Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode de Conservare
Metode de Conservare
Conservarea alimentelor –
ghidul complet de principii și
metode practice
8 May 2020LauraLeave a comment
Conservarea este procesul prin care se intervine în etapele de alterare specifice produselor alimentare, cu
scopul de a le menține proprietă țile nutritive pentru un timp mai îndelungat.
Alimentele de origine animală sau vegetală conțin substanțe hră nitoare pentru organismul uman care sunt
alterabile, ceea ce a determinat gă sirea și stabilirea unor metode prin care să se stopeze dezvoltarea
microorganismelor care duc la degradă ri fizico-chimice și biologice.
În prezent, tehnicile de conservare sunt versatile, existând numeroase procedee care se pot aplica în funcție de
natura produsului și de durata de pă strare dorită .
Cuprins
1. Metode clasice de conservare a alimentelor
o 1.1. Conservarea prin refrigerare
o 1.2. Conservarea prin congelare
o 1.3. Pasteurizarea alimentelor
o 1.4. Sterilizarea produselor alimentare
o 1.5. Conservarea prin deshidratare
o 1.6. Conservarea prin să rare sau adaos de zahă r
o 1.7. Acidifierea naturală ș i artificială a alimentelor
o 1.8. Conservarea că rnii ș i a produselor lactate prin afumare
2. Metode moderne de conservare a alimentelor
3. Întrebă ri ș i ră spunsuri frecvente despre conservarea alimentelor
Treptat, grație cercetă torilor, au fost descoperite principiile de conservare cunoscute astă zi, care pot fi aplicate
atât la scară industrială , existând în comerț produse cu termen de valabilitate extins, cât și la un nivelul
gospodă riei, exemplele fiind borcanele cu mură turi sau sticlele de compot din că mara bunicii.
Refrigerarea este eficientă pe termen scurt și este folosită mai mult pentru transportul și depozitarea că rnii sau
a legumelor în magazine și depozite. Acasă , în frigider, se pot pă stra conservele ce au fost desfă cute, carnea
tranșată sau preparată , ră dă cinoasele pentru a nu încolți și diverse alte produse care urmează a fi consumate în
câteva zile.
Spre deosebire de refrigerare, procesul de congelare produce o serie de modifică ri fizice, biochimice și de
structură asupra produsului alimentar, ceea ce înseamnă că pentru a fi consumat sau prelucrat, trebuie să fi
supus decongelă rii. Acest procedeu poate avea loc atât la temperatura camerei, lă sând aerul cald din încă pere
să acționeze lent asupra spargerii cristalelor de gheață , cât și prin folosirea aburului și a apei sau a cuptorului
cu microunde.
Adă ugarea de sare sau zahă r în produsele alimentare, precum carnea și legumele, contribuie la creșterea
presiunii osmotice în structura moleculară a acestora, ceea ce duce treptat la deshidratarea lentă .
Un aspect foarte important de menționat este faptul că alimentele conservate în saramură au o valoare scă zută
a nutrienților, pentru că aceștia trec în soluția de apă cu sare. În ceea ce privește adaosul de zahă r, trebuie
evitată cantitatea mare de apă .
Acidifierea este posibilă datorită principiului biologic de chimioanabioză și este atât naturală (murare), cât și
artificială (marinare).
Tehnica de murare este folosită pentru pă strarea legumelor, precum varza, castraveții, mă slinele și multe
altele. De cealaltă parte, marinarea are la bază folosirea acidului acetic (oțetul) drept agent de conservare,
datorită capacită ții acestuia de distrugere a microorganismelor.
Fumul conține substanțe antiseptice – diverși acizi și fenoli care acționează în procesul de conservare a
alimentelor, având la bază principiul de anabioză . Afumarea se aplică în cazul că rnii, mezelurilor, peștelui și
al anumitor produse lactate. Se poate realiza la rece, la cald sau prin expunerea în fum fierbinte (maxim 170 de
grade Celsius).
În concluzie, produsele pot fi pă strate în mai multe moduri, în funcție de natura acestora și de utilizarea
ulterioară . Atât timp cât se respectă regulile de igienă și se urmează cu strictețe rețeta, conservarea se
realizează în condiții optime și asigură disponibilitatea alimentelor pentru o perioada mai lungă , menținându-
le valoarea nutritivă .
Fructele și legumele, fiind produse alimentare de origine vegetală , își pot pă stra valorile nutritive o perioadă
mai îndelungată dacă sunt deshidratate. O altă metodă eficientă este acidifierea, fie cea naturală (murarea), fie
cea artificială (marinare – cu oțet).
Sunt substanțe chimice sau naturale care se adaugă unor alimente precum bă uturile naturale din fructe, având
rolul de a pă stra calitatea respectivului produs cât mai mult timp. Câteva exemple bune de conservanți naturali
sunt busuiocul, oțetul, sarea și zahă rul.
sterilizarea și pasteurizarea;
marinarea și murarea;
afumarea.
conservarea în gră sime
îmbutelierea
depozitarea produselor în congelator (înghețarea).