Sunteți pe pagina 1din 8

Comunicarea asertiva

ESEU

Asertivitatea a fost comparată de unii specialişti chiar cu


competenţa socială datorită multiplelor interferenţe dintre aceasta şi
celelalte componente ale competenţei sociale. Lazarus (1973) oferă o
deschidere asupra asertivităţii, definind-o ca fiind capacitatea de a-i
influenţa pe alţii. O abordare mai recentă a aceluiaşi fenomen consideră
asertivitatea ca un deschizător al comunicării ce permite exprimarea
sentimentelor în legătură cu un eveniment, fără a-l blama şi fără a-l
evalua pe celălalt ca adversar.
Se poate astfel elabora o sinteză de comportamente, abilităţi, de care
trebuie să dispună individual în comunicarea asertivă:
 A spune “nu” atunci când situaţia o cere;
 A exprima atât sentimentele pozitive cât şi pe cele negative;
 A începe, a continua, a finaliza o conversaţie;
 A avea putere de convingere;
 A avea curajul de a susţine propriile drepturi fără a le încălca pe ale
altora ;
 A lua cuvântul
 Curajul de a afirma şi susţine propriul punct de vedere ;
 Asumarea responsabilităţii
 Stima de sine şi dorinţa de afirmare.
Comunicarea asertivă oferă posibilitatea ca viaţa să demonstreze
o mai mare eficienţă în câmpul profesional şi în relaţiile
interpersonale, un self-management calitativ şi un mai mare impact
asupra celorlalţi. Asertivitatea se opune agresivităţii şi manipulării dar
şi comportamentului pasiv ; ea nu înseamnă renunţare şi nici lipsă de
combativitate. Astfel între a fi pasiv şi agresiv, asertivitatea presupune
negociere cu ceilalţi şi implică păstrarea demnităţii, respectând în
acelaşi timp dorinţele şi drepturile celorlalţi.
PORTOFOLIU

CONSILIERE SI ORIENTARE

CURSANT : FORMATOR :
ZORILA DORINA ADRIANA IONESCU

UNITATEA ŞCOLARĂ: PERIOADA:


ŞCOALA CU CL. I-VIII DECEMBRIE 2007
LETEA-VECHE
PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE SI ORIENTARE

MODULUL: 4
DATA: 17 DEC. 2007
CLASA: a II-a
OBIECTIV CADRU: Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare
a carierei
OB. REFERINŢĂ: să prezinte importanţa achiziţiilor educaţionale
pentru viaţa cotidiană şi viitoarea carieră
TEME ŞI CONŢINUTURI: Cunoştinţele dobândite în şcoală şi
importanţa lor pentru viaţa cotidiană şi viitoarea carieră.

Activităţi Metode Mijloa Timp Evaluare


ce

1.Brainstorming – cuvântul cheie Brainstor Coală 10 Aprecieri


„meserii” ming mare min. verbale
Se cere elevilor să exemplifice cât mai multe de
meserii cunoscute. Se notează pe o coală hârtie
mare de hârtie( aceasta va rămâne pe tablă
pe tot parcursul activităţii). marker
Discuţii: V-ar plăcea vreuna dintre aceste discuţia
meserii?
Pentru a ajunge să practicaţi aceste meserii
ce trebuie să faceţi încă de pe acum?
Concluzia:deci, ce înveţi astăzi îţi poate fi de
folos mâine.

2. Fişa de lucru „Ce învăţ astăzi mă Lucru în Fişe de 20 Fişe de


poate ajuta mâine”. grup lucru min. evaluare
- se împart elevii în 3 grupe
- se va scrie pe bileţele câte una din
deprinderile principale pe care le
dobândesc elevii în şcoală: citit, scris,
socotit.
- Reprezentanţii grupelor trag câte un
bilet şi primesc o foaie de lucru.
Sarcina de lucru:să identifice-n viaţa cotidiană
şi profesională cât mai multe utilizări ale
deprinderii respective.(7 min.)
-Se împart fişe de lucru(anexa 1). Elevii sunt
rugaţi să comunice rezultatul activităţii pe
grupe.
- Se notează la tablă într-un tabel(ca cel din
fişă) situaţiile găsite.
- Elevii îşi completează şi ei în fişa de lucru.
Discuţiile privesc rolul învăţării în şcoală:
- Care este rolul deprinderilor scris, citit,
socotit în viaţa cotidiană? Conversa interevalu
- Cum ajută aceste deprinderi la ţia area
realizarea sarcinilor profesionale? Explicaţia
- Care este mediul cel mai propice
pentru învăţarea acestor deprinderi?
-
3.Joc „Construcţia”
Se prezintă elevilor „cărămizile din anexa 2. Jocul Fişe de 20 aprecieri
Sarcină: elevii trebuie să găsească acele lucru min. verbale
cărămizi pe baza cărora au învăţat să
citească. Se lipesc pe tablă pentru a obţine o Cuburi observaţia
construcţie numită „Aşa am învăţat să explicaţia Cretă
citesc”(vezi anexa 2). Obs. Se pot folosi şi Marker
cuburi. Foi
Discuţii: - În cât timp aţi însuşit această
abilitate?
- Ce dificultăţi aţi întâlnit? Cui aţi cerut ajutor?
- La ce vă va folosi în viitor? Discuţia
Se împart elevii în 4 grupe. Fiecare va primi o
fişă de lucru după ce au ales una din
activităţile: scris, socotit, mersul pe bicicletă, interevalu
desenatul. Elevii trebuie să-şi imagineze că Lucru în area
fiecare abilitate e ca o „construcţie” şi ei să echipă
scrie pe „cărămizi”(cuburi) activităţile care i-au
ajutat să-şi formeze acea abilitate.
Se cere elevilor să prezinte construcţiile Joc
realizate (ceilalţi pot aduce completări)
Discuţii:
- Cât sunt de importante aceste achiziţii?
- Daţi exemple de profesii în care le
puteţi folosi.
- Cât de important este să ne formăm discuţia
aceste deprinderi în mod corect?
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU ELEVII

„ JOCURILE CUNOASTERII”

SCOPUL: antrenarea elevilor pentru ca aceştia să se cunoască


reprezentându-se împreună cu alţii.

• „LINIA VIEŢII”

Fiecare copil întinde o coardă reprezentând viaţa sa. Pe această coardă vor fi
prinse desene , istorisiri, fotografii, etc. care ilustrează evenimente importante
din viaţa sa, fie în ordine cronologică, fie în ce ordine doreşte. De asemenea, ei
pot anticipa şi asupra viitorului.

• „CERCUL DE CONVERSAŢIE”

Copiii sunt aşezaţi în cerc şi completează enunţurile:


- Ceea ce prefer eu este…………………………….
- Jocul meu preferat este…………………………..
- Mi-ar plăcea să fiu………………………………..
- Sunt fericit când…………………………………
- Sunt trist atunci când…………………………….
- Aş vrea să fiu mai……………………………….
- Într-o zi sper să…………………………………
-

• „REPORTERUL CLASEI”

Un elev ţinând în mână un microfon (poate fi jucărie) trece prin dreptul


fiecărui coleg, adresându-i un set de întrebări:
- Cine eşti tu?
- Când te-ai născut?
- Unde locuieşti?

• „GHICI DESRPRE CINE VORBESC”

Fiecare copil trebuie să compună o mică poveste despre sine sau despre un
coleg din grup. Ceilalţi trebuie să ghicească despre cine este vorba. Pentru un
dialog mai antrenant se pun şi întrebări clarificatoare (ca la jocul „foc – apă –
gheaţă”)

• „BIJUTERIA FERMECATĂ”

Jocul trebuie anunţat dinainte pentru ca fiecare participant să-şi aducă obiectul
preferat( o bijuterie, animalul, posterul, fotografia cu persoana iubită, jucăria,
etc). Se desfăşoară ca o ştafetă. Simbolul vorbitorului –o crenguţă de măr înflorit
(sau poate fi şi altceva- bagheta fermecată)- este trecut de la unul la altul cu un
compliment, o dedicaţie. Cel care primeşte simbolul îşi prezintă „bijuteria”,
motivând alegerea, precizând persoana de la care a primit obiectul, ce
sentimente are faţă de aceasta, ce reprezintă acum pentru el, dacă are vreo
legătură cu viitoarea profesie sau cu viaţa personală, etc.
CHESTIONAR

SCOPUL: cunoaşterea modelelor de viaţă şi a aspiraţiilor


EŞANTION: 20 de elevi
CLASA a III a

„Eu în Oglinda
Viitorului”
1. Aş vrea să fiu ca ……………….pentru că……………………………
2. Nu aş dori să fiu ca ……………deoarece……………………………
3. Mi-ar plăcea să devin…………..pentru că……………………………
4. Aş prefera să locuiesc…………deoarece……………………………

REZULTATE:

Analizând răspunsurile lor am constatat că cei mai mulţi (60%) îşi


aleg ca model pe elevi cu rezultate bune la învăţătură, 20% au ca
model pe unul dintre părinţi, restul au ales diverse modele: „ o pasăre,
ca să zboare”, „aş vrea să semăn cu învăţătoarea”, etc.
La a doua întrebare, cei mai mulţi dintre elevi au răspuns că nu
vor să fie ca Mihăiţă, deoarece „este murdar”, „neîngrijit”, „este sărac”,
„nu are casă”, etc.
La întrebarea a treia , 75% dintre elevi au scris ce vor să devină,
„orientându-se” la meserii mai bine susţinute financiar: preşedinte,
primar, fotbalist, etc.
Surprinzătoare au fost răspunsurile la ultima întrebare, deoarece
un procent mare, 82% doresc să locuiască în altă ţară, deoarece
„mama/tata e acolo”, „se câştigă mulţi bani”, aş avea unde să lucrez”,
„este frumos şi curat”. Ceilalţi doresc să locuiască în ţară dar speră la
un spaţiu mai mare de locuit(casă, vilă).