PYTOLUL AL XXIV LEA ‘Ag ménca un mir, Ai manca vn mir, Ar ndinea fi venit si eu, i-ag fi convins, ui coleg lu [ai mulpumit a s it sity, ial fi convins. Si fi venit sie / ‘Am ascultat propunerca acestuicoleg /aeestuia, Am ascultat propunere ‘Am ascultat propunerile acestor colegi / acestora. Am ascultat propunerile aeestor colege / acestor .? Lai muljumit aceletcolege / acelela? LLe-aji mulfumi aeelor cotegi / acetora? Le-aji muljumit aelor colege /aeelora? n nar, a, nar fi convins, stei colege / acesteia. A. Verbal, Modul condifional-optativ, timpurite prezent si perfect B. Verbul. Modul conjunctiy, timpul perfect D. Exerc’ A, VERBUL. MODUL CONDITIONAL-OPTATIV, TIMPURILE PREZE! Pronumele gi adjectivele demonstrative de apropiere si de departare in cazuvile genitiv si dativ iT $I PERFECT Modul conditional-optativ exprima o dorin{a sau dorinta si condifia realizarii acostei: Ag mina un mar. (dorinta) Ag face o plimbare dacd n-ar ploua, 1 (Goring) (conditia realizarii doringei) Are doui timpuri: prezent si perfect. 1, Modul conditional-optativ prezent a) Formarea modului conditional-optativ prezent Forma afirmativa 1, Ag manea un mar. 2, Aimanca un mar, 3. Ar ménea un mar. 4, Am mnca un mar. 5. Afi ménea un mar, 6, Ar mnca un mar. 3.(nu/m-) + 4. 5. 6. b) Valor modului conditional-optativ prezent bl) Exprima o dorinta (valoare optativa) Ar merge la meci, dar este obosit. De-ar veni mai repede! (= doresc sa vin) loreste si mearga) Forma negativa 1. Nu ag / n-ag ménea un mar. 2. Nuai /n-ai manca un mar. 3. Nu ar / mar manca un mar. 4, Nu am / n-am ménea un mar 5. Nuafi / n-afi manca un mar, 6, Nuwar / mar ménca un mar. 2) Exprima dorinta si conditia realizarii acesteia (valoare conditionala) Ai ajunge mai repede daca ai lua taxiul, Ar merge la meci dac& n-ar fi obosit.3) Se foloseste pentru o exprimare mai Ai putea si ma ajuti? (pentru: Poti si. ma ajuti?) As vrea sa te rog ceva. (pentru; Vreau si te rog) 2. Model conditional optativ-perfect a) Form: ven modului condi nal-optativ perfect Forma afirs. ativit Forma negativa 1. Ag fi dormit mai mult 2. Ai fi dormit mai mult, 3. Ar fi dormit mai mult, L Nu as fi / n-as fi dormit. 2. Nuai fi/ n-ai fi dormit. 3, Nuwar fi/ n-ar fi dormit. 4, Am fi dormit mai mu 4, Naam fi/ n-am fi dormit 5. Afi fi dormit mai mult 5. Nu afi fi/ n-afi fi dormit 6. Ar fi dermit mai matt 6. Naar fi / n-ar fi dormit. as ai ar + fi + pa am ati ar ul trecut al verbului b) Valorile modului conditional-optativ perfect bl) Exprima o dorinta nerealizata (valoare optativa): As fi baut o bere, (= Doream si beau o bere.) Ar fi mers la meci, dar era obosit. (= Dorea si mearga la meci.) 2) Exprima o dorinta nerealizati si condifia acesteia (valoare conditional) Ai fi ajuns mai repede daca ai fi luat taxiul Ar fi mers la meci dac& n-ar fi fost obosit. 3) Se foloseste pentru o exprimare mai politicoast Ai fi putut sa ma ajuti Ag fi vrut si te rog ceva. 3. Pozitia formelor pronominale neaccentuate a) Pronume personale in Ac. / D. Conditional prezent L-ag conduce la gard dacd m-ar ruga, Conditional perfect L-as fi condus la gard dacd m-ar fi rugat, Daca Lar durea dinti, s-ar duce la dentist. Daca ar interesa-o cartea, ar cumpaira-o. Daca i-ati telefona, ar vent Dacii mi-ar trebui cursurile, spune, Retines _ ronnie per ‘Ac. /D, (forme neaccentuate) + conditional-optativ prezent / perfect Daca bar fi durut dinti, s-ar fi dus la dentist. Daca ar fi interesat-o cartea, ar fi cumparat-o Daca i-afi fi telefonat, ar fi venit Dac mi-ar fi trebuit cursurile, ti-as fi spus - cu pronume personal in Ac.: m- (te-, k, ne-, ¥-, i+, Ie-) ar conduce / -ar fi condus ar conduce-o / ar fi condus-o - cu pronume personal in D.: mi- (fi- i+, ne- v-, le-) ar telefona / -ar fi telefonatb) Pronume reflexive ta Ac. / D. Conditional prezent Mag plimba prin pare dac’i n-ar ploua. Si-ar cumpara 0 casi daca ar avea bani, Retineti! { pronume refl. fi (lorme a Cupronume refi mas te-ai sar plimba /fi plimbat ne-am | wati Lsar Conditional perfect Mas fi plimbat prin pare daca n-ar fi plouat. Si-ar fi cumparat o cast dacd ar fi avut bani. sntuate) + conditional-optativ prezent / perfect —_] Cu pronume reflexiy in mi-as ai si-ar —cumpiira / fi cumparat ne-a | veati ¢) Pronume personal / reflexiv in D. + pronume personal in Ac. Conditional prezent Daca mi-aji cere banii, vi i-ag da Dac’ i-ar trebui diefionarul, si Lar cumpara, Daca le-ar trebui cartea, si-ar cumpara-o. Refinetit prezent / perfect ‘Mi-ar cumpiira dictionarul = Conditional perfect Dacii mi-afi fi cerut bani, vi i-as fi dat Daci i-ar fi trebuit fi dictionarul, si Lar cumpiirat, Daca le-ar fi trebuit cartea, si-ar fi cumparat-o. pron. personal /reflexiv in D. (forme neaccentuate) + pron. personal in Ac. (forme neaccentuate) + | mil ‘ar cumpéira ar fi cumparat *sii- ar cumpara /ar fi cumparat si ar cumpira- 0 / ar fi cumparat- 0 ne- Ie tse ni vi hi tsi Mi-ar cumpara revista = Mi-ar cumpara-o ‘Mi-ar cumpara florile = Mi le-ar cumpara. ] mi- f *sille- ar cumpara / ar fi cumparat ni le- | vile Wile *sile- 4, Adverbele de mod in structura modului con Conditional-optativ prezent As mai manca o préjitur Copilul s-ar tot juca ‘V-afi cam supara dacd v-ag spune cum a vorbit. nal-optativ Conditional-optativ perfect AS mai fi méncat o prajitur Copilul s-ar tot fi jucat Veafi cam fi suparat dac& v-as fi spus cum a vorbit 231+fi+ participiu a dor [ins dar |insi nu am timp, _ mpus / imperfect ‘Meas fi dus a film, dar {ins nu am avut timp. L-as fi sunat, dar | insa nu-i stiam numairul de telefon. 33) SS secre rer none see ener optatiy prezent _ desi / cu toate ci indicativ prezent ia As mai citi, desi / cu toate ci ma dor oc! ag) —EE optativ perfect ____desi/ cu toate cii___indicativ imperfect | As mai fi citit, desi / cu toate cf mi dureau ochii b) Valoarea conditionala by conditional prezent daci conditional prezent As veni _ daca as putea. _| bay ————— conditional perfect daca conditional perfect | | As fi venit daca agfiputut, b3) _ _ imperfect daca conditional perfect ionuee LVeneam daca as fi putut, b4) imperfect dack Veneam daca ___puteam. B, VERBUL. MODUL CONJUNCTIV, TIMPUL PERFECT 1, Exprima: - 0 acfiune posibila in trecut, dar nerealizata (rimasd la stadiul de intentic): Sa fi venit mai devreme, il intdlneam. (acfiunea ar fi putut avea loc, dar nu a avut)Nu cred sit se fi a para 2. Formarea conjunctivului perfect a) Forma afirmativa 1 Trebuia si fi raimas si eu. 2. Trebuia si fi rimas situ 3. Trebuia sii fi raimas gi el /ea 4, Trebuia sf fi raimas si noi 5. Trebuia si fi raimas si voi 6. Trebuia s& fi rdimas gi ei / cle Refine . si+ fit participiul recut b) Forma negativa 1. Si nu fi balut apa rece, nu mi imbolniveam. 2. Siinu fi bitut apa rece, nu te imbolniveai 3. Sai nu fi balut apa rece, nu se imbotnavea inetit Forma ney 3. Pozitia formelor pronominale neaccentuate a) Pronume personale in Ac. / D. Sil fi intdlnit, i-ag fi spus despre spectacol Sa o fi pasionat muzica, se ducea la concert. ‘Nu cred si-mi fi spus adeviirul Cui st-i fi trebuit aceste hartii? Retineti! ncertitudinea, dubiul in legaturd cu realizarca unei acfiuni: si-+ pronume personal in Ac. / D. + fi+ participiul trecut cu pronume personal in Ac. cu pronume personal in D. simi sate sail/ il sio/s-o sine Siva Safi / sti sale fi intalnit sh imi 7 simi SA iti | s8-fi sAti/sii fi spus sine si va sale b) Pronume reflexive in Ac. / D. Si se fi trezit mai devreme, nu intarzia. Sa-si fi amintit de aniversarea ei, ar fi felicitat-o. si + pronume reflexiv in Ac. / D. + fi + participiul treci 233,cu pronume reflexiv in Ac. ‘simi site si se sine diva sise fi ezit ©) Pronume personal / reflexiy in D. + 7 1 fi reparat, puteam Nu mi-a reparat ceasul +2 sa iji | sisi sime sa igi / si-gi ‘onume personal ta Ac. folosese. Si-a pierdut cheile, $4 nu si le fi pierdut, putea intra in casa, on, persopal in Ac. + fit participiul trecut_ | sali +38 sie iV fireparat Si-mi fi reparat pantofiz, = Si mi-i fi reparat. fi reparat Si-mi fi cumpirat eartea, = Si mi-o fi cumparat Si-mi fi cumpirat florile. = Si mi le fi cumpéirat. fi cumparat 4. Folosirea conjunctivului perfect assess esse ue seues enn eee verb 1 imperfect + verb 2 conjunctiv perfect Trebuia si fi asteptat. Era posibil sa fi ajuns deja. Puteai sa ne fi spus ca intarzii bd _ | verb I conjunctiv perfect + verb 2 condi (= daca + verb 1 conditional perfect + ve inal perfect / imperfect erb 2 conditional perfect / imperfect) Si fi reusit la concurs, s-ar fl bucurat / se bucura, = Daca ar fi reusit la concurs, s-ar fi bucurat / se bucura o element interogativ (ce, Céind si fi terminat referatul? Unde si fi plecat asa devreme? Cine sil fi sunat la ora aceasta? ¢, cfind, cum, de ce, unde etc.) + verb conjunctiv perfect 234€) cind verbul la conjunctiv perfect este folosit singer, poate avea! - nuantit de imperativ Sa nu mai fi addugat nimic! Sa mu fi venit! 2) valoare dubitativa ‘Sai nu ma fi vazut? (= Oare nu m-a vazut?) ‘SM fiiinvitat si pe el? (= Oare trebuia si-l invit si pe el?) C. PRONUMELE $I ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE DE APROPIERE $I DE DEPARTARE, iN CAZURILE GENITIY $I DATIV 1, Pronumele si adjectivul demonstrativ de apropiere in cazurile genitiv si dativ Singular ‘Adjectiv demonstrativ Pronume demonstrativ —] Masculin / Neutru ‘Masculin / Neutru | G. Raspunsul acestui student a fost corect. | Raspunsul studentului acestuia a fost corect. G. Raspunsul acestuia a fost corect. Feminin Feminin D. [i ofer acestei baitrdne un scaun. {fi ofer batranci acesteia un scaun, _D. fi ofer acesteia un scaun, Pronume demonstrativ Masculin G. Rispunsurile acestor studenti au fost corecte. Raspunsurile studenjilor acestora au fost corecte. | G. Réspunsurile acestora au fost corecte Feminin / Neutra Feminin / Neutru D. Le oferim acestor batrane scaune. Le oferim batranelor acestora scaune, D. Le oferim acestora scaune, Refineti! a) Pronumele si adjectival demonstrativ de apropiere in G. / D. singular plural ‘masculin / neutru feminin ‘masculin / feminin/ neutru pronume acestuia acesteia acestora adjectiv acestui(a) acestei(a) acestor(a) b) Parintii acestui bctiat / avestei fete lucreaz’ la o editur. acestui acestei + substantiv G. / D. nearticulat acestor ©) Parinfii baiatului acestuia / fete’ acesteia lucreaza la o editur’ substantiv G./D. cu articol hotirat + acestuia acesteia _acestora_| 2352. Pronumele si adjectivul demonstrativ de depirtare ia cazurile genitiv / dativ __Adjectiv demonstrativ Masculin / Neu! G. Magina acetii domn s-a defectat. Masina domnului aceluia s-a defectat, D. Lam oferit flori acelei doamne, Lam oferit flori doamnei aceleia, D. L-am oferit flor’ aceleia. Pleat __Adjectiv demonstrativ G. Masinile acetor domni s-au defectat fasinile domnilor acelora s-au defectat. D, Le-am oferit flori acelor doamne, Le-am oferit flori doamnelor acelora. G. Masina ace in | Feminin eeeee Pron Meseslin | Masculin Pronume demonstr ‘a | Masculin / Neutra D, Le-am oferit flori acelora, s-a defectat. Retinetit a) Pronumele si adjectivul demonstrativ de departare in G. / D. 7 singular plural masculin/neutru_ | _femini masculin / feminin/ neutru [pronume: _aceh aceleia acelora adjectiv acelui(a) acelei(a) acelor(a) b) Caictul acelui baat / acelei fete este pe banc’. acelei_ + substantiy G. / D. nearticulat acelor ¢) Caietul biiatulud aceluia / feted aceleia este pe banca. substantiv G./D. cu articol hotarat + accluia aceleia acelora D, EXERCITIL 1. Conjugati la modul conditional-+ Model: Dupa cursuri (a rmne) la biblioteca. ati, timpul prezent, verbele din paranteze, dupa modelul Dupa cursuri ag riméne (ai riméne, ar riméne, am rimdne, afi riméne, ar riméne) la biblioteca, (a asculta) pusind muzica {a bea) niste vin rosu. (a putea) ua taxiul pan la gard, (a trimite) azi serisoarea, {@.cobori) la prima static. (2 dori) 0 cutie de bomboane. 2. Conjugati la modul condirional-optatiy, timpul prezent, verbele reflexive din paranteze, dupa modelul: Model: (a se ageza) in primul rand. Mas ageza (te~ai ageza, s-ar ageza, ne-am aseza, v-afi ageza, s-ar aseza) in primul rnd. 236(ase odilini) putin dup&-amiaz’, (ase plimba) prin centrut orasutui (a se intoaree) pe jos de la facultate. (a se uita) la un film. (a se muta) in alt cart (a se duce) pana la libriric 3. Conjugati la modul conditional-optativ, timpul prezent, verbele reflexive din paranteze, dupa model: Model: (a-si da seama) daci au gresit. ‘Mi-as da seama (fi-ai da seama, si-ar da seama, ne-am da seama, v-afi da seama, si-ar da seama) daca au gresit anja la monte. (a-si petrece) va (argi face) o salatd de fructe. (a-si cumpira) o hain’ mai lun; (asi schimba) mobila in toata casa. (a-si rezerva) bilete la trenul rapid. (a-si duce) copiii s& vada Griidina Zoologica. 4. Transformati urmetioarele propoziti, pundnd verbele la modul conditional-optativ, timpul prezent, dupa modelul: Model: il astept pe Matei in pare. L-ag astepta pe Matei in pare. ‘Va intereseaza propunerea noastra? 0 insofesc pe mama Ja cumpairaturi ii felicii de ziua lui? imi puteti spune adresa dvs.? Le place sa schieze? Nurfi trebuie alfi ochelari? 5. Raspundet afirmativ la urmétoarele intrebart, inlocuind substantivele subliniate cu pronume personae in acuzativ, dupa modell: Model: - Mi-ai repara ceasul? - Da, ti Fas repara, Ti-ar citi anunful? |-ai oferi trandafirii ‘V-ar spune rezultatele? Var cumpara ziarul? Ti-ai lisa copiii in excursie? 6. Raspundeti afirmativ la urmatoarele intrebari, inlocuind substantivele subliniate cu pronume personale in cacuzativ, dupa modelul: Model: - V-ar citi povestea? ~Da, ne-arciti-o. Si-ar nota adresa? Le-ai imprumuta umbrela? Mi-afi duce cererea la secretariat? Ti-ar restitui cartea? V-ar explica lectin? 7. Réspundett la tntrebarile de mai jos, dupa modelul: Model: - Cumperi bluza? (Scump) ~ As cumpara-o, dar e prea scumpa, 237‘Traduce textul? (dificil) Bei berea? (rece) Cumpsirati miinugile? (subtire) Incerci pantofii? (mic) Duce valizele? (greu) 8. dmbinati in fraze urmétoarele propozifii, pundnd verbele la conditional-optativ prezent si perfect, dupé modelul: Model: Reface calculele. isi da seama ca a gresit. Daca ar reface calculele, si-ar da seama ca a gresit Daca ar fi reficut calculele, si-ar fi dat seama c& a gresit Mecanicul imi repara magina, pot folosi iti vin bine cizmele maro. Ti le cumperi Se intoarce trziu acasi. Mama ¢ Tngrijorata. La munte ninge, Mergeti s& schiafi iL intrebi ce s-a intdmplat. ifi spune {si noteaz4 numerele de telefon. Nu le uit 9. Completati urmétoarele fraze cu propozipit in care verbele sa fle la condisional-optativ prezent saw perfect, in functie de context Las arita fotografia daca Am fi ajuns la timp dac& Afi vizita-o in fiecare saptiménd daca Si-ar cere scuze daca Ar fi raspuns mai bine daca 10. Puneti verbele din paranteze la modurile si la timpurile corespunzétoare, dupd modelu!: Model: Eu (a sta) in primul rand, dar (a nu gsi) niciun loc liber. Eu ag sta in primul rand, dar nu gisesc niciun loc liber. Eu as fi stat in primul rand, dar n-am gasit nicium loc liber Raluca (a interveni) in discutie, dar (a nu indrdzni. Eu (a se trezi) mai devreme dimineata, dar (a nu auzi) eeasul, Mama (a face) o prajiturd, insd (a nu mai avea) faina. Noi (a mai rimine) in pare, insd (a se insera). Tu (a-si lua rimas bun) de la ea, dar (a nu 0 gisi) acasi. 11, Raspundeti la urmétoarele intrebari, dupa modelul: Model: De ce nu mai dormi? ‘Ag mai dormi, dar trebuie si merg la facultate. De ce nu mai bei vin? De ce nu va mai plimbafi prin oras? De ce nu mai stai la petrecere? De ce mu va mai uitafi la film? De ce nu mai rama la biblioteca? 12, Completayi frazele de mai jos cu propozifit convenabile, dupa modelele a sib: a) Model: Ti-as inapoia harta, desi ‘Ti-as inapoia harta, desi imi mai trebuie. Bunica le-ar spune nepotilor o poveste, desi ‘V-am arita oragul, cu toate c& As accepta invitafia voastra, cu toate c& ‘Ne-am intoarce pe jos de la facultate, desi 238Ai vrea si deschizi fereastra, desi b) Model: Ai fi condus-o pana acasi, desi Ai fii condus-o pang acasi, desi era tzu. I-ag fi oferit locul, degi Te-ai fi imbracat cu rochia verde, desi Copii s-ar mai fi jucat in pare, ou toate c& Le-as fi asteptat, cu toate ci Ne-am fi dus la mare, cu toate c& 13, Transformati frazele de mai jos, dupat modell: Model: Daca ar i venit mai devreme, ne-ar fi gis Daca venca mai devreme, ne giisea acasi it acasa, Daca mi-as fi amintit unde locui, v-as fi facut o vizita. Lar fi plicut spectacolul, daca s-ar fi dus s&-l vadé. Daca nu te-ai fi imbolnavit, fi-ai fi terminat la timp lucratile Dacia |-afi fi intnit pe autoral romanului, ‘afi fi cerut un autograf. Dac’ la munte ar fi nins, am fi mers sa schiem. 14, Transformati frazele de mai jos, pundnd verbele subliniate la conjunctiv perfect, dupe modelul Model: Daca ai fi fost mai atent, ai fi infeles mai bine. Sa fi fost mai atent, ai fi injeles mai bine. Daca as fi inchis ferestrele, nu mai ploua in casa Daca n-ar fi mancat atitea bomboane, nu I-ar fi durut dinfii Daca v-afi fi dus in concediu, v-afi fi relaxat. i fi scris, fi-ar fi rispuns. fi trebuit bani, if imprumutam eu. Daca si-ar fi inchipuit cd va fi asa cald, se imbraca mai subfire 15. Puneti verbele din paranteze la conjunctiv perfect, dupa modetut: Model: Era bine (a avea) rabdare. Era bine sa fi avut ribdare. Nu trebuia (a-si lisa) copiii singuri in casa. Puteai (a-i trimite) Marianei o felicitare de ziua ei. Prefora (a rimane) acast. Trebuia (a-si imagina) c nu ma vei crede. Era bine (a 0 ierta) pe sora ta 16, Puneti verbele din paranteze la conjunctiv perfect, apoi tnlocuiti substantivele subliniate cu promume personate in acuzativ, dupa modelul: Model: Nu-mi gasesc cheile, Unde (a pune)? ‘Nu-mi gisesc cheile. Unde sa le fi pus? Banii nu mai sunt pe masa. Cine (a lua)? ‘N-am stiut leetia. Cand (a invaa)? ‘Textul a fost dificil. Cine (a traduec)? Colegele nu mi-au spus cu ce tren vor sosi. Cum (a astepta) la gari? Andrei nu era acasi. Unde (a c&uta)? 17, Puneti adjectivele si substantivele din paranteze la forma corectd, dupdi modelele a si b a) Model: fi cunosti pe copiii (acest vecin)? fi cunogti pe copiil acestui vecin? 239La sffrgitul (acest an) ne mutiim la Brasov Au sosit parin{i (acesti elevi) imi place gustul (aceasta bautura) Care ¢ preful (aceste flori)? Am admirat modelul (aceasta rochie). b) Model: Mircea i-a zAmbit (aceasta tania), Mircea i-a zmbit acestei tinere, (Aceste plante) fe trebui Spunefi-i (acest sofer) st fie mai atent! Bibliotecara le aduce (acesti cititori) carfile cerute Profesorul le-a dictat (aceste studente) bibliografia. ii imprumuti un diction r (rceastd coleg’). 18. imbinati in propozitii urmdtoarele cuvinte, dupa modelul: Model: secretara /a da adeverinte / studengii acestia Secretara le-a dat adeverinte studentilor acestora. Andrei /a scrie o scrisoare / fata aceasta studenfii /a spune bund ziua / profesoarele acestea mama / a citi o poveste / copilul acesta ghidul /a vorbi despre orasul lagi /turisti acestia tu /a explica lectia / eleva aceasta 19. Raispundeti afirmativ la tntrebarile de mat jos, tlocuind adjectivele demonstrative de aproptere cw pronumele demonstrative, dupe modelul. Model: - Mediculi-a preseris acestui pacient antibiotice ~ Da, medicul i-a prescris acestuia antibiotice. Ti-a placut romanul acestei scriitoare? Le-ati ficut cafea acestor musafiri? Bagajele acestei turiste sunt la receptic? Biletele acestor colege sunt la tine? Afi fost de acord cu propunerile acestui inginer? 20. Punesi substantivele si adjectivele din paranteze la forma corectd, dupa model: Model: Le trimii si (profesorii aceia) felicitari de sdrbiitori? Le trimit si profesorilor acclora felicitiri de sirbatori? Usa (compartimentul acela) nu se inchide bine. Programul (magazinele acelea) s-a modificat. Imi place si ma plimb pe aleile (parcul acela). fi cer (vanzitoarea aceea) 0 c&masi marimea 41 Frumzele (pomii aceia) s-au ing’lbenit. Ferestrele (casa aceea) sunt murdare. 21. Completati spatile libere cu formele de dariv ale pronumelui demonstratiy de departare, dupe modelul: Model: Bibliotecara ii recomanda acestuia un roman, iar o pies de teatra Bibliotecara fi recomanda acestuia un roman, iar aceluia o piesa de teatru Oferd-i acesteia o britard, iar unalbum de pictur! Le-a cerut acestora o valiza, iar un ruesae. Acestuia ii place si patineze, iar s& schieze. Acesteia i trebuie manusi, iar .......... 0 edciula. Acestora le torn bere, iar vin. 24022. Raspundeyi negativ la intrebetrile de mai jos, dupa modelul: Model: - E magina acestui tani? = Nu, nue magina acestuia, ¢ a aceluia. Sunt carte acestei eleve? E masina acestui director? Sunt pattoanele acestor domni? Sunt cerceii acestei domnisoare? mt costumele acestor actrite? 23, Transformati propozitiile de mai jos, dupdi modelele a si b a) Model: Fetita aceasta are jucsri Jucirile sunt ale fetifei ac Jucdriile sunt ale acesteia tia, Femeia aceasta are copii Tincrii acestia au biciclete, Batranele acestea au paliri Elevul acesta are acuarele, Familia aceasta are o vila, b) Model: Barbatul acela are un telefon, Telefonul este al barbatului aceluia. Telefonul este al aceluia, Doctorifa aceea are cabinet Ia ctaj Oamenii aceia au céini Prietemul acela are bilete la teatru. Rudele acelea au un restaurant, Fetifa aceea are 0 pisica. 241