Sunteți pe pagina 1din 74

Povestiri noiembrie 2007- februarie 2008

despre gen
Curs online ISE:
Portofoliu de
Dimensiunea de gen în educaţie
învăţare
Modul Consiliere şi Orientare

Motto:

"Tell me and I'll forget.


Show me, and I may not remember.
Involve me, and I'll understand."
Benjamin Franklin

Minodora Paula Dinu


Colegiul National Vocational “Nicolae Titulescu “Slatina
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cuprins

Introducere....................................................................................................... ...............3

Partea 1 : Înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: concepte de bază..........................7

Partea a 2-a: Jurnalul calatoriei de invatare


2.1. Saptamana 1.................................................................................... .......................18

2.2. Saptamana 2...................................................................................... .....................25

2.3. Saptamana 3...................................................................................... .....................27

2.4. Saptamana 4...................................................................................... .....................41

2.5. Saptamana 5...................................................................................... .....................47

2.6. Saptamana 6...................................................................................... .....................57

Partea a 3-a : Instrumente de lucru............................................................................... ..........58

In loc de incheiere............................................................................................................ .........63

2
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Introducere
Cuvant inainte
Dragă Cititorule,

În peregrinarea ta electronică, te-ai oprit cateva minute in fata portotfoliului meu. E o colectie de
povestiri si insemnari: uneori naive, stangace, dar patrunse de emotia descoperirii. Sper sa nu-ti
dezamagesc asteptarile si sa poti gasi aici reflectii interesante, resurse utile, eventuale sugestii
pentru activitati viitoare.

Poate ca ai dori sa afli care a fost mobilul realizarii acestei colectii eclectice. Am tinut sa marchez
aici principalele momente ale calatoriei mele de invatare, cu si alaturi de colegii de curs si de
formatorii nostri: Magda Balica, Ciprian Fartusnic si Speranta Tibu. Ghizi neobositi, au stiut sa
ne dirijeze cunosterea, sa ne indrepte acolo unde ne-am ratacit, sa ne incurajeze cand am dat
semne de slabiciune sau de oboseala, bref: sa ne motiveze. Le multumesc pentru profesionalismul,
grija, atentia si caldura cu care ne-au ghidat calatoria.

Calatorii…Sunt pasionata de calatorii. Toate mi-au marcat intr-un mod crucial existenta. M-au
transformat si m-au ajutat sa inteleg transformarea. Cand spun calatorie, spun aventura,
descoperire, mirare: cunoastere. Din orice calatorie ma straduiesc sa iau cu mine amintiri: nu
neaparat obiecte, pentru ca viata lor continua in mine, ci nostalgii, elanuri, obstacole sau bariere
pe care le-am trecut in drumul cunoasterii. Calatorie, esti pentru mine curaj si bucurie…! In
orice periplu, ma simt o eterna Alice in Tara Minunilor, care priveste cu uimire in jur si
descopera.

Aceasta calatorie fascinanta in lumea genului m-a tintuit ore in sir in fata calculatorului, prin
incursiunea in lumea conceptelor si nevoia de afla. Dincolo de aventura propriu- zisa a
cunoasterii, am descoperit ceva mai mult: placerea si bucuria de a impartasi cu colegii aceleasi
intrebari si preocupari. In saptamanile de vacanta ale cursului am simtit lipsa comunicarii de pe
platforma, de aceea sper sa pastrez legatura cu colegii. Ah, nu ti-am vorbit despre platforma!
Cursul nostru despre gen a avut loc pe o platforma Moodle, de formare la distanta, intr-o
comunicare asincrona. Platforma ne-a permis sa interactionam cu colegii, dar si cu formatorii
cursului, sa descarcam resurse si sa depunem lucrarile realizate intr-un portofoliu online, sa
strecuram ideile si comentariile in forumuri. Platforma a inregistrat fidel evolutia noastra.

Orice calatorie este in esenta o schimbare: de la punctul numit ipotetic zero, de pornire, pana la
punctul Terminus. Cred ca acest curs nu se termina aici; el semnifica doar inceputul reflectiilor
noastre cu privire la gen. Calatoria noastra comuna se termina, insa ea marcheaza inceputul
călătoriei personale de învăţare.

Îţi mulţumesc pentru timpul acordat lecturii portofoliului meu. Te rog să-ţi exprimi parerea,
Cititorule, ca un semn al trecerii tale. Mă vei ajuta să realizez un salt calitativ in intelegere şi să-
mi îmbunătăţesc viziunea. In felul acesta, vom continua viata comunitatii de invatare create de
acest curs.

Cu prietenie,
Minodora

3
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Sa facem cunostinta

Cine sunt?

Mă numesc Minodora Dinu. Sunt profesor de limba franceză la Colegiul Naţional


Vocational Nicolae Titulescu Slatina - Olt. Sunt pasionata de lectura, arta, e-learning,
cercetare şi inovaţie pedagogica. Am doi copii: George, 18 ani, elev in clasa a 12-a si
Claudia, 24 de ani, analist in relatii cu clientii la Nestle. Din familia noastra face parte si
catelusa Lizy, pe care o iubim foarte mult. Imi place sa petrec timp cu familia mea, in
natura, sa calatoresc, sa ma informez, sa studiez, sa merg la sala de fitness. Lucrez la fel
de bine independent, cat si in echipa. Imi place sa lucrez cu copiii si in general, cu
oamenii. Mai multe despre mine gasiti in: curriculum vitae.doc.

Asteptarile mele cu privire la curs:


Primele intrebari cu privire la abordarea de gen in educatie mi le-am pus de timpuriu.
Fostă elevă a liceului pedagogic, am evoluat patru ani intr-un context hiper-feminizat,
intr-o clasa de 30 de eleve, profil educatoare. Trei din clasele la care predau anul acesta
sunt predominant formate din fete, iar una din baieti. Discriminarile de gen cu care m-
am confruntat, in viata personala sau cea profesionala: in manuale si in practicile
educationale, nu m-au lasat indiferenta. Am reactionat incitand elevii la dezbatare,
analiza, obiectivitate si atitudine critica.

In contextul in care in 2007, Anul European al Şanselor Egale pentru Toţi 2007 se
desfăşoară o campanie susţinută împotriva discriminării de orice tip, am reflectat la
modul in problematica de gen este tratata de şcoală. Educatia pentru gen nu este o
preocupare explicită a sistemului nostru educational. Simt nevoia sa ma informez si sa
aflu mai mult depre problematica de gen in educatie. Doresc să particip la acest curs
iniţiat de ISE deoarece cred ca aici voi găsi răspunsuri bazate de o abordare ştiinţifică la
preocupările mele, voi împărtăşi practici şi idei cu o comunitate virtuala de tip
profesional.

Resurse de care dispun: incredere, optimism, curaj, competenta, profesionalism. Ma


bucur de aprecierea colegilor si de recunoasterea realizarilor mele. Sunt formator
regional in management educational, promotor national Europass si formator TICE.
Sper sa pot contribui, in actiunile viitoare, la creşterea gradului de conştientizare a
importanţei problematicii de gen in educaţie in rândul cadrelor didactice din şcoala,
comunitatea locala si din comunitatea educativa lărgita. Pe viitor, intentionez sa realizez
actiuni de informare, diseminare si transfer de bune practici a informaţiilor dobândite in
acest curs, alaturi de colegii de curs. Principalele posibile obstacole: lipsa de informare a
actorilor educaţionali, stereotipiile cu privire la gen si rolurile de gen, practicile
educaţionale insensibile la gen, rezistenta la schimbare. Pentru a realiza actiuni de
diseminare la nivel local, am nevoie de sprijin institutional din partea decidentilor in
materie de educatie.
4
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

La inceput de drum…

M-am pregatit pentru lunga calatorie. Mi-am făcut bagajele si m-am echipat
corespunzator. Am pus in rucsac: rabdare, atentie, empatie, curiozitate, deschidere,
perseverenta, incredere in fortele mele, respect fata de cei din jur si fata de munca. Nu
am uitat detaliul de care orice calator are nevoie: busola! Ca sa ma ghideze permanent,
sa nu obosesc sau sa ma plictisesc, am pus in rucsac lucrul cel mai de pret, pe care il iau
in toate calatoriile mele: pasiunea pentru cunoastere.
Am citit cu atentie indicatiile de pe harta: documentele introductive. Recomand tuturor
sa se aplece cu grija asupra detaliilor, inca de la inceputul unei calatorii de cunoastere/
desoperire/invatare. Pentru a situa problematica, pentru a se repera usor, pentru a se
organiza si structura momentele invatarii. Am „inspectat” platforma, scotocind peste tot
cu multa curiozitate. Acest lucru mi-a facilitat ulterior comunicarea on line cu colegii si
tutorii, si in general, accessarea platformei.
Tot din primele momente am interactionat cu cat mai multi colegi, pentru a-mi cunoaste
companionii de drum. Am incercat sa acord sprijin celor care nu erau familiarizati cu
platforma. Am revizuit principalele instrumente de instrumentele de învăţare pe care ni
le-a propus cursul ISE din prima saptamana. Am inteles inca de la inceput ca schimbul
de idei cu colegii si facilitatorii ma va ajuta sa progresez si va da un sens invatarii mele.
De aceea, pe parcursul intregului curs, ori de cate ori am simti nevoia unei clarificari sau
unei interventii pertinente, nu am ezitat sa postez un mesaj in spatiile alocate fiecarei
saptamani, pe teme.
Am exploatat in primul rand materialele resursa ale cursului, însa am investit timp
cautand si alte resurse, realizand schite, sinteze si citind cu interes toate interventiile
colegilor. La sfarsitul fiecarei unitati, m-am autoevaluat, pentru a masura pasii facuti, a
inregistra evolutia, dar si cei de urmat, pentru a aplica strategii corective.

Inainte de orice demers, ne masuram capacitatea de a face fata efortului si sarcinilor


propose. Iata mai jos primul chestionar de autoevaluare, cu privire la învăţarea la
distanţă:
Chestionar de autoevaluare initiala.docx

5
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Calităţile unui bun candidat pentru învăţarea la distanţă:

• Automotivat
• Autodisciplinat
• Orientat
• Management eficient al timpului
• Competenţe de procesare a textelor
• Încrezător în utilizarea tehnologiei
• Capacitatea de a utiliza Internetul
• Nu are reţineri în legătură cu împărtăşirea propriilor experienţe şi contexte
• Capacitatea de a citi o cantitate mare de informaţii
• Abilitatea de a expune în scris opinii şi idei.

Interpretarea chestionarului: autoevaluare


Puncte tari: Am abilitaţi de lucru cu computerul, dobândite independent, perfecţionate
prin activităţi de formare continua si prin lucrul zilnic. Sunt o persoana entuziastă,
comunicativă, sociabila, încrezătoare. Îmi place sa explorez lucruri noi si sa invăt, sa
impartasesc experienţe cu colegii. Este important pentru mine sa fiu punctuală, cer acest
lucru si celor din jur, când e vorba de respectarea unor termene limita. Am inteles rolul
pe care îl are portofoliul. Calendarul de lucru si activităţile de realizat mi se par
abordabile si interesante.

Puncte slabe si îngrijorări: Sunt perfecţionista, acord uneori prea multa atenţie
detaliilor, am uneori tendinţa sa mă risipesc in prea multe activitati. Am nevoie de
puncte de referinţa, de ancore, de feed back. Aspectul de imbunatatit: organizarea
muncii.

Cum îmi propun să mă pregătesc pentru curs? Pot aloca timp suficient cursului; sunt
constienta ca el presupune sa investim suficient timp pentru a realiza indepedent
activitatile cerute. Pentru mine acest curs on line intr-un domeniu a carui importanta o
descoper este chiar o calatorie cu scop initiatic. Voi citi materialele postate in resurse, voi
participa la dezbaterile cu colegii de pe platforma si voi crea la randul meu activitati de
exploatat in clasa pe problematica de gen.

Multumesc ISE pentru acesta oportunitate de dezvoltare profesionala.

6
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Partea I – Înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: concepte de bază.

La inceput de drum, m-am informat: am citit resursele ISE dar am identificat si alte
resurse pe Internet. Atasez cateva din sintezele si articolele care m-au sprijinit in
activitatile de invatare.

• Concepte cheie pentru înţelegerea genului social

Sursă www.unifem.org

Ce înseamnă termenul “gen”?

Termenul gen se referă la atributele economice, sociale şi culturale şi la oportunităţile


asociate cu statutul de bărbat şi cu cel de femeie. În majoritatea societăţilor, a fi bărbat
sau a fi femeie nu înseamnă doar a avea anumite caracteristici fizice şi biologice. Genul
implică roluri, responsabilităţi, constrângeri şi privilegii construite social care sunt
atribuite sau impuse femeilor şi bărbaţilor într-o anumită cultură.

Bărbaţii şi femeile se confruntă cu anumite aşteptări referitoare la modul în care trebuie


să se îmbrace, să se comporte sau să lucreze. Relaţiile dintre bărbaţi si femei, fie în cadrul
familiei, la locul de munca sau în sfera publică, reflectă înţelegerea talentelor,
caracteristicilor şi comportamentelor considerate potrivite pentru bărbaţi şi femei.
Astfel, genul diferă de sex prin faptul că surprinde un aspect social şi cultural, mai
degrabă decât unul biologic. Atitudinile şi caracteristicile referitoare la gen, rolul jucat
de bărbaţi şi femei şi aşteptările referitoare la ei variază de la o societate la alta şi se
schimbă de la o epocă la alta.
Însă faptul că atitudinile faţă de gen sunt construite de societate înseamnă şi că ele se pot
modifica astfel încât să ducă la crearea unei societăţi mai echitabile si mai juste.

SEX GEN
Este biologic Este o construcţie socială
Sexul nu poate fi schimbat Identificarea de gen poate fi schimbată
Bărbătesc -Femeiesc Masculinitate-Feminitate, Bărbat-Femeie

De ce este importantă “egalitatea de gen”?

Egalitatea de gen este intrinsec legată de dezvoltarea durabilă a societăţii, de asemenea,


este vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

7
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi
bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii
sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să
împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte
independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de
acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să
împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri,
intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen atât acasă cât şi la locul de muncă.

În contextul programelor de dezvoltare, egalitatea de gen este esenţială, deoarece ea va


permite atât femeilor cat si bărbaţilor să ia decizii cu un impact pozitiv asupra propriei
vieţi sexuale şi reproductive cât şi în ceea ce priveşte consoartele şi familiile lor. Luarea
de decizii în ceea ce priveşte spre exemplu, probleme cum ar fi vârsta căsătoriei,
programarea naşterilor, utilizarea metodelor de contracepţie şi recurgerea la practici
dureroase trebuie îmbunătăţite prin atingerea egalităţii de gen.

Este important de precizat că acolo unde există inegalităţi de gen, în general, femeile
sunt acelea care sunt excluse sau dezavantajate în ceea ce priveşte procesul de luare a
deciziei, precum şi accesul la resurse sociale şi economice. De aceea un aspect critic al
promovării egalităţii de gen îl constituie acordarea unei mai mari autonomii femeilor, cu
focalizare pe redresarea dezechilibrului de putere. Aceasta le va permite să ia decizii şi
să întreprindă acţiuni pentru a atinge şi menţine propria sănătate sexuală şi
reproductivă. Egalitatea de gen şi împuternicirea femeilor nu înseamnă că bărbaţii şi
femeile vor fi la fel, ci doar că accesul la oportunităţi şi provocări ale vieţii nu va depinde
de constrângerea de a aparţine la un sex sau la celălalt.

Egalitatea de gen este şi o preocupare a bărbaţilor?


Atingerea egalităţii de gen implică schimbări atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.
Relaţiile echitabile trebuie să se bazeze pe o redefinire a drepturilor şi responsabilităţilor
femeilor şi bărbaţilor în toate sferele vieţii sociale, inclusiv familie, loc de muncă şi
societate în general. Este important, deci să ne referim la gen şi ca la un aspect al
“identităţii sociale a bărbaţilor”. Există tendinţa de a considera caracteristicile şi
atributele masculine ca fiind norma, iar cele ale femeilor – ca o variaţie a normei, toate
acestea făcând ca aspectele legate de identitatea construită social a bărbaţilor să fie
trecută cu vederea. Însă vieţile bărbaţilor sunt la fel de mult influenţate de presiunile
sociale ca şi cele ale femeilor. Normele şi practicile culturale referitoare la
“masculinitate” şi la aşteptările de a fi lideri, soţi sau fii creează presiuni asupra
bărbaţilor şi le modelează comportamentul.
Se aşteaptă foarte adesea din partea bărbaţilor să se concentreze asupra nevoilor
financiare ale familiei mai degrabă decât asupra rolului de hrănire şi îngrijire care este
atribuit femeilor. Socializarea în familie şi – mai târziu – din şcoli promovează
comportamentul de asumare a riscurilor în rândul tinerilor bărbaţi şi acest lucru este
adesea întărit de societate şi stereotipurile media. Astfel, stilul de viaţă pe care îl cer
rolurile bărbaţilor duce adesea la expunerea la o morbiditate şi mortalitate mai mare
decât în cazul femeilor. Printre aceste riscuri se numără accidentele, consumul de alcool
şi actele de violenţă.

8
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Bărbaţii au de asemenea drepturi de a-şi asuma un rol mai mare de dezvoltare şi


oportunităţile prin care ei pot să facă acest lucru ar trebui promovate. În mod egal însă,
bărbaţii au responsabilităţi în ceea ce priveşte sănătatea copiilor, precum şi sănătatea
sexuală şi reproductivă atât a lor cât şi a partenerelor lor. Abordarea acestor drepturi şi
responsabilităţi trebuie să înceapă de la recunoaşterea problemelor de sănătate specifice
bărbaţilor, precum şi nevoile şi condiţiile care le modelează. Adoptarea unei perspective
de gen reprezintă un prim pas important; aceasta scoate la iveală faptul că există
dezavantaje şi costuri în ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, care îşi au originea în diferenţele
de gen .

De ce este importantă perspectiva de gen în proiectarea şi implementarea programelor


de dezvoltare şi intervenţie? Luarea în considerare a preocupărilor referitoare la gen
când proiectăm şi implementăm diferite programe de dezvoltare este importantă din cel
puţin două motive.
* În primul rând, există diferenţe construite între rolurile bărbaţilor şi ale femeilor,
diferenţe care necesită abordări diferite.
* În al doilea rând, există o inegalitate sistematică între bărbaţi şi femei. În general, există
date concrete referitoare la accesul scăzut al femeilor la diferite resurse şi oportunităţi.
Mai mult, femeile sunt sub-reprezentate în mod sistematic în procesele de luare a
deciziilor care modelează atât societatea cât şi propriile lor vieţi. Aceste inegalităţi
reprezintă o frânare a progresului oricărei societăţi deoarece limitează oportunităţile a
cel puţin o jumătate din populaţie. Când femeile sunt împiedicate să–şi valorifice
potenţialul, există riscul ca întreaga societate să nu beneficieze de ideile acestora.
Proiectarea şi implementarea programelor trebuie să ia în calcul unul sau ambii factori.
Ce înseamnă integrarea perspectivei de gen ? Aceasta este o strategie de integrare a
preocupărilor referitoare la gen în analiza, formularea şi monitorizarea politicilor,
programelor şi proiectelor. Este deci un mijloc de atingere a scopurilor şi nu un scop în
sine, un proces şi nu un obiectiv. Scopul acestei strategii este de a promova egalitatea de
gen si de a oferi putere femeilor prin programe de dezvoltare. Acest lucru necesita
abordarea condiţiei şi poziţiei atât a bărbaţilor cât şi a femeilor în societate. Aceasta
strategie are ca scop întărirea legitimităţii valorilor privind egalitatea de gen prin
abordarea cunoscută sub unele de “disparităţi de gen” . Aceasta este folosită în zone în
care există diviziunea muncii între bărbaţi şi femei, accesul la resurse, servicii, informaţii
şi controlul asupra lor, iar distribuirea puterii în procesul de luare a deciziilor sunt
probleme reale.
Integrarea perspectivei de gen– ca şi strategie – nu include intervenţii care se referă doar
la femei sau doar la bărbaţi. În unele cazuri, analiza de gen care precede proiectarea
programelor de intervenţie şi de dezvoltare relevă inechităţi grave care solicită
dezvoltarea unei strategii iniţiale în ceea ce priveşte intervenţiile specifice. Însă, astfel
de intervenţii trebuie să vizeze reducerea disparităţilor de gen prin focalizarea asupra
egalităţii sau inechităţii ca obiectiv, mai degrabă decât asupra bărbaţilor sau femeilor ca
grup ţintă. Într-un astfel de context, intervenţiile specifice sunt aspecte importante ale
strategiei de integrare a perspectivei de gen. Când sunt implementate adecvat, ele
trebuie să ofere femeilor drepturi asupra propriului corp (drepturi reproductive şi
sexuale). De asemenea aceste proiecte trebuie să consolideze poziţiile de putere obţinute
de către acestea pentru a acţiona ca suport pentru consolidarea egalităţii de gen.
9
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

I: Concepte de bază pentru înţelegerea perspectivei de gen în educaţie


Sinteza dupa cursul ISE

Diferenţe de gen

a. ontogenetice = de ordin biologic


a. care ţin de genul social = gen feminin // gen masculin

Sex şi Gen
Fig. 1. Influenţe înnăscute şi dobândite în diferenţierea de gen a elevelor/elevilor

Influenţe biologice Influenţe de mediu/sociale


Diferenţe ontogenetice

Diferenţe psihologice

Diferenţe socio-
culturale

Importanta:
recunoaşterea şi exploatarea creativă a diferenţelor de gen în orice demers educaţional

Risc: tratarea elevilor nediferenţiat ca fiinţe asexuate poate conduce la consecinţe


negative: atingerea principiului egalităţii de şanse.

Diferenţe:

Înnăscute: modalitatea de exprimare a La nivelul abilităţilor cognitive


emoţiilor.

10
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fete: dezvoltare
mai mare a
abilităţilor verbale
şi de comunicare

Băieţi: au mai
bine dezvoltate
abilităţile spaţio-
vizuale.

la nivel social In mod tradiţional există o puternică


asociere unor abilităţi cu un anumit gen.
trăsături tradiţional
feminine Abordarea perspectivei de gen = un
masculine proces de educaţie diferenţiat, care
acordă egală importanţă nevoilor
specifice de gen.
blândeţea,
emotivitatea, Oportunităţi educaţionale egale
dependenţa, elevelor/elevilor prin
înclinaţia spre valorificarea şi compensarea acestor
detaliu etc. diferenţe.

agresivitate,
raţionalitate,
independenţa,
înclinaţia spre
esenţă

• Identitate de gen. Înţelegerea perspectivei procesuale

Identitatea de gen = caracteristicile unei persoane:


- fizice,
- psihice ,
- intelectuale
Identitatea de gen = asumare şi internalizare psihologică a trăsăturilor feminine sau
masculine.

11
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Identitatea de gen nu este un dat, ci este construită prin procesul de interacţiune cu


mediul.
Sexul nu determină genul!

• Identitatea de gen : teorii


1. Teoria învăţării sociale
Formarea identităţii - observarea şi imitarea de către copii a comportamentului de gen
al adulţilor. ”Cadrul” de gen este format prin:
- Întărire experienţe de gen specifice: Prin acceptare, încurajare, recompensă
- Eliminare experienţe de gen nespecifice: prin respingere, descurajare sau pedeapsă .
Implicaţii pedagogice: părinţii si profesorii trebuie să ajute copiii să înţeleagă şi să se
raporteze critic la comportamentele stereotipe şi să ofere modele prin care să fie întărite
atât comportamentele de gen specifice cât şi pe cele de gen nespecifice.

2. Perspectivă cognitivă. In procesul de cristalizare a identităţii de gen/ înţelegerea


conceptului de gen sunt etape distincte:
- identificarea sexelor pe baza unor caracteristici specifice;
- conştientizarea faptului că sexul unei persoane nu se schimbă în timp şi că rămâne
constant indiferent de activităţile în care se implică.

3. Teoria schemei de gen: combină cele două teorii anterioare.


Atenţia şi comportamentul individului sunt ghidate de diferite standarde şi norme
socio-culturale, stereotipuri de gen cu care se familiarizează în decursul existenţei
sociale

Implicaţii pedagogice:
- importanţa interacţiunii adult-copil pentru optimizarea procesului de formare a unei
scheme de gen flexibile, ne-stereotipe, alternative.
- importanţa perioadei de adolescenţă pentru dezvoltarea unor concepte de relaţionare
cu genul, în această etapă tinerele/tinerii fiind mai conservatori în comportamentele lor
de gen (vezi parteneriat de gen).

• Socializarea de gen. Şcoala - un mediu privilegiat

Socializare: achiziţie de valori şi norme indispensabile vieţii sociale de adult.


Prin socializarea de gen:
- „se încurajează sau se descurajează anumite comportamente şi atitudini ale unui
anumit gen
- se comunică ceea ce este potrivit pentru normele de gen ale momentului şi ale
locului
- se învaţă limbajul culturii respective
- se comunică şi se transmite permanent”1.
1
Cf. Grunberg, L., (Re)Evoluţii în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte româneşti, Editura
Polirom, Iaşi, 2002. In Perspectiva de gen în educaţie, Glosar pentru profesori, Autori: Magda Balica,
Ciprian Fartuşnic, Mihaela Jigău, Andreea Măruţescu, Lucian Voinea, Bucureşti, 2006.

12
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Interacţiune socială - influenţe:


- recomandări,
- sfaturi,
- evaluări (frumos, urât, rapid, interesant, eficient, raţional, afectiv etc.).
Atât fetele cât şi băieţii sunt direcţionaţi spre un mod specific de manifestare socială,
care stabileşte graniţele de acţiune si de comportament.
Agenţii care influenţează o persoană: socializatorii
a. direcţi: membrii familiei
b. indirecţi
- mass-media,
- cercul de prieteni,
- lecturile
Socializarea de gen: proces care începe încă înainte de naştere si continuă pe tot
parcursul vieţii. Şcoala - loc privilegiat în care are loc un proces de socializare de gen:
copiii sunt încurajaţi sau descurajaţi sa adopte comportamente şi atitudini de gen
considerate acceptabile social.

Procesul de socializare de gen in scoală se realizează prin:


- interacţiunea cu profesorii şi cu colegii
- utilizarea manualelor şcolare si a materialelor didactice
- participarea la activităţi extracurriculare etc.

Identitatea de gen (esenţială dezvoltării şi manifestării afective şi cognitive) va fi


cristalizată în perioada adolescenţei.

Relaţii majore in Spaţiul şcolar:


- dezvoltate în raport cu colegii
- cele dezvoltate în raport cu cadrele didactice.
Procesul de construire a identităţii de gen a elevului este dublu determinat: se produce
prin expunerea la formele de manifestare a dimensiunii de gen (limbaj, atitudine,
comportament) ale colegilor si ale
cadrelor didactice. Exemplu: prin limbaj se formează o perspectivă specifică asupra
lumii care determină conştiinţa acestora ca vorbitoare/vorbitori.

Implicaţii pedagogice:

Limbaj care defavorizează un anumit gen Limbaj sensibil la dimensiunea de gen


fixarea” unor prejudecăţi şi la comportamente favorizează :
inadecvate: - atitudini parteneriale,
- discriminare, - cooperarea,
- izolare, - comunicarea între genuri.
- intimidare,
- agresiune.

Atribute asociate celor două genuri

13
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

specifice băieţilor asociate fetelor


Corespund modelului tradiţional masculin: model tradiţional feminin:
- rezistenţă fizică, - sensibilitatea,
- putere, - nevoia de protecţie,
- agresivitate, - cuminţenia,
- curaj - flexibilitatea,
- înclinaţia spre ştiinţe exacte, - participarea activă la oră,
- independenţa - timiditatea,
- capacitatea de sinteză. - înclinaţia spre detaliu.

Distribuţia trăsăturilor pe genuri, realizată de elevii înşişi, este întărită şi reconfirmată de


recomandările cadrelor didactice adresate elevilor. Recomandările profesorilor
reconstruiesc două moduri tradiţionale de educaţie, specifice eticii drepturilor şi eticii
grijii.
Etica drepturilor: mod de a educa Etica grijii: mod de a educa asociat în special
asociat băieţii. fetele.
Valori: dreptatea, legalitatea,
corectitudinea
- pune un accent important pe - încurajează cooperarea şi receptivitatea la
competiţie. nevoile celor din jur.
- face abstracţie de nevoile concrete ale
celor din jur.

Acest mod de socializare de gen poate să contribuie la promovarea unor trăsături


tradiţionale de gen, cu un efect negativ direct asupra elevelor/elevilor: stereotipuri, idei
preconcepute, prejudecăţi, etichetări.

Implicaţii pedagogice: Consecinţe negative nu numai asupra dezvoltării identităţii de


gen, ci şi asupra imaginii de sine a elevilor, în general.

• Despre stereotipuri sau Cum se ajunge la discriminare?


Discriminarea2 implica sa:
- Faci diferenta intre persoane, grupuri si comunitati, in dezavantajul unora dintre
acestea.
- Excluzi anumite persoane, grupuri si comunitati de la activitati, beneficii si
drepturi conferite de lege.
- Restrictionezi unor persoane, grupuri si comunitati drepturi si libertati conferite
de lege.
2
Vezi studiul de caz Povestea Anei. Discriminare: diferenta, excludere, restrictionare, tratament
preferential.
14
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

- Tratezi preferential anumite persoane, grupuri si comunitati in comparatie cu


altele, acordandu-le privilegii primelor si dezavantajandu-le pe ultimele.

• Discriminarea de gen
Este rezultatul unui tratament care prejudiciaza o persoana prin sanctionarea acelor
comportamente ale acesteia care sunt inconsistente cu rolurile atribuite in mod stereotip femeilor
sau barbatilor.

Ce putem face?
- Analiza propriilor comportamente la nivelul scolii.
- Analiza critica a stereotipiilor de gen cu care operam.

• Stereotipurile de gen. Cum ne privim elevii?


Stereotip: Acceptiuni.
• Secolul al XVIII-lea: stereotipul - clişeu tipografic .
• Walter Lippmann, inventatorul” noţiunii de „stereotip”- din perspectiva socio-
psihologică

Definitie. Stereotipul: Rezultatul unui proces de selecţie şi de sistematizare, prin care se


generalizează la un ansamblu de indivizi aceleaşi opinii simplificate la extrem, uneori până la
caricatură.

Stereotipurile de gen: Sisteme organizate de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile


femeilor şi bărbaţilor, precum şi cu presupusele calităţile ale masculinităţii şi feminităţii.
Stereotipurile de gen sunt consensuale: au larg nivel de acceptabilitate socială (traditii,
cutume).
Cum funcţionează stereotipurile de gen?
• descriptiv
• prescriptiv
Descriu si promovează norme în legătură cu caracteristicile asociate unui anumit gen.
Stereotipurile de gen:
• Fac parte dintr-un sistem mai larg de credinţe despre gen care influenţează
percepţiile despre cele două sexe.
• Se manifestă printr-un orizont complex de aşteptări la nivel social3.
Orizont de aşteptări la nivelul şcolii/clase
- roluri specifice fiecărui gen
- caracteristici/trasaturi fizice
- caracteristici psiho-intelectuale
Stereotipurile cadrelor didactice cu privire la elevi:
• trăsăturile, comportamentul, limbajul sau caracteristicile elevelor/elevilor
• rolurile acestora in clasa/scoala,atribuite dupa gen
Stereotipuri de gen ale elevilor cu privire la cadrele didactice:
• cadrele didactice femei: mai bune, blânde, deschise la problemele elevilor,
înţelegătoare, comunică mai bine cu elevii.

3
Vezi , spre exemplu, studiul de caz Meserii non traditionale, saptamana 5: prescriptii sociale cu privire la
cariera.
15
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

• cadrele didactice bărbaţi: persoane exigente, autoritare, comunică mai puţin cu


elevele/elevii, uneori mai protectoare faţă de fete.
Forme subtile de manifestare în şcoală a unor stereotipuri de gen
Ex: utilizarea cu predilecţie de către un gen unor spaţii comune: terenul de sport.
Consecinte: reproducerea şi promovarea unor stereotipii şi discriminări de gen.
• Stereotipurile de gen induse de societate sunt transferate în comportamentul
elevelor/elevilor.
• La nivel informal, spaţiul poate promova şi întări anumite stereotipuri de gen ale
elevelor/elevilor.
Impactul stereotipurilor de gen în inter-relaţionare:
Tendinţa elevilor/elevelor de a construi şi valoriza caracteristicile de gen într-o logică
bipolară - de excludere a contrariului - are un impact direct în interrelaţionare.
Consecinte negative: sancţionarea de catre clasă a celor care nu corespund
stereotipurilor de gen4.

• Modele si roluri de gen


Modelul reprezintă un „obiect întrunind însuşirile tipice ale unei categorii, destinat
pentru a fi reprodus”. Observăm că sensul de bază al cuvântului este cel de mostră,
tipar, calapod. Modelul de gen poate fi astfel tradus ca fiind mostra, tiparul cel mai
reprezentativ pentru genul pe care îl reprezintă: feminin sau masculin. Rolul său
principal este deci unul de ilustrare, de exemplificare a ceea ce reprezintă genul la care
face trimitere. Pe scurt, modelul de gen poate fi definit ca fiind suma
trăsăturilor/caracteristicilor tipice ale genului la care face trimitere.
Modelul de gen poate fi înţeles ca reprezentând partea prescriptivă a unui stereotip, cea
care spune ce poate şi ce nu poate face un gen. El atribuie competenţe, stabileşte
abilităţi şi prescrie comportamente şi atitudini specifice fiecărui gen (în spaţiul public şi
în spaţiul domestic/privat). Un astfel de model se instituie de o manieră subtilă şi
activează la toate nivelurile corpusului social.

Forme de promovare a modelurilor de gen:

- sfaturile date de către profesori privind comportamentul, vestimentaţia,


caracterul şi abilităţile personale specifice fetelor/băieţilor;
- percepţia asupra genurilor indusă de curriculumul scris: manuale, materiale
didactice;
- percepţia asupra genurilor indusă de curriculumul implementat: opinii
exprimate în cadrul diferitelor discipline cu privire la cine ce face, cine este mai
activ în spaţiul public sau în cel domestic, cine îşi asumă poziţii de conducere,
cine a obţinut rezultate remarcabile în anumite domenii – ştiinţă, literatură – etc;
- prin imaginea pe care şi-o face un gen despre celălalt în cursul interacţiunilor de
zi cu zi din spaţiul şcolar
- prin modelele ocupaţionale recomandate la nivelul orelor de dirigenţie,
consiliere sau, pur şi simplu, în cadrul discuţiilor elevelor/elevilor cu cadrele
didactice.

4
Vezi Cazul Diana, Saptamana 3.
16
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

• Prejudecati

Idei preconcepute pe care si le face cinve asupra unui lucru, adoptate fara cunoasterea
directa a faptelor. O prejudecata este un rationament eronat deoarece procesul de
rationare este incomplet suspendat inainte de a fi finalizat. Ca si stereotipurile, ele
justifica a o luare de pozitie fata de o persoana si au un caracter non rational afectiv.

• Egalitatea de gen reprezintă tratarea egală a fetelor şi băieţilor ţinând cont de


nevoile, necesităţile şi aspiraţiile reprezentanţilor fiecăruia dintre genuri.
Egalitatea de şanse are ca principiu director faptul că „toate fiinţele umane sunt
libere să-si dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de
roluri stricte de gen; faptul că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale
femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod
egal; înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza
aspiraţiile”.

La nivel educaţional, egalitatea de gen poate fi ilustrată prin următoarele dimensiuni:

- acces egal la educaţie – reprezintă egalitate de şanse în ceea ce priveşte intrările


în sistemul educaţional la toate nivelurile acestuia;
- drepturi egale în ceea ce priveşte valorificarea oportunităţilor oferite de educaţie:
informare, consilierea carierei, dezvoltare personală, etc.;
- drepturi egale în ceea ce priveşte folosirea spaţiului şcolar aflat la dispoziţie
(spaţiul din clase, curtea şcolii, terenul de sport, holul, etc.).

• Parteneriatul de gen
Relaţiile între persoane sunt polarizate între relaţii de autoritate şi relaţii
parteneriale. O relaţie interpersonală presupune în cazul a două persoane o
uniune psihică şi socială directă, conştientă, bazată pe o legătură complexă, care
promovează un bine reciproc. Relaţiile parteneriale de gen sunt, în consecinţă,
relaţii de reciprocitate în care sunt puse împreună resursele specifice fiecărei
persoane libere şi autonome, bărbatul şi femeia fiind parteneri egali.

Dimensiunea de gen: Termeni de referinta5.

Construcţii Determinări istorice, sociale şi culturale dezvoltate de-a lungul timpului, care
sociale ale influenţează statutul şi comportamentele indivizilor.
genului
Roluri de gen Roluri prestabilite social, atribuite indivizilor şi învăţate în cadrul familiei,
comunităţii, şcolii, instituţiilor religioase, condiţionate
de cultură, tradiţie, istorie, mass-media, politici sociale.

5
Sursa : Glosar de termeni, ISE, curs on line « Dimensiunea de gen in educatie » .
Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, 2004 Centrul Parteneriat pentru
Egalitate.

17
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Stereotipuri Sisteme organizate de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile femeilor


de gen şi bărbaţilor, precum şi cu presupusele calităţile ale masculinităţii şi
feminităţii.
Segregare de Pe orizontală - Concentrarea femeilor şi bărbaţilor în sectoare şi profesiunii
gen diferite.
Segregare verticală / ierarhică - Concentrarea femeilor şi respectiv, a
bărbaţilor, în niveluri de responsabilitate sau poziţii diferite.

Echitate de Tratarea echitabila al bărbaţilor şi femeilor, în funcţie de nevoile lor


gen specifice de gen. Tratamentul echitabil poate fi egal sau diferit, dar echivalent
în termeni de drepturi, beneficii, obligaţii şi oportunităţi.
Egalitate de Valorizarea în mod egal a aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor bărbaţilor
gen şi femeilor. Bărbaţii şi femeile sunt liberi să-şi dezvolte abilităţi personale şi să
facă alegeri (de viaţă şi de profesie), fără a fi constrânşi de stereotipurile şi
rolurile tradiţionale de gen.
Educaţie de Educaţia adecvată la nevoile de învăţare diferite ale fetelor şi băieţilor, cu
gen scopul de a le asigura acestora şanse egale de dezvoltare.

Va invit sa deschideti cateva materiale, realizate de mine sau colectate de pe internet:


Glosar_gen.doc
Dimensiunea_de_gen_in_curriculum.ppt
Harta mentala gen: mind_map.pdf
Genul in mass media: mass_media_gen.pdf
Perceptia discriminarii de gen.pdf

PARTEA A II-a: Jurnalul calatoriei de invatare


Si acum, sa pornim la drum!

Working plan 6 Saptamana 1: 29 octombrie - 4 noiembrie 2007

Actiune/homework Obiectiv Termen Evaluare/autoevaluare

Navigare pe platforma. Familiarizarea cu 27-28 oct. Accesarea fara probleme a


instrumentele de învăţare pe 2007 resurselor si forumurilor.

6
Pentru a –mi fixa principalele sarcini si termenele limita, fiind primul curs online pe care l-am
urmat, mi-am alcatuit initial un working plan. Cu timpul, am renutat, deoarece nu am intampinat
greutati in corelarea obiectivelor de invatare cu sarcinile si realizarea lor.

18
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

care le propune cursul ISE.


Lectura resurselor/ Familiarizarea cu problematica 29- 31 oct. Initiala: cat si ce stiu despre
trecerea in revistă a cursului on line: conţinutul şi 2007 implicatiile dimensiunii de gen
unitatii de invăţare 1. activităţile. in educatie.
Intocmirea Asumarea unei 29- 31 oct. Autoevaluarea ca participant
chestionarului. Analiza responsabilităţi în învăţare. 2007 curs on line: calitati, atitudini,
la chestionarul privind Analiza punctelor forte şi a abilitaţi.
invatarea la distanta. obiectivelor personale.
Postarea prezentarii pe Vizualizarea profilului de 29 oct. 2007 Intelegerea diversitatii
forum. trainees, initierea unui sir de membrilor comunitatii noastre
discutie in forumul Sa ne de invatare.
cunoastem colegii.
Interactiune cu cat mai Participare activa la Permanent Feed- backul colegilor si al
multi colegi din comunicarea cu colegii şi facilitatorilor.
platforma. facilitatorii.
Tabel de analiză pe axa “Lectura” si analiza celor doua 31 oct. 2007 Feedbackul colegilor si al
Trăsături filme din resursele propuse. facilitatorilor, comparatie cu
masculine/feminine. Aspecte ale diferenţierii de tabelele realizate de colegi.
Similarităţi/diferenţe. gen intalnite in experienta
didactica.
Inregistrare in Conştientizarea progresului in 3- 6 Autoevaluarea de progres.
portofoliul de învăţare problematica de gen, fixarea noiembrie
a reflecţiilor personale noţiunilor de baza. 2007
asupra activităţilor.

Sa vorbim despre…

„Masculin şi feminin – similarităţi şi diferenţe”.


Sau Complementaritate in diversitate

Cu scopul de a analiza trăsăturile feminine/masculine si de a scoate in evidenta asemanarile si


diferentele, formatorii ne-au propus spre vizionare doua materiale video:

http://www.bozzetto.com/flash/fem_male.htm
http://www.youtube.com/watch?v=IHewTYq0nKc

Sarcina de lucru: La nivel social şi cultural sunt promovate o serie de trăsături şi roluri
asociate în mod tradiţional feminităţii şi masculinităţii. Reflectaţi asupra celor două filmuleţe şi
completaţi tabelul următor, încercând să identificaţi câteva trăsături promovate la nivel social în
acest sens.

19
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Trăsături specifice fetelor Trăsături specifice băieţilor

- grijă faţă semeni - spirit de competiţie


- mai slabe din punct de vedere - forţă fizică
fizic
- energie
- delicateţe
- curaj
- gingăşie
- hotărâre
- graţie
- vigoare
- supleţe
- agresivitate
- sensibilitate

Comentarii: Primul flimulet, de pe youtube, schiţează doua portrete într-unul. Cele


doua jumătăţi ce se întregesc într-o singură figură asimetrică prezintă diferenţele fizice
specifice fiecarui gen. Unificarea lor poate semnifica apartenenţa la un singur „gen”:
umanitate. In creionarea lor, autorul se lasă sedus de imagini perpetuate in timp. De
exemplu, părul: atribut tradiţional feminin. Tendinţele de transfer dinspre feminin spre
masculin şi invers sunt tot mai des intalnite in zilele noastre. Exemplu: masculinizarea
pronunţată a unor femei, împrumutul de către bărbaţi a unor atribute tipice feminităţii,
tipul de femeie androgina, elogiat de canoanele modei.
Mi-a fost uşor să identific cele doua portrete. Masculin: bărbia bine conturată a
bărbatului arată agresivitate, determinare, virilitate. Femeia: sensibilă, fragilă, delicată.

Al doilea film, de pe bozzetto, prezintă rolurile atribuite tradiţional femeilor sau


bărbaţilor si stereotipuri şi comportamente tipice. Casa simbolizează familia/cuplul. Am
identificat câteva stereotipuri de gen. Dar mesajul final este optimist. Mă duce cu gândul
la evoluţia de la familia tradiţionala la familia partenerială, respectiv partajul rolurilor în
familie. In ipostaze ale vieţii curente în care ne regăsim, femei sau bărbaţi deopotrivă,
autorii filmului prezintă cu ironie subtilă şi umor aceste stereotipuri. Le-am sintetizat în
tabelul alăturat şi am adăugat un comentariu…

Secvenţa Trăsături/ Roluri tradiţionale Trăsături/ Roluri tradiţionale


feminine masculine

Coming You know what you have to do, Be cool! Don’t worry, be happy!
home baby…
Distribuţia inegală a rolurilor in

20
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

familie/cuplu.

Speaking Tendinţa excesivă de verbalizare, Limbaj ordonat: denotă o gândire


alambicare, superfluu. You are structurată. That’s me.
talking too much…! Femeile îşi
Bărbaţii nu par prea comunicativi
exteriorizează mai uşor
(oare?)
sentimentele.

Business No way, honey! Stay home…! We Around the world..!


trip need you here…!
Spaţiul job&business aparţine
Femeia: cantonată in roluri casnice bărbaţilor, viata profesională
prevalând asupra celei private.

On a diet Sigur, doar femeia trebuie să-si facă Fără restricţii: Me??? On a diet? Are
griji pentru aspectul sau fizic… you joking???
Femeia ca obiect estetic: trebuie sa
fie tânără, slabă si frumoasă.

Date Nu putem fi punctuale(???) Correct!

Traveling I need this entire staff… Practically: just the necessary...


Spiritul practic al bărbatului.

Talking Too much… I’m a winner! Bărbaţii sunt mai


agresivi decât femeile.
Argumentaţia celor doi pare un
meci intr-un ring de box.

Seducing It’s our business. Rolul de seducţie I’m a man, so that’s all.
atribuit femeii.

Hands bag Fool of little things…adică nimicuri Ordonat???


inutile.

Shopping That’s my world…!Magazinul: un I know what I have to do!


întreg univers pentru o femeie.

The ideal Finally, we have the same Finally, we have the same
partner aspirations. aspirations.

Concluzii7

7
Parcurgand unitatea 3, am inteles mai bine rolul exercitiului Trasaturi masculine/feminine din
Saptamana 1: primul film “lecţia de desen ne-a ajutat sa identificam aspectele fizice (faciale) ale
identităţii de gen, iar cel de-al doilea - roluri si stereotipuri de gen.
21
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Inegalitatea de gen, transmisă social prin manifestări curente, propagă menţinerea unor
tipare/stereotipuri sociale: supraestimarea bărbaţilor şi inferiorizarea femeilor. Roluri
tradiţionale atribuite femeii: fragilă, nevoie de protecţie, de ocrotire, având ca
responsabilitate îngrijirea familiei, creştere şi educare copii. In esenţă: femeia mamă şi
casnică. Modelul feminin ce tinde să se perpetueze: slaba, tânără şi frumoasă. Societatea
noastră are nevoie de reechilibrarea raporturilor de putere. Trebuie sa vedem în bărbat
un partener, nu un inamic, nu un superior. Revalorizarea calităţilor feminine şi
acceptarea diversităţii ne vor ajuta sa ne înţelegem mai bine diferenţele şi similitudinile
masculin - feminin.

Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi
bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii, în toate sferele vieţii
sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să
împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte
independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de
acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să
împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri,
intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen, atât acasă, cât şi la locul de muncă.
Problema egalitaţii genurilor este percepută în societatea noastră diferit, de cele mai
multe ori intr-o perspectiva eronată şi negativistă. Din pacate, initiativele organizaţiilor
de femei sunt percepute ca manifestări feministe. In multe cazuri, bărbaţii vad egalitatea
genurilor ca pe o revenire la matriarhat. Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate, cuvântul
feminism are deseori o conotatie negativa, din cauza celui de-al doilea val de feminism,
care a fost unul extremist. Egalitatea genurilor pune problema parteneriatului dintre
bărbaţi şi femei, nu a supremaţiei feminine.

Am gasit foarte interesante observatiile colegilor. Din considerente de economie de


spatiu, reproduc doar cateva.

Masculinul si femininul coexista armonios la nivelul fiecarei persoane. Adina:

Criterii de Masculin Feminin


comparaţie
Aparenţă Trăsături accentuate, ferme Trăsături mai puţin ferme, delicate,
fizică Linii drepte, ascuţite fine. Linii curbe, rotunjimi. Privire
Privire “întunecată” – percepe “clară”,percepe lucrurile în detaliu,
lucrurile în ansamblu, sintetic analitic. Nuanţe “deschise” –
Nuanţe “închise” – ancorare în ancorare în humea ideală, idealism
lumea materială, pragmatism Foarte interesat de propria apariţie
Deloc interesat de propria apariţie
Trăsături - dur – deloc atent la sentimentele -sensibil – atent la sentimentele altora
psihologice altora - comunicare complexă, plină de
- comunicare simplă, directă detalii
- atenţie la ansamblu -analitic
- sintetic - caută compania altora, nevoie de a
- tendinţă spre solitudine, centrare fi în grup

22
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

pe sine - îşi exprimă emoţiile, le împărtăşeşte


- nu îşi exprimă emoţiile într-o cu ceilalţi
manieră vizibilă - cooperativ
- competitiv - supus ;dependenţă
-dominant - centrare pe nevoile oamenilor
- centrare pe obiective - renunţă la scopul său, în favoarea
- îşi urmează scopul satisfacerii nevoilor celorlalţi.
- independenţă - dependenţă
Roluri Instrumental – asigură Expresiv – de îngrijire – asigura
sociale satisfacerea nevoilor de satisfacerea nevoilor de apartenenţă,
subzistenţă comunicare
- centrare pe nevoile personale - centrare pe nevoile celorlalţi

Primul film, cel despre rolurile bărbaţilor şi ale femeilor, prezintă stereotipurile care
descriu lumea şi o segreghează din punctele de vedere ale celor două genuri. A reieşit
foarte uşor diferenţa de disponibilitate în ceea ce priveste nevoile celorlalţi,
expresivitatea emoţională, centrarea pe obiective versus centrarea pe oameni. Acestea au
fost uşor de plasat în tabel.

Trăsăturile care fac diferenţa din punct de vedere fizic sunt uşor de recunoscut şi
atribuit. Trăsăturile psihologice şi rolurile sociale nu pot fi în totalitate descrise pe un
continuum, unde la un capăt avem polul masculin, iar la celălalt capăt polul feminin. E
dificil sa facem o clasificare strictă a trăsăturilor, pentru că in felul acesta nu facem
decât să accentuăm stereotipurile.

Al doilea film, prezintă, metaforic, ideea complementarităţii şi a “unităţii în diversitate”.


De fapt, masculinul şi femininul coexistă, şi rolurile definite ca fiind specifice prin
stereotipuri, pot fi împărtăşite de reprezentanţi ai ambelor categorii de gen (femei
independente, bărbaţi grijulii şi atenţi la nevoile celorlalţi).

Biologic suntem diferiti. In toate exista o complementaritate: Tatiana. Daca gandim ca


o competitie atunci ne referim la "ea" si "el" punand in balanta calitati, defecte, insusiri,
trasaturi, atitudini, emotii etc. incercand sa aflam cine este "cel mai" sau "cea mai".
Admit insa ca in toate exista o complementaritate, o acceptare/neacceptare a calitatilor
si defectelor care ne definesc si fac din noi (in functie de mediu, educatie, ereditate)
persoane sensibile, puternice, orgolioase, altruiste, frumoase, destepte s.a.m.d.

Pierdere (diluare) a feminitatii/ masculinitatii: Mariana.


Trasaturile fizice si comportamentale sunt mai usor de sesizat, iar cele psihologice sunt
mai delicate. Cu toate acestea, tot mai frecvent se constata o similitudine
comportamentala si vestimentara intre femei si barbati. Este, in opinia mea, o davada de
pierdere/diluare a feminitatii/masculinitatii, din multiple cauze.

Diferenta de gen este clara si indiscutabila. Ciprian. O prima observatie fundamentala:


diferenta de gen este clara si indiscutabila. Generatii intregi de profesori au ignorat sau
chiar contestat aceasta observatie ce pare simpla, de bun simt. Rationamentul simplificat
era urmatorul: categoria elev/eleva este o armura care acopera aceste diferente iar
23
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

educatia trebuie data tuturor la fel, altfel nu oferim sanse egale, discriminam etc. Si
astazi aceasta reprezentare a celor pe care-i educam este foarte raspandita.

Concluzie Ciprian: Sunt impresionat de varietatea si pertinenta observatiilor


dumneavoastra cu privire la trasaturile specifice fetelor/baietilor. Pentru a sistematiza
aceste informatii, va propun ca in analiza lor sa aveti in vedere urmatoarea distinctie: 1.
trasaturi promovate la nivel social (ce comporta, la rindul lor, noi distinctii: de exemplu
trasaturi promovate intr-o societate traditionala /societate moderna); 2. trasaturi
internalizate acceptate individual (care tin de "efectul" acestor influente sociale asupra
identitatii personale de gen si perceptiei diferentelor fata de sexul opus). Analizandu-va
propriile stereotipii legate de elevii si elevele dumneavoastra ati descoperit ca nu exista
o suprapunere perfecta intre cele doua perspective. Cu cat suntem mai constienti de
aceste influente, cu atit ne raportam mai critic la ele si le acceptam/internalizam mai
greu.

Sinteza saptamanii 1: 29 octombrie - 4 noiembrie. Evenimente S1

- familiarizarea cu platforma si cu resursele;


- cunoaşterea colegilor de drum;
- interacţiune;

Forumul "Sa ne cunoaştem colegii”

Asemănări Deosebiri

Aceleaşi aşteptări de la curs; identificam Experienţe pedagogice si personale


aceleaşi bariere si obstacole. diverse;
Preocupări comune, chestionări cu privire Modul in care vedem trăsăturile de gen.
la dimensiunea de gen in educaţie.

Dorinţa de a cunoaşte, de a invata, de ne Stilurile de invatare si comunicare.


dezvolta, de a comunica;

24
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Formare in problematica de gen: colegi


Participare activa la dezbateri, implicare. care au parcurs cursuri de formare sau au
fost implicaţi in proiecte.

Reflecţii:
O idee: Constientizarea diferentelor de gen, ca prim demers.
O sugestie: vizionarea filmelor din Resursele S1 cu familia si la clasa.
Un link: www.anes.ro8
O relatare a unui coleg: Participarea la vizita de studiu Arion a Carminei Trambitas –
segregarea pe sexe in invatamantul preuniversitar din Irlanda.

La sfarsitul primei saptamani: Autoevaluare_a invata sa inveti.docx

Sunt gata de drum!

Săptămâna 2: 5-11 noiembrie

Saptamanile 1 si 2 au constituit partea introductiva a cursului nostru. Dupa ce ne-am


familiarizat cu problematica cursului, cu comunicarea on line si cu colegii, in Unitatea 2
formatorii ne-au propus sa realizam o trecere spre celelalte continuturi: ” o punte de
legătură” care sa faciliteze intelegerea conceptelor fundamentele. Invatarea adultilor se
bazeaza pe propria experienţa, de acea am fost incurajati sa relatam probleme cu care
ne-am confruntat din perspectiva abordarii de gen, experienţe din şcoală sau din mediul
în care lucram. Lectura celor doua resurse propuse 9 , comentarea studiului de caz
Povestea Anei, discutiile generate si diversitatea punctelor de vedere ne-au permis să ne

8
Plecand de la www.anes.ro, am descoperit CPE, unde gasit multe linkuri interesante si materiale
in format pdf. Multumesc, Carmina!

9
Glosarul de termeni privind dimensiunea de gen în educaţie” (in special conceptele de
bază pentru înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: identitate, socializare,
stereotipuri, modele şi roluri, prejudecăţi, discriminare, egalitate, segregare şi
parteneriatul de gen)

• Secţiunile Concluzii şi Recomandări ale studiului „Perspective de gen în educaţie” (p.


112-126), suportul de curs.

25
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

repozitionam relatarea sau o privim si din alta perspectiva. Mi-am facut din nou un plan
de lucru, cu termene si obiective de invatare.

Plan de lucru

Actiune/tema Obiectiv Termen

Post Opinia/ Punctul de vedere în legătură cu Identificarea stereotipurilor de Miercuri, 7


povestea Anei gen din studiul prezentat. noiembrie
Analiza opiniilor colegilor: puncte comune, Reflectie asupra experientei Miercuri, 7
deosebiri, interese comune. noastre din perspectiva noiembrie
genului.
Lectura resurse si notite: Glosarul de termeni Aprofundarea problematicii 5-11
privind dimensiunea de gen în educaţie; cursului. noiembrie
Capitolele Concluzii si Recomandări din studiul
„Perspective de gen în educaţie”.
Portofoliu: rezumat, sinteze, citate sau o Fixare concepte, sistematizare 5-11
schemă logică. noiembrie
Activitate facultativă: Harta mentală. Exersare tehnici de Sambata,
conceptualizare. Stiluri de 10 noiembrie
invatare
Elaborarea unor întrebări orientative Orientarea si planificarea Duminică, 11
Introducerea lor în portofoliu. învăţarii pentru săptămânile noiembrie.
următoare.
Autoevaluare Evaluare de progres. Duminică, 11
noiembrie.
Unitatea 2 a debutat cu un studiu de caz foarte inspirat : Povestea Anei. Ana este o
profesoara care ne prezinta interogatiile si conflictele ei interioare declansate de o
actiune care pune problema abordarii de gen în educaţie. Povestindu-ne cum a incercat
sa rezolve in clasă o problema generata de diferentele de gen, Ana ne impartaseseste
indoielile si îngrijorări sale cu privire la strategiile adoptate. Povestea Anei a reprezentat
un excelent punct de plecare in discutiile cu privire la abordarea de gen, diferente de
gen, acces la resurse, egalitate si echitate. In Scrisoarea catre Ana, am facut cunoscut
punctul meu de vedere fata de abordarea Anei. Am identificat in Povestea Anei mai
multe probleme ale invatamantului romanesc, de aceea am ales ca motto: Povestea Anei
este o poveste care ne priveste pe toti. Va invit sa o descoperiti in:
Scrisoare catre Ana.docx.

Am discutat in clasa cu elevii claselor a XI a si a XIIa de liceu pedagogic, viitori dascali,


pentru a vedea opinia lor si rezolvarea pe care ar fi dat-o cazului Ana. Concluziile lor le
puteti vedea accesand: PovesteaAnei_clasele11P1_12P2_CNVNT.ppt.

Povestea Anei mi-a prilejuit si alte reflectii despre implicatiile genului in implementarea
TIC in educatie. Iata cateva din idei, sub forma unei prezentari PPT:
Implementarea tic.pdf.
26
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Am decis sa tin, macar sporadic, un „jurnal” in care sa fac adnotari cu privire la


momentele de invatare din curs. Am adaugat si cateva relatari din experienta mea cu
privire la gen. Fragmentare, incomplete, nostalgice... Va invit sa parcurgeti:
Fals jurnal de bord.docx.

Călătoria continuă!

In primele doua saptamani, am parcurs două unităţi de învăţare introductive în care ne-
am familiarizat cu platforma Moodle, cu companionii de calatorie, cu problematica şi
conceptele specifice genului. În continuare, formatorii ne-au orientatat invatarea inspre
modalitati de lucru in orele de consiliere şi orientare: introducerea conceptelor şi tipuri
de activităţi pe care le putem desfăşura cu elevii pe tematica genului.

Iata Cuprinsul cursului şi calendarul desfăşurării:

Nr.
crt Titlul unităţii de învăţare Perioada de
desfăşurare
1. Introducere
Ora de Consiliere şi orientare-specific, metode de 12-16 nov.
lucru . Autocunoaşterea 2007
 Fete şi băieţi: cine sunt eu sau cum se
construieşte identitatea de gen
2. Dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare
 Sunt fetele diferite de băieţi în 19-23 nov.
interacţiunea socială? 2007
 Diferenţe de gen în trăirea şi exprimarea
emoţiilor
3. Managementul informaţiilor
 Cum învaţă fetele şi băieţii – diferenţe de 14-18 ian. 2008
gen (IQ)10

27
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

4. Planificarea şi dezvoltarea carierei


 Alegerea unei meserii şi stereotipurile de 21-25 ian. 2008
gen
 Au fetele şi băieţii aceleaşi şanse pe piaţa
muncii?

Săptămâna 3
12 - 16 noiembrie 2007

Înainte de a începe călătoria propiu- zisă, formatorii ne-au propus o scurtă discuţie
introductivă. Tema: “De ce am ales modulul de formare Consiliere şi orientare?”

Discutiile ne-au permis sa să ne cunoaştem mai bine şi să aflăm care sunt


aşteptările noastre cu privire la
• modulul de formare “Dimensiunea de gen la Consiliere şi orientare”;
• colegi şi tutori/formatori;
• atmosfera de lucru;
• noi inşine/insene.

De ce este necesar un Plecand de la activităţile din Curriculum-ul I-XII de Consiliere şi orientare:


astfel de curs? autocunoaştere, comunicare, managementul informaţiilor, planificarea carierei
sau stil de viaţă, formatorii ne-au propun să identificam, in saptamana 3 de
curs, care sunt aspectele de pedagogie de gen de care trebuie să ţinem seama
când desfăşurăm activităţi cu elevii.

Primul demers indispensabil inainte de gandi si planifica activităţi este


informarea: lectura resurselor cursului, dar si alte studii, cercetări, teorii
relevante care sa ne dirijeze invaţarea si sa ne ajute să dezvoltăm scenarii de
activităţi si planuri de lecţii. Intelegand ce este ora de consiliere, care este
specificul ei, ce calitati sunt necesare unui bun consilier, vom fi capabili să
concepem programe de consiliere cu profesionalism. Numai astfel îi vom putea
ajuta pe elevi pe elevi să conştientizeze asemanarile, diferenţele posibilităţile
dar si diferenţele si limitele dintre fete şi băieţi în rolurile de membrii ai familiei,
ai comunităţii şi de viitori actori pe piaţa muncii.

SCOPUL programului de
formare „Dimensiunea de  Dobândirea reperelor teoretice cu privire la concepte specifice genului în
gen în aria curriculară consiliere şi orientare;
Consiliere şi orientare”11  Exersarea diferitelor tehnici şi modalităţi de abordare a problematicii
genului în orele/activităţile de consiliere şi orientare;
 Dezvoltarea abilităţii de a concepe planuri de lecţii şi programe atractive
10
Tema a fost inlocuita ulterior cu Trăire şi manifestare emoţională – diferenţe de gen.
11
Reprodus integral dupa unitatea de invatare 3, curs ISE.
28
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

pentru elevii de gimnaziu pe problematica genului în consiliere şi orientare;


 Construirea unui portofoliu de resurse utile desfăşurării unor programe pe
tematica genului în Consiliere şi orientare cu diferite grupuri ţintă.

De ce GENUL la ora de Consiliere şi orientare?


Pentru că fetele si baietii trebuie sa fie ajutati sa descopere diferentele de gen si
modul in care le influenteaza viata si cariera. Ora de consiliere este locul cel mai
potrivit pentru a aborda teme legate de constructia identitatii de gen, egalitate
de sanse, parteneriat de gen.

- Sa achiziţionez instrumente concrete de lucru cu care sa pot dezvolta


Ce aşteptaţi de la modulul ulterior activităţi de consiliere pe tematica genului. Anul acesta nu am
de formare “Dimensiunea ore de consiliere si orientare, insa doresc sa mă informez si mă pregătesc
de gen la Consiliere şi pentru a face fata tuturor problemelor pe care le implica aceasta
orientare” ? responsabilitate.
- Sa am acces la resurse care sa-mi faciliteze înţelegerea conceptelor de
gen si învăţarea
- Sa pot susţine, ca urmare a cursului, acţiuni de informare si de
promovare a dimensiunii de gen si a parteneriatului de gen in educaţie.

Ce aşteptări aveţi de la Sa mă familiarizez cu problematica şi conceptele specifice genului.


dumneavoastră personal? Sa-mi dezvolt competente specifice si sa descopăr strategii didactice care sa
integreze dimensiunea de gen in consiliere si orientare, dar si in alte contexte:
implementarea curriculum-ului, activităţi extraşcolare etc.
Sa achiziţionez noi tehnici de învăţare si sa le perfecţionez pe cele existente.

Ce aşteptări aveţi de la De la colegi:


colegi şi tutori?
- Sa învăţam din experienţa fiecăruia, sa cooperam, sa analizam critic si sa
elaboram împreuna strategii de lucru.
- Sa formam împreuna o comunitate de învăţare si de bune practici, pe
care sa le transmitem colegilor si actorilor educaţionali, in scopul
conştientizării implicaţiilor genului in educaţie si a realizării
parteneriatului de gen.

De la tutori:

- Sa fie buni moderatori, sa ne ghideze învăţarea, sa ne ajute sa ne


descoperim prejudecăţile si stereotipurile cu privire la gen, sa fie atenti
la nevoile de formare ale tuturor, sa ofere feed back-uri si sa stimuleze
învăţarea in grup.
Ce aşteptări aveţi în - Atmosfera de lucru : sa fie vie si motivantă, sa genereze dezbateri de
legătura cu “atmosfera”de idei si analiza critica. Colaborare, respect, înţelegere, voie buna!

29
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

lucru?

Obiective de invatare Saptamana 3: intelegerea specificului unei ore de


consiliere faţă de alte ore de specialitate din curriculum, dar şi faţă de activitatea
de la cabinetul de consiliere. Posibilităţi şi limite pe care trebuie să le respectăm
în cadrul unei activităţi specifice de consiliere şi orientare.
Resurse ISE: „Ora de consiliere”. “Repere metodologice”.

• Activitatea 1 Sarcină de lucru opţională

Prezentaţi principalele caracteristici ale unei activităţi de consiliere şi orientare


în cadrul orei specifice, completând următoarea schemă grafică. Notaţi în
fiecare casetă câte o caracteristică a procesului.

Caracteristicile
unei consilieri eficiente

30
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Focalizata pe problema; centrata


pe client.

Relaţie de colaborare dintre


Formativa: oferă
consilier si consiliat.
consiliatului datele
Consiliere eficienta necesare pentru a
lua decizii
responsabile.

Suportiva. Intareste optiunile si

Informeaza si orienteaza. deciziile corecte. Reduce, elimina


Îndrumă autocunoaşterea.
şi corectează indeciziile.

Funcţie proactivă
(consiliere preventivă,
înainte de apariţia unei
probleme).

Principalele caracteristici
ale unei activităţi de Se realizează cu Respectă
întreaga clasă. Sarcinile parţial
consiliere şi orientare
pot fi realizate pe grupe Consiliere şi orientare principiul
în cadrul orei specifice sau individual. confidenţialit
ăţii.

Formarea unor atitudini


pozitive de viaţă,
Competenţă didactică. si consolidarea valorilor
competenţe de consiliere şi dezirabile şi dezvoltarea
competenţelor utile în viaţa

Ce este consilierea?
Consilierea este o relatie de colaborare în care o persoana specializata asista
consiliatul în ameliorarea problemei cu care se prezinta si în îmbunatatirea
abilitatilor de rezolvare de probleme si luare a deciziilor (Ivey, 1986).13
De ce consiliere?
Scopurile consilierii:
31
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Rolul consilierului este de a ajuta consiliatul sa identifice obiectivele si sa


abordeze solutiile legate de:
- autocunoastere;
- comunicare;
- stima de sine;
- modificarea unor comportamente problematice;
- ameliorarea emotiilor negative
- acordarea de sprijin;
- însusirea si dezvoltarea unor strategii de adaptare
- facilitarea învatarii unor comportamente sau abilitati noi
- prevenirea aparitiei unor probleme.

Sarcina de lucru Ierarhizaţi caracteristicile unui consilier eficient (ciclul gimnazial). Argumentaţi
obligatorie12. poziţiile 1 şi 10 (1 cel mai important, 10 neimportant):

1. Calităţi profesionale (competenţă didactică, bun specialist în domeniul său


etc.).
2. Calităţi personale (răbdare, optimism, încredere în sine etc.).
3. Formare iniţială în consiliere
4. Calităţi manageriale (bun organizator, ferm, jucător în echipă etc.)
5. Participarea la cursuri de formare continuă în consiliere.
6. Participarea la cursuri de formare continuă în domenii conexe (ex: dezvoltare
personală, comunicare, psihoterapie, management etc.).
7. Experienţă în consiliere.
8. Experienţă didactică
9. Statut marital
10. Genul

Argumente Loc 1. Un bun consilier este in primul rând un profesionist.


Caracteristicile, rolurile si funcţiile unei consilieri eficiente le-am detaliat mai
sus. La calităţile profesionale adaug competenţele interpersonale si
competenţele specializate de consilierea carierei.

Argumente Loc 10. Genul nu poate fi un criteriu al eficienţei in domeniul


consilierii si orientării. Bărbaţi sau femei, cei care au competenţe profesionale, o
formare solidă, o vocaţie pentru consiliere si capacităţi de ascultare -
comunicare – relaţionare, pot fi la fel de buni consilieri. Un exemplu concret: cei
doi tutori ai cursului nostru!

12
După lectura documentului Rolul consilierului educativ ca manager de competente, Dr. Luminiţa
Tasica, Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti si feed
back-ul primit de la Speranţa Tibu, facilitator curs on line ISE, am revizuit tema 2.

13
Sursa: http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/consilierea_si_abilitatile_consilierului_scolar-
13935.html
32
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Pregătirea profesională a Dezvoltarea de:


consilierilor competenţe profesionale de bază;
deprinderi, abilităţi;
specializări suplimentare;
cunoştinţe profesionale. (Watts, 1996).14

educator, profesionist,
manager

Roluri si functii ale


consilierului educativ fin psiholog, confident,
bun ascultător mentor,
Roluri si functii ale facilitator,
consilierului educativ animator

consultant, asistent social,


mediator, negociator
orientare profesionala

Intrucat forumul este un instrument de invatare eficace, tutorii cursului ne-au propus in
Saptamana 3 ca tema de dezbatere pe forum “Consilier – femeie sau bărbat ?”, cu
urmatoarele întrebări orientative:

Ce rol consideraţi că joacă GENUL în alegerea meseriei de consilier?

Femeile verbalizează mai mult, sunt mai empatice, au o capacitate mai mare de
ascultare. Datorita faptului ca emisfera stângă este mai bine dezvoltată decat la
băieti/bărbati, sarcinile verbale sunt performate mai bine de catre fete/ femei. In
interactiunile sociale ele au abilitati de ascultare mai bine dezvoltate decât ale bărbatilor.
Cred ca alegerea profesiei este influenţata de factorul de gen.

De ce credeţi că 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această meserie?

14
Apud Rolul consilierului educativ ca manager de competente. Dr. Luminiţa TĂSICA,
Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti

33
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Conform teoriei expectanţei, bărbatii au expectanţe - aşteptări de succes pentru domenii


profesionale considerate masculine, in timp ce femeile au expectanţe mai mari de succes
in domeniile considerate prin tradiţie feminine. Meseria de consilier/cadru didactic este
asociata unor roluri de gen perpetuate prin tradiţie. Barbatii pot fi la fel de buni
consilieri/profesori. Insa in mediul educaţional vedem mai degrabă cadre didactice
femei decât barbati, in special in disciplinele cu orientare umanista. Abilitatile de
verbalizare ale femeilor, empatia, sensibilitatea, sunt considerate feminine, de aceea sunt
mai multi consilieri/profesori femei decat barbati. Profesia de cadru didactic nu implica
numai trasaturi preponderent feminine, ci un echilibru intre trasaturile masculine si
feminine.

Selectez doar cateva din discutiile avute in forumul tematic al saptamanii.


Ciprian: Parerile sunt aproape unanime: in primul rind conteaza finalitatea, nu
genul/sexul cind discutam despre un consilier. Dar ceea ce in continuare nu e foarte clar
este daca, in prezent, perspectiva de gen ne poate oferi un raspuns la intrebarea De ce
exista o disproportie atit de insemnata intre femeile si barbatii care aleg/practica aceasta cariera?

Exista o mare varietate de raspunsuri care incearca sa explice disproportia aceasta:


- prin calitatile pe care le presupune, mai apropiate de inzestrarea specifica femeilor;
- prin faptul ca unele atribute ale barbatilor sunt in contradictie cu cerintele unei astfel
de meserii;
- prin orientarea "clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai
mult sau mai putin explicit) ca pe o a doua mama;
- prin modul in care se face selectia la nivel de sistem, avantajind persoanele de sex
feminin;
- prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie
considerata a fi specifica femeilor;
- prin faptul ca este remunerata modest (si nu este astfel suficient de interesanta pentru
barbati).

Ana: Se spune ca femeile sunt mai empatice, comunica mai usor si reactioneaza pozitiv
in fata unei avalanse de sentimente, si poate ca sunt mai altruiste. De cele mai multe ori
se dovedeste a fi si adevarat, dar asta nu confirma faptul ca barbatii nu ar putea fi la fel,
jucand astfel rolul unui consilier de succes. Si totusi putini barbati aleg aceasta meserie,
dar daca o fac de cele mai multe ori se ridica la inaltimea asteptarilor. Daca ne gandim la
arhetipurile lui Jung, cred ca intr-adevar "a ajuta", "a creste" si "a simti" sunt activitatile
preferate ale femeii, ceea ce recomanda femeile pentru aceasta meserie.

Ciprian:"Recomandarea" nu e, implicit, si o descurajare pentru un potential candidat in


baiat, care crede ca trebuie sa se efemineze pentru a putea fi "acceptat" intr-o astfel de
comunitate?

Daca rolul "traditional" al femeii se suprapune bine cu cel de consilier, in ce masura


rolurile moderne reprezinta o provocare pentru femeile care practica aceasta meserie?

34
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Si eu cred ca nu ar trebui sa ne intereseze genul cind reusesti sa-ti faci bine meseria.
Intrebarea insa ramine: pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe
care, in mod obisnuit, un barbat nu le are?

In privinta intrebarii: “pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe
care, in mod obisnuit , un barbat nu le are?” cred ca aceste calitati nu sunt in cea mai
mare masura innascute ci dobandite; ele exista dar stimularea si dezvoltarea lor tine de
educatie. Din pacate, cred ca daca aceste meserii ar fi in topul celor mai bine platite, cred
ca nu ar mai fi vorba doar de 10% consilieri masculini sau profesori si barbatii si-ar
descoperi niste calitati si niste resurse

Lacrimioara M. Aceasta meserie este o provocare in aceeasi masura in care educarea


propriului tau copil o vezi ca pe o provocare; ca adult, ai mereu tendinta sa te transpui
in locul parintelui acelui copil care te cauta pentru consiliere si te intrebi: eu cum as
proceda daca ar fi copilul meu? Sa nu uitam ca initiativa consilierii le apartine copiilor si
ca asteapta de la tine solutia cea mai buna sau uneori doar afectiune. Lucrul cu mintea si
cu sufletul unui om este greu, delicat si plin e raspundere. Nu este suficienta provocare?

Ciprian: Lacramioara, sunt de acord ca e o provocare suficienta, atit pentru o femeie cat
si pentru un barbat. Cum copiii sunt cei care au initiativa, crezi ca daca ar exista o
distributie mai echilibrata pe sexe intre consilieri, atractia ar fi mai mare pentru servicii
oferite de o femeie?

Sergiu: Sincer, nu cred că genul joacă un rol esenţial în alegerea meseriei de consilier.
Am văzut consilieri şcolari, bărbaţi, bine pregătiţi profesional şi îndrăgiţi de către elevi.

Este adevărat, femeile aleg această profesie pentru că paleta de opţiuni, pentru viitoarea
carieră profesională, este mai limitată ca în cazul bărbaţilor, posedă abilităţi de
comunicare superioare bărbaţilor, pot identifica cu uşurinţă problemele, sunt grijulii faţă
de semeni, sunt sensibile şi dau dovadă de devotament, sunt aplecate mai atent spre
nevoile tinerei generaţii.

Daniela: Problema nu este de gen (sau de sex) ci de comportament. Cand te nasti baiat
de obicei te pregatesti sa devii barbat, si atunci fiecare baiat isi creeaza convingerea ca
menirea lui este de a fi dur, neiertator, judecator, de a avea grija de familia lui numai din
punct de vedere financiar. In concluzie, indiferent de gen, cel care se ofera sa acorde
sprijin, isi face timp sa asculte si sa ajute, cel care ofera solutiile pentru rezolvarea unor
situatii in care este uneori pus un copil, acela va deveni consilier.
Ciprian:
De acord:
- fara a fi empatic sau asertiv, nu prea ai cum sa fii un adevarat consilier (sau adevaratul
consilier, cum il numiti);
- raspunderile impartite "democratic" in familie, jocul unor roluri non-traditionale nu ne
face automat sa fim constienti de prejudecati (legate de noi sau de sexul opus);
- experienta descrisa surprinde foarte bine mecanismul "clasic" prin care spiritul ultra-
competitiv al barbatilor se intilneste cu spiritul "grijii", asociat femininului.

35
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cu ce nu sunt de acord:
- cind te nasti baiat (= de sex masculin) nu te pregatesti sa devii barbat (= de gen
masculuin) ci incepi un proces foarte complex de constructie a propriei identitati;
- acest proces nu e unul liniar si nu este unul eminamente extern; pe masura ce ne
maturizam suntem capabili sa diminuam influentele externe si sa ne raportam critic la
anumite stereotipuri (cum ar fi acela ca barbatii nu pot sa asculte, sa ajute sau sa fie
empatici cu altii, si nici chiar cu proprii copii)
- pentru a ajuta acest proces de analiza critica, si scoala poate juca un rol important, cu
conditia sa inteleaga ce si cum poate influenta;
- astfel, faptul ca m-am nascut barbat nu ma "conditioneaza genetic" in a nu fi potrivit
pentru anumite roluri sau meserii.

Ce rol consideraţi că joacă GENUL în alegerea meseriei de consilier?

Ciprian:
Cum explicam enorma disproportie intre cele doua sexe in cazul acestei meserii? Prin
calitatile pe care le presupune? Prin faptul ca nu e grozav platita? Prin orientarea
"clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai mult sau mai
putin explicit) ca pe o a doua mama? Prin modul in care se face selectia la nivel de
sistem? Prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie
considerata a fi specifica femeilor? Numai unele dintre aceste lucruri?

Sorina: Genul nu are nici un rol in alegerea meseriei de consilier.


Posturile de conmsilier sunt ocupate de femei datorita programului flexibil.

Lucica: Cât e prejudecată şi cât e adevăr în realitatea că 90% din posturi sunt ocupate de
femei. Oare nu asta se aşteaptă de la femei, să aibă un loc de muncă cu "un program mai
flexibil", care să-i permită să fie şi gospodină?

Lacrimioara T. Personal nu cred ca GENUL ar trebui sa reprezinte un motiv intemeiat in


alegerea unei cariere. Important, dupa parerea mea, este sa-ti placa ceea ce faci, sa te
simti implinita. Si daca ai resurse si te simti capabil sa duci sarcinile la sfarsit ...de ce nu?
De ce 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această meserie? Pentru ca femeile
sunt mai intelegatoare, mai tolerante, iar activitatea nu implica o munca fizica. Desi
munca intelectuala este mai grea, sa recunoastem.

Mariana : În primul rând nu cred că este relevant genul în acest context. Pur şi simplu îşi
aleg această funcţie/meserie cei care manifestă interes pentru cunoaşterea, inter
relaţionarea şi mobilizarea elevilor în scopul implicării lor în viaţa
şcolii/familiei/comunităţii. Este o preocupare plină de provocări, prin care te confrunţi
cu diverse situaţii, multe dintre ele delicate şi decisive pentru profilul uman al tinerilor.
Dar ai ocazia de a-ţi păstra vigoarea, tinereţea şi energia tinerească, pentru că vrând-
nevrând empatizezi cu cei cu care lucrezi. Apoi ai ocazia de a socializa intens, întrucât
colaborezi cu diverşi parteneri pentru derularea unor proiecte educative/parteneriate.
Există consilieri, atât bărbaţi cât şi femei, care au abilităţile şi interesul necesar pentru
astfel de demersuri. De ce credeţi că 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această
36
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

meserie? Această statistică se justifică prin situaţia faptică: în educaţie/învăţământ există


mai mulţi angajaţi de gen feminin. Se compensează astfel complexitatea activităţilor
familiale şi casnice cu cariera didactică, unde femeia îşi exercită abilităţi pe care le
valorifică şi în celelalte planuri: simţul matern, răbdare, sensibilitate, inventivitate. Apoi,
a fi consilier însemnă şi a avea abilităţi artistice. Femeile sunt mai implicate în astfel de
activităţi. Bărbaţii se simt, poate mai înhibaţi în a-şi etala abilităţile artistice. Pe de altă
parte, bărbaţii preferă job-uri mai pragmatice şi, de ce nu, mai bine remunerate,
simţindu-se protectorii familiei.

Geta: Sunt de acord, în mare parte, doar că spui "Cariera didactică este preferată de
femei, poate pentru că este mai uşoară, dat fiind responsabilităţile femeii în general (şi ca
mamă/soţie)." Termenul "uşoară" nu este potrivit. Eu cred că este una din cele mai
"grele" meserii practicate. Dacă noi nu o recunoaştem, atunci cine?

Lucica: Geta, cred că opţiunea profesională a copiilor este rezultatul modelului pe care l-
au avut în familie. Studiile arată că în cazul fetelor aceste modele sunt reprezentate
aproape în exclusivitate de persoane de gen feminin - mama, alte persoane din familie;
pentru băieţi modelul este tatăl sau personalităţi de gen masculin.

Mariana T. Când afirm că "meseria de dascăl este mai uşoară", motiv pentru care este
preferată de femei, mă refer la mentalitatea înrădăcinată, cum că această meserie este
mai potrivită pentru femei. Sunt perfect de acord că nu este deloc uşoară. Dimpotrivă,
este poate cea care implică cele mai delicate responsabilităţi, dar merită provocarea
pentru că îţi oferă şi cele mai mari satisfacţii. Ca să nu vorbesc despre impactul asupra
psihicului: te menţine "on-line", îţi oferă ocazia să fii martor la construirea de caractere şi
personalităţi, fiind astfel cel mai nobil meşteşug de "design",arhitectură şi "decoraţiune
interioară" cu materiale unice, irepetabile, "nereciclabile", dar şi imposibil de restaurat,
dacă ratezi "baza”.

Adina. Probabil ca si genul este o variabila in alegerea unei profesiuni. Prin cercetari
empirice se poate demonstra ca in multe situatii, femeile/barbatii au ales o cariera care
sa se potriveasca in mai mare masura rolurilor lor expresive-de ingrijire/intrumentale.
Daca e sa reflectam la abilitatile fundamentale necesare exersarii profesiei de consilier-
respectiv acceptare neconditionata, empatie si congruenta, poate că primele doua
corelează in mai mare măsură cu rolul de gen feminin. Cum o profesie se alege in funcţie
de aptitudini, interese personale majore, putem afirma că probabilitatea ca o femeie să
devină consilier este mai mare decât pentru un bărbat. Pe de altă parte, lumea
profesiunilor este deschisă în egală măsură tuturor, indiferent de gen, insă, se pare că
stereotipurile devenite aproape norme sociale fac ca cele două genuri să-şi împartă
oarecum această lume, fetele orientându-se predominant spre cariere ce presupun
îngrijire, creştere, educare, comunicare, interrelaţionare cu ceilalţi, băieţii spre cariere ce
presupun deprinderi tehnice, lucrul cu obiecte şi maşini etc. Dacă e atât de evidentă
distribuţia mare a femeilor în această profesiune, cum se face că majoritatea creatorilor
de şcoală în psihologie, a celor care au elaborat modele şi teorii ale consilierii, este
reprezentată de bărbaţi?

37
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Anca: Consider că genul are o importanţă foarte mare în alegerea acestei meserii, dacă
analizăm situaţii concrete din învăţământul românesc actual. Nu cred că femeile sunt
mai bune decât bărbaţii în această meserie şi nici invers. Femeile aleg acest drum, în
mare măsură, datorită stereotipurilor de gen induse de societate. O influenţă mare o are
familia, modelele pe care copiii le au în orientarea carierei lor(a făcut ISE în 2004 un
studiu „O şcoală plictisitoare...” în care se constata că modelele cadre didactice
reprezintă doar 3% din preferinţele elevilor), mass-media şi nu în ultimul rând şcoala.
Faptul că e o meserie uşoară, adică nu implică muncă fizică, e un program lejer şi fetele
pot dedica mai mult timp propriei gospodării, e un loc de muncă „sigur”, „ la stat”,
pentru băieţi nu e deloc motivant salariul etc. sunt multe din argumentele de care ţin
seama fetele şi băieţii în orientarea carierei lor.Voi ştiţi, de exemplu, dacă există în
România vreo femeie miner?

Iuliana: Nu stiu daca exista femeie-miner, dar sunt sigura ca DA! Poate adaugam si
inclinatiile femeii spre social (prin traditie cea care ingrijeste)? Socotim si empatia?

Interventie forum Un punct de vedere: genul si alegerea profesiei.

Pentru a răspunde întrebărilor lui Ciprian: Cum explicam enorma disproporţie


intre cele doua sexe in cazul acestei meserii (consilierea) si a Speranţei: Informatica:
profesie masculina, consilierea - feminina, am luat in consideraţie doua resurse:
reproduc mai jos câteva consideraţii generale.

Evoluţia procentului feminin in diferitele categorii socioprofesionale in ultimii


20 de ani arata ca femeile au o evoluţie notabilă in anumite profesii unde erau
minoritare. Dar, in acelaşi timp, ele au menţinut si si-au întărit prezenţa in
rândul profesiilor puternic feminizate: cadru didactic, consiliere, profesii in
sănătate, funcţionar, comerţ etc.

Creşterea puternica a femeilor pe piaţa muncii nu a înlăturat concentrarea spre


joburi considerate feminine si segregarea profesionala femei- bărbaţi. Femeile
par sa ocupe încă si mult timp de acum încolo joburi ale căror caracteristici
amintesc de sarcinile efectuate in cadrul familial, fie prin tipul de activitate
depusa, fie prin specificul postului. Cu cat munca apare mai apropiată de
atributele muncii domestice, cu atât profesia pare mai feminizată. (Daune-
Richard 2001, ap Thomas Couppié, Dominique Epiphane : Ségrégation
professionnelle des hommes et des femmes : entre héritage éducatif et construction sur le
marché du travail. Comunicare prezentata la "Premières Rencontres Jeunes &
Sociétés en Europe et autour de la Méditerranée", Marseille 2003"). Astfel, creşterea
neîntrerupta a procentului de activitate profesionala feminin arata mai puţin o
respingere a calităţilor specific feminine, cat o transpunere a acestor aptitudini
intr-un câmp altul decât cel domestic: lumea profesională. Practic, sunt
mobilizate resursele feminine si implantate pe piaţa muncii si nu negate ca
specific feminine.

Explicaţia avansata tradiţional pentru a interpreta disparităţile profesionale


38
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

intre bărbaţi si femei se bazează implicit pe ipoteza reproducerii in sistemul


productiv, a segregării operate in amonte pe băncile scolii. Ori, modurile de
distribuire a indivizilor in diferitele profesii nu prelungeşte întotdeauna
mecanic segregarea educativa indusa de rolurile de gen.

Autorii studiului menţionat mai sus demonstrează ca segregarea educativă se


converteşte, in momentul intrării in viata activă, in segregare profesională.
Disparităţile profesionale intre bărbaţi si femei sunt influenţate de “genul ”
profesiilor si originea educativă sau post- educativă a segregării. In explicarea
caracterului sexuat al alegerilor şcolare si profesionale, contribuţia teoriei social-
cognitive a lui Bandura (Auto-efficacité. Le sentiment d’efficacité personnelle. New
York: Freeman. 2003) m-a ajutat sa-mi clarific rolul jucat in aceste alegeri de
către sentimentele de eficacitate personala.

Putem avansa ipoteza ca alegerile profesionale pot fi influenţate totodată de


sentimentul de eficacitate personala (Bandura) si de calculul costuri/ beneficii.
Cele doua explicaţii sunt complementare si nu contradictorii (Huteau, 1995). Ele
conduc de altfel la aceleaşi concluzii: pentru ca identităţile de gen sa poată
evolua si pentru ca tipurile de calcul făcute in alegerea unei meserii sa fie mai
puţin constrânse de realităţile sociale, este necesar ca practicile si concepţiile
educative sa evolueze in acelaşi timp cu concepţiile cu privire la rolurile sociale
ale femeilor si bărbaţilor in societatea noastră. Bandura dezvolta o idee analoga:
soluţiile limitărilor de aspiraţii si parcursuri profesionale necesita remedii
totodată individuale si sociale. Contribuţia relativa a factorilor individuali si
sociali poate varia de la un individ la altul, dar parcursurile profesionale sunt
produsul a doua surse de influente. De aceea, analiza diviziunii sexuate a
orientării şcolare si profesionale necesita o abordare pluridisciplinara care sa nu
ia in consideraţie numai aspectele psihologice si psihosociale, dar si punctele de
vedere istorice, socio-economice, socio-politice, antropologice si psihologice.

• Cine sunt EU sau cum se construieşte IDENTITATEA DE GEN

Temă de reflecţie Cum se formează identitatea de gen a copilului? Este ea înnăscută? Ce rol au
părinţii, mass-media, cultura şi societatea în care se naşte un copil pentru
conturarea acestei identităţi? De ce este important să discutăm şi să desfăşurăm
activităţi cu elevii pe această temă?

Resurse Identitate de gen: intelegerea perspectivei procesuale: glosar termenigen.doc

Ce fel de informaţii pot sa Putem propune activităţi interesante prin care elevii să conştientizeze
transmită copiilor cu asemănările şi diferenţele dintre ei, faptul că fac parte din categoria fetelor sau a
privire la identitatea de băieţilor, care sunt factorii care contribuie la conturarea identităţii de gen,
gen? Cand şi cum? Ce fel de faptul că o categorie nu este superioară altei categorii, ci pur şi simplu există
activităţi putem derula la diferenţe şi asemănări, unele înnăscute, altele formate pe parcursul vieţii.
orele de consiliere pe Aspecte legate de identitatea de gen pot fi discutate în cadrul modulului de
această tematică? Autocunoaştere din Curriculum-ul V-VIII.

39
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Activitatea Colaj fetite si baieti realizata la clasa a 6-a poate fi vizualizata


accesand: Colaj_fetite_si_baieti.doc.

Recomandari curs. Orice activitate pe care o desfăşuraţi cu elevii trebui să se continue cu o analiză
ulterioară. Nu este suficient ca elevii să se joace (în cazul nostru să realizeze un colaj)
pentru a înţelege anumite aspecte, trebui să analizaţi rezultatul muncii lor pentru a
ajunge la anumite concluzii. Colajul reprezintă suportul, punctul de pornire al analizei
şi nu reprezintă scop în sine decât la lecţia de desen! De asemenea, trebuie să explicaţi
elevilor conceptele noi pe care le introduceţi, aceştia trebuind să noteze explicaţiile
dumneavoastră sau concluziile pe care le desprindeţi de pe urma colajului (pe colajul
realizat, în caietul de consiliere sau pe foi care vor fi introduse în mapa de consiliere
personală alături de colaj). Analiza colajului înseamnă, de fapt, o discuţie pe care o
purtaţi cu elevii. În cazul nostru, discuţiile pe marginea colajului sunt foarte
importante. Elevii au păreri şi valori diferite, uneori nu au păreri, au convingeri greşite,
nu reuşesc să distingă esenţialul de neesenţial sau nu îndrăznesc să îşi expună deloc
punctul de vedere. Încurajaţi o discuţie liberă şi nu criticaţi pe nimeni pentru opiniile
personale. Încurajaţi confruntarea de idei şi sintetizaţi totul în fraze scurte pe care elevii
le vor nota. În finalul orei, felicitaţi întreaga clasă pentru colajele realizate şi calitatea
discuţiilor purtate.

Incercand sa aflu raspunsul la intrebarea Cum se formează identitatea de gen


Auto-indentificarea: Cine
a copilului, am cautat si alte resurse. Reproduc mai jos continutul unui articol
sunt eu?
de vulgarizare, preluat de pe situl www.desprecopii.com. Autor: Carmen
Ghilescu.

Dupa vârstă de 3 ani , copilul trece printr-un proces de auto-identificare si cauta


raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe lume?”, “Cum
am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte la acest sir de
intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde. Pentru ca în functie de
informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine despre sine şi despre lume, imagine
care trebuie să corespunda realitatii.

Dupa vârstă de 3 ani, copilul trece printr-un proces de identificare, el se descoperă pe


sine, cauta raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe
lume?”, “Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte
la acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde. Pentru ca
în functie de informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine despre sine şi
despre lume, imagine care trebuie să corespunda realitatii. Raspunsuri de tipul:
“Te-a adus barza” sau “Te-am cumparat de la spital” etc nu sunt deloc indicate,
dimpotrivă produc şi mai multa confuzie în mintea copilului. Va urma curand alt sir de
intrebari care au ca scop lamurirea confuziei initiale. Copilul nu se lasa, el afla căte o
frantura de adevăr din mai multe surse şi vrea să inteleaga cum stau lucrurile.

In mod normal copilul se cunoaşte pe sine identificându-se mai activ cu părintele de


acelaşi sex. Fetitele doresc să semene mamei, sunt atente la comportamentul ei fata de
sot (atitudinea mamei poate fi de supunere sau de egalitate) şi fata de alte femei
40
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

(descoperă gelozia, rivalitatea, prietenia). Aceste prime impresii despre barbati şi despre
relaţia cu acestea (vazute prin ochii mamei) poate să ramana intipărite în mintea lor
pentru tot restul vietii. Copiii transpun şi imita prin joc comportămentele care le vad
exersate în familie. Fetitele se joaca hranind ursuletul, schimband de haine papusa, se
arata incăntata de achizitionarea unei minibucatarii, etc.

Baietii devin interesati de tata. De aceea se joaca astfel: merg cu masina la servici,
repara un camion, etc. De fapt nu exista un comportăment prestabilit pentru fetite şi
pentru baieti. Exemplele de mai sus sunt clasice şi poate des intalnite printre copii dar
în societatea noastră, rolurile sociale de barbat şi femeie au suferit modificari.

Intr-o anumita familie se poate bineinteles intampla ca tatal să se ocupe de gospodarie şi


să lucreze de acasa iar mama să calatoreasca mereu cu diferite afaceri şi să fie pasionata
de repararea autovehiculului. în astfel de cazuri copilul va imita activităţile care le face
părintele de acelaşi sex, fără să fie considerat mai puţin fetita sau mai puţin baiat.

Pana la urma copilul alege singur identitatea care doreste să o aibă, în functie şi de
modelele parentale dar şi tinand cont de preferintele şi dorintele personale. Nu-i nimic
rau în a-i cumpara masinute şi mitraliere unei fetite dacă aceasta doreste. Asta indica
prezenta unei personalitati puternice, revendicative. îi cultiva spiritul practic şi
încrederea în sine. La fel, în cazul baietilor: să nu ne temem să-l lasam să se joace cu
papusi. Jocul în compania papusilor îi va sensibiliza, vor fi mai tandri în relaţia cu
persoana iubita, mai tarziu, îi va cultiva calităţile unui bun tata.
Pentru cine sunt
papusile...?
M-am intrebat destul de des…Reproduc articolul care a sugerat Carminei
experimentul cu nepoteii ei: Pentru cine sunt papusile.docx
Un dialog interesant, pe
care l-am gasit in cartea
Pasi spre Tara Egalitãtii, La magazinul de jucãrii:
INA CURIC.
– As dori o jucãrie pentru un copil de doi ani.
– Bãietel sau fetitã?
– Sincer nu stiu, merg în vizitã pentru prima oarã, dati-mi vã rog o
jucãrie unisex, care sã se potriveascã în ambele cazuri.
– Sã vedem ce avem, pe lângã pãpusi si truse de machiaj, pusti si
masini. Eventual dinozauri…
– Da, un dinozaur este perfect – chiar dacã trebuie sã ne întoarcem
în epoca de piatrã pentru a gãsi o jucãrie unisex.
– Însã ce credeti cã ar fi mai potrivit, dinozaurul în costum de luptã
si înarmat cu aruncãtor de grenade sau unul în costum roz de balerinã?
Articol –?!

Jurnal S3 Articol despre identitatea de gen: sex si gen.docx.

AUTOEVALUARE Jurnal_saptamana 3.doc

41
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

autoevaluare_S3.doc

Calatoria continua!

Săptămâna 4
Dezvoltarea abilităţilor
sociale

Motto: Pe cât de mult relaţiile cu ceilalţi ne aduc mulţumire, prieteni, destindere,


zâmbet, pe atât de mult incapacitatea de a iniţia şi menţine relaţiile cu ceilalţi ne aduce
frustrare, nemulţumire, singurătate, izolare, iar acest lucru este valabil chiar de la cele
mai mici vârste! (Ladd, 1990), ap. Suport de curs ISE.

Dupa ce in unitatea 2 ne-am familiarizat cu specificul orei de consiliere, metode si


activitati de consiliere, in unitatea 3 formatorii ne propun sa discutam despre
dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare si diferentele de gen in în interacţiunea

42
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

socială. Procesul de socializare trebuie sa inceapa de la o varsta timpurie, pentru ca


dobandirea competentelor sociale conditioneaza adaptarea si integrerea sociala ca adult
si dezvoltarea armonioasă a personalitatii15.

Prin activităţile desfasurate în orele de consiliere, consilierii pot sprijini


copiii/adolescentii sa-si dezvolte competenţelor de comunicare si relationare in
interactiunea sociala. In Curriculum-ul de Consiliere şi orientare I-XII, modulul
Dezvoltarea competenţelor sociale şi de comunicare ne ofera obiective, sugestii de activităţi şi
sugestii metodologice pentru desfăşurarea de activităţi pe tema dezvoltării
competenţelor sociale.

Ce este competenţa Capacitatea de a iniţia şi menţine relaţii reciproce şi dătătoare de satisfacţie.


sociala?  Abilităţile verbale
 Abilităţile de negociere
 Asertivitate 16
 Empatie şi altruism (“turn-taking abilities”).

Temă de reflecţie Pe langa activitatile desfasurate cu elevii, cursul ne-a propus de fiecare data cand a
introdus un concept din sfera consiliere si orientare, auto–analiza, autocunoasterea si
testarea instrumentelor pe care le vom folosi la clasa. Iata un set de intrebari care ne
ajuta sa intelegem modul in care relationam cu ceilalti17:

15
Parker şi Asher (1987), ap.Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4.
16
Vezi documentul “Asertivitatea”, Suport de curs.
17
Reprodus integral dupa Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4.
43
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

În ce măsură fiecare dintre dumneavoastră vă simţiţi mulţumiţi de relaţiile pe care le aveţi?


Cine sunt persoanele cu care vă înţelegeţi cel mai bine? Cine sunt persoanele cu care nu vă
reuşiţi deloc să închegaţi o relaţie interpersonală? Pe ce criteriu îi puteţi clasifica pe cei din
anturajul dumneavoastră apropiat? Există diferenţe între relaţiile pe care le construiţi în
diferite medii? Vă este mai uşor să construiţi relaţii profesionale sau personale? Care sunt
„calităţile” unei persoane pentru ca dumneavoastră să reuşiţi să vă relaţionaţi cu aceasta?
Dar defectele care vă împiedică întotdeauna să vă relaţionaţi cu cineva? Aveţi mai mulţi
prieteni tineri sau adulţi? Femei sau bărbaţi? De aceeaşi profesie sau de profesii diferite?

Exercitiu de autocunoaştere: Atomul social.

Motto: “Paradoxul cel mai curios este faptul că eu mă pot schimba numai dacă mă accept aşa
cum sunt.” Carl Rogers.

Accesand atom_social_personal.docx, veti afla mai multe despre mine.


Analiza Atomului social personal: atomul social_minodora_analiza.doc

Atomul social: aplicatie la clasele a 6-a si a XI-a. Puteti vedea mai jos atomul social al
elevei Laura Z- clasa a XI-a P1 si autonaliza efectuata:
atom_social_Laura Z, clasa XI P1.ppt
analiza_atom_laura.doc

Mituri privind relaţionarea fetelor şi relaţionarea băieţilor


Miturile reprezintă un mod de manifestare a stereotipurilor de gen. Cum se

44
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

construiesc stereotipurile? Plecând de la un exemplu concret (citit, văzut, auzit,


imaginat, gândit sau trăit prin experienţă personală), GENERALIZĂM concluziile pentru o
întreaga categorie de gen, fără a mai ţine cont de diferenţele individuale18.
Metode de formulare corectă a afirmaţiilor:
 Apelul la argumente ştiinţifice (cercetări cantitative şi calitative) atunci când formulăm
o afirmaţie generală
 Transformarea afirmaţiei generale în exemple particulare cunoscute şi care pot fi
verificate
 Contraargumentarea prin exemple particulare cunoscute şi care arată excepţia de la
regulă.

Accesand Stereotipurile de gen.ppt puteti revedea conceptul de stereotip.


Activitate: Mituri privind relationarea fetelor si relationarea baietilor.docx

Există diferenţe Global, a socializa înseamnă a învăţa roluri, a interioriza norme, valori, sisteme de gândire.19

18
Unitatea de invatare 4.
19
(Mohamed Cherkaoui, Les types de socialisation, dans Traité de sociologie, Raymond Boudon, dir.
Paris, PUF, 1992, p.136).
45
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

între fete şi băieţi în Prin definiţie, socializarea este un proces dinamic care trimite la toate experienţele de învăţare pe
ceea ce priveşte care un individ, indiferent de gen, le face de-a lungul vieţii.
comportamentul de Privind procesul de formare a identităţii de gen, putem distinge între două forme de socializare.
relaţionare socială? Prima se refera la interacţiunile pe care copilul le stabileşte cu adulţii, de ex părinţii, educatorii,
media, în timp ce a doua trimite la interacţiunile pe care copilul le are cu alţi copii.
Complementar, acest două forme de socializare se înscriu într-un context socioeconomic dat, care
vine să accentueze sau sa atenueze anumite caracteristici ce contribuie la definirea rolurilor
sociale de gen.. Cu cât originea socială este mai modestă, cu atât rolurile masculine si feminine
tind să fie mai tradiţionale şi mai stereotipate. Mai mult, experienţele variază de la o familie la
alta.

In procesul de construcţie a identităţii de gen, influenta socializării cu provenienţă din lumea


adulţilor este evidentă. Prin modelele propuse copiilor, prin presiunile diferenţiate exersate în
funcţie de gen – masculin - feminin, ei dezvoltă anumite atitudini caracteristice care îi vor
predispune sa acţioneze conform aşteptărilor ataşate unui anumit rolul de gen. Daca intrăm pe
neprevăzute într-o sală de clasă, putem observa că este „împărţită” geografic în două. Studii
precise au arătat că atât în recreaţie, cât şi în cluburi de vacanţă, fetele şi băieţii nu-si
împărtăşesc în mod real activităţile şi jocurile. Cu toate că frecventează aceleaşi locuri, mixitatea
nu este întotdeauna evidentă, ci doar aparentă. Din punct de vedere al construcţiei psihismului
la copii, specialiştii sunt de acord în a recunoaşte existenţa unei faze în timpul căreia relaţiile
disjuncte ar fi naturale. Aceasta segregare spontană, ca şi cum celălalt gen nu ar exista, este
explicată în mai multe moduri:20
- necesitatea de a se construi în raport cu grupul său de apartenenţă cel mai apropiat;
- stiluri diferite de joc : semnul unei conştiinţe de gen precoce;
- percepţia unui „pericol” în faţa descoperirii celuilalt gen.
Cu toate acestea, cercetătorii se întreabă: ce desparte astfel copiii? Cât cântăresc modelele

20
Vezi explicaţia din suport de curs săptămâna 4: Fete si băieţi în interacţiunea socială, Extras integral din
publicaţia “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004.
46
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

culturale, interdicţiile interiorizate?

Fete şi băieţi în Socializarea venită de sus, de la adulţi, se întâlneşte cu cea de jos, operată de copii. Dacă privim
interacţiunea numai către influenta adulţilor, pierdem din vedere faptul că, în timp, copiii îşi transmit nu
socială numai jocurile si interpretările pe care l-au dezvoltat ei înşişi pentru a defini ce relevă din
masculin - feminin. De fapt, socializarea provenită din lumea adulţilor nu este primită mecanic
de către copii, care nu ar face astfel decât să înregistreze pasiv informaţia relativă la rolurile
sociale de gen. Ea este reluată şi reinterpretată prin dinamica interacţiunilor pe care copiii le
dezvoltă ca grup social în cotidian. Acest al doilea pol de socializare apare la fel de important ca
primul. Bazându-se pe rezultatele cercetărilor din literatura de specialitate, Maccoby21 propune o
lectură totodată originală şi sintetică a fenomenelor care de altfel erau deja cunoscute. Punctul
sau de plecare consistă în a se întreba de ce copiii între 4 si 11 ani mai ales între 8 si 11 ani tind,
în general, să se grupeze după apartenenţa la un sex sau altul şi să evite contactul cu celalalt sex,
în afara regulilor impuse de clasă sau de lumea adulţilor. Aceasta regulă implicită a separării pe
sexe ar fi transculturală şi nu ar a prezenta diferenţe, de la o cultură la alta, decât în intensitate.

Constatarea principală şi inedită a lui Maccoby este că aceasta separare de gen nu se prezintă ca
o simplă figură inversată: ea pune în joc experienţe particulare şi trăsături specifice care diferă
după cum analizăm natura interacţiunilor care se produc între băieţi şi cele care intervin între
fete, la fel ca şi între cele două grupuri. De aceea cercetătoarea nu ezită în a susţine că exista de
fapt două culturi ale copilăriei. In mare, ritmul de maturizare ar fi asemănător la băieţi şi fete,
mai puţin în ceea ce priveşte achiziţia limbajului şi capacitatea de autocontrol. Încă de la vârsta
de doi sau trei ani, fetele prezintă un avans evident asupra băieţilor la acest subiect. In ceea ce
priveşte autocontrolul, o cercetare a evidenţiat că taţii interveneau de doua ori mai mult cu
interdicţii verbale pentru băieţi decât pentru fete, şi aceasta pentru singurul motiv că băieţii au o
tendinţă mai mare de a manipula obiecte interzise. Această lipsă de control concordă cu
observaţiile potrivit cărora băieţii sunt mai des pedepsiţi decât fetele.

(Eleanor E. Maccoby, The Two Sexes — Growing up Apart, Coming Together, London,
21

The Belknap Press of Harvard University Press, 1998


47
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cu toate că părinţii îşi exprimă emoţiile fata de copiii lor fără distincţie de gen, ei ar avea
tendinţa - mama în particular - să abordeze problema emoţiilor şi să explice cauzele anumitor
interacţiuni între doua persoane mai frecvent cu fetele decât cu băieţii. Invers, se exercită mai
multe presiuni asupra băieţilor pentru a-şi controla emoţiile - să nu plângă, de exemplu, şi în
acest ultim caz tatăl ar fi mai activ decât mama. Cercetările au scos la iveală faptul că abordarea
mai deasă a stării emoţionale cu fetele ar exercita un efect asupra modului în care fetele
interacţionează. Ele îşi dezvoltă astfel mai mult sensibilitatea către ceilalţi, ceea ce ar favoriza în
schimb emergenţa în grupurile fetelor a unui stil de interacţiune mai cooperant, comparativ cu
grupurile de băieţi în care acest tip de interacţiune este rar observat.

O alta constatare majoră a lui Maccoby este că grupurile de băieţi şi de fete prezintă două
diferenţe principale. Prima: la nivelul eforturilor depuse de fiecare grup de a se distinge de
celalalt. Maccoby spune că forţele care unesc copiii de acelaşi sex şi, complementar, tind să
excludă pe cei de celalalt sex, sunt mai puternice la băieţi. In timp ce fetele rămân mai deschise
ideii de efectua activităţi împreună cu băieţii, ei rămân refractari la acest subiect, deoarece
construcţia identităţii lor masculine se efectuează în principal ca reacţie la elementele culturale şi
de mediu care au fost identificate drept feminine. Cu cât această atitudine est încurajată de
cultura şi mediul socioeconomic de origine, cu atât ea câştigă în intensitate la băieţi. Fetele
procedează la construcţia identităţii lor feminine fără a se preocupa daca identitatea lor feminină
a fost „contaminată” de elemente masculine.

In anumite medii, distanţa se menţine şi după adolescenţă şi atrage un adevărat şir de


neînţelegeri. Criza identităţii de gen şi teama de nediferenţiere provoacă la băieţi o hiper -
masculinizare iar raporturile fete - băieţi devin mai dificile pentru că nici fetele, nici băieţii nu
ştiu să comunice. Ei par fixaţi in rolurile tradiţionale: de virilitate pe de o parte, supunere, de
Fete şi băieţi în
cealaltă. In mediile cu o situaţie socioeconomica mai bună, manifestările antagoniste şi neliniştile
interacţiunea
sunt mai bine disimulate, dar rămân prezente. Contrar prejudecăţilor, a te simţi fată sau băiat nu
socială
este un dat22. Vechile modele patriarhale privilegiau marcatori biologi, în scopul evitării confuziei
de gen: „O să te măriţi si o să faci copii” sau „Trebuie să fii bărbat, băiatule”! Nu întotdeauna
băieţii şi fetele reuşesc să se conformeze acestor modele. In construirea identităţii de gen, trebuie
să luăm în consideraţie procese psihologice, sociale şi simbolice.

Cum să gestionăm relaţiile cu celalalt gen când ne temem că anumite caracteristici ce aparţin

22
Sexul: un dat biologic, genul: o construcţie socială.
48
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

celuilalt ne pot expune judecăţii celor din jur23?

Textul a fost adaptat după: Pour une meilleure réussite scolaire des garçons et des filles : avis
au Ministre de l'éducation, Québec (Province). Conseil supérieur de l'éducation, Sainte-Foy,
1999, pag.33 – 42.

23
Tendinţa elevilor/elevelor de a construi şi valoriza caracteristicile de gen într-o logică bipolară - de
excludere a contrariului - are un impact direct în interrelaţionare. Consecinţe negative: sancţionarea de
către clasă a celor care nu corespund stereotipurilor de gen. Din prezentarea PPT Stereotipurile de gen:
Cum ne privim elevii? - sinteza suport de curs ISE, Săptămâna 2.

49
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Studiu de caz Diana Ma numesc Bianca şi sunt dirigintă la clasa a VII-a B într-un liceu
bucureştean.

Mă confrunt de la începutul anului şcolar cu o situaţie pe care nu ştiu cum aş


putea s-o rezolv. Este vorba despre Diana, o tânără domnişoară din clasa mea
care învaţă foarte bine, dar care are un comportament ciudat. Se îmbracă
băieţeşte, vorbeşte băieţeşte, doreşte să se joace numai cu băieţii şi consideră
fetele prea slabe, nişte “pisicuţe”, cum s-a exprimat ea. Băieţii nu o acceptă în
jocul lor, ba chiar au poreclit-o „ariciul” din cauza părului tuns foarte scurt şi
râd de ea. Pe de altă parte, Diana dispreţuieşte grupul fetelor, de care nu vrea
să se apropie. Încă de la începutul anului şcolar am constatat că în pauze Diana
nu se mai relaţionează nici cu fetele, nici cu băieţii, stă în bancă sau ascultă
muzică rock la căşti. Am văzut-o însă în ultimele zile în compania unor băieţi
mai mari, îmbrăcaţi ciudat şi cu cercei în urechi, m-am înfiorat, cu siguranţă
anturajul acesta va avea un efect negativ asupra ei!

Mai trebuie să vă spun că mama Dianei este divorţată de 3 ani şi este director
într-o mare companie telefonică. Călătoreşte destul de mult şi nu are timp să se
ocupe de Diana, care stă cu bunicii, nişte oameni foarte de treabă de altfel.
Bunicul este un om blând care vine mereu la şedinţe şi spune ca Diana îi
ascultă şi că nu sunt probleme cu ea acasă. Am încercat să le spun despre
problema de relaţionare a Dianei cu fetele şi băieţii din clasă, însă bunicii nu
păreau să ia în serios avertismentul meu.

Mă întreb ce fel de activităţi aş putea face la ora de consiliere şi orientare şi ce


teme aş putea să discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la această problemă?
Cum aş putea să-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) într-o discuţie pe o
temă atât de sensibilă astfel încât Diana să nu fie expusă direct? Ce trebuie să
fac pentru a o ajuta pe Diana să se integreze mai bine în colectiv?

Bianca S.
Diriginte clasa a VII-a B

Iata raspunsul meu: Scrisoare catre Bianca.docx.

50
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Întrebările Biancăi: Mă întreb ce fel de activităţi aş putea face la ora de consiliere şi orientare şi
ce teme aş putea să discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la această problemă? Cum aş putea
să-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) într-o discuţie pe o temă atât de sensibilă astfel încât
Diana să nu fie expusă direct? Ce trebuie să fac pentru a o ajuta pe Diana să se integreze mai
bine în colectiv? Dupa mai multe cautari si reflectii, am aducat aici cateva Sugestii pentru
Bianca.docx

Joc şi gen: Interventie in forum.


Faptul că băieţii care se joacă cu mingea ocupă trei sferturi din curtea şcolii, că fetele vorbesc,
privesc, joacă jocuri liniştite în sfertul rămas, nu pare să ridice vreo problemă. Pare să fie ceva
evident, natural: băieţii sunt mai zgomotoşi, au mai multă nevoie să se defuleze; cat despre fete,
lor nu le place cearta şi preferă să vorbească sau să se joace liniştit. Aceasta diferenţă de gen,
manifestată în jocuri şi activităţi încă de la trei sau patru ani, nu este percepută de părinţi şi
educatori ca potenţial purtătoare de inegalităţi viitoare. De fapt, ocuparea curţii (aşa cum este
descrisă mai sus) presupune mai întâi că trebuie să facem o legătură între aceste comportamente
şi rolurile tradiţional atribuite fetelor şi băieţilor şi să ne interogăm asupra impactului acestor
comportamente, considerate ca înnăscute, asupra traiectoriei individuale a elevilor. Ce învaţă
fetele, ce învaţă băieţii evoluând astfel în curte, în timpul recreaţiei?

Într-o lucrare în care observă cum se înscrie diferenţa de gen în viaţa cotidiană la ciclul primar,
Claude Zaidman24 constată că raporturile de putere apar în contextul separării pe sexe care
caracterizează spaţiul consacrat jocurilor. În curte, băieţii şi fetele reproduc separarea codată
sexual între spaţiul public şi spaţiul privat: ei şi ele joacă scenarii stereotipate învăţate deja. În
disputele şi jocurile lor cu mingea, băieţii învaţă să exploreze, să investească fizic spaţiul şi să se
situeze in raport cu ceilalţi datorita conflictului. Aceste jocuri, conchide autoarea, fac deci oficiul
de instrumente de învăţare a puterii, antrenează. Cât despre fete, în marginea spaţiului ocupat de
băieţi, se exclud de la confruntare şi proximitatea lor fizică este deja marcată de comportamentul
de ajutor şi de susţinere.

Încă de la vârsta de 18 - 24 de luni, copiii manifestă preferinţă pentru jucăriile asociate genului.
Către 3 ani, se observă un început de preferinţă pentru tovarăşii de joacă de acelaşi sex. Copiii
încep de asemenea să acorde atenţie tovarăşilor de joc de acelaşi sex, cea ce întăreşte imitaţia de
gen. Între 6 şi 12 ani, se observă o puternică segregare de gen în activităţi şi prietenii, fetele şi

24
La mixité à l'école primaire. Paris, L'Harmattan, 1996, 238 p.
51
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

băieţii practicând jocuri diferite în locuri diferite. Aceasta segregare se regăseşte într-o mare
varietate de culturi. Se constată apoi o evoluţie graduală către mixitate în relaţiile dintre perechi
odată cu intrarea în adolescenţă.

La sfarsitul unitatii de invatare 4: autoevaluare_4.docx

Calatoria continua!

Din nou împreună, dupa o vacanta in care am simtit nevoia comunicarii cu colegii si a
activitatii de pe platforma. Am avut un brad asa de frumos pe platforma, in timpul
vacantei de iarna… Ne-am regasit din cand in cand, cam rar, ce-i drept. In preajma celei
Săptămâna 5: de-a 5 a saptamani, tot mai multi am inceput sa dam semne de nerabdare : sa inceapa
Sa vorbim despre din nou scoala !
emotii…

In săptămâna a 5-a, formatorii ne-au propus sa descoperim împreună următoarele


teme:
- Trăire şi manifestare emoţională – diferenţe de gen
- Au fetele şi băieţii aceleaşi şanse pe piaţa muncii?

- Sa identificam diferenţe între fete şi băieţi - emoţionale şi la nivelul integrării


Obiective de profesionale.
învăţare: - Conceptele de echitate de gen şi egalitate de şanse.

De ce este important sa identificăm corect emoţiile şi sa educam capacittatea de

52
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

exprimare/autocontrol? Pentru o comunicare şi relaţionare corectă cu cei din jurul


nostru. Orele de Consiliere şi orientare sunt un moment privilegiat in care putem
discuta cu elevii despre emotii si sa realizăm exerciţii pe tema vieţii afective.

1. Trăire şi manifestare emoţională 25

„Ce sunt emoţiile, de ce apar ele, de ce unele aspecte reuşesc să ne emoţioneze până la lacrimi în
Informaţii timp ce altele ne lasă reci? De ce unul şi acelaşi eveniment produce emoţii unei persoane, iar
curs ISE alteia nu? De ce nu ne îndrăgostim toţi de aceeaşi persoană? Unde sunt localizate emoţiile?
Putem să le controlăm? Iată numai câteva întrebări pe care ni le putem pune despre emoţii, la
nivelul simţului comun. Psihologia generală răspunde unora dintre acestea, însă specialiştii
sunt de acord că problematica necesită încă mult studiu. Încă o dovadă că fiinţa umană este
extrem de minunată şi complexă, iar certitudinile în legătură cu propria noastră funcţionare
sunt foarte greu de obţinut.
Din punctul de vedere al psihologiei generale, “afectivitatea” reprezintă o componentă
importantă a personalităţii, un „mecanism” prin care exteriorul “rezonează” în noi, iar noi
luăm act astfel de ceea ce se întâmplă în exteriorul nostru. Imaginaţi-vă că sunteţi apa liniştită a
unui lac în care a căzut o piatră. Cercurile concentrice lăsate pe suprafaţa apei ar putea fi o
metaforă potrivită prin care să reprezentăm emoţiile pe care le resimţim.
Probabil că la nivelul vieţii afective şi al emoţiilor apar cele mai multe stereotipuri de gen.
Totodată, cel mai studiate diferenţe de gen sunt cele referitoare la emoţionalitate. “Studii recente
sugerează că “emoţionalitatea crescută” a femeilor este o construcţie socială, bazată pe
diferenţele observate în exprimarea emoţională, diferenţe care sunt socializate însă de la o vârstă
foarte timpurie. Trebuie avut în vedere că atunci când vorbim de “emoţionalitate” ne referim la
două dimensiuni diferite ale acesteia, respectiv trăirea şi exprimarea emoţiilor.

La nivelul trăirii emoţiilor se pare că nu există diferenţe între sexe. Atunci când îşi
autoevaluează intensitatea şi frecvenţa unor emoţii după trăirea acestora nu există diferenţe
între bărbaţi şi femei (Barrett, Robin, Pietromonaco, & Eyssell, 1998). Ambele sexe cred că
bărbaţii şi femeile se diferenţiază mai mult în exprimarea emoţiilor decât în intensitatea sau
natura emoţiilor trăite (Johnson & Schulman, 1988, apud Hutson-Comeaux, 2002).” Diferenţe
de gen în creşterea şi educarea copiilor“. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003.”

Pornind de la afirmaţiile de mai sus, formatorii ne-au propus ca subiect de discuţie pe


forum cele mai frecvente stereotipuri de gen in trairea si exprimarea emotiilor. Bărbaţii

25
Fragment reprodus integral - Curs ISE, Unitatea de invatare 5.
53
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

şi femeile se diferenţiază în „exprimarea emoţiilor”.


Ce înseamnă ca „Bărbaţii şi femeile/ fetele si baietii se diferenţiază în „exprimarea emoţiilor”?
Ce implicaţii putem deduce pentru activitatea educativă? Ce recomandări putem face cadrelor
didactice? Ce recomandări putem face părinţilor?
Trebuie să facem o scurtă distincţie între:
- recunoaşterea emoţiilor
- trăirea emoţiilor
- exprimarea emoţiilor
- (auto)controlul emoţiilor.
Recunoaşterea
- copiii recunosc emoţiile în jurul vârstei de 3 ani;
emoţiilor
- cel mai uşor de recunoscut sunt surpirza, tristeţea şi bucuria;
- cel mai greu de recunoscut este furia.

Prin socializare, fetele sunt educate să îşi exprime emoţiile, existând permisivitate mai mare în
Exprimarea emoţiilor
cazul lor pentru plâns, mângâiere, îmbrăţişare – ca modalităţi de exprimare a dragostei şi
sensibilităţii personale, spre exemplu. Pentru băieţi există în schimb „interdicţii” pentru
manifestările şi exprimarea emoţiilor: “tu eşti băiat, nu trebuie să plângi” etc. Expresivitatea
emoţională este apanajul comunicării nonverbale: un bun comunicator are o expresivitate
verbală şi emoţională mai ridicată, el reuşind să transmită auditoriului mult mai multe
informaţii prin: mimică (expresivitate facială), gestică (limbajul mâinilor), postură (atitudinea
corpului). Expresivitatea, ca şi recunoaşterea emoţiilor, este o capacitate care se poate educa. În
artă, expresivitatea emoţională este foarte mult solicitată, spre deosebire de alte domenii
(ştiinţele exacte, medicină, inginerie etc.) în care aceasta este foarte puţin solicitată.

Autocontrolul Presupune exersarea şi educarea, prin tehnici specifice, a capacităţii de a “nu te lăsa pradă
emoţiilor emoţiilor“. Dacă prin educaţie şi socializare, fetele sunt încurajate să îţi dezvolte expresivitatea
emoţională, băieţii sunt încurajaţi să se autocontroleze şi să-şi cenzureze manifestările
exterioare ale emoţiilor. De aceea putem spune că, deşi resimt poate la fel de puternic emoţiile,
băieţii şi fetele diferă în modul de exteriorizare a acestora.
Atunci când este vorba de o emoţionalitate excesivă, tehnicile de autocontrol sunt extrem de
necesare: stăpânirea emoţiilor înaintea examenelor, stăpânirea unor accese de nervozitate care
dăunează persoanei în cauză perturbând capacitatea acesteia de relaţionare armonioasă în
familie sau cu colegii de serviciu, stările de plâns care pun persoana în situaţii jenante în faţa

54
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

prietenilor sau superiorilor – sunt situaţii care necesită un efort de (auto)controlul.

Discutii pe forum Unul din stereotipurile de gen cel mai des vehiculate: băieţii nu au voie sa plângă.
Doua magini sugestive: barbatii_nu_plang.doc. In loc să criticăm sau să ironizam
manifestarea unor emoţii, este bine să încercăm, părinţi si educatori, să înţelegem
situaţia care a provocat reacţia respectivă si să–i ajutam pe copii să rezolve problema.
Să încurajam atât fetele, cat si băieţii, să-si exprime intr-un mod personal emoţiile,
fără incidenţe negative asupra interacţiunii cu cei din jur. Personal, am întâlnit destul
de des situaţii in care băieţii au fost sancţionaţi de grup pentru ca nu corespund
stereotipurilor de gen in exprimarea emoţiilor. In astfel de situaţii trebuie să
manifestam tact si sa oferim suport, cu căldura si răbdare. In general, le-am explicat
copiilor ca nu este ruşinos sa-si manifeste emoţiile dar este recomandat sa le controleze
pe cele excesive, deoarece pot împiedica buna înţelegere si comunicare cu cei din jur.

Eugen: O sa incep prin a-mi face o distinctie clara intre trairea emotionala- o
manifestare biologica, explicabila stiintific si mai greu de controlat, si manifestarea
trairii, pe care, cu ajutorul managementului emotiilor diferit de la o persoana la alta,
format prin educatie, o controlam mai mult sau mai putin.

Adina: Intensitatea emotionala difera, poate, la cele doua genuri, datorita diferentelor
de educatie. Atat fetele cat si baietii au predispozitii emotionale similare, insa
competenta emotionala se construieste, se invata in contexte specifice de viata. Intrucat
ne dorim sa facilitam dezvoltarea personala, armonioasa, integrata, a ambelor genuri,
cred ca interventiile educationale ar trebui sa depasesaca si sa sparga stereotipurile care
descriu acest segment de viata, prin activitati explicite de educatie a emotiilor, care sa
cuprinda oportunitati de exersare a abilitatilor emotionale precum: identificarea,
recunoasterea si numirea propriilor emotii si ale celorlalti; dezvoltarea vocabularului
emotiilor;reglare si autocontrol emotional; exprimarea adecvata a emotiilor; empatia.
Cadrele didactice ar putea valorifica orice situatie ocazionala ivita care s-ar adresa vietii
emotionale, prin oferirea de feedback-uri de validare emotionala (in egala masura
pentru fete si baieti) si astfel intarind la elevi increderea in sine si asumarea propriilor
emotii. Parintii ar trebui, de asemenea, sensibilizati la nevoile emotionale ale fetelor si
baietilor, pentru a interveni cu mesaje care sa contravina stereotipurilor (ex. "Baietii nu
plang") si care sa-i ajute pe copii sa-si valideze propria viata emotionala pentru a creste
sanatosi si armoniosi.

55
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Lucica: Bărbaţii şi femeile se diferenţiază în "exprimarea emoţiilor" tocmai datorită


influenţelor sociale , ce contribuie la formarea stereotipurilor de gen. Exemple de
stereotipuri privind exprimarea emoţională:

• fetele exprimă mai multe emoţii negative (tristeţe, frică, vină) şi mai multe
emoţii pozitive ( fericire, empatie, bucurie) decât băieţii;
• bărbaţii exprimă şi experimentează furia mai des şi mai intens decât femeile, iar
femeile exprimă şi experimentează mai des tristeţea decât bărbaţii;
• frica nu este o emoţie adecvată pentru bărbaţi.

Daniela: Ce pot face părinţii şi cadrele didactice?


- să se discute la fel de mult şi cu fetele ca şi cu băieţii despre furie şi modalităţile de
reglare a acesteia, băieţii să fie învăţaţi să acorde atenţie celor din jur, mamele şi taţii
să vorbească cu băieţii despre fericire şi despre tristeţe.
- atît fetele cât şi băieţii să fie învăţaţi să- şi exprime fericirea(băieţii sunt învăţaţi să
-şi controleze fericirea).
- noi, adulţii, să manifestăm aceleaşi reacţii faţă de copii, indiferent de genul lor, să
nu avem aşteptări mai mari de la fete în ceea ce priveşte controlul emoţional şi să
nu folosim strategii de reglare mai sofisticate decât la băieţi.

Zornia: In societatea actuala, baieţii si fetele trebuie sa facă faţa unor cerinţe diferite si
au nevoi emoţionale diferite. In general, fetele au o stima de sine mai scăzută decăt
baieţii. De multe ori, ele trebuie să inveţe să exprime sentimente “masculine” precum
furia, să fie asertive. La răndul lor, băietii trebuie să fie mai cooperanţi, să accepte
faptul că şi un bărbat poate şi trebuie să ştie să exprime şi alte emoţii decăt furia.

Mihaela: Barbatii si femeile se deosebesc in exprimare emotiilor datorita regulilor


impuse de societate. Consider ca recunoasterea acestui lucru e un prim pas pentru
reglementarea acestor atitudini. Trebuie sa formam caractere puternice care sa faca fata
unei societati bizare. Ca sa reusim acest lucru, va trebui sa educam in acest sens si
parintii, care sa ne ajute in educarea copiilor.

Elena: Toţi împărtăşim acealeasi emotii. Ele diferă, însă din punct de vedere al
intensităţii, al tipului şi calităţii. Daca intensitatea emoţiei este dată de fundamentul
biologic (datul fiziologic, care se exprima pregnant in temperament), tipul si calitatea

56
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

emotiei sunt date de cogniţie (de modul în care interpretam sau ni se cere să
interpretam anumite situaţii şi aici se vede clar amprenta socialului în (non)exprimarea
emotiilor). Din observaţiile mele, consider adevarate rezultatele cercetărilor la care se
face referire in materialul prezentat spre studiu. Diferenţele dintre fete si băieţi din
punct de vedere emotional sunt inculcate social incă de la cea mai frageda vârsta. Cu
toţii avem emoţii, de intensitate diferita (temperamentele coleric şi melancolic,
indiferent de sex, se consideră a fi mai „emoţionale”), dar şi mai mult diferă modul de
exprimare al acestora. Suntem educaţi de către părinţi să reacţionăm emoţional la o
multitudine de stimuli si situaţii încă de la cele mai fragede vârste, părinţi care
perpetuează si ei modelele preluate de la generaţiile anterioare şi care presupun
diferenţe intre cele două sexe in modul de exprimare al emoţiilor.
Activitate pe tema recunoaşterii şi exprimării emoţiilor, clasa a Va: Emoţiile mele.
Obiectiv 2.1: Să exerseze exprimarea adecvată a emoţiilor.
Am desfăşurat activitatea cu clasa a V-a B, la care predau limba franceză. Copiii au
recunoscut cu uşurinţa emoţiile după modul lor de manifestare. Urmând scenariul dat
de suportul de curs, activitatea a decurs armonios. Am identificat împreuna patru
caracteristici definitorii pentru emoţii:

- situaţia care a provoacă reacţia/emoţia;


- felul in care au simţit emoţia: pozitiv/ negativ;
- reacţiile noastre: mâinile, corpul nostru, glasul nostru. Le-am explicat elevilor ca
unele posibile reacţii ale organismului (ameţeala, tremur, paloare, palpitaţii)
sunt manifestări fiziologice produse in corpul nostru de sistemul nervos
vegetativ şi glandele endocrine.
- comportamentul care însoţeşte în general emoţiile.

Am concluzionat cu copiii:

- Emoţiile ne pot oferi informaţii foarte importante despre noi şi cei din jur, prin
modul de manifestare. Este bine să ne cunoaştem si sa ne analizăm emoţiile
pentru a înţelege de ce ne comportăm într-un anumit fel.
- Emoţiile sunt legate de anumite aspecte ale comportamentului. De exemplu,
furia poate determina un comportament agresiv.
- Emoţiile puternice sunt reţinute de memorie şi se manifestă diferit de la o
persoana la alta.

57
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

- Mimica, atitudinea, gestica, sunt tot atâtea moduri de a comunica cu cei din jur.
Oferim astfel informaţii celorlalţi despre ceea ce simţim. Felul în care ne
manifestăm emoţiile poate influenţa comportamentul celor din jur.

Pe lângă emoţiile care au făcut obiectul exerciţiului nostru, elevii au menţionat si altele
de ex. ura, ruşine, dispreţ. Plânsul a fost identificat ca manifestare în cazul emoţiilor
negative: furie dar şi pozitive - bucurie. Discuţiile de grup au scos la iveală stereotipuri
de gen: “băieţii nu au voie să plângă” şi diferenţe în manifestarea emoţiilor/plânsului
la fete - băieţi: „fetele plâng din orice, se emoţionează repede”.„Si băieţii sunt emotivi,
numai ca încearcă să-şi stăpânească emoţiile pentru a nu se face de râs - aşa au fost
învăţaţi acasă sau au auzit de la cei din jur”. Le-am explicat copiilor că nu există
diferenţe între fete şi băieţi la nivelul trăirii emoţiilor, ci în exprimarea lor. Este bine să
ne exprimăm emoţiile pentru că în felul acesta transmitem starea de bine sau de
disconfort: astfel, ceilalţi ne pot înţelege mai bine. Atunci când este vorba de o emoţii în
exces, este necesar să ne impunem autocontrolul, de ex. înaintea unui examen sau
reţinerea unor reacţii agresive care perturbă înţelegerea şi relaţionarea cu cei din jur.
Copiii au mărturisit că nu au mai desfăşurat acest tip de activitate. Activitatea a fost
atractivă şi relaxantă. Mi-am propus să o desfăşor când voi avea ore de consiliere.

Exprimarea emotiilor. Material colegi : exprimarea_emotiilor[1].doc

Influenţa genului în alegerea carierei


Discutie pe forum:
1. Sunteţi de acord cu afirmaţia “Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe
parcursul întregii vieţi?” De când ar trebui să înceapă acest proces, în opinia
dumneavoastră?

2. Identificaţi şi aduceţi în discuţie câteva resurse educaţionale sau mass-media


(filme şi personaje, cărţi şi situaţii, piese muzicale şi versurile acestora) care
întăresc/infirmă stereotipurile de gen în alegerea carierei (ex: filmul prinţesa
Xena infirmă stereotipul de gen în alegerea carierei şi oferă copiilor un personaj
feminin într-un rol tradiţional masculin).

3. Este corect să vorbim despre egalitatea de şanse a fetelor şi băieţilor pe piaţa


muncii? Credeţi că acesta este un ideal sau în realitate fetele şi băieţii au şanse
egale pe piaţa muncii în ţara noastră? Cum credeţi că stau lucrurile în alte ţări?

58
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

(recitiţi glosarul de termeni pentru reactualizarea informaţiilor despre


conceptele de egalitate de şanse şi echitate de gen)

Interventie. Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe parcursul întregii vieţi şi


trebuie să înceapă de foarte timpuriu. Proces continuu, pentru că orice individ,
indiferent de gen, poate fi ajutat să-şi descopere potenţialul, să şi-l valorifice, să se
orienteze sau reorienteze în carieră. Rolul familiei şi al şcolii este foarte important, într-
o lume aflată în continuă schimbare.
Cultivarea unor atitudini şi abilitaţi de explorare şi planificare a carierei trebuie să
înceapă încă de la grădiniţă. In jocuri şi activităţi copiii descoperă meserii, hobbyuri, ce
este munca: situaţii de muncă, specificul unei meserii, colaborarea şi lucrul în echipă
etc. La clasele I-IV, vom urmări cultivarea unor valori şi atitudini fundamentale în
orientarea lor viitoare: motivaţie, interes, flexibilitate, responsabilitate în luarea de
decizii. La clasele V-VIII vom aprofunda aceste aspectele legate de ocupaţii, meserii,
cariera, criterii de alegere a unei meserii şi vom ajuta elevii să cunoască alternative
educaţionale, să-şi construiască un plan de carieră şi obiective de lungă durată.
Introducând elemente de marketing personal: portofoliul cuprinzând carte de vizita,
performante, CV-ul, îi ajutam să înţeleagă importanta procesului de orientare in
carieră. In clasele de liceu vom urmări tranziţia la piaţa muncii, cu opţiuni şi strategii
pentru construirea unui traseu de formare şi dezvoltare personală şi profesională.

Pe tot parcursul procesului de orientare în carieră, atât şcoala cât şi familia trebuie sa
ajute copiii, indiferent de gen, să depăşească diferenţelor de gen, să înlăture
stereotipurile de gen, pentru a asigura şanse reale şi echitate pe piaţa muncii tuturor.
Prescripţiile sociale de gen în orientarea pentru carieră au un impact puternic în
alegerea unei profesii, prin perpetuarea stereotipurilor”profesii masculine/profesii
feminine”. Ele pot genera discriminarea indivizilor care se pregătesc în domenii
considerate în mod tradiţional masculine sau feminine - ocupaţii non tradiţionale.

Studii26 au demonstrat ca: “În concordanţă cu dezvoltarea altor domenii ale rolului de gen
(cunoştinţe relative la jucăriile de gen), preşcolarii şi şcolarii mici au demonstrat cunoştinţe
substanţiale despre ocupaţiile de gen mult, ei aleg ocupaţii specifice genului lor şi resping ideea
de a avea, când vor fi mari, ocupaţii specifice genului opus. Astfel, copiii demonstrează percepţii
puternic orientate pe gen relativ la ocupaţiile adulţilor şi folosesc aceste standarde pentru
viitoarele alegeri ocupaţionale”. Prin tradiţie, se perpetuează ideea că viaţa privată este
domeniul femeii, bărbatul având un rol auxiliar pe care femeia, la rândul ei, îl deţine în
viaţa publică, în locul statutului partenerial pentru ambele sexe şi în ambele sfere. De la
o generaţie la alta, asistam la transmiterea conservatorismului de gen de către societate
27
si la perpetuarea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, atât în sfera viaţii private cât şi

26
Huston, 1983; Ruble & Martin, 1998, apud. Levy, in suportul de curs ISE, Dimensiunea de gen in
educatie, Modul Consiliere si orientare.
27
Educaţia care se realizează în şcoli încurajează conformismul în ceea ce le priveşte pe fete, iar prin
mesajele sale sexiste pregăteşte femeile pentru aspiraţii considerate mai puţin prestigioase şi axate pe
roluri tradiţionale: M. Miroiu, 1998.
59
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

în cea publică.

Reproduc câteva fragmente care ilustrează influenţa stereotipurilor de gen în orientarea


in carieră. Spre exemplu, manualele şcolare din ciclul primar promovează femeile ca
învăţătoare, profesoare, vânzătoare de flori sau fructe sau casnice, în timp ce bărbaţii sunt
prezentaţi ca astronauţi, poliţişti, doctori, actori sau conducători. Femeile sunt prezentate şi ca
aparţinând în măsură mai mare vieţii private de familie, în timp ce bărbaţii sunt pregătiţi
pentru viaţa socială. Preocuparea pentru instruirea fetelor în direcţia libertăţii şi auto-afirmării
este nesemnificativă. Elevii nu sunt pregătiţi pentru viaţa privată, relaţiile parteneriale între
bărbaţi şi femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes în sistemul educativ. Modelele
feminine de succes lipsesc în general, imaginea femeilor ca profesioniste regăsindu-se mai puţin
printre personajele care domină spaţiul public. În acelaşi timp sunt promovate şi modele de
masculinitate cu efecte educaţionale negative. Bărbatul macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar
şi bărbatul obligat să aibă succes social, responsabil de întreţinerea familiei - dar dependent de
îngrijirea femeii şi incapabil să se descurce în condiţii de separare sau de creştere şi educare a
copiilor singur - sunt imagini care deformează percepţia tinerilor asupra rolurilor ce le revin în
societate şi în familie.28

In acest context, nu cred ca putem afirma că băieţii şi fetele au şanse egale pe piaţa
muncii. În România nu există o discriminare prin lege, explicită – egalitatea în drepturi
a tuturor cetăţenilor este statuată în Constituţie şi în Codul Muncii. Discriminarea este
totuşi reală şi se realizează prin omisiunile legii şi prin lipsa efectelor ei.

Consecinţe:
- Pentru aceeaşi muncă şi pregătire egală, femeile au remuneraţii mai mici.
- Poziţiile de conducere în societatea românească sunt ocupate preponderent de bărbaţi,
ei fiind încurajaţi de societate şi pregătiţi prin educaţia în familie şi şcoală pentru a-şi
asuma asemenea roluri.
- Existenta unor profesii mai prost plătite şi cu un prestigiu social mai scăzut, profesii
sau ocupaţii feminizate.

Cu toate ca în Uniunea Europeană există mai multe femei cu studii superioare decât
bărbaţi, salariile acestora sunt mai mici cu 15%. Prescripţiile de gen cu privire la
alegerea carierei afectează în special femeile, cărora li se limitează accesul pe piaţa
muncii în profesii considerate masculine sau în poziţii de succes.

Cateva articole despre problematica de gen in Uniunea Europeana veti gasi accesand:
Problematica genului din perspectiva EU.docx.

28
Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei
împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005
60
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Femeile câştigă numai 85 % din salariile bărbaţilor. Ar trebui să le dăm mai mult de
lucru!29. Deschideti si fisierul : femeia_afaceri.doc

Cum reuşesc în carieră Meserii nontradiţionale Activitatea 230


Curriculum de Consiliere şi orientare, Modulul Calitatea stilului de viaţă.

Obiectiv 5.1: „să evalueze impactul factorilor social, culturali, economici şi de mediu
asupra propriilor opţiuni profesionale şi alegeri în carieră”, clasa a VII-a.
Scop: Identificarea şi analiza rolurilor nontradiţionale pe care femeile şi bărbaţii le pot
îndeplini şi a consecinţelor pentru construirea unei cariere.
Desfăşurarea activităţii. Recomandări suport curs ISE.
Împărţiţi clasa în 3 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă de lucru: un personaj care
are/doreşte să aibă o meserie nontradiţională întâmpină probleme, iar grupul trebuie
să rezolve situaţia. Membrii grupului vor discuta cazul şi vor găsi împreună o variantă
de soluţionare a impasului în care se află protagonistul.

Materiale necesare: fişa de lucru, pixuri. Timp de desfăşurare: activitate în grupuri mici
- 20 minute, analiza şi discuţii - 30 minute.

Recomandări pentru consilier. După ce activitatea în grupuri mici s-a încheiat, solicitaţi

29
Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei
împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005
30
Activitate desfasurata la clasa a XII-a P2.
61
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

unui reprezentant din fiecare grup să prezinte varianta de soluţionare, argumentele


care o fac plauzibilă, să explice cum au decurs discuţiile, dacă au existat puncte de
divergenţă, cum s-a ajuns la soluţia finală şi care au fost emoţiile experimentate în
cursul rezolvării cazului. Provocaţi celelalte grupuri la discuţie după ce fiecare grup şi-
a expus varianta de rezolvare. Impuneţi reguli pentru ca discuţia să nu degenereze în
conflict (5 minute pentru fiecare soluţie).

Puncte de discuţie pentru întreg exerciţiul


- Este simplu sau dificil să vă gândiţi la un bărbat/o femeie în roluri noi, netradiţionale
într-o meserie?
- Cum privesc şi acceptă femeile şi bărbaţii implicarea în meserii netradiţionale? De ce?
- Care a fost cel mai dificil caz, în opinia voastră?
- Dacă aţi putea să faceţi o singură modificare în ceea ce priveşte profesia femeilor/
bărbaţilor, care ar fi aceasta şi de ce?

Rezolvarea cazului si observatiile le gasiti la: meserii nontraditionale_studiu_caz.docx


Un instrument de lucru preluat de la colegi: Fisa_meserii.doc

Activitatea de consiliere Cum reuşesc în carieră? Meserii nontradiţionale

62
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fetele trebuie să aibă Extras din “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor“. Centrul Parteneriat pentru
o expresivitate Egalitate, 2003
emoţională mai mare Studiile recente în această problematică menţionează că principala cauză a diferenţelor
decât a băieţilor? la nivel emoţional apare în procesul de socializare al fetelor şi băieţilor. Acest lucru este
important deoarece în aceste condiţii este posibil să educăm anumite tendinţe ale
fetelor şi băieţilor astfel încât aceştia să-şi poată utiliza cu succes întreg potenţialul.
Cele mai frecvente convingeri sociale se referă la emoţionalitatea mai mare a femeilor,
mai ales în exprimarea emoţiilor, faptul că femeile trebuie să fi e mai responsabile, mai
atente la nevoile celorlalţi, mai loiale, mai protective, mai grijulii etc., în timp ce bărbaţii
trebuie să fi e competitivi, dominanţi, să deţină controlul, agresivi chiar, bărbaţii sunt
îndreptăţiţi să apeleze la furie, în timp ce femeile nu (şi sunt chiar penalizate social
când o fac) etc. (vezi pentru detalii şi Barrett et al., 1998; Ferguson, 2000; Hutson-Comeaux,
2002 pentru detalii). Regulile sociale ghidează exprimarea emoţiilor şi normează
momentul şi modul în care anumite emoţii trebuie sau nu exprimate (Averill, 1982;
Brady & Hall, 2000, apud Hutson-Comeaux, S. L., 2002). Încălcarea regulilor este
penalizată sau sancţionată social de grupul de apartenenţă. Socializarea diferită a celor
două genuri se produce şi prin media, în special pentru programele şi materialele
dedicate copiilor. Băieţii preferă mai mult decât fetele programele şi cărţile cu conţinut
violent, încă de la 3-5 ani, în timp ce fetele preferă materialele cu teme romantice (e.g.
Cantor & Nathanson, 1997, apud Oliver & Green, 2001).

O cauză foarte importantă a diferenţelor emoţionale de gen este şi educaţia oferită de


părinţi şi interacţiunile diferite cu cele două sexe. De exemplu, părinţii vorbesc mai
mult despre emoţii cu fetele lor de vârstă preşcolară (Adams, Kuebly, Boyle & Fivush,
1995; Dunn et al., 1987; Kuebli et al., 1995, apud Peterson, 2001). În plus, discută mai
elaborat şi mai frecvent despre tristeţe cu fetele şi despre furie cu băieţii (nu există
diferenţe în discuţiile despre bucurie). Acest lucru corespunde cu credinţele generale
(stereotipurile) conform cărora emoţii individuale (supărare, frică etc.) sunt gen-specifi
ce: bucuria, tristeţea şi frica sunt văzute ca fi ind caracteristice femeilor, iar furia ca fi
ind caracteristică bărbaţilor (e.g. Kelly & Hutson-Comeaux, 1999, apud Hutson-Comeaux,
2002). Mamele băieţilor acceptă mai uşor comentarii despre furie şi răzbunare de la
copiii lor decât mamele cu fiice (vezi credinţa „ aşa sunt băieţii, mai bătăuşi”); fetele în
schimb sunt încurajate să se concentreze mai mult pe moduri de reparare a relaţiilor
(vezi credinţa „fetele trebuie să se poarte frumos, nu să se bată sau să se certe”).

De ce este importantă compensarea diferenţelor de gen la nivel emoţional şi în


exprimarea emoţională? Diferenţele emoţionale prezentate implică avantaje şi
dezavantaje diferite pentru fete şi pentru băieţi, pentru propria lor stare interioară şi
pentru calitatea interacţiunilor cu cei din jur. Cercetările evidenţiază că expresivitatea
emoţională este legată în mod direct de predispoziţia la diferite boli. Astfel, bărbaţii
sunt mai dispuşi să dezvolte boli cardiovasculare şi să facă abuz de substanţe (alcool,
tutun, ca mecanisme de a face faţă unor perioade critice de stres). Femeile sunt mai
dispuse să dezvolte boli de natură oncologică. Totodată, prescripţiile sociale de gen,
care permit o expresivitate emoţională maximă la femei, se asociază cu o frecvenţă

63
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

crescută a tulburărilor afective, depresive, anxiogene şi de natură psihiatrică la femei


(Watkins & Whalez, 2000, apud Lorber, 1997).

Accesand Bariere de gen_emotii.doc, veti gasi sinteza: Bariere de gen în optimizarea


vietii emotionale a fetelor si bãietilor. Recomandãri privind îndepãrtarea acestor
bariere. Puteti revedea si capital emotional_diferente_fete_baieti.doc. Controverse
recente cu privire la diferentele emotionale dintre barbati si femei: Diferenţele dintre
bărbaţi şi femei încep din creier.doc.

Calatoria se apropie de sfarsit! Aplicatie. Individual sau în grup, elaboraţi un


program/proiect de consiliere pe problematica genului. Proiectele clasei mele virtuale
pot fi acesate la:31

Minodora Paula Dinu: proiect_EgALL.doc


Tatiana Vintur: PROIECT_DE_INTERVENTIE_Tatiana.doc
Maria Jungheatu: PRIETENII_DE_LA_GRADINITA_Maria.doc
Lucica Erdei: Program_Lucica.doc
Daniela Tarasa: PROIECT_Daniela.doc
Zornia Rosca: PROIECT_DE_CONSILIERE_Zoia.doc
Mariana Tocaciu: PROIECT_Mariana.doc
Sorina Gavrilescu: proiect_Sorina.doc
Adina Aurora Ignat: proiect_Adina.doc
Geta Grigore (modul invatamant primar): proiect_GetaG..doc
Georgeta Sadoveanu: PROIECT_Geta S.doc
Eugen Grigore: Proiect_Eugen.doc

Am ajuns aproape de sfarsitul calatoriei…?


Chestionar : Autoevaluare_Unitatea_5.doc

Unitatea de invatare 6 : este chiar continutul acestui portofoliu! La sfârşitul acestei


scurte călătorii, am incercat sa adun cateva din materiale postate pe platforma, resurse,
instrumente de lucru propuse de colegi. Nu tot ce am asezat aici este relevant pentru
călătoria mea de învăţare: cu siguranta au ramas articole interesante, contributii ale
colegilor pe care nu le-am mentionat. Am stocat multa informatie in calculator si voi
incerca sa o sintetizez, poate sub forma unui blog. Lucrand la portofoliul de învăţare, am
reflectat asupra a tot ce am învăţat. Cursul a fost doar inceputul acestui parcurs in lumea

31
Am inregistrat doar proiectele existente in platforma pana in momentul postarii portofoliului in versiunea
finala.
64
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

fascinanta a genului. Voi continua sa ma informez si cu siguranta voi aplica la clasa


activitatile descoperite in curs!
PARTEA A III A
INSTRUMENTE DE LUCRU: EXEMPLE

Chestionar / după Alina Pamfil


Modulul Dimensiunea de gen in Limba si Comunicare

1. Bifează răspunsul ales pentru fiecare dintre punctele a, b şi


c:

Fetele şi băieţii de vârsta noastră în mică măsură în mare măsură


a) au emoţii diferite.
b) îşi manifestă diferit emoţiile.
c) ezită să-si manifeste emoţiile în public.

2. Bifează răspunsul corect şi completează-l cu exemple:


În personalitatea mea există
a) exclusiv trăsături masculine.
exemple:
_____________________________________________________________________________
b) exclusiv trăsături feminine.
exemple:
______________________________________________________________________________
c) atât trăsături feminine, cât şi trăsături feminine.
exemple:
_____________________________________________________________________________
3. Completează enunţul:
Mi-aş fi dorit / nu mi-aş fi dorit să am sexul opus, pentru că
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Completează enunţurile, în funcţie de genul tău:
În societatea actuală,
a) Pentru că sunt fată/ băiat, trebuie să
______________________________________________________________________________
b) Dacă aş fi băiat/ fată, aş putea să
______________________________________________________________________________
1. Stereotipurile* de gen sunt create şi promovate în familie şi în societate. Notează,
de la 1 la 10, în funcţie de importanţa pe care le-o acorzi, agenţii purtători de
stereotipuri:

a) familia
b) media
c) religia
d) sistemul educativ
e) legislaţia
f) societatea
65
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

g) publicitatea
h) mediul economic
i) mediul cultural
j) tradiţia populară (a fiecărui popor)

6. Identifică un mit, un proverb, o maximă, o istorioară care atribuie anumite


caracteristici şi roluri femeilor sau bărbaţilor.
Ce stereotipuri perpetuează forma de exprimare culturală identificată ?
______________________________________________________________________________
7. Care sunt, în funcţie de genul tău, ipotezele şi valorile de care eşti mândru/ă şi care-ţi
dau impresia că eşti apreciat/ă ? De ce ?
Ipoteze şi valori Motivare

8. Care sunt ipotezele şi valorile promovate de societate pe care le deteşti şi care te


determină să te simţi subestimat/ă ? De ce ?
Ipoteze şi valori Motivare

9. Care sunt stereotipurile manifeste în şcoală, împotriva cărora ai putea întreprinde


ceva şi cum crezi că le-ai putea schimba ?
stereotipuri Intervenţii pentru a le de-construi

*NOTA: Iată cum arată stereotipurile de gen, adică opinii şi credinţe tradiţionale, în
legătură cu caracteristicile masculine şi feminine, cu larg nivel de acceptabilitate, după
Men and Women: Partner at Work, (1990), Crisp Publications, Inc.

Femeile sunt Bărbaţii sunt Femeile sunt Bărbaţii sunt


supuse independenţi prietenoase autonomi
slabe puternici subordonate conducători
incompetente competenţi spectatoare actori
emotive logici modeste ambiţioşi
executante decidenţi pasive Activi
gospodine salariaţi subiective obiectivi
discipoli animatori discrete asertivi
fragile protectori „secretare” „patroni”
ilogice sistematici materne egocentrici
temătoare Viteji nervoase stoici
pacifiste agresivi răbdătoare repeziţi
prudente aventurieri cooperante competitivi
maleabile focalizaţi vesele crispaţi

REPERE METODOLOGICE

O strategie de lucru în clasă este tranziţia de la lucrul individual (câteva minute


necesare autoexplorării), lucrul în diadă (cu colegul de bancă, sau cu un alt copil pe care

66
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

îl alege), lucrul în grupe mici (5-8 copii aleşi pe diferite criterii) şi finalizând de fiecare
dată cu discuţii în grupul mare al clasei.
Atunci când este aleasă o metodă sau o tehnică de lucru se ţine cont şi de etapa în care
suntem pe parcursul unui semestru:
1) exerciţii de autocunoaştere şi intercunoaştere,
2) de creare a unui mediu securizant, de încredere (în care copilul să se simtă acceptat,
valorizat şi nu judecat),
3) de oferire de suport din partea grupului,
4) de creştere a coeziunii clasei,
5) de comunicare nonverbală / verbală, apoi
6) de rezolvare a conflictelor etc.
Pe parcursul unei ore va exista o ordine a exerciţiilor propuse:
1. de "încălzire",
2. de autodezvăluire
3. ora se încheie întotdeauna prin concluzii (despre tema activităţii, despre tipurile de
exerciţii, ce a învăţat fiecare etc.).
Puteţi folosi instrumente de evaluare a orei de consiliere: la începutul orei – evaluare
iniţială şi la sfârşitul orei - evaluare finală. Se aplică chestionare simple, cu maxim 7-10
întrebări sau exerciţii care să le ofere elevilor posibilitatea de a-şi exprima părerea despre
oră, despre cum s-au simţit, despre nevoile lor, despre aşteptările şi dorinţele lor
În cadrul orei de consiliere şi orientare, pot fi folosite următoarele metode, tehnici şi
instrumente:
• studiul de caz (sesizarea sau descoperirea cazului, identificarea cauzelor care au
determinat declanşarea situaţiei, stabilire de concluzii generale plecând de la
premise particulare);
• problematizarea sau predarea prin rezolvarea de probleme (crearea situaţiilor
problematice şi incitarea la intuirea de noi soluţii);
• brainstorming (metoda de stimulare a creativităţii care urmăreşte formarea unor
calităţi imaginative, a spontaneităţii, a toleranţei; deblochează creativitatea prin
amânarea examinării obiective a ideilor emise);
• jocul de rol (constă în provocarea de discuţii având ca subiect jocul dramatic despre o
problemă actuală);
• exerciţiul (presupune efectuarea unor operaţii şi acţiuni cu scopul însuşirii şi
consolidării de cunoştinţe şi abilităţi);
• observaţia (are drept scop evidenţierea unui număr de fenomene, comportamente pe
baza cărora se emit ipoteze);
• convorbirea (conversaţie logică pentru studierea personalităţii facilitează sinteza
diferitelor rezultate obţinute şi se desfăşoară întotdeauna într-un climat de acceptare
în care elevul se poate exprima liber);
• ancheta pe baza de chestionar / interviu (presupune recoltarea sistematică de informaţii
despre un elev sau un grup de elevi şi interpretarea acestora cu scopul obţinerii unor
concluzii practice);
• metoda analizei produselor activităţii (furnizează date despre însuşirile psihice ale unui
copil din rezultate de tipul: compuneri, desene, construcţii ş.a.) .

67
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

• scenariul metaforic (presupune utilizarea metaforei intr-un grup de elevi în scopul


deblocării, activării, "diluării rezistenţelor", provocării subtile şi de protejare a
copilului; exemplu: gradina zoologică, peisajul, carnavalul)
• un instrument foarte util este analiza SWOT (Strengths –Puncte tari, Weaknesses –
Puncte slabe, Opportunities – Oportunităţi, Threats –Pericole). Poate fi folosit atât
pentru analiza personală, pentru evaluarea unei a unei situaţii, a clasei de elevi şi
chiar a întregii organizaţii şcolare.
De asemenea, în timpul orei de consiliere pot fi utilizate nenumărate variante ale fiecărei
metode enumerate mai sus.

Modalităţi de a stimula implicarea în activităţi a elevilor (fete şi băieţi)32


• Întrebări adresate întregii clase. Adresaţi o întrebare întregii clase, fără a face
nominalizări. Utilizaţi acest procedeu atunci când ştiţi că mai mulţi elevi ar dori să
răspundă. Dacă vă temeţi că discuţia va deveni prea lungă, specificaţi: „aş dori 4-5
răspunsuri”.
• Turul galeriei. Formaţi mici grupuri şi poziţionaţi-le în 5-6 locaţii în spaţiul clasei
(neconvenţional). Fiecare locaţie va avea o foaie de flipchart, markers şi o întrebare la
care va trebui să găsească un răspuns (întrebarea va fi scrisă pe foaia de flipchart).
Grupul are un timp dat pentru a răspunde întrebării din prima locaţie. La semnalul
consilierului, grupurile îşi schimbă locaţia (în sensul acelor de ceasornic). Fiecare
grup va adăuga pe foaia de flipchart propriul răspuns, sub cel oferit de grupul
anterior. Sunt permise şi răspunsuri care sunt diferite sau în opoziţie cu ceea ce a
notat alt grup. Nu este permisă adăugarea unui „X” lângă răspunsul altui grup.
Aceasta este o metodă de brainstorming şi toate opiniile sunt binevenite. După ce
toate grupurile şi-au adăugat răspunsurile în fiecare locaţie, consilierul împreună cu
participanţii fac un tur al „galeriei” şi discută fiecare variantă de răspuns.
• Cardurile anonime. Fiecare elev va nota pe o foaie de hârtie o întrebare (legată de
activitatea desfăşurată / tema pusă în discuţie). Foile vor circula între elevi, iar
răspunsurile vor fi anonime. Utilizaţi acest procedeu atunci când consideraţi că
expunerea părerilor personale în plen poate fi resimţită ca ameninţătoare pentru
elevi. Concizia răspunsurilor este un alt avantaj al acest procedeu.
• Chestionarul. Elaboraţi scurte chestionare care să fie completate de elevi în clasă.
Utilizaţi chestionarele atunci când doriţi să obţineţi date rapid şi într-o formă
cuantificabilă. Rezultatele pot fi împărtăşite apoi elevilor.
• Discuţii în grupuri mici. Împărţiţi clasa în subgrupuri pentru a discuta o problemă, a
împărtăşi informaţii şi a rezolva o sarcină (uneori se solicită un singur răspuns al
grupului, astfel încât membrii trebuie să negocieze şi să ajungă la un numitor
comun). Utilizaţi acest procedeu atunci când aveţi suficient timp pentru discuţii şi
procesarea informaţiilor. Aceasta este cea mai bună modalitate de a obţine
implicarea tuturor.
• Munca în diade. Solicitaţi elevilor să formeze o diadă împreună cu cel mai apropiat
coleg pentru a discuta o problemă sau a rezolva o sarcină. Utilizaţi acest procedeu

32
Adaptare după “Training of Facilitators Manual” publicat de CIDA-funded Canada- Nepal
Gender in Organizations Project - 2003.

68
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

atunci când doriţi implicarea tuturor elevilor, dar nu aveţi suficient timp pentru
discuţii de grup. Munca în diade (perechi) oferă o bună oportunitate pentru
dezvoltarea unei relaţii suportive sau rezolvarea unei probleme complexe.
• Răspunsuri focalizate. Obţineţi de la elevi răspunsuri la întrebări cu început dat (de
exemplu: „unul din obstacolele pe care fetele le întâlnesc în alegerea carierei este…”).
Toţi participanţii vor răspunde, în lanţ, la aceeaşi întrebare, solicitându-se noi
contribuţii faţă de răspunsul colegului. Elevii au, de asemenea, dreptul de a nu
răspunde.
• Discuţii panel. Formaţi un grup „de experţi” care va dezbate o problemă în faţa
colegilor. Utilizaţi procedeul (atunci când aveţi suficient timp) pentru a obţine
rezolvări plauzibile şi serioase pentru o problemă. Schimbaţi componenţa panelului
pentru a creşte participarea.
• Acvariul. Formaţi un grup de discuţii, iar elevii rămaşi formează în jurul primului
grup un cerc al „ascultătorilor”. Introduceţi noi elevi în grupul activ pentru a
continua discuţia (elevul înlocuit va trece în cercul exterior). Utilizaţi procedeul
pentru a facilita discuţiile în grupuri mari. Ca variantă, elevii pot rămâne aşezaţi la
locurile lor, sunt nominalizaţi doar cei care vor purta discuţia (grupul activ), ceilalţi
intrând în rolul de ascultători.
• Jocurile. Utilizaţi jocurile pentru a stimula creativitatea, ideile şi cunoştinţele elevilor,
pentru a creşte nivelul de energie şi de implicare în grup. Temele implicate în jocuri
sunt rareori uitate de elevi.
• Răspunsuri în lanţ. Solicitaţi elevilor să ridice mâna dacă doresc să-şi împărtăşească
opiniile în legătură cu tema pusă în discuţie. Se precizează că acela care oferă un
răspuns va nominaliza următorul elev care va vorbi. Utilizaţi acest procedeu atunci
când sunteţi convinşi / convinse că există interes pentru tema dezbătută şi când
doriţi să creşteţi implicarea participanţilor. Când decideţi, anunţaţi elevii că reveniţi
în rolul de moderator al discuţiilor.

Aceasta colectie de instrumente ramane deschisa. Reprezinta doar un inceput.

Sitografia sau resurse web utilizate in curs.docx

IN LOC DE INCHEIERE: COLECTIE DE SUFLET


Feedbackuri de la colegi, facilitatori si vizitatori.

69
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

28 octombrie 2007 Eugen: Ma bucur ca suntem din acelasi judet, de fapt va cunosc din vremea
cand erati inspector la ISJ Olt, va cunosc implicarea si abnegatia de care dati dovada. Sper intr-o
buna colaborare in cadrul proiectului si va urez succes in tot ce faceti!

29 octombrie 2007 Ciprian: Desi colegii mi-au luat-o inainte, va urez si eu bine ati venit si va
multumesc pentru prezentarea si deschiderea fata de aceasta initiativa. Observ ca v-ati acomodat
foarte usor cu structura platformei si cu cerintele cursului si ma bucur sa vad ca aveti aceleasi
asteptari fundamentale de la curs ca si noi: sa conturam o comunitate de invatare! Sunt convins
ca veti fi un actor important in acest proces.

31 octombrie 2007 Eugen: Interesant materialul postat de dv.

4 noiembrie 2007
Anca: Bună, Minodora! Cred că experienţa ta vastă va fi pentru mine un real suport în
abordarea acestui curs. Eşti optimistă, dezinvoltă, receptivă şi deschisă spre alţii! Bravo! Anca
Analiza filmului este super tare...O capacitate de sinteză "specific masculină" (glumeam...)
Minodora, eşti omniprezentă pe platformă...Ţine-o tot aşa!
Anca, Bacău

8 noiembrie 2007 Gina: Draga Minodora, scrisoarea ta catre Ana m-a "uns" la suflet. Sunt de
aceeasi parere cu tine, chiar daca eu nu m-am exprimat cu atatea cuvinte...in documentul atasat
portofoliului meu. Felicitari!

Geta G., cursant Modul Invatamant primar: Stimata doamna Minodora Dinu,
Sunt Geta Grigore, m-ati cunoscut pe cand coordonam proiectul Comenius la Scoala "Gheorghe
Magheru" si ne-ati fost indrumator. V-am regasit datorita sotului meu pe acest forum. Ma bucur
mult, sunteti la fel de neobosita, de creativa, de "saritoare" la nevoile tuturor, cum va stiam. Imi
plac in mod deosebit interventiile dumneavoastra, totul este realizat in mod deosebit, aveti idei
inteligente, o experienta demna de luat ca exemplu, totul imbinat in mod sensibil incat iese arta.
Mi-am permis sa comentez pentru ca am o rugaminte. Eu particip la curs, la modulul
Invatamant primar si v-as ruga sa-mi permiteti sa salvez si acolo, in portofoliul meu, scrisoarea
catre Ana si unele linkuri utile pe care ni le recomandati, bineinteles, scriind numele
dumneavoastra ca autor. Oricum eu le-am salvat in calculator pentru sufletul meu, dar as dori sa
le citeasca si altii.Va multumesc si va asigur de toata consideratia mea!

Lucica: Dragă Minodora, citind scrisoarea ta simt nevoia sa-ţi scriu.Cred că eşti o persoană
specială , care joaca un rol important la acest curs; ai lipsit cîteva zile din cauza calculatorului şi
ţi-am simţit lipsa. Împărtăşesc cu tine ideea de a crea cât mai multe situaţii de comunicarea intre
fete şi băieţi tocmai prin organizarea activităţilor împreună , cu sarcini responsabilităţi , scopuri
şi obiective comune. În acest fel se dezvoltă coeziunea de grup şi competenţele de comunicare. Am
citit materiale postate astăzi de tine sunt foarte bune, nu pot decăt să-ţi mulţumesc.
Succes, Lucica

9 noiembrie 2007 Ciprian: Bravo Minodora, te rog impartaseste aceasta resursa si cu ceilalti
colegi!

70
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Geta G: Ma onoreaza si ma bucura observatiile si aprecierile celor pe care si eu ii apreciez.


Va doresc succes! Mai tinem legatura!
Geta Grigore

10 noiembrie 2007. Maria J (Mia): Buna ziua doamna Minodora Dinu, imi pare bine ca ati
fost si educatoare, deci cunoasteti munca noastra cu cei mai mici. Apreciez activitatea d-voastra,
am salvat in portofoliul meu poezia, am vizionat filmul propus care mi-a placut, imi cer scuze ca
intr-o replica m-am adesat doamnei Geta, dar impulsul a fost pe prea rapid, (am intalnit-o pe
didactic).Daca aveti cateva noi jocuri pentru copiii hiperactivi- (am doi in grupa-un baiat si o
fetita) va rog sa mi le recomandati sau sa-mi dati cateva sfaturi utile legat de acest subiect. Am ce
invata de la d-voastra! O duminica placuta! Multumesc!

13 noiembrie 2007 Anca: Minodora, eşti deja pentru mine modelul de elev din clasa noastră
on-line!
Să ştii că am salvat o mulţime de materiale de la tine în calculatorul meu, cred că nu te superi..

14 noiembrie 2007 Adina: Mi-a placut cum ai integrat planurile in scrisoarea ta catre Ana.
Cred, intr-adevar ca ar avea nevoie de mai multa reflectie pe tema rolurilor de gen in educatie, si,
poate ca, e deja printre noi la curs!

15 noiembrie 2007 Speranta: Felicitari pentru promptitudinea si prezenta activa pe platforma.

16 noiembrie 2007
Iuliana: (vizitator) Draga Minodora, Te felicit pentru materiale! Le apreciez doar cu formatia
mea de dascal si cu simtul meu inclinat spre a-i intelege pe cei din jur. Cred ca si cunoscatorii au
aceeasi parere.

Eugen: O harta foarte interesanta.

Carmina: Interesante articolele.

Geta S: Va consider "lideri" ai cursului de până acum, pe tine şi Eugen Grigore.

17 noiembrie 2007 Maria P: Sinteza saptamanii este grozava. Te admir pentru faptul ca
reusesti sa studiezi atat de mult. Poate imi spui si mie secretul....

18 noiembrie 2007
Eugen: Foarte interesant jurnalul tau! Sunt tot mai uimit de modul cum iti folosesti timpul,
cum reusesti sa faci atatea lucruri si toate de foarte buna calitate. In acelasi timp ai si foarte
multa intelegere pentru noi, ceilalti, descoperi la fiecare ceea ce are bun. Cred ca organizarea este
totul. Ai o minte organizata, care te face sa ai o viziune de ansamblu, sa organizezi totul foarte
strict.
Esti un consilier super eficient, un cadru didactic de exceptie, un parinte interesat, un OM !
Ma bucur ca am avut ocazia sa te cunoastem astfel, in alta ocazie poate ca nu am fi putut folosi
atat din experienta ta!
Cu multa stima, Eugen

71
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

19 noiembrie 2007
Geta S: Foarte bun materialul. Pot sa mi-l adaug si eu in portofoliu sa nu-l pierd?
Abia astept sa-l prezint si colegilor mei.

17 ianuarie 2008 – accesati link-ul: O zi speciala.doc

27 ianuarie 2008 Carmina. Felicitări pentru titlul ales şi pentru conţinutul proiectului.

24 ianuarie Lacrimioara. (Parererea unei colege pe care o admir mult si conteza pentru mine)
Multumesc mult. Am ramas profund emotionata. Succes in tot ceea ce faci. Sper sa ne mai
auzim si dupa finalitatea acestiu curs. Cu drag, Lacrimioara

Cuvant de incheiere

In loc de incheiere, mesajul meu catre Lacrimioara T.

Il dedic, generic, tuturor celor care m-au ajutat sa in calatoria de invatare, m-au motivat,
m-au sustinut si m-au ajutat. Aventura cunoasterii nu a fost lipsita de peripetii, probe,
incercari de tot felul, dar impreuna le-am trecut. Va multumesc.

Draga Lacrimioara,

Lucrul cel mai frumos care mi s-a intamplat in ultimul timp este acest curs. Am intalnit oameni
entuziasti, sensibili, profesionisti, visatori...Esti unul dintre ei. Faptul ca pui in portofoliu cele
cateva randuri de la mine ma impresioneaza. Ma simt onorata si iti multumesc. Acest curs este,
dincolo de insemnatatea lui profesionala, o lectie despre cum ne apropiem de cei din jur. Cu
sufletul. Chiar la distanta.

Multumesc, Lacrimioara. Pot sa spun acelasi lucru, cu toata sinceritatea: si eu te admir, iar
parerea ta despre mine, ca si a tuturor colegilor, ma face sa ma simt mai buna, mai bogata, mai
implinita. Mult suces in tot ce intreprinzi!

Cu drag, Minodora

Tuturor celor care mi-au fost companioni de drum, le multumesc si le urez sa porneasca in noi si
noi calatorii!

72
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

P.S. Povestiri despre gen asteapta comentariile, sugestiile si mesajele voastre de suflet!
............................................................................................................................................................
.
Geta si Eugen: Stimata colega, draga Minodora,
Ne asteptam sa inchei cursul intr-un mod stralucit, dar ne-ai depasit asteptarile. Cunosti
atatea lucruri din domenii diferite, le combini si le redimensionezi, dar totul are o
frumusete si o logica aparte, feminina si masculina deopotriva. Portofoliul tau este plin
de forta si de sensibilitate, de stiinta si de fantezie, de documentare si creativitate, este
incarcat, dar usor de parcurs si de inteles. Are eleganta si simplitate totodata, modestie si
putere, calitati care se imbina si se revarsa in si din fiecare pagina. Sincere felicitari!
Geta si Eugen Grigore

Daniela: Draga Minodora, esti demna de toata lauda, felicitarile mele! Ne-am obisnuit
sa postezi informatii de calitate si bine organizate, dar acest portofoliu le intrece pe
toate! Sunt mandra sa am asemenea colegi! Numai bine, si sa speram ca vom comunica
mai eficient (daca pot sa spun asa...)

Adina: Minodora draga,


Se vede dedicarea si entuziasmul cu care te implici in tot ce faci! Iti multumesc pentru
disponibilitatea ta de pe tot parcursul calatoriei noastre, ai fost poate cea mai activa
prezenta...eu asa te-am simtit...Portofoliul tau e "plin de tine" si te felicit si iti multumesc
pentru impartasire! Sper sa avem oportunitatea de a ne intalni ... Ganduri bune, Adina

Lucica: Portofoliul tău este pe măsura implicării tale la acest curs. Am apreciat mereu
puterea ta de muncă şi abilităţile de comunicare; de fiecare dată ai avut timp şi ai ştiut să
transmiţi un mesaj pozitiv celor de pe platformă. Am învăţat multe de la tine. Aş fi vrut
să nu se termine acest curs...Cu drag şi prietenie,
Lucica E.

Ciprian: Ma bucur ca ai finalizat cu succes portofoliul si cred ca el reflecta fidel


implicarea ta deosebita in acest curs. Urmand motto-ul tau, as spune ca implicarea ta a
stimulat si implicarea colegilor, adica intelegerea ta a ajutat si pe ceilalti sa inteleaga.
Lucru valabil si pentru cei care au moderat aceste discutii. Ma bucur ca ai redat si feed-
back-ul primit de la colegi, si eu cred ca acesta a fost principalul motor al parcursului
nostru. Multumim!

Dragi colegi, dragi tutori,

Va multumesc pentru tot ce mi-ati daruit de-a lungul acestei calatorii pasionante in
lumea genului. La terminarea cursului, incerc sentimente contradictorii. Progresul
realizat de clasa noastra, crearea unei comunitati de invatare, spiritul de cooperare,
generozitatea voastra: toate ma bucura si ma implinesc. In acelasi timp, sfarsitul
calatoriei noastre comune ma intristeaza... Pe cand o noua calatorie? Va astept in
proiecte comune, sa prelungim viata acestei comunitati!

Cu tot dragul,
73
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Minodora

74
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare