Teste 1. Ce constituie obiectul de studiu al disciplinei doctrine economice?

a) cunoaterea ideilor, teoriilor lansate cu sute de ani n urm ; b) totalitatea relaiilor economice ce au n cadrul unui stat n diferite perioade istorice; c) totalitatea relaiilor economice la nivelul unei piee n diferite perioade istorice; d) studierea curentelor economice n calitate de teorii care au fost promovate sau au fost reflectate n cadrul unui tip sau altul de politic economic; e) toate variantele de rspuns snt corecte. 2. Care este metoda de baz utilizat n cercetare de doctrine economice ca tiin? a) analiza i sinteza; b) inducia i deducia; c) modelarea economic; d) metoda descriptiv; e) metoda istoric. 3. Care este lucrarea de baz a lui Xenofon? a) Politica; b) Republica; c) Economicul; d) Despre venituri; e) Statul i legile. 4. Ce idee aparine lui Platon?? a) bunul este acela spre care tinde omul n viaa sa; b) bunul este orice obiect care are valoare; c) la baza schimbului se afl utilitatea bunului; d) comerul exterior i mprumuturile trebuie s fie interzise; e) mbogirea exagerat va ruina statul; f) banii nu fac pui. 5. Ce teorie a fost elaborat de Toma d'Aquino? a) schimbului just; b) schimbului cu folos; c) preului echilibrat; d) preului just; e) profitului raional; f) profitului just. 6. Care form a mercantelismului a fost rspndit n Anglia? a) manufacturier; b) comercial; c) bneasc; d) bulionist. 7. . Care snt direciile de mrire a avuiei naionale, dup prerea mercantilitilor trzii? a) protecionismul; b) vnzarea resurselor naturale; c) creditarea extern; d) dezvoltarea producerii naionale n deosebi a ramurilor de export; e) comerul exterior intermediar; f) exportul forei de munc. 8. Care snt reprezentanii de baz a mercantilismului? a) Jean Bodin; b) Antoine d'Montchrestien; c) Jean Baptiste Colbert; d) Thomas Man; e) William Petty; f) Adam Smith; g) Thomas Malthus; h) David Ricardo; i) Jean-Baptiste Say; j) John Stuart Mill. 9. Care form a mercantelismului a fost rspndit n Frana?

a) manufacturier; b) comercial; c) bneasc; d) bulionist. 10. Care form a mercantelismului a fost rspndit n Spania? a) manufacturier; b) comercial; c) bneasc; d) bulionist. 11. Numii autorii urmtoarelor lucrri? a) Despre principiile economiei politice i ale impunerii; David Ricardo (Metoda de cercetare utilizata este abstractizarea. El este economist pesimist. Conceptiile lui constituie largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui Adam Smith. Principalele componente ale gindirii lui sunt : 1. teoria valoare munca 2. teoria rentei funciare; 3. teoria repartitiei; 4. toria costurilor comparative; 5. teoria cantitativa a banilor) b) Curs complet de economiei politic; Jean-Baptiste Say (Atrage atentia asupra problemelor productiei schimbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea debuseelor, conform careia produsele se schimba contra produselor, deci nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. El introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei. Elaboreaza teoria celor 3 factori de productie: natura(renta); munca (salariu); capitalul (profit)) c) Eseu asupra principiului populaiei; Thomas Maltus (Folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serv care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Propaga razboaie, cataclisme, foame, boli infectioase principiile economiei politice) d) Tabloul economic; F.Quesnay (A divizat capitalul folosit in agricultura in 2 categorii: avansurile initiale si avansurile anuale.Primul model al circuitului economic, analizind fenomenele economice in miscare) e) Avuia naiunilor, cercetare asupra naturii i cauzelor ei. Adam Smith Lucrarea lui principal a aprut n anul 1776. Elaboratul tiinific a lui Adam Smith trateaz probl de economie politic; probl de politic economic; probl de istorie economic; probl de istoria gndirii economice; probl de finane; Preocuprile principale ale lui Adam Smith au fost: 1. Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei ; 2. Repartizarea bogiei ntre membrii societii; 3. Descoperirea legilor economice obiective. Principiile care inspir ntreaga oper sunt 1. Diviziunea muncii; 2. Organizarea spontan a vieii economice sub aciunea interesului personal; 3. Politica liberal. Adam Smith realizeaz o structur de clas clar, a societii din timpul su: muncitori, capitaliti i proprietari funciari. Potrivit structurii de clas, A. Smith apreciaz c valoarea mrfurilor se compune din salariu, profit i rent, adic el confund valoarea mrfurilor cu veniturile diferitelor clase sociale. 12. n ce ramur se creeaz bogia conform opiniei urmtoarelor curente de gndire economic? a) a mercantilismului; Comertul si industria b) a fiziocrailor; Agricultura c) a clasicilor; Sfera productiva 13. Ce teorie a schimbului internaional ( liberalism sau protecionism)au susinut urmtoarele curente de gndire economic? a) mercantilismul; protectionism b) fiziocraii; liberalism c) clasicii. liberalism 14. Ce concepii i teorii aparin lui David Ricardo?? a) populaia i mijloacele de subzisten cresc n proporii diferite; b) teoria valoare-munc; c) legea debueelor; d) teoria rentei difereniale; e) concepia despre ntreprinztor; f) teoria avantajelor relative n comerul exterior; g) teoria cantitativ a banilor.

Adevrat / Fals 1. Aristotel i Platon au fost primii care au introdus n teoria economic noiunea de capital. Fals Notiunea de capital e introdusa in circuitul stiintific de adam smith 2. Conform opiniei lui Toma d'Aquino societatea este un organism solidar compus din pri deosebite, ndeplinesc funcii diferite, dar totodat conlucreaz pentru realizarea binelui comun.Adevarat Ideea despre structura sociala (Suma teologica) 3. Conform programului de aciune a fiziocrailor se presupunea organizarea agriculturii franceze pe baza de capitalitii. Adevarat .. cu predominare a marilor firme.Aceasta are loc ca urmare a crizei Frantei in domeniul agriculturii.Astfel apar capitalistii, care dispuneau de loturi de pamint 4. . Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietate: proprietate privat, proprietate public i proprietate mixt. Fals - personala (dreptul omului de a predispune si insusi) - mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale) - funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net) 5. Profitul just este apreciat de Toma d'Aquino ca diferena dintre preul de vnzare i cel de cumprare a mrfii. Adevarat 6. Mercantilismul dezvoltat a fost caracteristic pentru mijlocul secolului al XVII i prima jumtate a secolului a XVIII. Adevarat 7. Concurena, n concepia lui Antoine d'Montchrestien, este singurul mecanism ce asigur realizarea interesului personal, a celui general, menine ordinea natural, justific progresul social i libertatea economic. Adam smith 8. Doctrina economic care pentru prima dat a studiat procesele de reproducie n ansamblu este doctrina mercantilist. ? 9. Ideea, conform creia, ntr-un stat societatea se mparte n: militari i funcionari, n frunte cu regele, productori i sclavi, i aparine lui Platon.Adevarat 10. Conform teoriei lui Ricardo produsele se schimb contra produselor deci nici o criz de supraproducie nu poate fi complet deoarece toate produsele i gsesc cumprtorul. Fals Jean-Baptiste Say , Legea Debuseelor ntrebri pentru discuii 1. Ce teorii i ale cui stau la baza pesimismului liberalismului clasic? David Ricardo (17721823) cunoscut prin lucrarea Despre principiile economiei politice i impunerii 1817. n doctrina sa, Ricardo a adus contribuii marcante la teoria valorii, a preului, repartiiei, emisiunii monetare, precum i n teoria rentei i a schimburilor economice internaionale. El a criticat dogma lui smith (care excludea din valoarea marfii capitalul constant , pe motiv ca si el, se compune din venituri- salar, profit, renta) si a relansat teoria reproductiei cspitslului social, a asezat la baza diviziunii si schimbului internationalcosturile comparative si nu absolute Thomas Robert Malthus (17661834) economist i teolog englez, cunoscut prin analiza n lucrarea Eseu asupra populaiei 1798, a corelaiei dintre evoluia economic i evoluia populaiei.Idei economice in demografie si in teoria rentei(legatura ei organica cu proprietatea privata) 2. 1. 2. 3. 3. De ce fiziocraii au fost apreciai drept prini ai economiei politice? Trei remarci permit situarea fiziocrailor n istoria gndirii economice: ei au fost ultimii care s-au ntrebat dac anumite ramuri de activitate puteau, mai bine dect altele, asigura bogia unei naiuni. Ei au apreciat c agricultura este singura ramur productiv i singura capabil s produc venit net; ei au fost primii care s-au ntrebat care erau cele mai bune instituii economice i au fondat un regim bazat pe libertate i proprietate; ei au fost primii care au analizat activitatea economic precum un flux continuu de venituri, trecnd de la o clas a populaiei la alta i au considerat c pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou sintetic.

Ce este comun i ce este specific mercantilismului timpuriu i celui dezvoltat? Teoria mercantilismului timpuriu s-a ridicat pn la teoria balanei bneti; cea a mercantilismului matur se ridic pn la teoria balanei comerciale! n primul caz se punea problema de a se cheltui ct mai puin pentru a se putea acumula. Teoria balanei bneti i a balanei comerciale sunt de fapt dou trepte ale dezvoltrii mercantilismului. n prima etap mercantilitii se pronunau pentru interzicerea ieirii banilor din ar, n a doua se cerea dezvoltarea comerului exterior cu condiia ca suma de bani intrat s fie mai mare dect cea ieit. Indiferent de etap, mercantilitii au militat pentru intervenia statului n economie, pentru protejarea anumitor interese ntr-o politic protecionist. - analizeaza modul de productie bazat pe schimbul de marfuri si relatii salariale, schimburilor comerciale externe stau la baza crearii de bogatie, a plusprodusului - promoveaza interventia statului in economie deoarece, schimbul de marfuri si acumularea primitiva de capital aveau nevoie de cadrul normativ propice desfasurarii lor - banii sunt considerati drept: un factor de productie cu acelasi titlu ca si pamantul

- limiteaza sfera producerii si sporirii bogatiei la circulatie,mai precis comertul exterior 4. Care snt succesele doctrinei liberalismului economic clasic? 1. Clasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza principiile individualismului, noninterventionismului si ordinii naturale 2. Au mutat obiectul de studiu al TE in sfera productiva in care, in opinia lor are loc procesul de sporire a avutiei natiunilor 3. Politica economica ocupa un loc de cea m mica importanta, transformind ec. Politica intr-o stiinta ce studiaza legile obiective ale dezv economice 4. A dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea avutiei natiunilor e considerat decisiv 5. A imbogatit stiinta despre economie cu un sir de concepte noi: teoriile profitului, rentei, salariului, preturilor, factorilor de productie, echilibrului economic general, schimburilor ec. Internationale 6. A fondat teoria economiei de piata intemeiata pe libera concurenta, pe jocul liber al preturilor si automatismul proceselor economice 7. A favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a volumului productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc. 1.

Care snt eecurile doctrinei liberalismului economic clasic? In centrul DLC sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este obtinerea profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. Productia sa pomenit orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani 2. A exaltat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere nemaipomenita de avere 3. Unele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a bratelor de munca , a echilibrului economic ce se stabileste in mod automat 4. Teoria valorii bazate pe munca considera in mod gresit drept substanta a pretului numai munca ignorind contributia altor factori : capitalul, natura, cererea si oferta, utilitatea, gusturile, raritatea etc. 5. Legea debuseelor ce presupune existenta unui echilibru automat intre cerere si oferta si, deci, imposibilitatea crizelor economice a valabila doar pt economia de troc 6. Care este aportul fiziocrailor n istoria gndirii economice? 1. Au fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o teorie obiectiva si stiintifica. Au reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor in cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat adevaratul izvor al avutiei unei tari. 2. Au analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei economice 3. E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate sterile, in care nu sar crea nici un fel de produs net 4. Nu e justa afirmatia despre caracterul perpetuu si universal al legilor economice, ceea ce ar insemna ignorarea istoriei si evolutiei 5. nu au dreptate cind trateaza comertul exterior prin prisma teoriei lui aristotel privind steriliatatea schimbului ceea ce ii face sa afirme ca balanta comerciala favorabila nu inseamna altceva decit faptul ca o tara exporta mai mult decit importa, fapt ce duce la saracirea ei 7. Care este aportul mercantelistilor n istoria gndirii economice? In general, mercantilistii s-au axat pe oferta, cu scopul de a exporta surplusul de produse si pentru a procura valuta necesara . Ei au urmarit o abordare macroeconomica a fenomenelor si proceselor, insa niciodata nu au reusit sa realizeze o prezentare sintetica asupra economiei si a functionarii acesteia. Nu au reusit sa separe aspectele economice de cele politice, adeseori acestea suprapunandu-se, economia capatand, de cele mai multe ori, forma actiunii politice. Totusi, putem considera mercantilismul ca un pas important in dezvoltarea economico-sociala a epocii. El a fost o prima incercare de descifrare a scopului miscarii capitalului, de analiza a circulatiei marfurilor si a economiei de schimb, pregatind in buna masura terenul pentru afirmarea fiziocratismului si ulterior, a doctrinei liberalismului clasic.

5.