Intrebari Curs1

1. Definii semnalul (circuitul, sistemul).

Semnal = suportul fizic al informaiei mrime aleatoare.
= o mrime fizic determinist sau aleatoare, capabil s transmit informaie.
Circuit = un ansamblu de componente electrice interconectate prin conductoare sau prin cmp
electromagnetic, care transmit i prelucreaz semnale.
2. Definii semnalul util i perturbaia.
Semnalul util = semnalul curat pe care am dori sa l receptam fara perturbatii.
Perturbatia = este o deformare a semnalului util.- perturbaiile au un caracter aditiv.- ele sunt de aceeai
natur fizic cu semnalul util (altfel nu ne-ar deranja).- odat ptrunse n sistem sunt foarte dificil de eliminat.
3. Care sunt principalele surse de perturbaii?
Surse de perturbatie = zgomot propriu al componentelor.- zgomot propriu al sursei.- atingeri accidentale.-
influene electromagnetice.
4. Ce este spectrul armonic al unui semnal?
Spectrul armonic este reprezentarea in timp a perioadei si a fazei initiale in functie de frecventa.
5. Definii defazajul a dou semnale armonice de frecvene diferite.
Defazajul a dou componente de frecvene diferite se definete ca diferen a fazelor iniiale.
6. Care este efectul componentei continue asupra aspectului semnalului?
Componenta continua asupra semnalului are ca effect modificarea amplitunii acestuia.
7. Definii banda ocupat (teoretic, practic) de un semnal.
Este domeniul de frecvene n care sunt localizate componentele armonice ale semnalului.
Teoretic semnalele ocupa o banda infinita.
In practica situatia nu mai este asa clara pt ca in domeniul de frecvene se gsesc componente a cror
amplitudine este mai mare dect un nivel de referin ales arbitrar.
8. Definii noiunea de frecven negativ.
9. Care este legtura ntre reprezentrile unilateral i bilateral ale unui spectru?
10. Definii energia (puterea) de semnal.
Transmisia semnalelor este ntotdeauna nsoit de un transfer de energie. Energia (puterea) de semnal este
energia (puterea) pe care semnalul respectiv ar dezvolta-o ntr-o rezisten unitar.
11. Care sunt caracterizrile energetice ale semnalelor periodice, respectiv aperiodice?
Semnalul periodic este (teoretic) de durat infinit i, pentru acest model idealizat, energia total este infinit.
Semnale periodice relevant este puterea medie:energia intr o perioada este finita0<W<infinit;puterea medie este
finite,nenula 0<P=W/T<infinit;energia totala tE(-inf,+inf) este infinita.La semnalele aperiodice relevant este energia
totala:energia totala este finite;puterea medie este nula.
12. Ce relaie exist ntre puterea efectiv transferat printr-o seciune a unui lan de transmisie i puterile de
semnal?
Relaia ntre puterea efectiv transferat i puterile de semnal depinde de valoarea rezistenei de sarcin
comparativ cu unitatea. Puterea efectiv transferat este ntotdeauna ntre puterile semnalelor n tensiune,
respectiv n curent.
13. Scriei expresia energiei de semnal a unui impuls n funcie de modelul su n domeniul timp. Impuls-

( )
2
t
W x t dt

=
}

14 Scriei expresia val efective a unui semnal periodic n funcie de modelul su n domeniul timp. Val efectiva
2
ef
P X =


Intebari Curs2
1. Enunai principalele deosebiri ntre semnalele deterministe i cele aleatoare.
Deterministe = a cror evoluie poate fi cunoscut dinainte. modele matematice exacte.in domeniul timp si
domeniul frecventa.Aleatoare = a cror evoluie nu poate fi cunoscut dinainte. modele statistice.
2.Cum se definete perioada unui semnalul periodic?
Un semnal este periodic dac i numai dac:
3.Definii descrierea pe o perioad a unui semnal periodic.
Descrierea p o perioada este
( )
( )
1 2 2 1
1
x t ; t t t ; t t T
x t
0 ; in rest
< < =
=

sau
( ) ( ) ( ) ( )
1 2 2 1
1
1 ; t t t ; t t T
x t p t x t ; unde: p t
0; in rest
< < =
= =

4. Exprimai semnalul periodic n funcie de descrierea sa pe o perioad.
n funcie de descrierea sa pe o perioad, semnalul periodic se poate scrie:
( ) ( ) 1
k
x t x t k T

=
=

5. Ce proprieti are spectrul unui semnal periodic?
Spectrul este discret. Raportul oricror dou frecvene admise din spectru este un numr raional, egal cu
raportul ordinelor celor dou armonici.
( )
2
ef
T
1
X x t dt
T
=
}
( ) ( ) - e + = e e T : x t kT x t t , k R: R Z
6. Explicai de ce componentele unui semnal periodic pot avea numai frecvene multiplu al frecvenei
fundamentale.
Intr-o perioad (T), o component de ordin superior trebuie s parcurg un numr ntreg s-l notm: n
de perioade proprii (Tn);
7. Ce efect are asupra spectrului mrirea perioadei unui semnal?
La mrirea perioadei de repetiie a unui semnal periodic, liniile spectrale se ndesesc.
8. Definii semnalul cvasi-periodic.
Semnalul cvasiperiodic este un semnal care admite dezvoltarea:
unde raportul frecvenelor a cel puin dou componente este un numr iraional.
9. Cum se numete un semnal care are un spectru armonic continuu?
Se numete impuls un semnal al crui spectru ocup n mod continuu un domeniu de frecvene.
10. Cum se poate obine un semnal eantionat (sau cuantizat, sau logic)?
Semnalul cuantizat poate fi obtinut dintr un semnal analogic prin compararea sacu nivele de decizie ,situate
intre nivelele admise.Atata timp cat semnalulanalogic se gaseste intre doua nivele de decizie alaturate ,
semnalul cuantizat va luavaloarea admisa situate intre ele.
11. Exprimai relaiile ntre modelul unui semnal i prile sale par, respectiv impar.
X(t)=xpar(t)+ximp(t) ; Xpar(t)=1/2[X(t)+X(-t)] ; Ximp(t)=1/2[X(t)-X(-t)]
Intrebari Curs3
1. Definii starea unui sistem i variabilele de stare.
Un sistemeste un ansamblu de elemente interdependente i formnd un ntreg organizat. Sistemul prezint
semnale de intrare (x) numite excitaii i semnale de ieire (y) numite rspunsuri.
2. Enunai problema analizei (a sintezei) unui sistem.
Se dau: excitaia i sistemul (prin modele adecvate) i se cere determinarea rspunsului. Aceast problem
are, n general, o soluie unic.
3. Enunai clasificarea sistemelor din punctul de vedere al continuitii. Continue,discontinue si hibride
4. Definii invariana unui sistemi exprimai proprietatea pentru un sistem continuu, respectiv discret.
Un sistemeste invariant daca proprietatile sale se modifica in timp
X(t)---y(t)X(t-TAU)-y(t-Tau)-continuu ; X[n]y[n]X[n-m]y[n-m] - discret
5. Definii sistemul fr memorie.
Un sistemeste fr memorie dac rspunsul su la un moment dat depinde numai de valoarea actual a excitaiei.
6. Care sunt diferenele ntre un sistem dinamic i unul static din punctul de vedere al comportamentului n
timp, respectiv n frecven?
( ) ( ) cos

=
= t +
n n n
n 1
x t X 2 f t
Sistemele statice nu prezint regimtranzitoriu (n timp) i nici comportament selectiv (n frecven).
Sistemele dinamice prezint regimtranzitoriu (n timp) i un comportament selectiv (n frecven).
7. Definii sistemele liniare.

8. Enunai principalele proprieti ale sistemelor liniare.
Sistemele statice, liniare sunt descrise de ecuaii de forma:
( ) ( ) y t A x t =

| | | | = y n A x n

-excitatia se descompune in component; -se determina raspunsul sistemului la fiecare componenta in parte; -
raspunsul la suma componentelor este egal cu raspunsul fiecarei componenta in parte.
9. Definii rspunsul n frecven al unui sistem. Ce sisteme pot fi caracterizate de acesta?
Raspunsul in frecventa al unui sistem esteH(f)=A(f)e^jfi(f); Sistemele au un caracter selectiv in frecventa.
10. Explicai ce reprezint prile rspunsului la frecven.
Modulul raspunsului la frecventa reprezinta amplificarea sistemului si defazajul la iesire fata de intrare
11. Definii banda de trecere a unui sistem.
12. Enunai conscinele cauzalitii sistemelor fizice.
Principiul cauzalitatii: Efectul nu poate precede cauza care l-a produs.
Consecina 1: Nu pot fi realizate filtre cu caracteristica amplificrii nul pe un interval finit de frecvene.
Consecina 2: Panta caracteristicii amplificrii cnd omega+_inf nu poate fi mai mare dect
k
; k 1

e >
Consecina 3: Prile funciei de sistem nu sunt independente. Consecina 4: Defazajul la o
frecven dat este proporional cu panta caracteristicii amplificrii la acea frecven.
13. Definii stabilitatea unui sistem liniar.
14. Stabilitatea n sens EMRM (Excitaie Mrginit Rspuns Mrginit) nseamn c, dac excitaia este
mrginit, i rspunsul este mrginit.
14. n ce condiii un sistem poate fi considerat cu parametri concentrai?
Daca cea mai mare dimensiune geometrica a sistemului este neglijabila fata de cea mia mica lungime de unda,
fenomenul de propagare poate fi neglijat=>semnalul este constant dealungul oricarei linii fara ramificatii=> system
cu parametrii concentrate.


1. Definii setul de funcii periodice ortogonale.
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
1 2 1 2
2 2
x t y t
din: x t x t y t y t ; ,
x t y t

( ( o +| o +| o |e

Setul de functii ( ) { } t
g
k
este ortogonal daca: ( ) ( )

=
=
= -
-
}
j i pt
j i pt
dt t t
N
g g
j
T
i
, 0
,
2


2. Enunai principala consecin a ortogonalitii unui set de funcii periodice.

In relatia de la pct 1. norma N intervine defapt doar cand i=j, deci cand este vorba despre
aceeasi functie. Nu rezulta o necesitate ca toate functiile trebuie sa aiba aceeasi norma.
Desigur, daca functii diferite au norme diferite, nu mai poate fi vorba despre o norma unica a
setului.

3. Definii setul complet de funcii elementare.

Un set complet (sau total ) de funcii elementare pentru o clas de semnale este un set cu care
se poate analiza orice semnal din acea clas.


4. Enunai i explicai egalitatea lui Parseval pentru semnale periodice.

Inegalitatea lui Parseval


5. Enunai forma trigonometric (armonic, complex) a seriei Fourier.

Forma trigonometrica:




( ) ( ) ( ) ( ) ( )
0 n 1 n 1
T T T
2 2 2
C x t d t ; C x t co s n t d t ; S x t s in n t d t ;
T T T
= = e = e
} } }
( ) ( ) ( )
0
n 1 n 1
n 1 n 1
C
x t C co s n t S si n n t
2

= =
= + e + e

2
2 2 N 1
k
T T
k
T
a x ( t )dt s

}


Forma armonica:


Forma complexa:


6. Enunai teorema liniaritii (a ntrzierii, a modulrii etc) pentru semnale periodice.

Teorema liniaritatii



Teorema intarzierii





Teorema modularii





( )
1
j n t
0 n c
n
1
x t A A e
2

e
=
= +

( ) ( )
0 n 1 n
n 1
x t A A c o s n t

=
= + e +

( ) ( ) ( )
1 2 ncy nc1 nc2
y t x t x t A A A = o + | = o + |
( ) ( )
1
jn
ncy ncx
y t x t A A e
e t
= t =
( ) ( )
( ) 0 1 0 0 1
j n t j t j t jn t
ncx ncx
n n
1
y x t
1
e A e e A e
2 2
t

e + e e e e
= =
(
= = = (
(



Teorema derivarii


Teorema integrarii


7. Definii distorsiunile introduse de un sistem

Uneori, ne dorim ca semnalul de la iesirea unui sistem sa fie asesmenea semnalului de la
intrare: el poate fi mai mare(amplificat), mai mic(atenuat), intarziat, dar asemenea celui de la
intrare. Daca semnalele nu sunt asemenea, spunem ca sistemul introduce distorsiuni.

8. Definii distorsiunile liniare.

Distorsiunule liniare sunt introduse de sisteme liniare si pot avea, la randul lor, doua cauze:
a. Amplificarea neuniforma in banda semnalului produce distorsiuni liniare de
amplitudine, modificarea ra[portului amplitudinilor componentelor armonice avand ca efect
mobificarea aspectului semnalului.
b. Distorsiunile lineare de faza apar cand componentele armonice nu sunt intarziate
toate, cu aceeasi durata; in acest caz, componentele apar deplasate unule fata de altele si din
nou aspectul semnalului se modifica.

9. Enunai condiiile ca un sistem s nu introduc distorsiuni.

Daca sistemul linear nu introduce distorsiuni(lineare, evident), intre semnalul de iesire si cel de
intrare exista o reletie de forma ( ) ( ) = t x t y
H0
, unde H0 este amplificarea sistemului, iar
este intarzierea introdusa de acesta. Pentru ca un sistem sa nu introduca distorsiuni,
caracteristica amplificarii trebuie sa fie uniforma (amplificare constanta), cel putin in banda
ocupata de semnal, iar caracteristica defazajului trebuie sa fie liniar dependenta de faza.
( )
( )
n c y 1 n c x
d x t
y t A j n A
d t
= = e
( ) ( )
n c y n c x
1
1
y t x t d t A A
j n
= =
e
}

10. Ce nelegei prin calculul puterii n domeniul frecven pentru un semnal periodic?

Pentru o evaluare a puterii in domeniu frecventa, apelam la egalitatea lui Parseval:




Anef
2
-reprezinta puterea de semnal a componentei de ordin n, iar relatia lui Parseval se
interpreteaza astfel: distributia spectrala a puterii depinde numai de amplitudinile componentelor
nu si de faze le acestora.

1. Scriei expresia transformatei Fourier direct (invers) i explicai semnificaia.
Transformata Fourier directa:


- functia de densitate spectrala ( ) x asociata semnalului aperiodic ( ) t x rezolvand problema
analizei Fourier a semnalului

Transformata Fourier inversa:


- rezolva problema sintezei semnalului, atunci cand este cunoscuta functia sa de densitate
spectrala.
2. Explicai legtura ntre spectrul unui semnal periodic i cel al descrierii sale pe o
perioad.
Daca ( ) t
x1
este descrierea pe o perioada a semnalului periodic ( ) t x , unde ( ) t x este:

2
2 2 2 2 2 n
0 n 0 0 nef n
n 1 n 1 n 1 n 0
A 1
P A A A A A P
2 2

= = = =
| |
= + = + = + =
|
\ .

( ) ( )
j t
X x t e d t

e

e =
}
( ) ( )
j t
1
x t X e d
2

e

= e e
t
}
( ) ( )
1
k
x t x t k T

=
=

( ) ( )
1
nc 1 1 1 1 1 1
2 1
A X n 2 f X nf X n
T T
e | |
= = = e
|
t \ .
, atunci:


Conform relatiei de mai sus, anvelopa(invelitoarea) spectrului discret al unui semnal periodic
oarecare este chiar transformata Fourier a descrierii pe o perioada a semnalului respectiv,
multiplicata cu
T
2
.
3. Exprimai i explicai teorema liniaritii (a derivrii, a integrrii etc) pentru semnale
aperiodice.
Teorema liniaritatii:



Conform acestei propietati, daca un semnal este o combinatie lineara de alte doua (sau mai
multe) semnale, spectrul sau va fi aceeasi combinatie lineara a spectrelor semnalelor
componente.

Teorema derivarii

Derivata semnalului are ca efect multiplicarea spectrului sau cu j . Din derivare,
componentele spectrale sunt defazate uniform cu
2

, independent de frecventa, deci vor

aparea si distorsiuni lineare de faza (defazajul nu depinde linear de frecventa.

Teorema integrarii


Integratorul ideal este caracterizat prin amplificarea invars proportional cu frecventa si defazaj constant egal cu
2

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 2 1 2
x t x t x t X X X = o + | e = o e + | e
( ) ( ) x' t j X e e
( ) ( )
t
1
x d X
j

t t e
e
}

Teorema intarzierii(a deplasarii in timp)

Teorema modularii(a deplasarii in frecventa)




Teorema comprimarii timpului



Teorema simetriei



Teorema lui Parseval


4. Scriei expresia energiei unui impuls cuprins ntr-o band dat de frecvene.
( )
}
=
2
1
12
2
f
f
df f S
W

5. Scriei expresia funciei de intercorelaie a dou impulsuri i explicai.


( ) ( ) ( ) ( )
j
1 1
x t x t X X e
et
= t e = e
( ) ( )
0
t
1 1 0
x(t ) x t e X X ( )
e
= e = e e
( ) ( )
1 1
t
x t x X X ( )
| |
= e = o o e
|
o \ .

1 1
x(t) X(f ) x (t) X(t) X (f ) x( f ) <=> = =
1 2 1 2
1
x ( t ) x ( t ) d t X ( ) X ( ) d
2


= e e e
t
} }
( ) ( ) ( )
x y
R x t y d t

t = + t t
}

Functia de intercorelatie este o masura a gradului de asemanare a semnalului ( ) t x cu
semnalul ( ) t y , intarziat cu durata .
6. Explicai semnificaia spectrului funciei de intercorelaie a dou semnale periodice.
Funcia de intercorelaie poate furniza spectrul de putere efectiv transferat(nu de semnal), dar
pierde informaia referitoare la faze (prin integrare).
7. Explicai semnificaia spectrului funciei de autocorelaie a dou semnale periodice.

-spectrul de putere

Acest spectru este real, deoarece puterea sa definit pe rezistenta unitara, deci este putere.
8. Definii produsul de convoluie a dou semnale.
Produsul de convoluie x(t) al semnalelor x1(t) i x2(t) se definete prin relaia:



9. Explicai proprietatea de derivare a produsului de convoluie.


Pentru derivarea produsului de convolutie este suficient sa se deriveze unul dintre factori.

Curs 7
1. Scriei expresia general a ecuaiei difereniale pentru un sistem liniar i explicai.Forma
general: Coeficienii ak i
bk se exprim n funcie de parametrii sistemului. Pentru sisteme fizice, coeficienii sunt
mrimi reale. Pentru sisteme liniare, ecuaia nu conine produse ale derivatelor.Pentru
sisteme invariante, coeficienii sunt constani.Ordinul (n) al ecuaiei difereniale
* 2
n c n c n c n n
1 1
S A A A P
2 2
= = =
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 1 2 1 2
x t x t x t x x t d

= = t t t
}
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 2 1 2
x ' t x ' t x t x t x ' t = =
determin ordinul sistemului.Pentru sisteme cu mai multe intrri/ieiri se obin sisteme
de ecuaii.
2. Definii funcia de sistem.DEFINIIE: Se numete funcie de sistem (f.d.s.) i se noteaz cu
H(s) raportul ntre imaginea Laplace a rspunsului i imaginea Laplace a excitaiei care l-a
produs, n condiii iniiale nule:
( )
( )
( )
C I 0
Y s
H s
X s
=
=
=> Y(s)=H(s)X(s)
3. Exprimai o form factorizat a funciei de sistem i explicai.
Pune n eviden
punctele singulare finite ale f.d.s.
4. Definii funcia pondere a unui sistem i artai legtura cu funcia de sistem i cu
rspunsul n frecven.

DEFINIIE: Funcia pondere (h(t)) este rspunsul unui sistem la un impuls ideal unitar (Dirac).

- Funcia pondere i funcia de sistem reprezint acelai sistem, dar din puncte
de vedere diferite; ambele sunt definite ntre o intrare i o ieire .
- Cauzalitatea impune condiia:

- Modul de utilizare rezult din definiia
f.d.c.:

5. Definii funcia indicial i exprimai legtura cu funcia pondere.
DEFINIIE: Rspunsul indicial este rspunsul SALI la un semnal treapt ideal unitar. Cum
treapta (Heaviside) este integrala impusului (Dirac), rspunsul indicial va fi egal cu integrala
rspunsului pondere:
Pentru sisteme cauzale:
6. Definii parametrii care se definesc pornind de la rspunsul indicial i explicai semnificaia
lor.Rspunsul indicial permite definirea unor mrimi utile n aprecierea calitii SALI.
as = valoarea staionar ti = timp de ntrziere
tc = timp de cretere ta = timp de amortizare (de stabilire) = supracretere;
7. Definii rspunsul la frecven cu ajutorul transformatei Fourier.
Rspunsul la frecven (r.l.f.) este definit cu ajutorul transformatei Fourier, prin relaia:
( )
( ) { }
( ) { }
( )
( )
y t Y j
H j ,
X j x t
e
e = =
e
F
F
unde y(t) este rspunsul sistemului la excitaia x(t).
Rspunsul la frecven este transformata Fourier a funciei pondere:
( ) ( ) { } H j h t e = F

Rspunsul la frecven este egal cu raportul rspunsului la excitaie cnd aceasta din urm este
( )
( )
( )
y t
H ( j )
x t j t
x t e
e =
e
=

8. Definii caracteristicile de frecven.
Rspunsul la frecven este o mrime complex:

9. Definii timpul de ntrziere a fazei i timpul de ntrziere de grup i explicai.


10. Definii decada i octava.Un interval: se numete decad.Un interval:
, se numete octav.
11. Artai avantajele reprezentrii logaritmice a caracteristicilor de frecven ale sistemelor
complexe. Dac se lucreaz logaritmic, caracteristicile globale sunt suma caracteristicilor
elementare.

Curs 8

1. Determinati abaterea caracteristicii reale a amplificarii de cea asimptotica, la
frecventa de frngere, pentru un pol real.

Consideram functia elementara:H(s)=(
0
s
+1)
m
,m } 0 { e N
(vom aveam poli reali de orinul m)
Inlocuid s=j H(j)=(j
0

+1)
m

Deci vom avea caracateristica amplificarii A()=-10m*lg(
2
2
0

+1)
(Reamintim ca A()=20*lg(|H(j)|))
In continuare vom determina asimptotele prin compararea frecventei curente cu frecventta de frangere
0:
Pentru <<0 avem A 0 ~
Pentru >>0 avem A
0
lg( * 20

m ~ )
Eroarea cea mai mare in amplificare se obtine in punctul de frangere 0 si vom avea:
(se inlocuieste in relatia amplificarii =0)
A=-10m*lg2=-3m[dB]

2. Determinati abaterea caracteristicii reale a defazajului de cea asimptotica, la
frecventele de frngere, pentru un pol real.

Se considera aceeasi functie ca la intrebarea 1)

Insa de data aceasta vom avea caracteristica defazajului:
0
( *

arctg m = )
Similar ca si la exercitiul anterior vom determina asiptotele pentru caracterisrica defazajului:
<<0 0 ~
>>0~ -m*
2

Eroarea cea mai mare se obtine in punctul de frangere si avem:

=-m*
4

3. Aratati care este comportamentul indus de un pol real, respectiv de un zero real.

> zerourile reale induc un comportament selectiv de tip TS(trece sus), nsoit de un
defazaj nul n cc i pozitiv la frecvene mari.
> polii reali induc un comportament selectiv de tip TJ(trece jos), nsoit de un defazaj
nul n cc i negativ la frecvene mari.



4. Determinati abaterea caracteristicii reale a amplificarii de cea asimptotica, la
frecventa de frngere, pentru o pereche de poli complex-conjugati.

Se considera functia elementara H(s)=[(
0
s
)
2
+2 *
0
s
+1]
m

(vom avea poli complex conjugati de ordinul m)
Inlocuim in relatia functiei s=j

H(j)=[1-(
0

)
2
+2j *
0

]
m


Din aceasta relatie vom obtine amplificarea:

A()=-20m*lg
2 2 2
)
0
2 ( ) )
0
( 1 (

+
Analog ca si la celelalte intrebari determinam asimptotele:

<<0A 0 ~
>>0A )
0
lg( * 40

m ~

Eroarea in amplificare depinde de factorul de amortizare :

A(0)=-20m*lg(2 )

5. Schitati aspectul caracteristicii amplificarii pentru un pol real (o pereche de poli
complex-conjugati).

Aspectul caracteristicii amplificarii pentru un pol real




Caracteristica amplificarii pentru o pereche de poli complex-conjugati pentru m=1

6. Aratati cum se determina componenta libera a solutiei ecuatiei diferentiale.
0,01
0,1
0,2
0,5
0,707
, =
1
0
0,1e
0
e
0
10e
amplificare [dB]

In general un sistem este descris de o ecuatie diferentiala de forma:




Componenta liber este soluie a ecuaiei omogene:



Soluia se pune sub forma:

Constantele Ck se vor determina din condiiile iniiale impuse soluiei generale.

7. Aratati cum se rezolva n schema operationala problema unei conditii initiale
nenule pe un condensator (bobina).
Condiiile iniiale (nenule) acioneaz ca nite excitaii mai speciale.


Obs: 1) O constant (sursa) ca imagine Laplace nseamn
( )
k
n
t
k
k 1
y t C e

=
=
l
, unde: sunt rdcinile ecuaiei
k

n n 1
n n 1 1 0
a a a a 0

+ + + + = L
inductana:
( )
( )
( ) ( )
0
di t
u t L U s sLI s Li
dt

= =
L i(t)
u(t
sL I(s)
U(s)
Li0-

n m
n 1 0 n 1 0 n m
d y ( t ) d y ( t ) d x ( t ) d x ( t )
a a a y ( t ) b b b x ( t )
d t d t d t d t
+ + + = + + + L L
n n 1
n n 1 1 0 n n 1
d y ( t ) d y ( t ) d y ( t )
a a a a y ( t ) 0
d t d t d t

+ + + + = L
un impuls ideal n timp
2) Impulsul ideal instaleaz curentul iniial prin bobin
i, apoi, las circuitul s evolueze



8. Expuneti metoda armonica de analiza si explicati.
Dac: x(t) este descrierea pe o perioad, semnalul periodic se poate scrie

capacitatea: ( ) ( ) ( ) ( )
t
C0
C0
0
U 1 1
u t i d U U s I s
C sC s
= t t + = +
}
C i(t)
u(t)

I(s)
U(s)
C0
U
s
1
sC

( )
1
j2 nf t T
ncx
k
1
x t A e
2

t
=
=

unde: ( )
ncx 1
2
A X j2 nf
T
= t
( )
ncy 1 ncx
A H j2 nf A = t
( )
ny 1 nx
A H j2 nf A = t
( ) { } ny nx 1
arg H j2 nf = + t
Excitaia periodic: ( ) ( )

=
=

T
k
x t x t kT se descrie prin seria Fourier:
Sistemul descris prin rspunsul la frecven realizeaz, n regim permanent
armonic, legtura:
Final, rspunsul se poate scrie:
( ) ( ) ( )
1
j2 nf t T
1 1
k
1
y t H j2 nf X j2 nf e
T

t
=
= t t

( ) ( )

=
=

T
k
x t x t kT


9. Scrieti expresia raspunsului unui sistem H(s) la o excitatie cauzal-periodica si
explicati amplasarea si efectul polilor.



Explicatii:-polii lui H(s) sunt situati strict in semiplanul stang si sunt responsabili de componenta libera a
sistemului (y
l
(t))
-iar polii imaginari dati de relatia de la a doua stea sunt responsabili pentru componanta fortata(y
p
(t))

OBSERVAII:
1) Metoda este uor de neles: liniaritatea sistemului permite tratarea excitaiei
component cu component.
2) Transformata i seria Fourier utilizeaz funcii elementare simple i conduc,
n general, la sume infinite.
3) Suma infinit face ca doar rareori s se gseasc o expresie analitic nchis
pentru rspuns.
4) Metoda se aplic mai uor dac excitaia are un numr redus de componente.
( )
( ) ( )
T
sT
H s X s
Y s
1 e
+

=

Rspunsul SALI la excitaia cauzal-periodic este: ( ) ( ) ( )

T
p
y t y t y t
+
= +
l
Pe de alt parte: ( ) ( ) ( )
T T
Y s H s X s
+ +
=


provin de la: ( ) H s
determin: ( ) y t
l
sT
1 e

provin de la:
determin: ( )
p
y t
H(s), presupus stabil, are toi polii strict n semiplanul stng.
Identificm contribuia polilor la
formarea celor dou componente
ale rspunsului tranzitoriu:
o
je
polii lui ( )
T
Y s
+

CURS 10
1) Scriei expresia spectrului unui semnal eantionat real i explicai.
Spectrul semnalului esantionat este:

Explicatii:
1) variante deplasate ale spectrului semnalului analogic;
2) deplasate n jurul frecvenelor multiplu al frecvenei de eantionare;
3) ponderate cu coeficienii compleci ai spectrului trenului de impulsuri.
4) varianta din origine ponderat cu valoarea medie a trenului de impulsuri.


3) Exprimai teorema eantionrii i explicai cu ajutorul unui grafic.

Pentru ca semnalul analogic s poat fi reconstituit din eantioanele sale, frecvena de eantionare
trebuie s fie mai mare dect dublul frecvenei maxime din spectrul semnalului analogic.
Conditie ca: fp > 2fs




4) Scriei expresia n domeniul timp i expresia spectrului unui semnal eantionat ideal.

In domeniul timp:


Expresia spectrului esantionat ideal:



5) Care sunt asemnrile i diferenele ntre spectrele semnalelor eantionate real, respectiv ideal?

Esantionarea ideala presupune durate infinit mici ale esantioanelor, iar cea reala, durate mici, dar finite.
Spectrul semnalului esantionat real este o suprapunere ponderata de variante deplasate ale spectrului
analogic.
Spectrul semnalului esantionat ideal, variantele deplasate ale spectrului analogic sunt egal ponderate.

6) Scriei expresia relaiei de reconstituire ideal a semnalului din eantioanele sale i explicai.
( ) ( ) ( ) T 0 ncp p
n
1
X f A X f A X f nf
2

=
= +

( ) ( )
T
t x t = o ( ) ( ) ( ) T T
0
1
x t lim p t x t
t
(
=
(
t
( ) ( ) ( ) T p p
0
n
1
X f lim Sa nf X f nf
T

t
=
| |
t
= t t | `
| t
\ . )
( ) p
n
1
X f nf
T

=
=

Relatia de mai sus arata ca valoarea semnalului intre doua moment de esantionare depinde de valoarea
tuturor esantioanelor anterioare, dar si de a tuturor esantioanelor urmatoare.


7) Unde apar erorile importante la reconstituirea semnalelor prin interpolare i cum pot fi ele reduse?

Erorile importate la reconstituirea semnalelor apar la inceput si la sfarsitul semnalului reconstituit
deoarece nu se cunosc esantioanele inainte si, respectiv, dupa; daca se iau mai multe esantioan,e eroare
tinde sa scada.


8) Explicai semnificaia expresiilor on line, off line, respectiv de timp real cu referire la metode de
reconstituire a semnalelor din eantioanele lor.

Metoda off line poate fi aplicata numai daca reconstituirea se realizeaza dupa primirea tuturor
esantioanelor.
Metoda on line prelucreaza esantioanele pe masura receptionarii lor.
Daca algoritmul este suficient de rapid pentru incheierea evaluarii pana la sosirea urmatorului esantion,
algoritmul se va numi de timp real.

9) Explicai principiul extrapolatoarelor bazate pe seria Taylor.

Extrapolatoarele furnizeaza un prezumat al evolutiei semnalului bazat pe observarea ultimelor
esantionane primite.
O posibilitate de reconstituire prin extrapolare a semnalului analogic din esantioanele sale se
bazeaza pe seria Taylor. Daca se considera primii n+1 termeni indezvoltare, se obtine o extrapolare de
ordin n. Precizia extrapolarii creste cu ordinul extrapolarii.
Extrapolarea bazata pe seria Taylor anticipeaza evolutia ulterioara a esantioanelor prin
evaluarea derivatelor din valorile esantioanelor precedente.

10) Explicai (n domeniul timp i n domeniul frecven) cum se poate reduce eroarea extrapolatoarelor
de ordinul zero.

Abaterea de la caracteristica ideala produce unele erori, doarece:
- in banda (0, fs), |Xr| difera de |X| datorita caderii caracteristicii |H0|
- in banda (fs, ) apare un reziduudeoarece |H0| nu este nul
Din ambele puncte de vedere situatia se imbunatateste daca teorema esantionarii este satisfacuta
cu o rezerva.

11) Comparnd extrapolatoarele de ordinul zero cu cele de ordinul 1, artai cum se poate obine o
soluie optim.

Pentru a obtine o solutie optima vom folosi extrapolatorul de ordin fractionar.
r
x (t) x(kT) x(kT) x[(k 1)T]
m
t kT kT (k 1)T

=



Se constata ca pentru m = 1, modulul amplificarii prezinta un maxim la aproximativ fp/3. Acest maxim
este de aproximativ 1,6 (+4 dB). Pentru m = 0.2 se obtin rezultate mai bune atat fata de extrapolatorul
de ordinul I, cat si fata de cel de ordinul zero:
- Valoare maxima a amplificarii extrapolatorului de ordinul 0.2 este de 1.02 (+0.17 dB)
- La frecventa de fp/3, amplificarea extrapolatorului de ordinul 0.2 este de 0.965 (-0.31 dB), fata
de 1.6 (+4 dB) pentru ordinul I si 0.809 (-1.84 dB) pentru cel de ordinul zero.
- Panta caracteristicii, la frecvente mai mari decat fp/3, nu este atat de mare ca la extrapolatorul
de ordinul I, dar este mai mare decat cel de ordinul zero.

12) Explicai principiul reconstituirii semnalului din eantioanele sale prin ceea ce am numit filtrare real.


CURS 11
1.- Ce ntelegeti prin procedeu de modulatie?

Modulatia reprezinta un procedeu prin care se transpune informatia continuta de un semnal
modulator pe un semnal purtator otinandu-se un semnal modulat.

2.- Cum se realizeaza, n genereal, modularea unei purtatoare?

Modulaia se realizeaz prin controlul exercitat de semnalul modulator asupra unuia dintre parametrii
semnalului purttor.

3.- Scrieti expresia generala a unui semnal modulat cu purtatoare armonica si explicati ce
nseamna MA, MP, respectiv MF.

Expresia generala a unui semnal modulat cu purtatoarea armonica este:


Unde X(t)-reprezinta modualtia in amplitudine(MA)
) (t -reprezinta modualtia in faza(MP) si in frecventa(MF)
( ) ( ) ( )
M p
x t X t c o s 2 f t t ( = t +


4.- Schitati reprezentari fazoriale pentru un semnal MA, un semnal MP si un semnal MAP.

Reprezentarea fazoriala pentru un semnal MA:



Reprezentarea fazoriala pentru un semnal MP:





Reprezentarea fazoriala pentru un semnal MAP:



5-. Definiti gradul de modulatie.

Consideram un semnal modulat in amplitudine:


Daca min[x
m
(t)]=-1 atunci factorul m se numeste grad de modulatie si caracterizeaza amploarea
efectului semnalului modulator asupra semnalului modulat.

6.- Definiti supramodulatia si explicati pe o schita. Cum se evita?

Fie un semnal MA:


Fenomenul de ntreptrundere a anvelopelor unui SMA se numete supramodulaie

Prevenirea supramodulatiei se face prin pastrarea 0 1 s s m

7.- Definiti produsul de modulatie.

| | ( ) M A p m p p
x ( t ) X 1 m x ( t ) c o s 2 f t = + t +
| | ( ) M A p m p p
x ( t ) X 1 m x ( t ) c o s 2 f t = + t +
Fie un semnal MA:



Al doilea termen al sumei din partea dreapta poarta numele de produs de modulatie si se defineste ca
fiind termenul care concentreaza efectul modulatiei.


8.- Deduceti spectrul unui semnal MA cu modulatoare un semnal periodic.


Dezvoltand paranteza dreapta rezulta cate un produs de moduatie pentru fiecare componenta armonica
a modulatoarei.Dezvoltand fiecare produs de modulatie in suma de cosinusi rezulta cate doi termeni de
frecvente f
p
f
k
si amplitudini
2
k
m
*Xp pentru fiecare componenta a semnalului modulator.Rezulta ca
spectrul bilateral al semnalului modulator se deplaseaza in jurul frecventei semnalului purtator ca in
cazul modulatoarei armonice.

9.- Schitati un detector de anvelopa si explicati functionarea sa.

Detectorul de anvelopa este compus dintr-un redresor si un FTJ.
f
f
fm2 -fm2
m2
1
X
2
m2
1
X
2
fm
m2

m2

fm1 -fm1
-fm2 fm1
-fm1
m1

m1

m1
1
X
2
m1
1
X
2
f
f
fp- fm2
fp- fm2
fp+ fm2
fp+ fm2
fp
fp
2
p
m
X
2
2
p
m
X
2
p
X
p

p m2
+
p m2

1
p
m
X
2
1
p
m
X
2
( ) ( ) ( ) ( ) MA p p p p m m p p
x t X cos 2 f t mX cos 2 f t cos 2 f t = t + + t + t +
( ) ( )
m mk mk mk
k 1
x t A cos 2 f t

=
= t +

( ) ( ) ( ) MA p k mk mk p p
k 1
x t X 1 m cos 2 f t cos 2 f t

=
(
= + t + t + (
(

( ) ( ) ( ) ( ) MA p p p k p mk mk p p
k 1
x t X cos 2 f t m X cos 2 f t cos 2 f t

=
= t + + t + t +

Astfel la redresarea monoalternanta jumtate din cosinus rmne pe loc, iar cealalt jumtate se
dezvolt n aceeai serie:





Iar FTJ-ul atenueaza toate componentele armonice cu frecventa f
p
f >

10.- Enuntati caracteristicile procedeului de modulatie n amplitudine (propriuzisa)
Principalele caracteristici ale procedeului de modulare n amplitudine

1) Procedeul este liniar, ceea ce simplific analiza semnalului
2) Banda ocupat este dublul benzii de baz i este aezat simetric fa de frecvena
purttoare.
3) Puterea SMA este mai mare dect puterea purttoarei nemodulate, depinde de gradul de
modulare m i poate ajunge pn la de 1.5 ori puterea purttoarei.
4) Demodularea este simpl, reducndu-se la redresare cel mai adesea mono-alternan
i filtrare.
5) SMA sunt sensibile la perturbaii, acestea din urm manifestndu-se cu precdere aditiv,
deci afectnd direct parametrul purttor de informaie.

D
C
u
IN

u
D

ur R
| |
p p p p
r1 p m
p p
1 1 2
cos(2 f t ) cos(2 2f t 2 )
2 3
x (t) X 1 mx (t)
2
cos(2 4f t 4 )
15
(
+ t + + t +
(
t t
= + (
(
t + +
( t
K

11.- Definiti (n doua moduri) semnalul BLD-PS.

Def1:Semnalul obinut din SMA prin suprimarea (eliminarea) purttoarei se
numete semnal BLD-PS (band lateral dubl purttoarea suprimat),
sau pur i simplu BLD.
Def2:



12.- Definiti detectia sincrona si deduceti expresia semnalului filtrat.

Principiul deteciei sincrone (coerente) const ntr-o nou modulaie BLD a semnalului recepionat cu
oscilaia local i o filtrare TJ .


MA p m p p
x (t) X [1 mx (t)] cos(2 f t ) = + t +
BLD p m p p
x (t) mX x (t) cos(2 f t ) = t +
Deoarece din expresia SMA a rmas numai produsul de modulaie,
modulaia BLD se mai numete i modulaie de produs.


13.- Explicati efectul dezacordului n faza (n frecventa).

1) Dezacordul n faz produce o atenuare (ar putea fi compensat printr-o amplificare)




2) Dac OL este n cuadratur cu purttoarea,






14.- Enuntati caracteristicile procedeului de modulatie BLD.

( ) ( ) ( )
r BLD OL
x t x t x t = ( ) ( ) ( )
p m p p OL OL
mX x t cos 2 f t cos 2 f t = t + t +
notaii:
p OL p OL p OL p
f f f ; ; f f 2f = A = A + ~
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) r p m p m p p OL
m m
x t X x t cos 2 f t X x t cos 2 2f t
2 2
= tA + A + t + +
( ) ( ) ( )
f p m
m
x t X x t cos 2 f t
2
= tA + A
( ) ( ) f p m
m
x t X x t cos
2 2
t | |
= A =
|
\ .
( ) ( ) f p m
m
x t X x t c os 0
2 2
t | |
= =
|
\ .

CURS 12

1.- Explicai ce nelegei prin heterodinare i la ce se utilizeaz.

Prin heterodinare se nelege transferul informaiei coninut de un semnal modulat de pe o purttoare
pe alt purttoare (de alt frecven). Heterodinarea se foloseste pentru deplasarea in frecventa a
spectrelor.

2.- Reprezentai o schem simpl de receptor heterodin i explicai rolul elementelor reprezentate.


Semnalul de antena este aplicat direct filtrului de antena (Fa), un filtru LC trece banda, a carui frecventa
central poate fi acordata prin modificarea capacitatii. Acest filtru asigura rejectia frecventelor imagine.
Etajul de heterodinare se mai numeste si etaj de amestec sau mixer (MIX). La iesirea filtrului de
frecventa intermediara (FFI) se obtine un semnal MA avand aceeasi modulare cu semnalul postului
Principalele caracteristici ale procedeului de modulare BLD:
1) Procedeul este liniar, ceea ce simplific analiza semnalului.
2) Banda ocupat este dublul benzii de baz (ca la semnalul MA).
3) Puterea SBLD este mai mic dect puterea semnalului MA i chiar dect a
purttoarei, depinde de gradul de modulare m i poate ajunge pn la 33 %
din puterea SMA echivalent.
4) Demodularea este mai dificil: detecie coerent i filtrare; dezacordul n faz
produce atenuare, iar cel n frecven fenomenul de bti.
5) SBLD sunt sensibile la perturbaii, acestea din urm manifestndu-se cu
precdere aditiv, deci afectnd direct parametrul purttor de informaie.
selectat, dar purtatoarea de frecventa FI. Prin demodulare (DEMOD), semnalul este readus in banda de
baza (audio) si, dupa o amplificare (AA amplificator audio), este aplicat difuzorului.

3.- Definii i clasificai semnalele modulate BLU.

Semnalul obinut din SMA prin suprimarea purttoarei i a uneia dintre benzile laterale se numete
semnal cu band lateral unic (BLU).


4.- Enumerai principalele caracteristici ale semnalelor cu modulaie BLU.

Principalele caracteristici ale procedeului de modulare BLU:
1) Procedeul este liniar, ceea ce simplific analiza semnalului.
2) Banda ocupat este egal cu banda de baz.
3) Puterea SBLU este jumtate din puterea semnalului BLD, depinde de gradul de modulare m i poate
ajunge pn la 16 % din puterea SMA echivalent.
4) Demodularea este mai dificil: detecie coerent i filtrare; dezacordul n faz produce distorsiuni, iar
cel n frecven deplasarea frecvenelor.
5) SBLU sunt sensibile la perturbaii, acestea din urm manifestndu-se cu precdere aditiv, deci
afectnd direct parametrul purttor de informaie.



5.- Tratai subiectul: modulaia RBL.

Semnalul obtinut dintr-un SMA prin suprimarea partial a unei benzi latarale se numeste semnal cu rest
de banda lateral (RBL).


Spectrul semnalului modulat arata ca in figura de mai sus. Este vorba despre o banda rezervata,
nu despre spectrul propriu-zis. Se constata ca sa mentinut purtatoarea de imagine ( la frecventa fpi) si un
rest din banda latarala inferioara. Sunetul se transmite prin MF pe o purtatoare de frecventa fps.
Prezenta purtatoarei intre componentele spectrului video face ca modularea sa se poata face
simplu, ca la semnalele MA. Banda ocupata este redusa si, prin aceasta, este redusa si puterea.
Datorita restului de banda lateral, componentele din banda fpi apar cu amplitudine dubla fata de
restul componentelor. La receptie, este necesar un filtru corrector, care sa atenueze aceste
componente, pentru a restabili raportul corect al amplitudinilor lor fata de celelalte componente.


6.- Scriei expresia semnalului cu modulaie polar i explicai.



( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) MPO m1 m2 m1 m2 sp
x t x t x t 2 x t x t cos 2 f t ( ( = + + + t

Suma celor doua semnale este lasata in banda de baza, iar diferenta este deplasata prin modulatie
in amplitudine in jurul frecventei subpurtatoare (fsp ).

7.- Scriei expresia semnalului SSM i reprezentai spectrul su.

( ) ( ) ( ) ( )
sp
SSM sp
f
x t M t S t cos 2 f t P cos 2 t
2
| |
= + t + t
|
\ .













8.- Reprezentai schema decodorului stereo i explicai.


Comutatorul K este cel care comuta semnalul SSM de pe un canal pe celalalt. Pentru comanda
comutatorului este necesar un semnal dreptunghiular in faza cu subpurtatoarea. Factorul de umplere al
acestui semnal trebuie sa fie exact 50%. Deoarece controlul factorului de umplere este mai dificil decat
controlul frecventei, decodorul este echipat cu un oscillator comandat in tensiune (OCT), avand
frecventa de oscilatie libera in jur de 76 kHz, din care se obtpi prin divizari successive frecventele de 38 si
19 kHz. Oscilatia rectangular de 19 kHz este comparata cu semnalul pilot, extras din semlalul SSM printr-
un filtru trece banda (FTB). Comparatorul comanda frecventa OCT astfel ca oscilatia de 19 kHz sa fie in
faza cu pilotul. Oscilatia de 38 kHz este in faza cu subpurtatoarea si poate comuta correct semnalul SSM
cand pe un canal cand pe celalalt, realizand demodularea. Filtrele trece jos(FTJ) elimina componentele
de inalta frecventa.
Daca semnalul receptionat este prea slab, atunci si nivelul pilotului recuperate prin FTB este prea slab
pentru a permite sincronizarea decodorului. In acest, caz apare un fenomen de batai, cu inversarea
periodica a semnalelor de pe cele doua canale. Pentru a evita acest efect, decodorul mai este prevazut u
un circuit care comuta decodorul pe functionare MONO, trimitand semnalul SSM simultan si permanent
pe ambele canale. Filtrele FTJ asigura receptia monofonica. Functionarea radioreceptorului in regin
STEREO este semnalata de un LED.



9.- Reprezentai schematic un sistem de transmisie cu semnale DMC.









CURS 13

1.- Scriei expresiile unui semnal modulator armonic i al semnalului modulat n faz (frecven) cu
acesta.

Expresia SMP este de forma:
x )) ( 2 cos( ) ( t g f X t
m p p p MP
+ + =

Consideram semnalul modulator armonic:

x
m
(t)=X
m m m
t f + 2 cos( )
( )
p 2 m2
1
X 1 m x t
2
( +

( ) p 1 m1
1
X 1 m x t
2
( +

( ) sp
cos 2 f t t
( )
DMC
x t
( ) sp
sin 2 f t t
In acest caz g ) 2 cos( ) (
m m m
f t + A =
Semnalul modulat in faza cu acest semnal armonic va avea expresia:

x )] 2 cos( 2 cos[ ) (
m m p p p MP
t f f X t + A + + =

2.- Artai c modulaia n faz cu o modulatoare armonic este echivalent cu o
modulaie n frecven.
Fie un semnal MP avand o modulatoare armonica:




In general:




Deci putem spune ca deviatia instantanee de faza este egala cu frecventa,astfel vom avea:



Observam ca o modulare in faza cu o modulatoare armonica este echivalenta cu o modulare in
frecventa.

3.- Artai de ce modulaia n faz nu este un procedeu liniar de prelucrare a semnalelor.
( ) ( )
MP p p p m m
x t X cos 2 f t cos 2 f t ( = t + + A t +

( ) ( ) ( ) x t cos 2 f t cos t = t + = u
( )
d
t 2 f t 2 f
dt
u
u = t + = t
( ) ( )
p m m m
1
f t 2 f 2 f sin 2 f t
2
( = t t A t +

t

Daca semnalul modulator este o suprapunere de componente armonice:




Atunci expresia SMP devine:



Deoarece suma componentelor apare in argumentul unei functii transcedentale,procesul de modulare in
faza nu este un procedeu liniar de prelucrare a semnalelor.Din acest motiv,modulatia in faza(dar si cea
in frecventa) se mai numeste si modulatie neliniara.



4.- Explicai semnificaia fizic a indicelui de modulaie (uniti de msur) i justificai.

Fie un semnal SMF,cu modulatoare armonica.Atunci expresia lui va fi:



Raportul
m
f
f A
= poarta numele de indice de modulatie

Indicele de modulatie joaca pentru SMF, rolul pe care il joaca deviatia de faza pentru SMP.Expresia SMF
cu modulatoare armonica devine:
m mk mk mk
k 1
x ( t) X cos(2 f t )

=
= t +

MP p p p mk mk mk
k 1
x (t ) X cos 2 f t cos(2 f t )

=
(
= t + + A t + (
(

MF p p p m m
m
f
x ( t ) X co s 2 f t s in ( 2 f t )
f
( A
= t + + t +
(




5.- Scriei expresia spectrului SMF i explicai.

Expresia spectrului unui SMF este:





-unde J
i
( ) reprezinta functia Bessel de speta I ,de indice I si argument
Astfel:

6.- Explicai efectul indicelui de modulaie i al frecvenei modulatoare asupra spectrului
SMF.



1) O modulatoare armonic produce o infinitate de componente spectrale.
2) Componentele sunt simetrice fa de frecvena purttoare.
3) Componentele sunt ponderate de funciile Bessel de spea nti,
de indice egal cu ordinul componentei i de argument egal cu .
1) La aceeai frecven modulatoare (fm = const.), banda crete cu indicele
de modulaie .
2) La acelai indice de modulaie ( = const.), banda crete cu frecvena fm
a semnalului modulator.
MF p p p m m
x ( t ) X cos 2 f t sin( 2 f t ) ( = t + + | t +

( ) ( ) ( ) MF p n p m p m
n
x t X J cos 2 f n f t n

=
( = | t + + +

7.- Artai pe diagrama fazorial asemnrile i deosebirile ntre MA i MF cu <0,4

Pentru un semnal MA diagrama fazoriala arata asa:



p

p
X
p
m
X
2
m
f
m
f
( )
p
1 m X
( )
p
1 m X +
Pentru un semnal MF:


8.- Definii raportul semnal/zgomot.

Raportul semnal-zgomot este raportul puterilor sau energiilor respective i
se msoar, cel mai adesea, n dB:






9.- Definii interferena semnalelor.

Interferen = fenomenul de compunere a dou semnale aflate n benzi apropiate.


p

m
f
m
f
p
X
2
|
p
X
M M
M MdB
z z
P P
s s 10 lg
P P
| |
= =
|
\ .
10.- Artai pe o diagram fazorial ce efecte are interferena a dou semnale armonice.

Consideram doua semnale armonice:


Semnalul rezultant va avea expresia:



Facem urmatoarele notatii:


Diagrama fazoriala va fi:



11.- Enunai condiiile n care se face comparaia ntre procedeele de modulaie studiate.

2 f t tA
u

u
X
A
z
X
r
X
MA
MF
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
r u z u u u z z z
x t x t x t X cos 2 f t X cos 2 f t = + = t + + t +
( ) ( ) ( ) ( )
u u u u z z z z
x t X cos 2 f t ; x t X cos 2 f t = t + = t +
z u
z u
f f f
A =

A =

12.- Reprezentai calitativ graficul raportului semnal/zgomot banda ocupat pentru
modulaiile BLU, MA i MF i explicai.

1. Facem comparaia exclusiv din punctul de vedere al procedeului.
2. De aceea vom considera c:
2.a. semnalul modulat se emite cu aceeai putere (reglm puterea
purttoarei (P
p
) astfel nct puterea (P
0
) a semnalului modulat
s fie aceeai). 2.b. densitatea spectral a puterii de zgomot este uniform:
23
z M
P kTB unde: k 1,38 10 J/ K

= =
3. Criteriul de comparaie va fi raportul semnal/zgomot.

MA ocupa o banda dubla si are imunitate la zgomot mai mica(cel putin cu 10 dB).
MF ocupa o banda si mai larga,dar pentru >0.8165,ofera un raport semnal-zgomot mult mai
mare,chiar comparativ cu modulatia BLU.


0
s'
s
M
m
B
B
BLU
MA
MF