EXPERIMENTUL DE LABORATOR

Experimentul constă în provocarea intenţionată si dirijata a unui fenomen în scopul studierii lui.
Au un profund caracter activ –participativ: in primul rand, elevii vor fi curiosi la desfasurarea experimentului, de
catre invatator, apoi se vor implica, prin propriile actiuni la desfasurarea acestuia. Procesul de predare a disciplinei
Stiintele naturii are la baza experimentul, atat ca metoda de investigatie stiintifica, cat si ca metoda de invatare.
Un rol important in cadrul experimentului il are observarea . prin intermediul ei se urmareste explicarea,
descrierea si interpretarea unor fenomene printr-o sarcina concreta de invatare, totodata contribuind la formarea si
dezvoltarea unor calitati comportamentale, precum: consecventa, rabdarea, perseverenta, perspicacitatea, imaginatia,
spiritul de observatie,de colaborare.
Experimentele se folosesc de obicei integrate, in numar mai mare sau mai mic, in diferite etape ale lectiilor.

CLASIFICARE:

I.dupa locul pe care il ocupa in lectie:

a) experimente pentru stimularea interesului fata de noile informatii, a motivatiei pentru invatare (utilizate in
momentele de introducere in lectie);
b) experimente pentru invatarea noilor informatii, aprofundarea sau extinderea lor (utilizate in lectia propriu-zisa);
c) experimentele demonstrative- pregatite de invatator inainte de ora si apoi prezentate clasei in vederea
demonstrarii, explicarii, confirmarii unor adevaruri;
d) experimente pentru fixarea cunostintelor (se introduc pe parcursul lectiei in momentele de feed-back sau de
recapitulare);
e) experimente pentru evaluare;
Ex:
- fiecare elev are in fata pregatit cate un pahar cu apa, miere si ulei, acestea fiind prevazute cu un pai. Obiectivul
acestei teme practice este: sa indice asemanari si deosebiri dintre corpurile din natura, pe baza unor observatii proprii.
’’ SUFLATI CU PUTERE PRIN PAIELE INTRODUSE IN PAHARELE CE CONTIN LICHIDELE INDICATE, APOI COMPLETATI
SPATIILE PUNCTATE:’’
Prin pai, va patrunde in substantele din pahar......................
Aceasta va iesi mai repede la suprafata din paharul care contine................Va trebui sa suflati cu mai multa putere
in paharul care contine....................Puneti in paharul cu apa si in cel cu ulei cate o lingurita de zahar. Amestecati bine!
Observam ca in paharul cu apa zaharul.............., iar in cel cu ulei.................. Gustati apa! Apa are ca gust...................., iar
zaharul s-a....................

II. in functie de durata experimentului:

a) Experimente imediate, a caror desfasurare nu depaseste parcursul unei ore de curs;

b) Experimente de durata (ex. Influenta factorilor de mediu asupra plantelor, necesita o observare a modificarilor pe
parcursul catorva saptamani, constand in notarea intr-o fisa de observare a modificarilor produse de-a lungul intregii
perioade);

III. din punct de vedere al organizarii colectivului de elevi:

a) Pe grupe –se realizeaza experimentul in scurt timp, sarcinile fiind impartite, asigurandu-se astfel participarea tuturor
elevilor: Unii realizeaza experimentul, unii deseneaza, altii scriu observatiile,etc.
b) Individual –atunci cand elevii sunt antrenati in mod egal, fiecare elev lucrand independent, concomitent cu invatatorul;
c) Frontal (forma combinata)-efectuat de fiecare dintre elevi, in acelasi timp si in acelasi ritm, pe aceeasi tema sub
indrumarea directa a invatatorului; necesita aparatura pentru fiecare elev, dar are un efect instructiv sporit.

Astfel, la lectia:’’SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A APEI’’, se va organiza urmatorul experiment:

A) Invatatorul va pune o epubeta cu apa deasupra unei flacari; in scurt timp elevii vor observa ca incep sa iasa aburi si ca
incet, incet cantitatea de apa se micsoreaza.
- In continuare, se vor pune doua vase cu aceeasi cantitate de apa pe o plita: un vas este ingust, celalalt este mai larg;
elevii sunt solicitati sa precizeze din care vas se va evapora apa mai repede.
Prin intrebari, invatatorul ii va ajuta pe elevi sa descopere lucruri noi:’’CE SE AUDE LA UN MOMENT DAT IN VASUL
AFLAT DEASUPRA FLACARII?’’ DE CE?’’ ‚’CE SE INTAMPLA DACA VOM PUNE UN CAPAC PE VASUL CARE FIERBE?’’ ‚’CE VOM
OBSERVA PE CAPAC DUPA ACEEA?’’ ,’’CE S-A INTAMPLAT CU ABURII?’’
Astfel elevii isi vor lamuri cunostintele despre evaporare, fierbere, condensare.

B) Invatatorul va scoate dintr-un congelator un cub de gheata. Il va aseza in mana unui elev: ‚’CE SE INTAMPLA CU CUBUL?’’
‚’DE CE?’’-elevii vor intelege mai usor notiunile de topire si inghetare.
C) Ca tema pentru acasa li se va cere elevilor sa realizeze singuri un experiment: sa puna o sticla plina cu apa la congelator
si sa noteze ce s-a intamplat cu ea dupa un timp.

D) Invatarea prin descoperire poate fi si rezultatul unui experiment. De exemplu, fiecare elev are in fata cate un pahar cu
apa in care s-a turnat putina cerneala albastra. In acest vas, elevii vor pune o narcisa. Dupa cateva minute, elevii vor observa
ca s-a schimbat culoarea tulpinii, mai apoi a petalelor, care s-au colorat in albastru. Antrenati in conversatie: ’’CE OBSERVATI
LA TULPINA?’’ ‚’’DE CE CREDETI CA S-A COLORAT?’’ ‚’’CE S-A INTAMPLAT CU PETALELE?’’ ‚’DE UNDE PROVINE CULOAREA
ALBASTRA?’,’ vor descoperii ca apa este condusa de tulpina la toate partile componente ale plantei.

Funcţiile experimentului sunt multiple:

1. experimentul permite cercetarea sistemelor biologice şi descoperirea trăsăturilor definitorii, speciifce ale unor procese şi
fenomene;
2. dezvolta spiritul de observaţie şi a celui de investigaţie, a gândirii creative, fluide , flexibile, originale;
3. determină formarea, aprofundarea şi evaluarea unor abilităţi şi competenţe de lucru cu tehnici şi aparatură specifice
ştiinţelor ;
4. contribuie la realizarea unei legături mai strânse a teoriei cu practica,
5. determină transformarea cunoştinţelor în convingeri fundamentale.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Metoda observarii independente , veriga importanta in cunoasterea prin actiune a lumii vii,
se afla in stransa corelatie cu alte metode, pe prim-plan fiind experimentul de laborator, care
nu poate fi aplicat decat folosind observarea independenta, care devine astfel procedeu al
experimentului.
Corelarea observarilor de scurta durata sau de lunga durata cu experimentul determina
cresterea eficientei invatarii.
In realizarea observarii independente si a experimentului de laborator, asigurarea
individualizarii muncii elevilor se face cu ajutorul fisei de lucru, care reprezinta un mijloc
deosebit de eficient in investigarea obectelor si fenomenelor si care face posibila, totodata, aplicarea
invatarii prin descoperire dirijata, a modelarii, a algoritmizarii, etc.
Fisa de lucru este conceputa de invatator in mod logic, fiind multiplicata pentru toti elevii,
scrisa pe tabla sau proiectata. Fisa cuprinde mai multe sarcini de lucru intelectuale si motorii, a caror
rezolvare prin observare si actiune independenta permite descoperirea sau aprofundarea de catre
elevi a informatiilor, precum si formarea unor deprinderi de lucru. In fisa sunt inscrise sarcini de lucru,
probleme-uneori, indicatii, explicatii, intrebari,etc.