Tehnologia materialelor 1

LUCRAREA S2.

TEHNOLOGII ADITIVE. OBȚINEREA FIȘIERELOR .GCODE

FOLOSIND SOFT-UL CURA

1. Scopul lucrării.

• Înțelegerea modului în care mașinile de printat 3D (care lucrează prin procedeu

Fused Deposition Modeling) pot să execute piese/modele pornind de la modelul
geometric realizat într-un mediu de proiectare 3D.
• Familiarizarea studenţilor cu setările care pot fi efectuate pentru realizarea
piesei/modelului înainte de printarea 3D și influența lor asupra timpului de lucru și a
consumului de material; alegerea variantei celei mai convenabile.

2. Consideraţii generale.

Procedeul FDM – Fused Deposition Modeling se bazează pe depunerea prin topire a

straturilor suprapuse de material plastic. Un fir de material plastic (de obicei PLA sau ABS)
este trecut prin duza fierbinte a unui cap de lucru care asigură topirea acestuia, depunerea
peste statul anterior, urmată de solidificarea rapidă. Capul de lucru se deplasează
comandat în planul XY pentru realizarea corespunzătoare a stratului curent, după care
urmează coborârea platformei de susţinere a modelului şi trecerea la realizarea stratului
următor (vezi figura 8.5 din lucrarea 8).

Obținerea unei piese presupune două etape:

• proiectarea asistată;
• fabricaţia asistată.
Proiectarea asistată obţine modelul geometric ce prefigurează, la scară, viitorul
obiect dorit. Studenții sunt familiarizați cu mediul de proiectare 3D Inventor, acesta
urmând a fi folosit pentru proiectarea pieselor ce vor fi obținute în cadrul lucrărilor de
laborator. Modelul piesei se salvează în format .stl.

Fabricația asistată a piesei proiectate se face utilizând software-ul dedicat al mașinii

de printat 3D care se utilizează. Laboratorul este dotat cu o mașină de printat 3D care
lucrează pe baza metodei FDM, mașină de tip Ultimaker 2 Extended +. Software-ul utilizat
de această mașină este Cura. În esență, rolul acestui software este de a transforma
informația referitoare la piesa proiectată, existentă în fișierul .stl, în informație care să
comande mișcările și parametrii mașinii de printat 3D, informație ce va fi conținută într-un
fișier de tip .gcode.
2 Îndrumar de laborator 2019 – online (revăzut și adăugit)

3. Mod de lucru

Studenții vor utiliza o piesă proiectată în Inventor, pentru care este deja salvat un
fișier .stl. Se va deschide fișierul respectiv în soft-ul Cura, instalat pe calculatoarele din
laborator (fig. 9.1).

Fig. 9.1. Interfața de lucru a Cura 15.01 și încărcarea modelului în spațiu de lucru

Pe modelul deschis (File, Load model file) se vor face simulări privind parametri de
lucru, pentru a vedea influența lor asupra duratei de lucru și a consumului de material.
a. Simulări privind tipurile de printare predefinite, existente în profilul de printare
quikprint: fast print, normal print, high quality print, ulti quality print (fig. 9.2);
Tehnologia materialelor 3

Fig. 9.2. Influența tipului de printare asupra timpului de lucru și consumului de material

b. Simulări privind gradul de umplere (Fill density) al interiorului piesei; se accesează

meniul Expert, Switch to full settings și se introduc diferite setări în celula Fill Density
(%) (fig. 9.3);

Fig. 9.3. Influența gradului de umplere a interiorului piesei asupra timpului de lucru și
consumului de material

c. Simulări privind grosimea straturilor (Layer Height); grosimea stratului este un

parametru extrem de important, care determină calitatea suprafeței exterioare a
piesei, cu cât valoarea este mai mică va rezulta o calitate mai bună a suprafeței, însă
timpul de lucru va fi mai mare; această valoare va determina incrementul cu care
coboară platforma de lucru după realizarea fiecărui strat; în meniul Expert, Full Settings
se introduc diferite valori pentru grosimea de strat în celula Layer height (mm) (fig. 9.4);

d. Adăugarea de suporți și soluții de creștere a adeziunii la platformă; este foarte

important de înțeles că fiecare porține a stratului care se construiește la un moment
dat trebuie să se poată așeza pe stratul realizat anterior; acolo unde geometria piesei
presupune construirea unei porțiuni a stratului curent peste un spațiu gol, acest lucru
nu se poate realiza, materialul extrudat din duza de lucru va cădea în spațiul respectiv;
4 Îndrumar de laborator 2019 – online (revăzut și adăugit)

Fig. 9.4. Influența grosimii stratului asupra timpului de lucru și consumului de material

Pentru rezolvarea acestei probleme soft-ul Cura adaugă în mod automat suporți,
acolo unde este necesar, dacă se alege opțiunea Support, Support type, Everywhere.
Pentru îmbunătățirea adeziunii la platformă a stratului inițial se poate utiliza optiunea
Platform adhesion type, Brim sau Raft. Pentru verificarea modelului strat cu strat, înainte
de validare, acesta este util de examinat în fiecare secțiune, prin accesarea modului de
vizualizare de tip Layer (se utilizează icon-ul din dreapta sus View mode, care oferă acces la
vizualizări: Normal, Overhang, Transparent, X-ray, Layers) și rularea butonului pe bara de
verticală din partea dreaptă jos, care arată numărul de straturi din care va fi compusă piesa
(fig. 9.5). În această fereastră stratul de adeziune și suporții (brim și support) apar colorați
în albastru, pereții piesei (shell) apar în roșu, iar interiorul piesei (infill-ul) apare colorat în
galben.

Fig. 9.5. Setări pentru adeziune la platformă, suporți pentru zonele fără posibilitate de
așezare pe stratul anterior și vizualizarea straturilor
Tehnologia materialelor 5

e. Simulări privind modificarea dimensiunilor și poziționarea piesei în spațiul de lucru;

dimensiunile modelului pot fi modificate folosind butonul Scale, iar poziția modelului se
poate schimba prin rotirea în jurul celor trei axe la care avem acces prin butonul Rotate
(aceste butoane se află în partea stângă jos a feresterei de lucru – fig. 9.6).

Fig. 9.6. Modificarea dimensiunilor piesei și a poziției acesteia în spațiul de lucru

În urma diverselor simulări și analiza rezultatelor acestora privind durata de lucru și

consumul de material se poate valida varianta de lucru care este cea mai convenabilă,
depinzând de tipul de optimizare dorit (timpul cel mai scurt, consumul cel mai mic,
calitatea cea mai bună a suprafeței exterioare, rezistența mecanică cea mai mare asigurată
piesei, etc.). Varianta respectivă va fi salvată în format .gcode, utilizând meniul File, Save
Gcode (fig. 9.7). Acest fișier urmează să fie transferat la mașina de printat 3D.

Fig. 9.7. Salvarea fișierului de tip .gcode care va fi transmis la mașina de printat 3D
6 Îndrumar de laborator 2019 – online (revăzut și adăugit)

4. Rezultate. Concluzii.

REZULTATE

Tabel 9.1. Rezultate ale simulărilor printării 3D prin metoda FDM pe mașina de printat 3D
Ultimaker 2 Extended +
Simulare Timp de lucru Consum de material
[h, min] Lungime [m] Masă [g]
Fast print
Tip predefinit
de printare Normal Print

High quality print

Ulti quality print

10 %
Densitate de
umplere a 25 %
interiorului
piesei 50 %

100 %

0,15 mm
Grosime de
strat 0,25 mm

0,1 mm

0,05 mm

Raft
Adeziune și
suport Brim

Support Everywhere

Modificare X 2 - uniform
dimensiuni
X 0,5 - uniform

CONCLUZII