Seminar MP, octombrie 2007
Cei 3 P
Functia de previziune se concretizeaza in: PROGNOZA, PLANIFICARE,
PROGRAMARE
Prognoza reprezinta un proces amplu care se concretizeaza in:
– analiza previzionala – determinarea obiectivului analizei; determinarea factorilor
care pot influenta evolutia fenomenului; sintetizarea rezultatelor; stabilirea
masurilor corective pentru influentarea evolutiei fenomenului;
– determinarea variantelor de evolutie a sistemului care se realizeaza pe baza
interconditionarilor si interpretarii datelor si rezultatelor cu care s-a finalizat
analiza previzionala. In urma acestor determinari trebuie sa rezulte cel putin doua
variante posibile cu grad de probabilitate diferit;
– stabilirea variantei cu cel mai mare grad de probabilitate pe baza unor metode
stiintifice, evaluarea a alternativelor de evolutie a fenomenelor
Planificarea reprezinta un ansamblu de actiuni, de complexitate variabila, intreprinse de
organul de conducere, in vederea determinarii cât mai clar posibil al tuturor elementelor
ce caracterizeaza procesul (activitatea) condus (a) si anume:
– obiective;
– subiect;
– resurse: umane, materiale, informationale etc.;
– probleme de spatiu / timp;
– metode si procedee utilizate.
Etapele planificarii sunt:
– definirea obiectivelor (niveluri, actiuni, termene);
– determinarea locului structurii fata de obiectivele fixate, prin evaluarea stadiului
– curent fata de starea de lucruri dorita in viitor;
– stabilirea sarcinilor viitoare;
– compararea alternativelor;
– identificarea si alegerea de catre comandant a alternativei de actiune optima care
– devine planul ce urmeaza sa fie aplicat;
– formularea planurilor de sprijin;
– aplicarea planului si evaluarea rezultatelor
Programarea are ca obiectiv elaborarea programelor multianuale, încadrate în limitele
financiare stabilite, pentru îndeplinirea obiectivelor organizationale. Principalele
documente posibil de elaborat în cadrul acestei faze sunt: proiectul de program, fişele
problemelor analizate şi programele revizuite. În faza de programare sunt elaborate şi selectate
alternative pentru optimizarea activitatii organizatiei cu încadrarea în limitele financiare stabilite.
(Din: Caiet Seminarii, Academia Fortelor Terestre din Sibiu,
[Link]/biblioteca/cursuri/tactica/martin/[Link], accesat 27.10.2007)
Pentru mai multe detalii, vezi cursurile Matei, Lucica, Management public (FAP, anul 2,
2007)
Triunghiul Performanţei
REZULTATE
eficacitate eficienţă
Proces bugetar
MISIUNE / OBIECTIVE RESURSE / MIJLOACE
Analiza SWOT1 este o metodologie de analiză a unui proiect ori afaceri private ori
publice. Numele este un acronim din limba engleză: Strengths (puncte tari), Weaknesses
(puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (riscuri).
Posibil de aplicat în cazul organizaţiilor private şi publice deopotrivă, SWOT poate fi
explicată după cum urmează:
- Punctele forte şi cele slabe sunt legate de organizaţie şi de strategiile acesteia şi
de modul în care se compară cu concurenţa (pentru organizaţiile publice: modul în
care se raportează la beneficiarii serviciilor publice).
- Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia
concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora organizaţia nu are nici un
control. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale
Dacă este realizată corect, analiza SWOT ia în considerare organizarea instituţiei publice,
performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategic şi permite conturarea
strategiilor organizaţionale. SWOT poate oferi răspuns la întrebările: Cum putem folosi
fiecare punct tare? Cum putem opri amplificarea punctelor slabe? Cum exploatăm
oportunităţile? Cum ne apărăm împotriva ameninţărilor?
1
Sursa: [Link] accesat 28.10.2007
Analiza SWOT: reprezentare grafică
Exemple:
Puncte tari şi ameninţări: Oportunităţi şi ameninţări:
- Resursele: financiare, - Condiţiile economice;
intelectuale, materiale, etc. - Aşteptările publice / ale
- Cadrul legal; actorilor interesaţi;
- Eficienţa politicii de recrutare a - Schimbările climatice;
personalului. - Schimbările pieţei.
