Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Victor Babeş
Victor Babeş
Naţionalitat
român
e
Născut 28 iulie 1854, Viena, Austria
Decedat 19 octombrie 1926, Bucureşti
Mormânt la Institutul "Cantacuzino", Bucureşti
Ocupaţie medic, bacteriolog
Membru titular
al Academiei Române
Ales 11 martie 1893
Căsătorit cu Iosefina Thorma
Părinţi Vincenţiu Babeş şi Sophia Goldschneider
Copii Mircea
Victor Babeş (n. 28 iulie 1854, Viena, Austria – d. 19 octombrie 1926, Bucureşti) a fost medic, bacteriolog,
Originea şi familia
Este fiul lui Vincenţiu Babeş şi al Sophiei Goldschneider. A mai avut o soră, Alma, şi un frate, Aurel.
Studiile
A început să studieze Arta Dramatică, la Budapesta. Moartea surorii sale, Alma, provocată de tuberculoză, la
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Budapesta şi Viena. A luat doctoratul în medicină la Viena în
anul 1878. În 1881 a primit o bursă şi a plecat la Paris şi la Berlin, unde a lucrat cu cei mai importanţi
profesori ai vremii: Cornil, Pasteur, Virchow, Koch şi alţii. A continuat să studieze alături de mari profesori de
publicat la Paris, împreună cu savantul André-Victor Cornil primul tratat complet de bacteriologie din lume.
PRIMUL TRATAT. Anul 1885 a fost unul foarte important pentru Babes. In
acel an, omul de stiinta a publicat, impreuna cu Andre Victor Cornil tratatul
"Les bacteries" (Bacteriile), pentru care a primit premiul Montyon din partea
Academiei Franceze. Lucrarea celor doi reprezinta actul de nastere al
bacteriologiei ca materie. In 1892, Babes devine membru corespondent al
Academiei Franceze, iar un an mai tarziu este numit membru al Academiei
Romane, unde este coleg cu tatal sau, Vicentiu. In perioada in care era
profesor la Budapesta, unde avea si un institut de cercetari, Victor Babes o
cunoaste pe Iosefina Torma, o unguroaica din Ardeal, care ii va deveni sotie.
In 1887, Facultatea de Medicina din Bucuresti l-a invitat pe savant sa predea
anatomie patologica. A fost nevoie sa se dea o lege speciala pentru ca Babes
sa ajunga profesor, pentru ca altfel ar fi trebuit sa dea un examen pentru
ocuparea postului. Dar in Romania nu avea cine sa il examineze. In 1889 a
fost numit profesor si dupa cativa ani a fost deschis institutul de cercetari
condus de savant, primul de acest gen din Peninsula Balcanica.
ALTE PREMII. Primul vaccin impotriva turbarii a fost descoperit de Pasteur,
dar profesorul Victor Babes a continuat cercetarile si a descoperit o alta
metoda de tratare, care acum se foloseste peste tot in lume, fara sa se stie ca
apartine savantului roman. In 1912, Babes publica tratatul "Turbarea", studiu
pentru care a fost din nou premiat de catre Academia Franceza, de data
aceasta cu Premiul Breant. Pelagra este cel de-al treilea mare tratat al
savantului, pentru care a fost premiat de Academia Franceza. Babes a scris
aproximativ 1.300 de lucrari stiintifice si a descoperit 50 de microorganisme,
mare parte purtandu-i numele. In jurul varstei de 70 de ani, Babes era inca la
conducerea institutului, dar i se pregatea "debarcarea". De inima rea,
profesorul s-a imbolnavit. Nu putea sa stea departe de institutul pe care il
fondase si pe care il conducea de atatia ani. In noaptea de 18 spre 19
octombrie 1926, dupa ce terminase inca o lucrare stiintifica, profesorul a
plecat dintre cei vii, dintre oamenii pentru care s-a luptat toata viata sa-i ajute,
sa nu sufere. A fost inmormantat in curtea Institutului, dar cedarea unei parti
din institutie a facut ca acum mormantul sau sa fie in curtea vecina, cea a
Institutului Cantacuzino.
În 1887 se mută la Bucureşti, ca profesor la catedra de bacteriologie. A ocupat această funcţie până în anul
1926. Tot în anul 1887, s-a înfiinţat, prin Legea nr. 1197, Institutul de Bacteriologie şi Patologie, condus de
Victor Babeş şi care avea în viitor să îi poarte numele (Institutul „Victor Babeş”).
Din 1889 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1893 a devenit membru titular.
În anul 1900 a înfiinţat Societatea Anatomică, la Bucureşti, care se ocupa cu studiile anatomo-clinice.
În 1913 a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile
Armatei Române, care se afla în campania din cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria. Între 1916-1918 a
În 1919 este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată în acel an.
A introdus vaccinarea antirabică în România, la numai trei ani de la iniţierea acesteia de către Louis Pasteur.
Este considerat al doilea rabiolog din lume, după L. Pasteur şi părintele seroterapiei , precursor la
imunologiei moderne.
Un alt preparat care a salvat foarte multe vieţi a fost serul antidifteric. A desfăşurat activitate amplă în
A descoperit peste 40 noi specii microbiene, care au fost denumite după numele său, Babesiide.
A publicat peste 1.000 lucrări ştiinţifice şi 25 monografii în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.
A fost membru corespondent al Academiei de Medicină franceze. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie
Moartea
Bibliografie
fondului arhivistic naţional, Revista NOEMA, volumul VIII, Editura I.C.I., 2009 ISBN 973-85554-4-2
Haţieganu, Iuliu – Dr. Victor Babeş, Revista “Societatea de mâine”, Cluj-Napoca, An III, 5 şi 12
Printre medicii români renumiți - fondatori de școală - se numără și Victor Babeș, cel
care a pus bazele microbiologiei la noi în țară. Redăm mai jos din activitatea sa
medicală și vederile complexe pe care le-a avut asupra legăturilor dintre starea de
sănătate a populației și nivelul de trai.
Victor Babeș s-a născut la Viena, în 1854, într-o familie bună. A fost fiul deputatului
Vincențiu Babeș, originar din Banat, și al Sophiei Goldschneider, o austriacă ce pro-
venea dintr-o familie vieneză importantă. Medicina a studiat-o la Budapesta și Viena
(oraș în care a obținut și doctoratul).
În anul 1881 a primit titlul de conferențiar (docent privat), iar în 1885 a fost angajat
profesor asociat de histopatologie la Universitatea din Budapesta. Odată cu anul 1887,
Victor Babeș își continuă cariera la București, unde ocupă Catedra de anatomie
patologică și bacteriologie. Accentele activității sale științifice cad pe problemele de
tuberculoză, lepră, vaccinare antirabică și seroterapie antidifterică. El a demonstrat
prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste
40 de microorganisme patogene. Una dintre descoperirile sale a avut răsunet
internațional, la Congresul Internațional de Zoologie din Londra, în anul 1900: savantul a
descoperit o clasă de paraziți - sporozoari intracelulari nepigmentați - care cauzează
febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate.
Împreună cu savanții Gheorghe Marinescu și Paul Blocq a publicat, în anul 1892, Atlasul
de histologie patologică a sistemului nervos. Datorită formației sale științifice de bază,
Victor Babeș a creat concepția ce poate fi denumită „patomorfologia procesului
infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia.
Medicina veterinară a avut mult de câștigat în urma realizărilor sale științifice, mai ales în
domeniul profilaxiei. El a impus orientări noi, introducând vaccinarea antirabică în
România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.
În anul 1893 a fost ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al
Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer
al Legiunii de Onoare din Franța. Victor Babeș a avut viziuni moderne asupra stării de
sănătate a populației, făcând legătura între aceasta și starea economică, realizând că
sărăcia duce, inevitabil, la îmbolnăvire.
În acele vremuri pelagra făcea ravagii, iar Babeș a spus despre acest subiect că „leacul
pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu:
împroprietărirea țăranilor”.
Biografia pe scurt:
– Medic si bacteriolog roman, academician si profesor universitar.
– Unul din fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie
din lume – “Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a bolilor
infectioase”, scris in colaborare cu savantul francez A. V. Cornil in 1885.
– Contributii importante la studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei.
– A descris “granulatiile metacromatice”, importante in studiul si diferentierea
variatelor specii microbiene, precum si piroplasmidele patogene, denumite ulterior, in
cinstea sa, babesii.
– A descoperit peste 50 de microbi necunoscuti si a preconizat metode noi de
colorare a bacteriilor si a ciupercilor.
– A introdus vaccinarea antirabica si a pus bazele seroterapiei in Romania.
Nascut la 4 iulie 1854, în Vienna, Austria, Decedat la 19 octombrie 1926.
In 1865-66, Babeş figurează printre cei 36 de bursieri, suma burselor fiind de 10.000
florini = 25.000 franci (pe lângă Gh. Crăiniceanu – primul istoric şi bibliograf al
medicinei româneşti).
Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre
precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.
“Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei ruşini naţionale, vi-l dau eu:
împroprietărirea ţăranilor.”
În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleac ă la Paris
unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil.
În anii 1885 – 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert
Koch.
Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în
problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie anti-difteric ă. A
demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în
evidenţă peste 40 de microorganisme patogene.
Referinţe web:
http://www.medfam.ro/victor-babes/
http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Victor-Babes.html