PROIECT EXAMEN

Tulburarea de personalitate de
tip anxios (evitant)
PROFESOR COORDONATOR
LECT. UNIV. DR. MIHAELA STOMFF

ECHIPĂ
ARDELEAN ROXANA-LIANA LEUCEA RĂZVAN
DAVID ALICE ZAMFIRESCU IRINA-RUXANDRA
 ANUNȚ:
Am creat o versiune video cu prezentarea acestui proiect,
pentru a putea fi vizibile și efectele clipurilor inserate pe
tot parcursul proiectului.

Pentru a putea vizualiza, vă rugăm să intrați pe acest link

de internet (click/copy&paste) :

https://www.canva.com/design/DAE1tJqbvfk/zzJ6VpiD-wtVNb4LW623kw/view?
utm_content=DAE1tJqbvfk&utm_campaign=designshare&utm_medium=link&utm_s
ource=recording_view
 DEFINIȚIE

Tulburarea de personalitate de tip anxios (evitant) este un

mod comportamental manifestat prin inhibiție socială,
sentimente de nesiguranță și sensibilitatea de a fi respins.

Această tulburare este caracterizată prin timiditate și

sensibilitate la criticile celor din jur și este cunoscută drept
tulburare de personalitate de tip C.
 CAUZE
Cauzele tulburării de personalitate pot implica factori genetici, de mediu,
sociali și psihologici. Printre factorii principali, se enumeră:
respingerea din partea
abuzul emoțional
colegilor
critica
lipsa afecțiunii din imaginea de sine
partea părinților proastă

Adesea, persoanele cu această tulburare sunt foarte timide, exact ca un

copil și nu depășesc această timiditate pe măsură ce îmbătrânesc.

Anxietatea socială și tulburarea de personalitate evitantă au simptome

similare, tulburarea de personalitate evitantă fiind forma mai gravă a
afecțiunii
SIMPTOME

• NEVOIA DE A FI APRECIAT
• ANHEDONIA (INCAPACITATEA DE A SIMȚI PLĂCERE DIN LUCRURILE FUNDAMENTALE)
• ANXIETATE DE A SPUNE SAU A FACE UN LUCRU GREȘIT
• ANXIETATE ÎN SITUAȚII SOCIALE
• EVITAREA CONFLICTELOR ( ÎNCERCAREA DE A FI PE PLACUL OAMENILOR)
• EVITAREA INTERACȚIUNII ÎN MEDIUL DE LUCRU SAU REFUZUL PROMOVĂRILOR
• EVITAREA RELAȚIILOR INTIME SAU ÎMPĂRTĂȘIREA SENTIMENTELOR PERSONALE
• EVITAREA LUĂRII DECIZIILOR
• EVITAREA ANUMITOR SITUAȚII DIN CAUZA FRICII DE A NU FI RESPINS
• EVITAREA EVENIMENTELOR SOCIALE
• COMPORTAMENT FRICOS ȘI TENSIONAT
• HIPERSENSIBILITATE LA EVALUAREA NEGATIVA
• LIPSA DE ÎNCREDERE DE SINE ȘI IN ALTE PERSOANE
• STIMA DE SINE SCĂZUTĂ
 DIAGNOSITC
Anxietatea socială și tulburarea de personalitate anxioasă
au simptome similare, T.P.A fiind forma mai gravă a
afecțiunii.

Notă: La copii, anxietatea trebuie să apară în mediu de la

egal la egal (față de alți copii) și nu doar în timpul
interacțiunilor cu adulții.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC
Conform DSM-5 (Diagnostic and statistical manual of mental disorders - Ediția nr. 5)

A. Individului îi este teamă că se va purta într-un anumit fel sau va manifesta

simptome de anxietate ce vor fi evaluate negativ de către ceilalți.

B. Evenimentele sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate. Ele

sunt de cele mai multe ori evitate sau îndurate cu o stare intensă de frică sau
anxietate.

C. Frica sau anxietatea este disproporționată față de adevăratele pericole

posibile într-un anume context social.

D. Frica, anxietatea sau evitarea este persistentă, cu o durată tipică mai mare
sau egală de 6 luni.

E. Frica, anxietatea sau evitarea nu este un efect psihologic al consumului de

droguri, medicamente sau altă situație medicală.
 TRATAMENT

Majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate evitantă nu caută să se trateze, și atunci când o

fac, este din cauza unei probleme specifice din viață pe care ei o experimentează sau din cauza alor
simptome precum depresia și anxietatea.

În prezent nu există o medicamentație aprobată acestei tulburări. Dacă o persoană suferă de alte
tulburări asociate, precum anxietatea sau depresia, va fi prescrisă medicamentație care să combată
simptomele tulburării asociate.
 TERAPIA PRIN VORBIRE

COGNITIV-COMPORAMENTALĂ TERAPIE PSIHODINAMICĂ

Poate ajuta să devii coștient de cum

Este de ajutor în a învăța cum să TERAPIE SCHEMATICĂ experiențele din trecut, durerea și
schimbi gândurile nefolositoare
conflictele contribuie la simptomele
curente
O caracteristică cheie a terapiei
schematice este "reparenting-ul limitat”, în
care clientul exprimă nevoile copilăriei și
învață să dezvolte și să interiorizeze o voce
sănătoasă a părinților.
 T.A.P
VS
ALTE AFECȚIUNI
 DIFERENȚE ÎNTRE TULBURAREA ANXIOASĂ DE TIP EVITANT ȘI ALTE
AFECȚIUNI SIMILARE

Timiditatea: Este o trăsătură comună de personalitate și nu reprezintă în sinea ei

o afecțiune psihologică. Doar un procent de 12% a persoanelor identificate drept
timide au simptome specifice tulburării anxioase de tip evitant.

Atacul de panică: Persoanele ce suferă de T.P.A. pot avea atacuri de panică,

însă mai mult din frica de a fi evaluați negativ, față de persoanele ce suferă de
panică, cărora le este frică de atacul de panică însuși.

Tulburare de anxietate genralizată: Persoanele cu tulburare de anxietate

generalizată, în special copiii, pot avea griji excesive cu privire la calitatea
performanței lor sociale, dar aceste îngrijorări se referă și la performanța
nonsocială și atunci când individul nu este evaluat de alții. În T.P.A, grijile se
concentrează pe performanța socială și pe evaluarea celorlalți.
DIFERENȚE ÎNTRE TULBURAREA ANXIOASĂ DE TIP EVITANT ȘI ALTE
AFECȚIUNI SIMILARE

Anxietatea de separare: Persoanele ce suferă de anxietatea de separare pot

evita contextele sociale din cauza fricii de separare față de persoane sau
obiecte de care sunt atașați. Spre deosebire de indivizii ce suferă de T.P.A,
aceste persoane se simt bine în contexte sociale în momentul în care obiectul sau
persoana de care sunt atașate este prezentă.

Fobii specifice: Persoanele cu fobii specifice se pot teme de jena sau de umilire
(de exemplu, jenă de leșin când li se extrage sânge), dar nu se tem în general de
evaluarea negativă în alte situații sociale.

Mutism selectiv: Persoanele cu mutism selectiv pot să nu reușească să vorbească

din cauza fricii de evaluare negativă, dar nu se tem de evaluarea negativă în
situațiile sociale în care nu este necesar să vorbească (de exemplu, jocul
nonverbal)..
 DIFERENȚE ÎNTRE TULBURAREA ANXIOASĂ DE TIP EVITANT ȘI ALTE
AFECȚIUNI SIMILARE

Tulburarea de spectru autist: Deficitele de comunicare socială sunt semne

distinctive ale tulburării din spectrul autist. Persoanele cu T.P.A au de obicei
relații sociale adecvate vârstei și capacitate de comunicare socială, deși pot
părea să aibă deficiențe în aceste domenii atunci când interacționează pentru
prima dată cu colegi sau adulți nefamiliari.

Tulburare dismorfică corporală: Persoanele cu tulburare dismorfică corporală sunt

preocupate de unul sau mai multe defecte percepute sau defecte ale aspectului lor
fizic care nu sunt observabile sau par nesemnificative celorlalţi; această
preocupare provoacă adesea anxietate socială și evitare. Dacă temerile lor
sociale și evitarea sunt cauzate doar de convingerile lor despre aspectul lor, un
diagnostic separat de T.P.A nu este justificat.
SOCIAL ANXIETY
VS
SOCIAL MEDIA
Utilizarea rețelelor sociale devine din ce în ce mai
comună, chiar și în rândul persoanelor cu tulburare de
personalitate anxioasă de tip evitant.

Acest lucru ridică întrebarea: sunt Facebook, Twitter,

Instagram și alte platforme utile sau nu pentru cei care
sunt diagnosticați cu T.A.P.?
BENEFICII
Site-urile de rețele sociale îi pot ajuta pe cei cu TPA să inițieze
și să stabilească mai ușor conexiuni sociale.

Aceste site-uri le pot face mai ușor pentru unele persoane cu

TPA să se implice în conectarea cu alții, atunci când transportul,
izolarea sau teama de a părăsi casa este o problemă.

Indivizii pot experimenta mai puțină anxietate atunci când

interacționează online față de offline, permițându-le să exerseze
abilitățile sociale într-un mediu care se simte a fi mai sigur

Site-urile de rețele sociale le pot oferi ocazia celor cu TPA să

împărtășească cum se simt (pe site-uri precum Tumblr).
Platformele care permit „blogging-ul” anonim le pot permite
celor cu anxietate socială să se simtă mai puțin singuri și să-și
privească situația într-un mod mai lejer.
DEZAVANTAJE
Persoanele cu T.P.A care au o stimă de sine scăzută se pot
exprima în moduri care nu sunt atrăgătoare pentru ceilalți,
făcându-i pe alții mai puțin atrași să se conecteze cu ei.

Utilizarea site-urilor de rețele sociale are potențialul de a agrava

problemele de sănătate mintală.

Persoanele cu T.P.A pot prezenta un risc crescut de tulburare de

dependență de internet.

Pentru cei cu anxietate socială care se simt mai confortabil în

spatele unui ecran de computer, poate exista o tendință de a se
baza prea mult pe site-urile de rețele sociale, evitând de a mai
face conexiuni în lumea reală.
 PRO
Mai ușor să te conectezi cu
ceilalți, mai ales dacă ți-e frică să
ieși din casă.
Spațiu sigur pentru exersarea
abilităților sociale.
Sprijin suplimentar din partea
celorlalți care trăiesc cu tulburare
de anxietate socială.
Priză pentru împărtășirea
sentimentelor tale.
CONTRA
Prietenii mai slabe decât cele
construite în viața reală.
Risc de a te simți exclus sau
inadecvat.
Risc crescut de stres, depresie și
dependență de internet.
Potențiale perturbări ale tiparelor de
somn.
Următorul video rezumă într-un mod grafic și
ușor de înțeles aspectele principale ale
tulburării de personalitate anxioasă
Sursă : www.youtube.com
 PROFESOR COORDONATOR
LECT. UNIV. DR. MIHAELA STOMFF

ECHIPĂ
ARDELEAN ROXANA-LIANA LEUCEA RĂZVAN
DAVID ALICE ZAMFIRESCU IRINA-RUXANDRA

BIBLIOGRAFIE

DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS

- American Psychiatric Association

Avoidant Personality Disorder: a Current Review Article in Current

Psychiatry Reports · February 2016

WWW.WIKIPEDIA.ORG

WWW.YOUTUBE.COM

https://www.verywellmind.com/social-network-use-and-social-anxiety-
disorder-4117143