încapă în suprafaţa
de afişare generală întreaga listă şi, se
mai pot găsi programe în direcţia
indicată
de săgeţi .
În listă, linia de selecţie cu culorile
inversate ne permite să selectăm
programul cu care dorim să facem
ceva.
Din ecranul DIRECTORY prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri
de opţiuni:
Opţiunea New: Atunci când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran se deschide o fereastră în partea
de jos stânga a suprafeţei de afişare generală, unde se poate tasta numărul programului. Introducerea trebuie
terminată cu una din tastele săgeţi. În acest caz apare un nou program cu numărul introdus, sau se afişează un
mesaj de eroare dacă există deja un program cu acelaşi număr sau nu mai este loc în memorie. Daca
introducerea numărului de program este terminată cu tasta săgeată îndreptată înspre dreapta, se poate specifica
aici şi numele programului. Atunci când tastaţi un nume, comutarea între litere mici şi litere mari
se
poate face cu ajutorul tastelor de pagină, în timp ce apăsând tasta INS , şi una din tastele ‘ :
“ sau ! se pot introduce accente sau caractere speciale.
26
3.4 Ecranele PROGRAM
Meniul Delete (ştergere): prin apăsarea tastei apar încă trei opţiuni: Ramdisc, Exec, Cancel. Cu ajutorul tastei
Ramdisc se poate decide dacă se şterg programele din memorie sau programele de pe unitatea NCT90RD
conectată la comanda numerică. Tastând Exec se execută operaţia, iar tastând Cancel operaţia poate fi
contramandată: în acest caz se revine la primul nivel al meniului.
Meniul Load (încarcă): prin apăsarea tastei apar în linia de meniuri: Serial, Ramdisc, Prom, Exec şi Cancel.
Prin intermediul primelor trei opţiuni se poate selecta de unde să fie încărcat programul în memoria comenzii
numerice. Ca efect al Exec se porneşte încărcarea, în timp ce cu ajutorul Cancel se contramandează şi este
afişat primul nivel al meniului.
Meniul Save (salvează): prin apăsarea tastei apar opţiunile: : Serial, Ramdisc, Exec şi Cancel. Prin
intermediul primelor două opţiuni se poate selecta unde să fie salvat programul (sau mai multe programe).
Procesul de salvare porneşte prin apăsarea tastei Exec, în timp ce cu ajutorul tastei Cancel este afişat primul
nivel al meniului, anulându-se în acest fel acţiunea.
Meniul Run (rulează): prin apăsarea tastei apar următoarele opţiuni în linia de meniuri: Auto, Manual data
input, DNC, DNC NCT, şi Table. Cu ajutorul primei taste cu corespondent pe ecran (Auto) se poate selecta
programul pentru operare automată. Tasta nu este activă dacă comanda numerică este în modul automat sau în
una din stările INTD, STRT sau STOP. Cu ajutorul celei de a doua taste de opţiuni se poate selecta modul de
introducere manuală a datelor. Ultimele două taste de opţiuni determină modul DNC. Tasta DNC comută
comanda numerică pe modul DNC simplu fără protocol, în timp ce cu DNC NCT se poate implementa modul
de comunicaţie DNC cu protocol.
27
3.4 Ecranele PROGRAM .
Opţiunea Chart este activă numai în modul Editare. Prin activarea ei este selectat programul prevăzut nr.T
(tabel de alegere sculă) sau P (tabelul PLC); fişierul conţinând tabelul selectat este încărcat în locul potrivit.
Vezi capitolul 3.7.5 „TOOL POT TABLE“ şi capitolul 3.7.6 „PLC TABLE“.
Meniul Restore (restaurează): prin apăsarea tastei, fişierele care au fost şterse, dar încă se află în memoria
comenzii numerice şi pot fi restaurate, sunt afişate în suprafaţa de afişare generală. Aducând linia de selecţie pe
programul dorit acesta se poate restaura cu opţiunea Exec.
Meniul Sort (sortează): se poate face sortarea programelor aflate în director după criteriul selectat cu tastele cu
corespondent pe ecran. Meniul de opţiuni pentru sortare conţine următoarele : Incrsg (în ordine crescătoare),
Decrsg (în ordine descrescătoare) pentru direcţia de sortare, ca şi Selctd (selectat), Type (tip), Size (byte)
(mărimea în bytes) şi Number (numărul programului) pentru selectarea criteriului de sortare. Oricare din ele se
trimite în execuţie apăsând Exec.
Opţiunea Protected (protejat): Ca efect al acestei opţiuni se poate impune sau anula atributul protected
(protejat) al fişierului selectat.
28
3.4 Ecranele PROGRAM
Opţiunea First (primul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la primul bloc de
program.
Opţiunea Last (ultimul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la ultimul bloc de program.
Opţiunea Check (verificare): Când se apasă tasta, comanda numerică aduce linia de selecţie la ultimul bloc de
program, în acelaşi timp citeşte întregul program şi examinează suma sa de control. În acest fel se verifică dacă
programul aflat în memorie este eronat (programul poate fi eronat de exemplu prin stocarea sau lucrul cu
maşina unealtă la o temperatură prea scăzută).
Meniul Block Search (căutare bloc): Când se apasă tasta se afişează următoarele opţiuni: First, Last, Exec,
Go, Interrupted şi Cancel. Pentru descrierea opţiunilor de căutare vezi capitolul 13.6 „Pornirea operării
automate după căutarea de bloc“ la pagina 120.
Pentru descrierea ecranului EDIT vezi capitolul 4.4 „Opţiuni ale ecranului EDIT“ la pagina 57.
29
3.4 Ecranele PROGRAM .
După apăsarea tastei opţiunile meniului sunt disponibile următoarele opţiuni ale ecranului
BLOCK INPUT:
Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de
adresă curentă. Când se validează, o literă I apare imediat după adresa coordonatei.
Opţiunea Block Delete : (ştergere bloc) Tasta serveşte pentru ştergerea unui bloc în buferul de bloc singular
(care a fost scris aici anterior).
Help : (ajutor) Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe ecran Help, se afişează
pe ecran explicaţii în legătură cu codul G respectiv.
Blocul singular se va termina cu tasta . În acest caz eticheta SBEX apare în al doilea
câmp al liniei de stare. Prin apăsarea butonului START blocul singular este
executat. Prin apăsarea tastei RESET executarea unui bloc singular poate fi
întreruptă (chiar înainte de apăsarea butonului START ), astfel blocul anterior putând fi reeditat. Blocul din
bufer este păstrat până la deconectarea tensiunii de alimentare.
30
3.5 Ecranele OFFSETS
şi înapoi cu tasta În
interiorul liniei de
selecţie cu culori inversate,
.
care indică sistemul de coordonate,
marcajul cu culori inversate de pe adresa axei se poate
mişca cu tastele şi .
Această linie face posibilă selectarea axei dorite în interiorul sistemului de coordonate.
31
3.5 Ecranele OFFSETS .
fi folosit de către sistem. Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a sistemului de coordonate nu va cauza
imediat probleme pe durata execuţiei programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a
programului, aşa că atunci când faceţi astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi. În ecranul WORK OFFSETS
se pot activa următoarele
Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de
afişare generală întrebarea CLEAR G5x? (şterg G5x?) (G5x în concordanţă cu sistemul de coordonate curent),
împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a
căror semnificaţie este cea obişnuită.
Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de
adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Valoarea introdusă va fi
adăugată la valoarea originală a ofsetului.
Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se poate vedea jumătate
din valoare în adresa coordonatei.
Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce numărul de program în
linia de introducere date. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
32
3.5 Ecranele OFFSETS
specifice diametrul sau raza. Valoarea reală a compensării este specificată prin suma cu semn a valorilor
geometriei şi uzurii. Linia de selecţie se poate mişca înainte (în direcţia
interiorul liniei de selecţie care indică un grup, zona cu culorile inversate se poate
deplasa cu tastele şi .
Opţiunile executate în ecranul TOOL OFFSETS supraînscriu registrele de ofset imediat, totuşi acest lucru este
luat în consideraţie de către programul aflat în execuţie doar în cazul în care programul a fost pornit de la
început sau execuţia programului este întreruptă (starea INTD) şi apoi repornită. Deci ofsetul curent este
supraînscris, dar valoarea modificată nu este luată în consideraţie până când nu va fi apelată de către sistem.
Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a ofseturilor nu va cauza imediat probleme pe durata execuţiei
programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a programului, aşa că atunci când faceţi
astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi.
În ecranul TOOL OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin
Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a
căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear Geometry (Clear gemtry) (ştergere geometria) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga
jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL GEOMETRIES? (şterg toate geometriile?),
împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear Wear (ştergere uzură) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de
afişare generală întrebarea CLEAR ALL WEARS? (şterg toate uzurile?), împreună cu opţiunile Exec şi
Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de
afişare generală întrebarea CLEAR THIS GROUP? (şterg acest grup?), împreună cu opţiunile Exec şi
Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
33
3.5 Ecranele OFFSETS .
Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de
adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Valoarea introdusă va fi
adăugată la valoarea originală a ofsetului.
Opţiunea Offset Number Search (Ofs. n search) (căutare ofset după număr) : La apăsarea tastei apare
adresa N în linia de introducere date din partea de jos. După ce valoarea a fost înscrisă şi introdusă (cu oricare
din tastele săgeţi) se va face căutarea în memorie a grupului de ofset introdus.
Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce un număr O de program în linia de
introducere date. În cazul în care înscrierea este terminată cu una din tastele
valorile pot fi salvate în macrovariabila corespunzătoare. Dacă e nevoie ca valorile ofsetului salvate în
acest fel să fie luate în considerare, programul trebuie să fie selectat pentru execuţia automată şi
executat în operarea automată.
34
3.5 Ecranele OFFSETS
Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se apasă tasta, apar în
linia de meniu sistemele de coordonate corespunzătoare: G54, G55, … G59 şi offset MKDB. După ce se apasă
tasta cu corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu.
Meniul Tool Reference Axis Action (Tl ref axis) (axa de referinţă a sculei) : Când se apasă tasta apar în
linia de meniu adresele axelor care pot fi alese: X, Y, …(funcţie de maşină). După ce se apasă tasta cu
corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu.
Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de ofset) : Când se apasă tasta apare litera H
indiferent de adresa axei. În acest moment se poate introduce numărul registrelor de compensare. După
introducerea numărului compensării se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de compensare a
lungimii căutat.
Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea înscrisă la adresa selectată. După executare se poate vedea
jumătate din valoare în câmpul de introducere.
Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în linia de introducere
date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului
3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei)
În partea de sus a suprafeţei de afişare generală se poate vedea afişarea poziţiei. În partea de jos a suprafeţei de
afişare generală se poate vedea următoarea informaţie: adresa axei la care se va înregistra compensarea
lungimii. În linia următoare se află numărul sistemului de coordonate selectat, şi dedesubt registrele lui de ofset.
Linia de selecţie cu culorile inversate se află pe registrul de ofset ale cărui adrese ale axei corespund cu cea a
axei de referinţă a sculei.
35
3.5 Ecranele OFFSETS .
Opţiuni ale ecranului TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei)
Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se apasă tasta, apar în
linia de meniu sistemele de coordonate care se pot alege: G54, G55, … G59. După ce se apasă tasta cu
corespondent pe ecran potrivită, sistemul revine la primul nivel al meniului.
Meniul Tool Reference Axis Action (Tl ref axis) (axa de referinţă a sculei) : Când se apasă tasta apar în
linia de meniu adresele axelor care pot fi alese: X, Y, …(funcţie de maşină). După ce se apasă tasta cu
corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu.
Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de ofset) : Când se apasă tasta apare litera N
indiferent de adresa axei. În acest moment se poate introduce numărul registrului de compensare. După
introducerea numărului compensării se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de compensare a
lungimii căutat.
Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în linia de introducere
date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului
Pentru descrierea detaliată a măsurării originii de lucru vezi capitolul 7.2.2 „Măsurarea ofsetului lungimii
sculei“ (pe maşină) la pagina 80.
36
În suprafaţa de afişare generală se pot
vedea dedesubtul poziţiei curente a
sculei valorile ofseturilor poziţiei
relative.. Linia de selecţie cu culorile
inversate, se poate mişca cu ajutorul
tastelor
şi printre
Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL OFFSETS? (şterg toate ofseturile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel
în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
37
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION .
În modul de operare automat, afişarea grafică a poziţiei prezintă traiectoria centrului sculei. În cazul afişării
grafice a poziţiei este desenată pe ecran traiectoria centrului sculei, stocată într-un bufer. Întrucât mărimea
buferului (care face parte din memoria comenzii numerice) este finită, este posibil, ca în cazul programelor mari
şi complexe să nu se poată stoca întreaga traiectorie.
tastelor şi
cu tasatele şi
Numărul
introdus pentru graphic plane (planul
grafic) impune planul (vederea)
afişării grafice a poziţiei.
În cazul afişării 3D sunt active şi
unghiurile de rotaţie. Unghiul de
rotaţie orizontal (H) execută rotirea în
jurul axei orizontale a ecranului, în timp ce cel vertical (V) execută rotirea în jurul unei axe înclinate. Axa
orizontală este întotdeauna orizontală. Rotaţia de bază în jurul axei
orizontale poate fi definită la parametrul HORIZONTAL No. 0601. Axa
înclinată standard este verticală dar se poate introduce un unghi de rotaţie
la parametrul VERTICAL No.0602.
Cu ajutorul graphic range max (domeniul grafic maxim) şi graphic
range min (domeniul grafic minim) trebuie dată dimensiunea solidului
dreptunghiular care conţine piesa de prelucrat. Domeniul grafic maxim
trebuie să fie mai mare decât domeniul grafic minim. Dacă dimensiunile
date sunt corecte (valorile sunt pozitive), atunci se calculează automat
CRT center (centrul ecranului) şi graphic scale (scara grafică).
38
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION
Scara grafică defineşte dimensiunea desenului afişat pe ecran. Dacă scara este 1 , atunci 1 raster =1 mm. Scara
grafică este recalculată întotdeauna din dimensiunile de lucru şi planul grafic, atunci când acestea se modifică.
În cazul definirii automate a scării, dimensiunile de lucru sunt luate în calcul mărite cu 10%, astfel ca în jurul
desenului afişat pe ecran să apară o mică margine. Suprafaţa de desenare se poate înjumătăţi sau dubla cu
ajutorul butoanelor PgUp şi PgDn. Desigur, în aceste cazuri graficul va fi redesenat. În cazul afişării
grafice a poziţiei scara grafică apare în partea dreaptă a ecranului în forma unei scale.
O gradaţie a scalei este lungă de 60 raster, astfel în cazul că scara grafică este 1, numărul 60000 afişat deasupra
arată că lungimea unităţii de scară este 60 mm.
În cazul în care valoarea auto erase (autoştergere) este diferită de zero, atunci când se porneşte execuţia
automată a programului se şterg atât suprafaţa de desenare cât şi buferul.
Dacă valoarea color path (culoare traiectorie) este zero, avansul rapid este desenat cu roşu, avansul de lucru
cu verde, iar tăierea de filet cu galben. Dacă valoarea nu e zero, mişcarea de avans rapid nu e desenată.
Opţiunea Recalculate (recalculare) : Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran, se recalculează poziţia
centrului ecranului şi scara grafică din zona de lucru în concordanţă cu planul selectat.
39
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION .
Notă : mărimea braţelor crucii este definită prin parametrul 0561 CROSS DOT. Valoarea
introdusă la acest parametru specifică lungimea piciorului crucii în număr de raster.
Valoarea nu poate depăşi 7.
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului în ecranul DRAW se pot activa următoarele
opţiuni şi meniuri de opţiuni:
Meniul Erase (ştergere): Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu
opţiunile Drawing şi Buffer. Efectul opţiunii Drawing este ştergerea de pe ecran a traiectoriei desenate a
sculei. Efectul opţiunii Buffer este ştergerea atât de pe ecran a desenului cât şi a datelor din bufer care descriu
mişcarea.
Meniul Rotate (rotire): Această tastă cu corespondent pe ecran are culorile inversate dacă tastele săgeţi au fost
utilizate anterior pentru rotaţie. Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran apar patru opţiuni pentru
rotirea în sens pozitiv sau negativ a axei verticale sau înclinate. Etichetele punctelor de meniu specifică axa
(rotire sau înclinare) şi direcţia (pozitivă sau negativă). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran
corespunzătoare rotirea selectată se poate executa în unităţi de scară de 5°.
40
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION
Meniul Move (mişcare): Această tastă cu corespondent pe ecran are culorile inversate dacă tastele săgeţi au
fost utilizate anterior pentru mişcare. Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran apar şase opţiuni pentru
direcţiile de mişcare. Etichetele specifică axele (X, Y sau Z) şi direcţiile (pozitivă sau negativă). Prin apăsarea
tastei cu corespondent pe ecran adecvate se pot face deplasări paralele cu sistemul de coordonate.
Meniul Zoom : Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu opţiunile de
mărire sau micşorare a imaginii. Opţiunile se activează cu tastele cu corespondent pe ecran: Up(PgUp)
(mărire), Down(PgDn) (micşorare). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran adecvate sau a unei taste
pagină, suprafaţa desenată se poate dubla sau înjumătăţi. Cu opţiunea Entire Drawing (întregul desen)
desenul se execută luând în considerare dublul valorilor pozitive şi negative ale valorilor limită în locul
dimensiunilor maximă şi minimă.
41
3.7 Ecranele SETTING .
3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-33)
şi
cu tastele şi
între
coloane.
Pot fi editate numai acele variabile al
căror nivel macro este deja deschis.
La început poate fi editat doar nivelul 0, dar în cazul în care a apărut un apel de macro în timpul executării
programului, aceasta permite editarea unui nivel superior. Editarea nu e necesară până când un nivel macro nu
este deschis, pentru că sunt date valori la variabilele corespunzătoare pentru lista de adrese pe durata apelului de
macro, în timp ce celelalte sunt anulate.
Opţiuni ale ecranului LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-33)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu există opţiuni.
Este posibil să se dea valori direct variabilelor macro prin introducerea unui număr.
Dacă trebuie specificată o valoare nulă, trebuie introdus #0.
Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Aceasta înseamnă că, în afară de a li se da o
valoare, trebuie introdusă şi variabila căreia i se dă valoarea. În acest fel pot fi specificate numai variabilele #1 -
#33, #100 - #199 şi #500 - #599. Variabilele locale reprezintă valorile nivelului curent.
42
3.7 Ecranele SETTING
Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro comune nr. 100-
199)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni
pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199:
Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate variabilele macro (#0).
Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele macro.
43
3.7 Ecranele SETTING .
3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 500-599)
Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 100-
199)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni
pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599:
Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate variabilele macro (#0).
Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele macro.
44
3.7 Ecranele SETTING
opţiunile meniului se
afişează un meniu fără
opţiuni, iar în această stare se pot
modifica setările temporizatoarelor şi
numărătoarelor.
Notă
45
3.7 Ecranele SETTING .
Lungimea tabelului de alegere sculă se poate impune în parametrul MAGAZINE Nr. 0061. În parametrul
MAGAZINE trebuie introdus numărul de locaşuri de sculă ale magaziei. Linia 0 a tabelului prezintă codul
sculei din universal, adică universalul este locaşul Nr. 0.
În prima coloană a tabelului se află poziţiei sculei sau locaşului, în coloana a doua sub adresa T numărul sculei
din locaş, iar în coloana a treia sub adresa L codul de lărgime a sculei.
Meniul Clear all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters întreg tabelul.
Meniul Clear line (şterge linia): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR THIS LINE? (şterg linia asta?),
46
3.7 Ecranele SETTING
iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este ştearsă linia selectată.
Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în linia de introducere a
datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
săgeţi şi
Meniul Clear all (şterge tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters
întreg tabelul.
Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în linia de introducere a
datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
47
3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (User’s Params) (parametrii utilizatorului)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu se pot
activa opţiuni pentru acest ecran, dar valorile parametrilor nu se pot supraînscrie decât în această stare. Editarea
parametrilor este permisă doar în modul EDIT.
48
3.7 Ecranele SETTING
această opţiune este blocată, se va afişa în al şaptelea câmp al liniei de stare simbolul pentru a avertiza
că această opţiune nu este disponibilă dacă se va apăsa butonul opţiunile
General security gate (bariera de securitate generală), DNC channel (canalul DNC), PLC program
(programul PLC) şi service operation (operaţii de service) au
cod generat, sau
cheie PLC,
ceea ce face ca în cazul deschiderii să fie necesar fie să se introducă un număr ca răspuns la cifrele afişate de
comanda numerică, fie să se deschidă poarta de securitate prin trecerea în poziţia deschis a comutatorului cu
cheie montat pe maşină.
Celelalte funcţii au
cod fix, sau
cheie PLC,
ceea ce înseamnă că aceste funcţii sunt deschise fie cu un cod introdus la sfârşitul tabelului, fie prin trecerea în
poziţia deschis (validare) a comutatorului cu cheie montat pe maşină.
49
3.7 Ecranele SETTING .
Opţiunea Open (deschide): Dacă o funcţie cu acces blocat trebuie deschisă şi avem cheie de securitate se
aduce simbolul (cursor) la acea funcţie, se roteşte comutatorul de
Dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod generat următorul mesaj:
nnnnnnnn code:_ _ _ _ _ _ _ _
apare pe linia de jos, unde nnn… este un număr de opt cifre. Porniţi Decoder program (programul
decodificator) pe calculatorul PC şi introduceţi cifrele care se văd pe ecranul de control. Codul cheie (un
număr cu cinci cifre) generat de programul decodificator trebuie să fie introdus de la tastatura numerică a
comenzii numerice. După ce a fost introdus codul
50
3.7 Ecranele SETTING
Opţiunea Lock (blocare acces): Dacă trebuie blocat accesul la o funcţie aduceţi simbolul
la acea funcţie. Apăsaţi butonul Lock. Funcţia selectată este blocată independent de
51
4 Editarea programelor piesă .
Programul piesă este alcătuit din blocuri. Un bloc constă din cuvinte.
Cuvânt: Adresă şi Date
Un cuvânt este format din două componente: adresa şi date. Adresa poate cuprinde unul sau mai multe
caractere, în timp ce datele pot fi :
- un număr care poate avea parte întreagă şi parte zecimală
- o expresie care poate conţine operaţii aritmetice sau logice asupra variabilelor şi numerelor.
Anumite adrese pot fi date cu semn sau cu operator I, independent dacă datele sunt numere sau expresii.
Pentru folosirea editorului de program al comenzii numerice trebuie introdus termenul „şir de adrese“. Există
două tipuri de şiruri de adrese : NC şi MACRO.
Bloc
Un bloc constă din cuvinte. Blocurile sunt separate în memorie prin caracterul (Line Feed) (avans
linie).Pe durata editării programului, terminarea unui bloc va fi afişată în mod
automat cu caracterul la sfârşitul blocului. Folosirea numărului de bloc nu este obligatorie. Pentru ca
sfârşitul unui bloc să fie separat de începutul altui bloc, începutul este marcat în suprafaţa de afişare
generală în mod automat, printr-o linie nouă care începe cu caracterul > .
În memorie nu se înregistrează caractere pentru spaţiu, dar pe ecran spaţiile sunt inserate automat între cuvinte.
În bloc se poate scrie un comentariu. Comentariul începe cu caracterul „(“ şi se termină cu caracterul „ ) “.
52
4 Editarea programelor piesă
53
4 Editarea programelor piesă .
Dacă adresa nu are suficient loc în linie, datele introduse se duc către stânga în afara liniei.
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni
pentru ecranul EDIT:
Opţiunea I: Această tastă validează comutarea activ-inactiv a operatorului I (incremental) la adresa curentă. Cu
tasta cu corespondent pe ecran acţionată, litera I apare imediat după adresa coordonatei.
Opţiunea Macro: Această tastă serveşte pentru selectarea şirului de adresă macro. Este eficace înainte de
pornirea editării blocului selectat dacă blocul e gol sau conţine doar \ şi N. Cu tasta cu corespondent pe ecran
acţionată, şirul de adresă macro este afişat în linia de şir de adresă, şi tasta este „blocată“. Dacă mai departe este
nevoie de un şir de adresă NC, apăsând repetat pe această tastă ea se va „debloca“ şi se va afişa şirul de adresă
NC.
Meniul diverse (Miscel): Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată sunt afişate funcţiile : ABS, BIN, BCD,
FIX, FUP, NOT, OR, XOR, AND şi MOD.
Meniul Funcţii (Functn): Sunt afişate următoarele funcţii : SIN, COS, TAN, EXP, ASIN, ACOS, ATAN,
LN, şi SQRT.
Meniul Altele (Other): Aceste opţiuni sunt funcţii de editare şi servesc fie pentru
54
4 Editarea programelor piesă
deplasarea prin program: HOME (la început), PAGE UP (pagina de sus), PAGE DOWN
(pagina de jos) şi END (la sfârşit), fie pentru deschiderea altei ferestre : WINDOW (fereastră) (se
înjumătăţeşte suprafaţa de afişare generală pe orizontală) şi se permite astfel editarea simultană a două
programe.
Meniul Block (bloc): Prin apăsarea acestei taste sunt oferite următoarele opţiuni : MOVE (mută), COPY
(copiază), DELETE (şterge), APPEND (anexează), SEARCH (caută), EXEC (execută) şi CANCEL
(anulează). Cu ajutorul acestor opţiuni se pot face operaţii de editare care vor fi discutate mai târziu.
Opţiunea Search (caută): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional, operaţie care va fi discutată mai
târziu.
Opţiunea Search/Change (caută/înlocuieşte): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional pentru înlocuire,
operaţie care va fi discutată mai târziu.
Help (ajutor): Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe ecran Help, va apare pe
ecran ilustrarea executării acelui cod G.
Tastele folosite în funcţiile de editare de bază şi simbolurile lor din Manual sunt:
- literele <A>, <B>, … <Z>
- tastele de introducere numerică <0>,<1>, … <9>
- punctul zecimal:
- ştergere: <DEL>
- inserare: <INS>
55
4 Editarea programelor piesă .
este mişcat la următorul bloc cu ajutorul tastei , iar la cel anterior cu tasta
După aducerea cursorului de bloc la primul bloc de program, apăsând repetat tasta ,
acesta se duce la începutul programului pe care îl aduce în linia de introducere date, permiţând
editarea numelui şi numărului programului.
După aducerea cursorului de bloc la ultimul bloc de program, apăsând repetat tasta
este indicată deschiderea unui nou bloc prin afişarea simbolului de deschidere
bloc > în linia nouă.
Blocul selectat este luminos şi are o bandă de fundal întunecată în linia de listare a programului din suprafaţa de
afişare generală.
Adresa N este afişată invers în linia şirului de adresă, indicând că editarea poate fi începută de la acea adresă.
Blocul selectat este afişat în suprafaţa de editare blocuri iar adresa lui: N (dacă are) cu caractere negre pe fundal
luminos.
Adresa N este afişată în linia de introducere date.
Introducerea blocului
Prin editarea unui bloc nou, blocul selectat va fi supraînscris de noul bloc prin apăsarea
efect, dar selecţia se deplasează la blocul anterior. Dacă nu este suficient loc pentru blocul
introdus în memorie, se afişează mesajul
MEMORY FULL (memorie plină)
Mesajul poate fi şters cu tasta CANCEL . Editarea trebuie să fie suspendată şi trebuie făcut
loc în memorie prin ştergerea unuia sau a mai multor programe. Pentru aceasta, utilizatorul
trebuie să iasă din modul editare programe.
în partea dreaptă a penultimei linii prin apăsarea tastei <INS> , indicând că modul
de inserare bloc este activ. (Literele W şi C din paranteze arată că este activă fie starea inserare cuvânt fie cea
de inserare caracter.)
În această stare suprafaţa de editare bloc este ştearsă indicând faptul că poate fi începută introducerea unui bloc
nou.
56
4 Editarea programelor piesă
luminat. După ce noul bloc a fost editat, prin apăsarea tastei acesta este introdus în
faţa blocului selectat şi cursorul rămâne pe acelaşi bloc permiţând continuarea inserării de
blocuri. Cu tasta blocul nou se inserează în faţa blocului selectat şi cursorul trece pe
În cazul în care cursorul este deplasat printre blocuri cu tastele sau în starea
INSERT B, blocul selectat nu este transferat la buferul de bloc, ci rămâne gol permiţând inserarea în continuare
a blocurilor.
Dacă este afişată adresa N în linia de introducere date, starea de inserare bloc este ştearsă
În acest caz blocul indicat de cursor este adus din lista programului în suprafaţa de editare a blocului
şi se poate începe modificarea sa.
Ştergerea blocurilor
Blocul care urmează să fie şters poate fi selectat cu tastele sau în suprafaţa de
listare a programului. Mergând la numărul blocului (adresa N) în şirul de adrese, şi
apăsând mai întâi tasta <DEL> , iar apoi sau întregul bloc va fi şters.
Cursorul de bloc va trece la blocul anterior respectiv la blocul următor
în suprafaţa de listare a programului şi acest bloc este transferat în suprafaţa de
editare a blocului.
deplasează cursorul de adresă la următoarea adresă din şir, iar tasta îl deplasează la
adresa precedentă din linia şirului de adrese, ambele fiind asociate cu afişarea inversată.
Elementul dorit din şirul de adrese se poate selecta şi prin introducerea literei corespunzătoare, în cazul care
cursorul care indică poziţia caracterului în linia de introducere date nu clipeşte.
57
4 Editarea programelor piesă .
Cuvântul (dacă există) a cărui adresă este indicată de cursorul de adrese în linia şirului de adrese, este luminos
în suprafaţa de editare bloc.
Adresa dată şi valoarea (dacă există) sunt afişate în linia de introducere date.
În cazul în care blocul conţine câteva cuvinte cu aceeaşi adresă, cursorul de adresă va rămâne
întotdeauna la adresa selectată, atât timp cât cursorul de cuvânt se deplasează printre toate cuvintele de la
aceeaşi adresă în suprafaţa de editare bloc.
Mesajul de eroare poate fi anulat cu tasta CANCEL . În acest caz, dacă este posibil, blocul trebuie
să fie desfăcut în bucăţi mai scurte.
Inserarea cuvintelor
Dacă trebuie inserată o altă adresă decât N într-un bloc, aceasta trebuie selectată cu ajutorul
care poate fi deplasat cu tastele şi până în poziţia în care trebuie inserat cuvântul.
Apoi se poate edita cuvântul care trebuie inserat. Pentru a încheia introducerea de
date, prin
apăsarea tastei data este transferată în suprafaţa de editare bloc, cursorul de adresă
rămâne la adresa selectată anterior şi pătratul gol, cu culorile inversate, indică poziţia următoare unde se poate
insera următorul cuvânt. Aceeaşi adresă dar fără valoare este oferită în linia de introducere date. În acest fel se
pot scrie în mod continuu câteva date la
procesul anterior, dar pătratul gol cu culorile inversate se va mişca în direcţie inversă în suprafaţa de editare
bloc.
Apăsând în mod repetat tasta <INS> starea de inserare cuvânt se poate anula dacă
valoarea adresei din linia de introducere date este liberă. În acest caz litera W indicând starea
58
4 Editarea programelor piesă
de inserare cuvânt este ştearsă (posibil simultan cu eticheta INSERT, dacă nu este activă o stare de inserare
bloc).
Ştergerea cuvintelor
următorul caracter, iar tasta îl duce la caracterul anterior. Astfel cursorul poate fi
deplasat în orice poziţie la adresa dată, şi pot fi supraînscrise toate caracterele. Mesajul
TOO LONG WORD (cuvânt prea lung)
este afişat dacă spaţiul de memorie rezervat pentru editarea cuvântului este plin. Mesajul de
negativ. Folosirea tastei nu modifică celelalte valori din adresă, transformând doar atributul corespunzător.
Inserarea caracterelor
Prin folosirea tastelor se selectează caracterul în faţa căruia trebuie inserate
59
4 Editarea programelor piesă .
Ştergerea caracterelor
Prin folosirea tastelor se selectează caracterul care trebuie şters în linia de
Prin apăsarea Page down (pagina de jos) se dă pagina de pe suprafaţa de afişare generală
60
4 Editarea programelor piesă
După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran Other (altele) se poate deschide o fereastră cu ajutorul tastei
cu corespondent pe ecran Window (fereastră). Suprafaţa de afişare
generală este înjumătăţită pe orizontală, astfel că suprafaţa de listare a programului se diminuează la jumătate,
şi cele două părţi sunt separate de o linie dublă. Structura de taste cu corespondent pe ecran rămâne aceeaşi.
Partea în care se află cursorul este cea activă. Trecerea de la o suprafaţă de afişare generală la alta poate fi
făcută folosind combinaţia de
După deschidere, cele două ferestre sunt independente funcţional una faţă de
alta. Ambele ferestre pot fi închise şi se poate selecta un alt program pentru editare pe ecranul DIRECTORY.
Astfel în ferestre pot fi afişate două programe separate şi pot fi editate simultan două programe. De exemplu, un
bloc de program poate fi copiat dintr-un program în altul cu ajutorul unei opţiuni de bloc.
Prin acţionarea încă o dată Window comanda numerică comută din nou la afişajul cu o fereastră, şi programul a
cărui fereastră a fost închisă poate fi editat mai departe.
Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran Block (bloc) , în partea din stânga a liniei de jos se afişează
eticheta BLOCK IN (în bloc). Cursorul de bloc apare pe primul caracter al cuvântului, pe care se afla cursorul.
Blocul selectat are fundalul de culoare deschisă. Este posibilă şi o selectare complexă,
de exemplu: cu ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe blocuri, apoi
folosind tasta sunt selectate unul sau mai multe cuvinte într-un bloc, şi în final cu
ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe caractere într-un cuvânt.
În cazul în care un bloc este deja selectat într-o direcţie, de exemplu înainte, folosind tastele săgeţi îndreptate în
direcţia opusă se poate deselecta întregul bloc, cuvânt sau caracter.
Deplasarea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Move (deplasare) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK ENTER (introducere bloc)
61
4 Editarea programelor piesă .
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Move rămânând apăsată.
În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele
Dezactivând opţiunea Move (deplasare) sau apăsând tasta , se revine oricând la starea de selecţie
bloc.
Copierea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Copy (copiere) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK ENTER (introducere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Copy rămânând apăsată.
În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele
Ştergerea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Delete (ştergere) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK DELETE (ştergere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Delete rămânând apăsată.
Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este şters din memorie.
Dezactivând tasta Delete , se revine în starea de selecţie bloc, iar cu tasta
se revine oricând în starea de editare.
62
4 Editarea programelor piesă
Căutarea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare) acţionată, este căutat blocul selectat
CANCEL .
Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare), se afişează în partea stângă a penultimei linii
eticheta cu culori inversate , tasta Search rămânând apăsată.
Cursorul de bloc curent dispare din suprafaţa de listare a programului.
În linia şirului de adrese, şirul de adrese oferit depinde de starea comutatorului MACRO. Linia de bufer bloc
este goală. În linia cea mai de jos de introducere date se oferă adresa N.
După aceasta şirul căutat poate fi înscris cu metodele uzuale de editare. Cuvintele introduse sunt stocate în
suprafaţa de editare bloc. Se poate căuta chiar şi întregul bloc.
Dacă se face căutarea la o adresă dată şi valoarea adresei nu prezintă interes, unităţii şirului de adresă selectat
nu trebuie să i se dea o valoare şi astfel se caută caracterul sau şirul fără valoare care e reprezentat de adresă.
Cu ajutorul tastei şirul introdus este căutat spre înainte, iar cu spre înapoi.
CANCEL .
63
4 Editarea programelor piesă .
Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se afişează în partea stângă
a penultimei linii a suprafeţei de afişare generală eticheta cu culori inversate Search, tasta rămânând apăsată.
Apoi se poate introduce şirul care se caută, cu
apare eticheta Change. Şirul care îl va înlocui pe cel găsit trebuie introdus aici..
CANCEL .
Prin apăsarea încă o dată a tastei cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se poate opri
căutarea.
64
5 Comutarea între modurile de operare
Cu ajutorul tastaturii de introducere date se poate schimba starea modurilor de operare, comutatoarelor, etc.,
afişate pe ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului) prin intermediul tastelor cu corespondent pe
ecran după ce a fost acţionată tasta opţiunile meniului. Comutatoarele de mai sus sunt disponibile nu doar pe
ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), ci şi pe ecranele POSITION (poziţie) şi CHECK
(verificare). Acestea sunt discutate în detaliu în capitolele corespunzătoare ecranelor respective.
Atunci când se comută pe un mod de
operare, la început trebuie selectat
unul din ecranele de mai jos (funcţii):
OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie),
sau CHECK (verificare).
După aceea, prin apăsarea tastei
opţiunile meniului
65
6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă .
Întoarcerea în punctul de referinţă se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este
afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. Dacă
una din axe nu a fost adusă în punctul de referinţă, pe acea axă nu poate fi programată poziţionarea absolută
(G90). De asemeni limitările de cursă introduse prin parametri nu pot acţiona decât după întoarcerea în punctul
de referinţă. Modul întoarcere în punctul de referinţă este indicat de eticheta REF în cel de al doilea câmp al
liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul întoarcere în punctul de referinţă
Selectarea axelor
66
6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă
după apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectată opţiunea AXES [F2]. În continuare pot fi selectate şi
celelalte axe prin intermediul tastelor cu corespondent pe ecran (în figura alăturată este selectată axa B) şi se
poate porni întoarcerea în punctul de referinţă cu butoanele jog + sau -.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT se poate selecta axa în mod direct cu
butonul .
simbolul , în timp ce la cele la care nu a fost atins încă punctul de referinţă se afişează lângă poziţie
simbolul !!.
Dacă s-a făcut întoarcerea în punctul de referinţă pe toate axele, se va şterge din linia de stare generală a NC
eticheta REF care indică lipsa poziţiei de referinţă.
Notă:
Întoarcerea în punctul de referinţă pentru diferite maşini-unelte poate funcţiona diferit de procesul menţionat
mai sus. În mod obişnuit, după afişarea modului de operare şi apăsarea butonului START, butoanele de JOG
sunt menţinute apăsate pentru scurt timp şi după aceea procesul decurge în mod automat. În acest caz procesul
poate fi oprit prin apăsarea butonului STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru
material informativ.
Pot exista patru tipuri de întoarcere în punctul de referinţă. Tipurile sunt impuse de constructorul maşinii-
unealtă prin parametri, pentru fiecare axă, în funcţie de sistemul de măsură adoptat.
67
6.2 Modul Jog .
Operarea în modul JOG se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare
EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După selectarea
modului de operare, apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta JOG.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG poate fi selectat prin
apăsarea butonului .
Selectarea axelor
În general panourile de comandă sunt echipate cu +X, -X, +Y, -Y, +Z, -Z şi cu + şi
-. În acest fel se poate porni direct mişcarea pe axele X, Y, Z prin apăsarea şi
menţinerea apăsată a butonului de Jog corespunzător.
Se pot apăsa butoanele de Jog ale mai multor axe simultan, deci mişcarea se poate
face simultan pe mai multe axe.
În cazul în care se apasă doar butonul de Jog mişcarea se face cu avansul de lucru.
Dacă însă, împreună cu butoanele de Jog se apasă şi
În cazul în care maşina are mai multe axe, [în cazul în care este activ unul din ecranele
OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie),
sau CHECK (verificare)] atunci după
apăsarea tastei opţiunile meniului
trebuie selectată opţiunea AXES
[F2]. În continuare pot fi selectate şi
celelalte axe prin intermediul tastelor
cu corespondent pe ecran (în figura
alăturată este selectată axa B) şi se
poate porni mişcarea în direcţia
dorită cu butoanele Jog + sau -.
Dacă maşina este echipată cu panou
de control NCT se poate selecta axa
în mod direct cu
butonul .
68
6.2 Modul Jog
Notă:
Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului JOG. Diferite maşini pot funcţiona altfel decât
procesul menţionat mai sus, conform cu opţiunile constructorului maşinii-unealtă. În mod obişnuit, de exemplu
dacă apăsarea butonului de JOG este urmată de apăsarea butonului START, butonul de JOG nu mai e necesar
să fie menţinut apăsat. În acest fel, mişcarea pe axa selectată continuă până când se apasă butonul STOP.
Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.
69
6.3 Modul Jog incremental .
Operarea în modul JOG incremental se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este
afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După
selectarea modului de operare apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta INCR.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi
Selectarea incrementului
70
6.3 Modul Jog incremental
Selectarea axei
Atenţie !
În cazul mărimilor mari ale incrementului, dacă butonul nu este menţinut apăsat decât puţin timp, mişcarea
încetează şi nu se execută întreaga distanţă programată, prevenindu-se astfel o posibilă ciocnire !
71
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână .
Deplasarea cu ajutorul roţii de mână se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este
afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După
selectarea modului de operare apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta HNDL.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi
Selectarea incrementului
După selectarea modului de operare trebuie selectată o mărime a incrementului. Selectarea şi interpretarea
mărimii incrementului corespunde cu ceea ce s-a prezentat în cazul modului JOG incremental. Mărimea
incrementului în modul de deplasare cu roata de mână arată numărul de incremente cu care se mişcă axa la
rotirea roţii de mână cu o diviziune.
Selectarea axei
Dacă
maşina
este
echipată
cu panou de control NCT, axele pot fi selectate şi cu butonul de JOG X, Y sau Z.
În acest caz, după selectarea axei se vor aprinde becurile din butoanele ambelor
direcţii (de exemplu +X şi -X). Se poate monta şi un selector separat pentru
selectarea celorlalte axe posibile.
72
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână
Viteza de avans
În cazul mişcării folosindu-se roata de mână, viteza de avans pe axă depinde de mărimea incrementului selectat
şi de viteza cu care se roteşte roata de mână. Mişcarea este pornită prin accelerare şi se termină cu o frânare.
Dacă parametrul 1373 HNDLFEED este 0 se vor executa în totalitate numărul de paşi făcuţi de roata de mână,
prin urmare dacă mişcarea pe axa selectată nu poate urmări viteza de rotire a roţii de mână la mărimea
incrementului selectat, impulsurile care sosesc de la roata de mână sunt stocate iar mişcarea axei se continuă şi
după ce roata de mână s-a oprit. Prin modificarea parametrul 1373 HNDLFEED = 1 se poate evita această
stocare a impulsurilor de la roata de mână. În acest caz numărul de paşi făcuţi prin rotirea roţii de mână poate
diferi de mărimea mişcării efectuate.
Notă:
Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului de deplasare cu roata de mână. Anumite maşini-
unealtă pot funcţiona diferit faţă de modul menţionat mai sus, conform cu opţiunile constructorului maşinii.
Dacă, de exemplu, maşina este echipată cu o roata de mână externă, selectarea direcţiei şi a incrementului se
poate face cu ajutorul unei tastaturi portabile. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă
pentru material informativ.
73
7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală .
Un bloc singular poate fi introdus prin selectarea ecranului BLOCK INPUT (introducere bloc) din meniul
PROGRAM şi apăsarea tastei opţiunile meniului. Această opţiune poate fi folosită doar în modurile JOG,
incremental JOG şi avans cu roata de mână. Introducerea de date este discutată în capitolul 3.4.4 “Ecranul
SINGLE BLOCK (bloc singular)” la pagina 32.
Poate fi introdus doar un bloc de program care nu se referă la blocuri anterioare sau următoare, adică, de
exemplu nu poate fi introdus un bloc care conţine compensarea sculei. Nu mai sunt alte restricţii, de exemplu,
ciclurile fixe, subprogramele sau macro-urile pot fi pornite cu ajutorul operării blocului singular.
După încheierea introducerii blocului singular, eticheta SBEX apare în al doilea câmp al liniei de stare. Blocul
va fi executat prin apăsarea butonului START.
În cursul măsurării originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei prin atingerea suprafeţei piesei de prelucrat,
ale cărei dimensiuni sunt cunoscute, este necesară deplasarea manuală pe axe. Rezultă că este practic să se
folosească modurile de operare manuală în cazul ambelor activităţi. Dacă, atunci când se măsoară, este dorită
oprirea rotirii arborelui sau e nevoie de o sculă nouă, aceasta se poate face prin introducerea unui bloc singular
fără să se schimbe modurile de operare.
Avertisment!
Măsurarea originii de lucru şi a ofsetului lungimii sculei se pot face doar după ce s-a executat revenirea în
punctul de referinţă. Este la îndemână să se selecteze starea G49 pentru ambele operaţii.
74
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru
Acesta este realizat prin deplasarea axelor manual într-o poziţie a piesei de prelucrat şi introducerea
coordonatelor la adresa coordonatelor corespunzătoare în linia de jos pentru introducere date.
Cu ajutorul tastelor sau , pot fi selectate adresele fiecărei coordonate, sau
75
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru .
În principiu pot exista două ofseturi ale lungimii sculei. O posibilitate este ca ofsetul lungimii sculei să fie
considerat egal cu partea din sculă care iese în afară din arbore. O altă posibilitate este ca ofsetul lungimii
sculei să fie considerat egal cu o schimbare a sistemului de coordonate pe direcţia sculei. Comanda numerică
permite operatorului să folosească o cală de dimensiune cunoscută sau o sculă de lungime cunoscută, care să fie
luată în calcul atunci când măsoară ofseturile acelei axe care este în direcţia sculei.
Trebuie să se specifice axa de referinţă pe care este scula de dimensiune cunoscută. Aceasta poate fi selectată
după ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran [F2] TL REF AXIS (axa de referinţă a sculei) cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran [F1] X, [F2] Y, …
În continuare se poate selecta numărul registrului de ofset a sculei în care se face legătura între sistemul de
coordonate de măsurat şi lungimea stocată a sculei de referinţă. Pentru aceasta se apasă tasta de opţiuni [F3]
OFFS. N SEARCH (căutare număr ofset). Numărul registrului de ofset care urmează să fie folosit în cursul
măsurării va fi introdus la adresa H în linia de introducere date de jos, apoi introducerea trebuie terminată cu
una din tastele săgeţi.
Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei este considerată partea din sculă
care iese în afară
unde:
- Mz : valoarea punctului de zero al originii
de lucru
- z : poziţia sculei măsurată în sistemul de coordonate al maşinii (exclusiv lungimea ofsetului)
- L : lungimea sculei
- zo : data introdusă la coordonata Z în cursul măsurării, poziţia piesei de lucru cunoscută.
76
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru
Notă :
Valoarea „z“ a ecuaţiei de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă este activă compensarea lungimii
sculei pentru coordonata Z (G43 sau G44). În valoarea „ z” lungimea sculei apelate nu este luată niciodată în
consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii G49, deşi
aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles.
Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei include punctul de zero al originii
de lucru
77
7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină .
Comanda numerică calculează ofsetul lungimii sculei în mod automat luând în consideraţie coordonatele
introduse şi coordonatele poziţiei curente a maşinii. Ofsetul lungimii sculei măsurat este egal cu partea din
sculă care iese în afară, dacă anterior s-a efectuat măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axa de
referinţă a sculei. Dacă nu s-a efectuat anterior măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axa de
referinţă a sculei, ofsetul lungimii sculei conţine punctul de zero al originii de lucru pe direcţia arborelui
pentru fiecare sculă.
78
sculei este diferit de zero. Scula este deplasată manual în poziţia cunoscută de pe piesă.
După introducerea valorii coordonatei lungimea sculei este calculată cu ajutorul următoarei ecuaţii:
L = z – zo – Mz
unde:
- L : lungimea sculei calculată de către comanda numerică
- z : poziţia bazei suportului sculei în arbore (exclusiv lungimea ofsetului) în sistemul de coordonate al maşinii
- zo : data introdusă la coordonata Z în cursul măsurării, poziţia cunoscută a piesei de lucru.
- Mz : valoarea punctului de zero al originii de lucru pe axa Z în sistemul de coordonate selectat.
În acest caz lungimea sculei este egală cu partea din sculă care iese din arbore, după cum se poate vedea în
figură.
Notă :
Valoarea „z“ a ecuaţiei de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă este activă compensarea lungimii
sculei pentru coordonata Z (G43 sau G44).În valoarea „ z” lungimea sculei apelate nu este luată niciodată în
consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii G49, deşi
aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles.
79
7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină .
Dacă anterior nu a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru pe axa sculei
Notă:
Trebuie specificat pentru comanda numerică dacă
compensarea măsurată va fi apelată cu
instrucţiunea G43 sau cu G44. Aceasta se poate face prin specificarea parametrului 1352 LENGHTSG. Dacă
în cursul măsurătorii parametrul este 0, se consideră semnul compensării pentru apeluri cu G43; dacă este 1,
se consideră semnul pentru apeluri cu G44.
80
8.1 Modul automat
Executarea programului în modul Automat se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu
este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Automat poate fi activat prin
apăsarea butonului .
Modul Automat este modul de operare în care se execută programele piesă. Programele piesă care urmează a fi
executate se pot afla fie în memoria comenzii numerice, fie pe un dispozitiv extern, de exemplu pe un PC.
Locul din care urmează să fie încărcat programul pe care dorim să-l executăm, adică fie memoria fie un
dispozitiv extern, se poate stabili după selectarea ecranului DIRECTORY.
După aceea procedura corespunde cu cea descrisă în capitolul Opţiunile directorului de programe.
81
8.1 Modul automat .
Conectarea nu are protocol, datele pot fi transmise prin orice driver de port serial.
În cazul selectării opţiunii DNC NCT este necesară executarea programului dnc-plus.exe (produs de NCT Kft)
la locul de unde se transmite. Programul dnc-plus.exe poate fi rulat pe un calculator IBM sau compatibil.
Programul asigură conectarea între transmiţător şi receptor cu protocol. Avantajul său faţă de conexiunea
simplă DNC este că acesta calculează suma de control a fiecărui bloc de program şi o trimite la comanda
numerică. Dacă receptorul detectează o eroare, cere repetarea şi transmiţătorul trimite blocul din nou. Această
procedură decurge automat, astfel că nu este alertat operatorul. Spre deosebire de conectarea simplă DNC
această metodă face transferul foarte sigur, posibilitatea de greşeală (de exemplu comanda numerică
recepţionează o comandă falsă datorată unei erori pe canalul de transmisie date) este minim.
Programul transmis în DNC trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- în programul principal nu se poate folosi o comandă de salt (de exemplu salt în programul care este
transmis din dispozitivul extern), cum ar fi GOTO sau M99 Pnnnn,
- apelarea de subprograme sau de macro-programe e posibilă cu restricţia că subprogramul sau macro-
programul trebuie să fie stocat în memorie, deci nu poate fi pe dispozitivul extern.
Prelucrarea se porneşte cu butonul START şi se opreşte cu butonul STOP. Dacă nu este selectat un program
pentru execuţie în modul automat şi comanda numerică nu este în starea DNC, atunci când se porneşte modul
automat se va afişa mesajul de eroare
NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent).
82
8.2 Modul editare
În caz că nu există program PLC, sau în cazul în care programul PLC ori aria parametrilor sunt eronate, modul
editare este activat în mod automat la punerea sub tensiune.
Modul editare este indicat prin eticheta EDIT afişată în câmpul cel mai din stânga al liniei de stare.
Următoarele opţiuni se pot executa numai în modul editare:
- editarea, ca şi încărcare sau salvarea ariei parametrilor prin intrarea serială,
- încărcarea programului PLC în comanda numerică,
- editarea programelor selectate pentru execuţie în mod automat şi întrerupte în timpul execuţiei, precum şi
editarea subprogramelor şi a macro-urilor apelate din programul principal, cu condiţia ca acestea să fie în
procesare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul editare poate fi activat prin
apăsarea butonului : .
83
8.3 Modul introducere manuală a datelor .
Executarea programului în modul Introducere manuală a datelor se poate face doar în starea cuplată a
maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea
generală a NC) al liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Introducere manuală a datelor
- În modul Introducere manuală a datelor se pot executa doar programele din memorie, deci în acest caz
transferul DNC nu este posibil !
- În modul Introducere manuală a datelor, programul nu poate fi continuat din punctul de întrerupere (contrar
modului automat). Aceasta înseamnă că programul este executat întotdeauna de la început atunci când este
activat acest mod de operare.
- În programul selectat pentru modul Introducere manuală a datelor nu se pot căuta numere de bloc.
Printre altele, modul Introducere manuală a datelor poate fi folosit pentru simplificarea intervenţiilor apărute
frecvent pe durata prelucrării. În acest caz nu este nevoie să introducem unul sau mai multe blocuri prin
intermediul introducerii de bloc singular, ci e suficientă scrierea unui program. Comutarea de la modul Automat
la modul Introducere manuală a datelor şi pornirea procesului prin întreruperea modului Automat se poate face
oricând. De exemplu în cazul ruperii sculei, se poate porni în modul Introducere manuală a datelor un program
care opreşte arborele şi agentul de răcire, scoate scula din zona de prelucrare şi o
84
8.3 Modul introducere manuală a datelor
deplasează într-o poziţie în care intervenţia este mai uşoară. Un alt mod de folosire este atunci când este
necesară verificarea unei dimensiuni în timpul prelucrării, modul Automat se poate întrerupe şi se poate porni
ciclul de măsurare în modul Introducere manuală a datelor.
După ce procesul de care am avut nevoie s-a încheiat, se revine la modul Automat şi se continuă prelucrarea.
În modul Introducere manuală a datelor, pe timpul execuţiei programului, operaţiile următoarelor funcţii
corespund cu cele ale modului Automat:
- Execuţia blocului singular
- STOP condiţionat
- bloc condiţionat
- Dry run
- Posibilităţi de blocare.
85
9 Comutatoare de corecţie .
9 Comutatoare de corecţie
86
9 Comutatoare de corecţie
9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid
Comutatorul de corecţie mărime avans rapid determină cu câte procente din valoarea
avansului rapid definit în parametru, se vor mişca axele. Figura alăturată prezintă
corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător acelei poziţii.
Dacă valoarea parametrului 1024 RAPOVER este zero, valorile corecţiei mărimii
avansului rapid (funcţie de programul PLC) sunt aceleaşi cu cele discutate anterior la
corecţia mărimii avansului de lucru în gama 0, 1, 2, 5, 10, 20, …, 100%. În privinţa
detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii.
Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru pe poziţia 0% opreşte şi mişcarea de avans rapid, aşa că nu
este necesară poziţia de 0% pe comutatorul de corecţie mărime avans rapid.
În configuraţia de bază, comutatorul de corecţie mărime avans rapid se poate selecta pe ecranele
OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă
tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu
ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R+).
87
9 Comutatoare de corecţie .
Panoul NCT este prevăzut cu trei butoane pentru corecţia vitezei de rotaţie arbore. În acest caz în locul
procedurii de ajustare a corecţiei cu tastele cu corespondent pe ecran descrisă mai sus, se pot folosi aceste trei
butoane.
Cu butonul viteza este scăzută, iar cu butonul viteza este crescută. Apăsând
Pe durata tăierii filetului,G33 şi a ciclurilor de filetare ,G74, G84 comutatorul de corecţie viteză de rotaţie
arbore nu are efect. În aceste cazuri comanda numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de poziţia
comutatorului.
88
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului
- cu butonul de STOP ,
- cu tasta RESET ,
butonului START :
- în modurile JOG, JOG incremental sau avans cu roata de mână, după ce a fost introdus şi terminat un bloc
singular,
- în modul automat, dacă programul este selectat pentru execuţie din memorie sau DNC,
- în modul de introducere manuală a datelor, dacă programul este selectat pentru execuţie.
Mesajul de eroare
NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent)
este afişat dacă se apasă butonul START şi nu este selectat un program pentru execuţie. Starea de START este
indicată de eticheta STRT în cel de al treilea câmp al liniei de stare.
Pe durata execuţiei programului prin apăsarea butonului STOP , starea START este anulată.
Axele frânează şi se opresc. Execuţia funcţiilor (M, S, T, B) în blocul dat este continuată până la
sfârşitul blocului. Starea de STOP este indicată de eticheta STOP în cel de al treilea câmp al liniei de stare.
În cazurile următoare butonul STOP nu are efect:
- G63, adică starea de inhibare corecţie,
- valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi
- pe durata tăierii filetului G33 şi a ciclurilor de filetare G74, G84
10.2 RESET
Dacă se apasă tasta de reset în timpul execuţiei programului, se anulează stările START sau
STOP. Axele frânează şi se opresc chiar dacă comanda numerică execută operaţii la care
folosirea comutatorului de corecţie avans de lucru şi a butonului de STOP nu au efect (de exemplu : G33, G74,
G84).
89
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului .
În acelaşi timp anumite mesaje generale sunt de asemeni şterse din câmpul de mesaje al liniei de stare.
Programul PLC (în general) opreşte rotirea arborelui şi suspendă operaţiile aflate în execuţie. Pe lângă acestea,
tasta RESET are şi alte efecte, în alte moduri de operare.
În operare automată în cazul în care nu este încă starea INTD: Dacă se apasă tasta RESET în operarea
automată şi nu este încă starea INTD (întrerupere), se afişează eticheta INTD în cel de al treilea câmp al liniei
de stare. Aceasta înseamnă că operarea automată este întreruptă. După aceea, executarea programului poate fi
reluată de la blocul care a fost întrerupt.
În modul de introducere manuală a datelor: Dacă se apasă tasta RESET în modul de introducere manuală a
datelor, executarea programului este întreruptă şi nu poate fi reluată de la punctul la care a fost întreruptă, ci
doar de la început.
În cazul executării unui bloc singular : Dacă se apasă tasta RESET pe parcursul executării unui bloc singular,
blocul este şters din bufer. Dacă e nevoie ca acelaşi bloc să fie executat din nou, introducerea blocului singular
trebuie făcută din nou.
În cazul în care în modul automat este activă starea INTD şi nu este afişat nici un mesaj în linia de mesaje
generale, dacă se apasă tasta RESET, starea INTD este anulată şi execuţia programului trece la primul bloc al
programului selectat pentru executarea automată, adică prin apăsarea butonului START prelucrarea porneşte de
la început. Starea INTD este ştearsă şi comanda numerică înregistrează stările implicite fixate prin parametri.
Atunci când pe durata execuţiei programului se ajunge la un bloc care conţine codul M00, se execută blocul
apoi se trece în starea STOP şi maşina se opreşte. Prelucrarea se poate relua
Starea de oprire condiţionată se poate selecta dintr-unul din ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta
opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsat
90
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului
Atunci când se ajunge la codul M01 în timpul execuţiei programului, blocul care conţine
codul M01 se execută şi dacă comutatorul COND. STOP este apăsat, se trece în
Codurile M02 şi M30 indică sfârşitul programului principal. Prin folosirea lor se opreşte prelucrarea şi se
anulează starea START. În cursul execuţiei programului din memorie, se revine cu listarea programului la
primul bloc al programului principal, de unde se poate relua
Chiar dacă codul de sfârşit de program nu este introdus la sfârşitul programului principal, cu simbolul % activ,
procesul de mai sus este executat, cu excepţia opţiunilor PLC ale codurilor M02, M30, ca de exemplu oprire
arbore şi răcire, care nu sunt executate.
91
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului .
Comanda numerică poate lucra cu încă 8 comutatoare de bloc (în total 9). Aceste comutatoare pot fi folosite
opţional.
Dacă axele se mişcă în timpul execuţiei programului şi se apasă butonul JOG de avans rapid
, comanda numerică creşte viteza de avans, iar dacă apoi se eliberează butonul JOG
Mărimea acceleraţiei este determinată de valoarea fixată la parametrul 1371 FMULT. Valoarea programată este
multiplicată cu numărul introdus la parametru, şi rezultatul este considerat valoare de avans. Dacă valoarea
parametrului este 1, avansul rămâne neschimbat atunci când se apasă butonul de avans rapid, dacă valoarea este
de exemplu 2, avansul se dublează.
92
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului
93
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului .
Dacă unul din ofseturile punctelor de zero de lucru comune este diferit de zero, se afişează un semn al
exclamării ! în câmpul al şaptelea al liniei de stare.
94
12 Corectarea programului piesă
butonul .
Comutatorul DRY RUN se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran DRY RUN.
Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul .
Atunci când acest buton este activat, toate avansurile se fac cu viteză mare, fixată în parametri. Se
execută fiecare mişcare la valoarea avansului interpretată în dimensiune pe minut, independent
dacă este programată starea G94 sau G95.
95
12 Corectarea programului piesă .
În general butonul DRY RUN poate fi activat doar într-unul din modurile manuale
cu condiţia ca axele să fie oprite. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru material informativ.
opţiunile meniului
trebuie selectat meniul
STATE [F5], apoi
trebuie să fie apăsată
tasta cu corespondent pe ecran
MACHINE LOCK (blocare maşină).
Dacă este folosit panoul NCT, se
selectează butonul . Starea de maşină
blocată este
indicată de eticheta LOCK în câmpul opt al liniei de stare (stare generală NC).
Dacă este activat comutatorul, atunci:
- interpolatorul nu dă nici o comandă buclei de control a poziţiei pentru fiecare axă, şi
- nu se execută nici o funcţie de către PLC.
Funcţiile blocare maşină şi DRY RUN pot fi combinate, adică se pot activa amândouă în acelaşi timp. Ecranele
POSITION (poziţie) şi GRAPHIC POSITION (poziţie grafică) prezintă traiectoria deja desenată. Dacă
comutatorul DRY RUN este activat, viteza e mare, dacă nu e activat, viteza este avansul programat.
Dacă comutatorul blocare maşină este dezactivat, poziţiile momentane ale axelor se pot vedea din nou pe
ecranul POSITION (poziţie).
Notă: În general butonul MACHINE LOCK poate fi activat doar într-unul din modurile manuale,
cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii
pentru material informativ.
Blocare funcţie
96
12 Corectarea programului piesă
Blocare axă
Axele pot fi blocate separat. În acest caz doar axa (axele) blocată (blocate) nu se mişcă, pe când celelalte se pot
mişca.
Diferitele funcţii şi posibilităţi de blocare a axelor se pot combina în mod opţional. Se pot bloca simultan o axă,
de exemplu axa Z şi funcţiile.
Notă: Pentru informaţii suplimentare despre diferitele posibilităţi de blocare adresaţi-vă constructorului
maşinii.
Tasta cu corespondent pe ecran TEST se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă
tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie
Starea de test este indicată de eticheta TEST în câmpul opt al liniei de stare.
Notă: În general butonul TEST poate fi activat doar într-unul din modurile
manuale, cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru
material informativ.
97
13 Întreruperea şi repornirea operării automate .
Diferenţa dintre cele trei metode de repornire este că în timp ce în primul caz, dacă a fost făcută o
mişcare din punctul de întrerupere, se trece la poziţia de sfârşit de bloc, în cazul al doilea se trece la poziţia de
început a blocului întrerupt şi se execută din nou întregul bloc, şi în al treilea caz se trece înapoi la poziţia de
întrerupere şi se continuă prelucrarea de acolo.
În starea de întrerupere (INTD) a operării automat, informaţiile modale se modifică prin introducerea unui bloc
singular sau rularea programului selectat pentru modul introducere
98
13 Întreruperea şi repornirea operării automate
manuală a datelor. Aşadar dacă prelucrarea se porneşte în starea INTD a modului automat şi este apăsat butonul
START, comanda numerică înregistrează starea STOP şi se afişează mesajul
RESTORE MODAL FUNCTIONS? Y (restaurare funcţii modale ?Y=da)
Se poate trece de la un mesaj la altul prin apăsarea tastei <SHIFT> . Dacă se apasă
starea de dinainte de suspendare. Mesajul este anulat cu ajutorul tastei RESET şi starea INTD
rămâne.
După ce s-a făcut repornirea din starea INTD, sunt luate în consideraţie valorile modificate ale punctului de
zero al piesei şi a compensării sculei.
99
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate .
Dacă operarea automată este pornită din starea de întrerupere (INTD), necondiţionat după
100
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate
101
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ .
Dacă în blocul exemplu de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100, Y=70 şi apoi
se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, se execută
mişcarea ca în cazul al doilea, adică axele se deplasează în poziţia X100 Y70.
Dacă în planul selectat adresa uneia din axe nu a fost programată (de exemplu Y) şi s-a făcut mişcare şi în
această direcţie, sau în direcţia Z, mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică axele nu se vor mişca
nici pe Y nici pe Z după apăsarea butonului START.
102
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate
fie la nivelul iniţial, fie la nivelul R şi se continuă prelucrarea din acest punct. Prin intermediul acestei
intervenţii se poate corecta adâncimea găurii.
Cazurile următoare se referă la axele din planul selectat atunci când este activ modul ofset. Pentru întreruperea
mişcării axelor în afara planului selectat, vezi cazurile de întrerupere în starea G40.
Cazul 6: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării liniare paralelă cu axa
Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe:
Programul nr.1 Programul nr.2
G41 G17 G90 G1 D1... G41 G17 G91 G1 D1...
… …
N80 Y90 N80 Y90
N90 X20 N90 X70
… …
Ambele programe sunt pentru aceeaşi
traiectorie a sculei, însă specificarea datei
pentru primul este absolută, iar pentru al
doilea incrementală. Dacă prelucrarea se
întrerupe în poziţia X=-50, Y=40, modul
automat este întrerupt şi se foloseşte
operarea manuală, apoi după revenirea la
modul automat se apasă butonul START,
ambele axe vor lua parte în modul ofset la
mişcarea de urmărire a conturului către
poziţia finală programată, după cum se
vede în figură, independent dacă traiectoria
sculei a fost programată prin folosirea
specificării absolute a datei sau a
specificării incrementale a datei. Dacă în
exemplul de mai sus operarea manuală se
face în direcţia Z, după ce se apasă butonul
START, pe direcţia Z nu se va face nici o
mişcare, după cum s-a discutat la cazul 1. Dacă în modul bloc singular executarea automată se întrerupe în
starea STOP la începutul blocului N80, după revenire şi START, traiectoria sculei este recalculată după cum s-a
discutat mai sus. Dacă în acelaşi timp valoarea razei sculei s-a schimbat, se continuă tăierea luând în
consideraţie noua valoare de ofset.
103
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ .
104
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART
blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de aici, adică se execută din nou blocul întrerupt. Această funcţie
este tipică pentru repornirea după ruperea sculei. După înlocuirea sculei, valoarea ofsetului punctului de zero al
piesei şi/sau valoarea compensării sculei pot fi schimbate. Când se apasă butonul de START se trece la poziţia
de început a blocului întrerupt cu noile valori ale ofsetului pentru sculă şi piesă.
Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran [F5] BLOCK RESTART (restart bloc). În
continuare executarea blocului se desfăşoară în concordanţă cu cele discutate mai sus.
(restart bloc) se poate activa în orice mod manual de operare (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână).
După ce este activat, distanţa necesară pentru revenire se poate vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs
pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care
distanţa rămasă de parcurs este zero. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În
continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie, decât dacă se dezactivează condiţia
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul
ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în felul dorit, putându-se evita
astfel posibilele obstacole.
În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) ,
prin folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare liniară. Dacă pe drumul
de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul STOP. În continuare revenirea se poate face
prin intermediul modului manual.
105
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART .
(restart bloc) ,
106
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART
Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la poziţia de început (G98) sau la punctul R
(G99). În acest bloc parţial poziţia de start este coordonata X=100,Y=70, Z=2.
La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale comanda numerică se opreşte în modul bloc singular. Dacă
ciclul fix este programat cu număr de repetări L, blocurile parţiale de mai sus sunt repetate.
blocului (la coordonata X=50,Y=20, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută ca în cazul 1.
blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută tot ca în cazul 1.
BLOCK RESTART
(restart bloc) se revine la începutul blocului
(la coordonata X=100,Y=70,
Z=2 în exemplul de mai sus), după apăsarea butonului
START se execută prelucrarea găurii şi retragerea.
Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul ofset. Pentru întreruperea şi
repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile stării G40.
107
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART .
Cazul 5: Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul ofset în afara
colţului
Folosind condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) este declarat un vector de poziţie în punctul de început al
blocului întrerupt, a cărui
lungime este egală cu
produsul dintre lungimea
sculei vechi şi raportul
razelor, conform relaţiei:
Cazul 6: Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul ofset în colţul
interior
este activă,
108
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART
109
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN .
Dacă operarea automată a fost întreruptă, s-a folosit operarea manuală pentru deplasare în afara piesei şi trebuie
făcută revenirea în punctul de întrerupere, trebuie folosită condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc)
Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran BLOCK RETURN (revenire bloc).
Comanda numerică calculează poziţia de revenire luând în consideraţie posibilele schimbări ale punctului de
zero al originii de lucru şi ale valorilor compensării sculei. În suprafaţa de afişare generală care indică distanţa
rămasă de parcurs, se prezintă diferenţa dintre poziţia de revenire şi poziţia momentană.
După aceea revenirea se poate face prin intermediul operării manuale sau automat în modul automat.
bloc) se poate activa în oricare mod de operare manuală (JOG, JOG incremental,
avans cu roata de mână). Atunci când condiţia este activă, distanţa necesară pentru revenire se poate
vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod continuu în
oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează
şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie,
decât dacă se dezactivează condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc).
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul
ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în modul dorit, putându-se evita în felul acesta
posibilele obstacole.
În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc) , prin
liniară. Dacă pe drumul de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul
110
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN
corespund celor ale condiţiei BLOCK RESTART (restart bloc) , cu diferenţa că revenirea nu
se face la poziţia de început a blocului ci la punctul de întrerupere.
Dacă pe o axă
compensarea este
modificată, ca de exemplu
de-a lungul axei Z în
figura alăturată, sau este
modificat punctul de zero
al originii de lucru, se
revine la poziţia Z validă
în punctul de întrerupere a
blocului, înregistrându-se
noua compensare sau
ofsetul.
111
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN .
mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică toate axele se deplasează în poziţia validă în care a avut
loc întreruperea.
Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul ofset. Pentru întreruperea şi
repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile stării G40.
112
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN
RETURN este
declarat un vector
perpendicular în punctul de
întrerupere, a cărui lungime
corespunde celei a razei sculei
noi (presu-punând că raza s-a
schimbat). În continuare
prelucrarea este continuată din
punctul de întrerupere pe
traiectoria sculei cu valoarea de
ofset nouă.
Când se revine la punctul de
întrerupere a blocului,
comanda numerică controlează
toate axele. Dacă s-a modificat
şi lungimea sculei, după
înlocuire se ia în considerare
noua lungime a sculei (vezi
cazul 1).
RETURN este
dezactivată. În continuare
procesul corespunde cu cel discutat la capitolul “Repornirea necondiţionată a operării automate”. O altă
posibilitate este să pornim o căutare de bloc pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de resortul altui capitol
113
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .
În cursul prelucrării poate să apară nevoia executării programului selectat pentru modul automat, nu de la
primul bloc ci de la un bloc din interiorul programului. Pentru aceasta trebuie să ajungem cu cursorul pe blocul
corespunzător.
În ecranul DIRECTORY trebuie selectat programul pentru execuţie automată, apoi trebuie
afişat ecranul VIEW. Comanda numerică trebuie adusă în modul automat . În cazul
în care este afişată starea INTD în linia de stare, aceasta trebuie anulată folosind tasta
RESET .
tastelor cu corespondent pe ecran [F1] FIRST şi [F2] LAST se poate trece fie la începutul fie la sfârşitul
programului pe suprafaţa de afişare generală.
Dacă este tastat caracterul <N> pe tastatură, se poate introduce un număr de bloc la adresa N
pe linia de introducere date de jos, apoi după terminarea introducerii (folosind una din tastele
114
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului
În caz că nu se găseşte blocul cu numărul introdus se înscrie simbolul ? (semnul întrebării) la ultimul caracter
al adresei N.
În cazul comenzii M98 Ppppp se porneşte executarea subprogramului Nr. Pppp folosind tasta
.În cazul comenzii M99, prin apăsarea tastei se revine la subprogramul sau
programul principal aflat cu un nivel mai sus. Dacă numărul subprogramului este o
expresie aritmetică şi nu un număr, subprogramul nu va fi deschis.
Dacă apelarea subprogramului conţine şi număr de repetări (L), se poate specifica numărul ciclului de la care
trebuie executat. Trebuie apăsată pe tastatură tasta <L> şi apoi introdus numărul ciclului. Dacă de exemplu
apelul de subprogram este M98 P155 L4, şi L este introdus 2, ciclurile 2, 3 şi 4 vor fi executate după căutarea
sa (adică subprogramul este apelat de trei ori). Dacă se porneşte căutarea blocului din interiorul subprogramului
dat, se ia în consideraţie şi partea rămasă din program în valoarea care se dă pentru L.
Dacă blocul dorit este selectat şi este apăsată tasta de opţiuni [F3] EXEC, comanda numerică adună toate
informaţiile programului, de la începutul programului principal până la începutul blocului selectat (la sfârşitul
blocului care precede blocul selectat), într-un tabel care se produce la momentul începerii execuţiei blocului
selectat (la sfârşitul execuţiei blocului precedent), dacă programul a fost executat de la început.
Mesajul
BLOCK NOT FOUND (nu s-a găsit blocul)
este afişat dacă s-a căutat un număr de bloc inexistent, sau numărul de repetări L este mai mare decât valoarea
scrisă în program.
Să examinăm următorul fragment dintr-un program piesă:
%O0153(BLOCK SEARCH)
N010 G54 G15 G17 G40 G49 G80 G90 T1
N020 G0 X150 Y0 B90 M6 T2
N030 G43 Z–5 H1 S500 M11 M3 M8
N040 G1 X–100 F200
N050 Y50
N060 X100
N070 Y100
N080 X–100
N090 G0 Z5 M5 M9
N100 X150 Y0 M6 T3
N110 G43 Z–10 H2 S1000 M12 M3 M8
N120 G1 G42 X100 F300
N130 Y100
N140 X0
…
%
Să începem căutarea de bloc cu blocul N130. În acest caz comanda numerică adună informaţia prezentată în
continuare.
115
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .
Schimbare sculă: M6
După pregătire scula T2 este
înlocuită ca efect al M6 programat în
blocul N100.
Codul răcirii: M8
Este colectată comanda referitoare la utilizarea răcirii, în acest caz M8 programată în blocul N110.
116
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului
M51
...
M99
%
Întrucât masa este montată cu inele dinţate Hirth, trebuie să fie eliberată înainte de rotire prin intermediul
funcţiei M50. După terminarea rotirii, masa trebuie să fie blocată prin intermediul funcţiei M51. În cursul
căutării blocului, comanda numerică citeşte şi macro-ul şi colectează informaţiile necesare de acolo.
Poziţii
Poziţiile colectate prezintă întotdeauna o mişcare relativă din poziţia momentană a axei către poziţia spre care
se va face deplasarea după apăsarea butonului START.
Blocul N130 este o operaţie de frezare care se execută prin intermediul G1 paralel cu axa Y la coordonata X100
de la Y0 la Y100. Suntem poziţionaţi aici după căutarea blocului, adică acesta este blocul care va fi executat
primul de către comanda numerică după căutarea de bloc. Prin urmare înainte de executarea blocului N130
comanda numerică impune deplasarea în poziţia cu coordonatele X100, Y0, Z-10. Situaţia este aceeaşi ca în
cazul mişcărilor de interpolare (G2, G3, G33), adică masa maşinii este adusă în poziţia de pornire a blocului
selectat.
Dacă blocul selectat conţine poziţionare cu avans rapid (bloc cu G0), se va indica poziţia finală pentru blocul
selectat. În caz că a fost selectat un ciclu fix, se va indica tot poziţia finală în planul selectat.
Dacă operatorul apasă butonul START în această stare, comanda numerică înregistrează starea dorită în ordinea
următoare:
- întâi se execută funcţiile selectate în concordanţă cu ordinea lor în tabel (adică în acest caz:
T2, M6, T3, M12, S1000, M3, M8, M50, M51),
- apoi se execută poziţionările pe axe care necesită macro utilizator. În acest caz deplasarea
pe axa B, deoarece pentru executarea ei este generat un apel de macro
- în final se face poziţionarea urmând o linie dreaptă n-dimensională prin mişcarea simultană
pe toate celelalte axe. Poziţionarea se desfăşoară cu avans rapid până la distanţa de 1000 de incremente
măsurată vectorial de la poziţia finală, apoi distanţa rămasă de executat este parcursă cu viteza de
avans validă.
Dacă este selectat un mod de operare manual (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână) înainte de
apăsarea butonului START, atunci pe distanţa care se citeşte în suprafaţa de afişare generală ca distanţă rămasă
de parcurs, se poate face deplasare prin operare manuală similar cu cazurile BLOCK RETURN şi BLOCK
RESTART. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa
rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în coordonata selectată. În
continuare această axă nu mai poate fi mişcată din această poziţie.
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia căutată, căci procesul de revenire se
117
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .
poate continua prin trecerea în modul automat şi apăsarea butonului START. În continuare ordinea de executare
a funcţiilor corespunde cu cea discutată la punctul anterior.
Cu ajutorul acestei funcţii ne putem apropia de poziţia calculată în cursul căutării blocului în felul dorit, evitând
posibilele obstacole.
Este posibil să se schimbe ordinea de execuţie, sau se poate anula execuţia unor coduri M înainte de a porni
execuţia datelor colectate în modul automat.
primul START. Când cursorul se află pe acesta, trebuie apăsată tasta <INS> .
Din această cauză afişarea acestei date se întunecă.
Când se apasă butonul START , comenzile afişate întunecate nu sunt executate, dar
nu sunt scoase din execuţie. După ce sunt executate comenzile selectate, comanda numerică trece în starea
STOP şi afişează comenzile neexecutate în primul ciclu. De această dată pot fi selectate în modul de mai sus
comenzile care să nu fie executate când se apasă START din nou. Procesul poate fi continuat până când toate
comenzile selectate sunt executate.
În exemplul de mai sus comanda M3 se poate omite din prima execuţie a ciclului, de asemeni deplasarea Z-10
cu scopul de a preveni lovirea sculei când se face poziţionarea. În acest caz după apăsarea butonului START se
execută toate funcţiile mai puţin rotirea arborelui şi toate poziţionările mai puţin mişcarea pe direcţia Z. Dacă
apoi se apasă butonul START se porneşte rotirea arborelui şi scula se deplasează către piesă pe direcţia Z.
În ceea ce priveşte celelalte funcţii M selectate, anumite comenzi pot să fie anulate. În acest
caz cursorul trebuie deplasat la funcţia de anulat, apoi trebuie apăsată tasta <DEL>
Prin activarea acestei taste, funcţia este ştearsă din lista colectată şi nu e executată.
În exemplul de mai sus au fost colectate alte două funcţii: M50 eliberare masă şi M51 fixare masă. După cum s-
a menţionat anterior se citeşte macro O9031 şi se colectează comenzile în decursul căutării. Dacă se porneşte
execuţia, la început se eliberează masa (M50), apoi se blochează masa (M51), când se primeşte comanda B90,
care de asemenea apelează O9031, se eliberează din nou masa, se roteşte la 90°, apoi se blochează din nou.
Evident că în acest caz executarea M50, M51 implică mişcări inutile, şi de aceea trebuie anulată. Întotdeauna
este responsabilitatea operatorului să decidă care funcţii trebuie păstrate şi care trebuie anulate dintre
celelalte funcţii M.
118
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului
Dacă cursorul este deplasat la blocul dorit şi se apasă tasta [F4] GO, comanda numerică execută programul
începând de la blocul selectat după apăsarea butonului START. Contrar cu comanda SEARCH, nu se
colectează funcţii şi poziţii de la începutul programului. Este sarcina operatorului să plaseze maşina în starea şi
poziţia corespunzătoare.
Efectul comenzii GOTO este acelaşi ca atunci când ar fi introdusă comanda GOTOn (n este numărul blocului).
În cursul prelucrării comanda numerică înregistrează blocul aflat în execuţie. Această înregistrare este păstrată
şi la oprirea tensiunii de reţea. Prin urmare, dacă execuţia programului este întreruptă în cursul prelucrării, de
exemplu datorită căderii tensiunii de reţea, programul poate fi repornit.
După ce se porneşte tensiunea de alimentare, trebuie făcută referinţa şi apăsată tasta
bloc) pe ecranul VIEW. Prin folosirea tastei cu corespondent pe ecran INTERRUPTED (întrerupt), comanda
numerică începe căutarea blocului a cărui execuţie a fost întreruptă. În continuare procesul corespunde celui al
comenzii [F3] SEARCH (căutare).
119
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor .
Mesajele locale sunt acelea în legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran, şi nu sunt disponibile
pentru nici un alt ecran. Acestea sunt de exemplu erorile de introducere date afişate de comanda numerică ca
urmare a unei introduceri eronate.
Mesajele locale sunt afişate în colţul din dreapta jos al ecranului, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran.
Mesajele locale sunt întotdeauna în legătură cu un tip de eroare de manipulare, deci pentru a putea continua mai
departe, mesajul trebuie şters. Mesajele locale sunt şterse prin folosirea
tastei CANCEL . De asemeni mesajele de eroare se şterg dacă se trece la alt ecran.
Mesajele generale sunt acelea care nu au legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran. Aceste mesaje
pot să apară în orice ecran. Aceasta este situaţia dacă de exemplu prelucrarea este făcută în operarea automată şi
simultan este editat un program pe ecranul EDIT. Dacă în cursul prelucrării preprocesorul de module de
program găseşte un bloc specificat incorect sau programul PLC observă o eroare la maşină, apare un mesaj
general.
Mesajele generale sunt afişate în colţul din stânga sus al ecranului, în fereastra menţinută special pentru această
funcţie sub linia de stare. Mesajul general este compus dintr-un număr de patru cifre (acesta fiind codul) şi un
text al mesajului.
Mesajele generale pot fi împărţite în următoarele grupe principale:
Alarme de sistem:
- alarme datorate defectării sau setării incorecte a servosistemului,
- alarme datorate defectării codoarelor de poziţie,
- alarme HW/SW venite de la NC,
- mesaje datorate erorilor de programare ale programului PLC.
120
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor
În cazul mesajelor globale răspunsul la diferite mesaje (anularea mesajelor) este diferit. Prin urmare, în tabelul
alăturat se prezintă după fiecare mesaj metoda de anulare specifică. Acestea pot fi după cum urmează:
Acesta este modul general de anulare a mesajelor de eroare. Prin folosirea tastei RESET
se opreşte execuţia automată. Dacă în continuare se apasă butonul START, comanda numerică
preprocesează blocul şi dacă eroarea a fost reparată cu succes blocul se va executa din nou. În cazul
alarmelor extrem de serioase sau periculoase, mesajul decuplează maşina de la NC, produce starea de Stop
urgenţă (EMG) şi şterge punctul de referinţă. După
folosirea butonului RESET , maşina se poate reporni. Apoi maşina trebuie adusă în punctul de
referinţă.
Ca efect al anumitor mesaje afişate de către programul PLC sau al mesajelor macro utilizator scrise
de către utilizator, comanda numerică trece în starea STOP şi aşteaptă intervenţia operatorului în concordanţă
cu mesajul. După ce s-a executat de către operator intervenţia
121
14.3 Lista mesajelor generale .
6 SERVO 7
7 SERVO 8
8 SERVO 9
20 ENCODER (codor)1
Dacă circuitul de supraveghere detectează Acest mesaj produce
21 ENCODER (codor) 2 un fir întrerupt de la codor, apare alarmă starea EMG şi
de codor. pierderea punctului de
22 ENCODER (codor) 3 În mesajele ENCODERn n=1…8 se referă referinţă. Se poate
la a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la anula cu RESET.
23 ENCODER (codor) 4
arborele principal.
24 ENCODER (codor) 5 Acest mesaj este generat în starea EMG.
25 ENCODER (codor) 6
26 ENCODER (codor) 7
27 ENCODER (codor) 8
28 ENCODER (codor) 9
40 FEEDBACK (reacţie) 1
Dacă axele nu pot urmări mişcarea cu Acest mesaj produce
41 FEEDBACK (reacţie) 2 viteza cerută de interpolator în domeniul starea EMG şi
valorilor specificate prin parametri, apare pierderea punctului de
42 FEEDBACK (reacţie) 3 alarmă de reacţie. referinţă. Se poate
În mesajele FEEDBACKn n=1…8 se anula cu RESET.
43 FEEDBACK (reacţie) 4
referă la a n-a axă, în timp ce n=9 se
44 FEEDBACK (reacţie) 5 referă la arborele principal.
Acest mesaj este generat în starea EMG.
45 FEEDBACK (reacţie) 6
46 FEEDBACK (reacţie) 7
47 FEEDBACK (reacţie) 8
48 FEEDBACK (reacţie) 9
122
14.3 Lista mesajelor generale
123
14.3 Lista mesajelor generale .
1020 POSITION ERROR Acest mesaj este afişat dacă decalajul Acest mesaj se poate
(eroare de poziţie) poziţiei nu atinge valoarea specificată în anula cu tasta RESET.
parametru în 5 secunde după ce s-a oprit Pentru a repara cauza
interpolatorul. Această detectare se erorii trebuie aduse la
execută în cazul comenzii G00 dacă zero ofseturile
parametrul 1241 POSCHECK este 1, sau variatoarelor.
în cazul mişcării de avans în stările G9 şi
G61.
1100
REFERENCE POINT t1 Acest mesaj este afişat dacă nu este găsit Acest mesaj se poate
1110 (punct de referinţă) limitatorul punctului de referinţă în cadrul anula cu tasta RESET.
distanţei specificată în parametrul REFDIS
1120 (sau dacă nu se poate opri în cadrul acelei
distanţe).
1130
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1140 U, V, W, A, B, C.
În codul erorii (1100, 1110, 1120, …) cifra
1150 zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
al axei.
1160
1170
1101
REFERENCE POINT t2 Acest mesaj este afişat dacă nu se poate Acest mesaj se poate
1111 (punct de referinţă) deschide limitatorul referinţă în cadrul anula cu tasta RESET.
distanţei specificate în parametrul
1121 SWLENGTH.
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1131
U, V, W, A, B, C.
1141 În codul erorii (1101, 1111, 1121, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1151 al axei.
1161
1171
1102
REFERENCE POINT t3 Acest mesaj este afişat dacă nu se poate Acest mesaj se poate
1112 (punct de referinţă) găsi pulsul de zero după trecerea peste anula cu tasta RESET.
limitatorul de referinţă în cadrul distanţei
1122 specificate în parametrul
SWSHIFT + 3/4ZERODIS.
1132
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1142 U, V, W, A, B, C.
În codul erorii (1102, 1112, 1122, …) cifra
1152 zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
al axei.
1162
1172
124
14.3 Lista mesajelor generale
1104
REFERENCE POINT t5 Acest mesaj este afişat dacă în timpul Acest mesaj se poate
1114 (punct de referinţă) întoarcerii în punctul de referinţă e găsit anula cu tasta RESET.
pulsul de zero după trecerea peste
1124 limitatorul de referinţă în cadrul distanţei
specificate în parametrul
1134
SWSHIFT+1/4ZERODIS.
1144 Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
U, V, W, A, B, C.
1154 În codul erorii (1104, 1114, 1124, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1164 al axei.
1174
1105
REFERENCE POINT t6 Acest mesaj este afişat dacă în timpul Acest mesaj se poate
1115 (punct de referinţă) întoarcerii în punctul de referinţă, în cazul anula cu tasta RESET.
sistemului de măsură codat în distanţă,
1125 distanţa între două pulsuri de zero nu
corespunde cu valoarea specificată în
1135
parametrul ZERODIS.
1145 Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
U, V, W, A, B, C.
1155 În codul erorii (1105, 1115, 1125, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1165 al axei.
1175
125
14.3 Lista mesajelor generale .
1320
FORBIDEN AREA t- Acest mesaj este afişat dacă a fost Eroarea poate fi anulată
1321 (arie interzisă) specificată o arie interzisă externă prin doar dacă axele sunt
comanda G22 şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
1322 limita acestei arii în direcţia -, sau se află limită prin intermediul
în această arie în momentul specificării. operării manuale. Dacă
1323
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, în momentul selectării
1324 U, V, W, A, B, C. una dintre axe este în
În codul erorii (1320, 1321, 1322, …) cifra aria interzisă, trebuie
1325 unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul anulată mai întâi
fizic al axei. specificarea prin
1326 intermediul comenzii
G23.
1327
1340
LIMIT t+ Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre Eroarea poate fi anulată
1341 (limită) axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă doar dacă axele sunt
sau la poziţia limită specificată prin deplasate în afara zonei
1342 parametru pentru direcţia +. limită prin intermediul
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, operării manuale.
1343
U, V, W, A, B, C.
1344 În codul erorii (1340, 1341, 1342, …) cifra
unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul
1345 fizic al axei.
1346
1347
126
14.3 Lista mesajelor generale
1380 SPINDLE LOOP OPEN Acest mesaj este afişat dacă a fost Acest mesaj se poate
(bucla de reacţie a arborelui comandată la adresa C sau prin funcţie M anula cu tasta RESET.
e deschisă) indexarea arborelui şi nu s-a programat
anterior orientarea M19.
1400 INTERNALY FORBIDEN Acest mesaj este afişat de către NC dacă a Eroarea poate fi anulată
AREA fost specificată o arie interzisă internă prin doar dacă axele sunt
(arie interzisă internă) comanda G22, şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
limita acestei arii sau se află în această arie limită prin intermediul
în momentul specificării. operării manuale. Dacă
în momentul selectării
una dintre axe este în
aria interzisă, trebuie
anulată mai întâi
specificarea prin
intermediul comenzii
G23.
127
14.3 Lista mesajelor generale .
VALUE EXCESS (depăşire Dacă datele coordonatei sau avansului Acest mesaj se poate
3001 valoare) X. Y, …F depăşesc gama valorilor permise anula cu tasta RESET.
128
14.3 Lista mesajelor generale
3015
FORBIDEN ADRESS Dacă este interzis sau conflictual să se facă Acest mesaj se poate
3016 (adresă interzisă) referire la o adresă într-o anumită situaţie. anula cu tasta RESET.
,C AND ,R IN ONE
Dacă au fost programate în acelaşi bloc Acest mesaj se poate
3017 BLOCK (,C şi ,R în acelaşi
bloc) teşirea (,C) şi rotunjirea colţurilor (,R). anula cu tasta RESET.
DOMINATOR
Dacă în calculul compensării razei în 3D Acest mesaj se poate
3019 CONSTANT=0 (constanta
dominantă e zero) valoarea constantei dominante este 0. anula cu tasta RESET.
129
14.3 Lista mesajelor generale .
CONFLICTING M CODES Dacă au fost programate coduri M care Acest mesaj se poate
3032 (coduri M în conflict) intră în conflict. anula cu tasta RESET.
130
14.3 Lista mesajelor generale
131
14.3 Lista mesajelor generale .
INTERFERENCE ALARM Dacă în modul ofset (G41, G42) apare Acest mesaj se poate
3048
(alarma de interferenţă) supratăiere în piesă. anula cu tasta RESET.
CIRCLE ARC TOO LONG Dacă arcul de cerc (G2, G3) este prea Acest mesaj se poate
3049 (arc de cerc prea lung) lung. anula cu tasta RESET.
132
14.3 Lista mesajelor generale
Dacă în blocul G 31
starea G16 este activă,
G31 IN INCORRECT dacă este activă starea G41 sau G42, Acest mesaj se poate
3054 STATE (în stare incorectă) dacă este activă una din transformări (G51, anula cu tasta RESET.
G51.1, G68),
dacă este activă starea G16 sau G95.
Dacă în blocul G 37
este activă starea G16,
G37 IN INCORRECT dacă a fost programat codul G (G43, G44, Acest mesaj se poate
3055 STATE (în stare incorectă) G49) de compensare a lungimii, anula cu tasta RESET.
dacă este activă una din transformări (G51,
G51.1, G68).
3059
3060
3061
3062
3063
BAD MACRO STATE Dacă expresia macro este incorectă Acest mesaj se poate
3064 (declaraţie macro greşită) sintactic. anula cu tasta RESET.
TOO LONG BLOCK (bloc Dacă blocul programat nu are suficient loc Acest mesaj se poate
3065 prea lung) în buffer. anula cu tasta RESET.
133
14.3 Lista mesajelor generale .
DEFINITION ERROR Dacă valoarea numărului de bloc (N) este Acest mesaj se poate
3075 (eroare de definire) N mai mare decât 16000000. anula cu tasta RESET.
3077
3078
134
14.3 Lista mesajelor generale
,C ,R TOO HIGH OR
Dacă s-a programat o teşire (,C) sau o Acest mesaj se poate
3084 FORBIDDEN (prea sus sau
interzis) rotunjire de colţ (,R) imposibilă. anula cu tasta RESET.
BUFFER OVERTURN Dacă s-a şters buferul în modul ofset Acest mesaj se poate
3089 (ştergere bufer) G41, G42 (G41, G42). anula cu tasta RESET.
135
14.3 Lista mesajelor generale .
3094
3095
3096
3097
Dacă valoarea funcţiei depăşeşte gama,
(de exemplu SQRT[-4] sau ASIN[2]),
ERRONEOUS
dacă în cazul instrucţiunilor BCD numărul Acest mesaj se poate
3098 ARGUMENT (argument
greşit) transformat are mai mult de 8 digiţi, anula cu tasta RESET.
dacă în cazul unei instrucţiuni BIN nu este
definit un număr BCD în decade.
3099
3010
BLOCK NOT FOUND Dacă nu s-a găsit blocul căutat şi s-a ajuns Acest mesaj se poate
3101 (nu s-a găsit blocul) la sfârşitul programului (M2, M30 sau %). anula cu tasta RESET.
136
14.3 Lista mesajelor generale
3122
3123
3124
3125
3126
3127
Acest mesaj este afişat dacă programul
Acest mesaj se poate
selectat pentru executare automată este
anula cu tasta RESET.
editat în modul automat, sau
PROGRAM EDITED Programul poate fi
3500 (program editat)
dacă programul selectat pentru executare
pornit dacă se închide
cu introducere manuală a datelor este
ecranul EDIT după
editat în mod MDI în timp ce butonul
terminarea editării.
START este apăsat.
137
14.3 Lista mesajelor generale .
138
14.3 Lista mesajelor generale
139
14.3 Lista mesajelor generale .
140
14.3 Lista mesajelor generale
141
Note .
Note
142
Index alfabetic:
143