A
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Organ al Com itetului judeţean Galaţi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean
ANUL XXVI — Nr. 7873
PE ŞANTIERELE NOILOR
OBIECTIVE ALE
COMBINATULUI SIDERORGIC
Ritm intens de execuţie
la uzina cocso-chimică
Cele trei ş a n tie re : 12, 53 şi 51 ale întreprinderii de
construcţii şi m ontaje sid erurgice G alaţi — cărora li
s-a încred inţat execuţia u nuia d intre cele mai im por­
tante obiective ale C.S.G. — Uzina cocso-chimică,
im prim at de la bun înce put un ritm alert de lucru la
subsecţiile pe care le-au atac at.
Piiiă In prezent, de exe mplu în afara săpăturilor ne­
cesare, la bateria nr. 1 de cocsificare, calea maşinii de
şarjare, turn u l de cărbuni şi coşul de fum au şi fost b ă­
tuţi peste 500 de piloţi F r anky. La una din subsecţiile
obiectivului : atelierul de întreţinere au fost term inate
fundaţiile, m ontîndu-se d eja 25 din cei 33 stîlpi prefa­
bricaţi.
Tot ca urm are a închei erii săpăturilor, a început o-
peraţia de pilotaj Ia staţia de racord adine nr. 10 şi
staţia de sortare secundară.
Se conturează cea de a treia
etapă a fabricii de oxigen
Beneficiind de crearea la tim p a fronturilor de lu­
cru de către constructori, m ontorii de la I.M.B. au aşe­
zat pe fundaţii circa 400 de tone de utilaje şi instalaţii
la cea de-a treia etapă a fabricii de oxigen. Intre aces­
tea se situează blocul de separare, instalaţiile de dea­
supra regeneratoarelor, tu rbinele de detentă şi turbo-
com presoarele de azot. Se continuă, între altele, şi lu­
crările la rezervoarele de oxigen lichid. In
de oxigen gazos au fost m ontate 6 din cele 8 rezer­
voare cu o capacitate fin ală de 15 000 m.c.
La baza succeselor -
un complex eficient de măsuri
în trep rin d ere cu veche tra ­
diţie industrială, Uzina de re­
paraţii G alaţi furnizează eco­
nomiei naţionale şi în specia!
agriculturii, o gamă largă de
produse.
Aici, în anul 1970, de exem ­
plu, sínt în fabricaţie aproxi­
m ativ 300 repere necesare a-
gfceulturii, din care 125 pen­
tru utilajele din im port (ma­
şini agricole şi tractoare).
Tn afară de produse obişnui­
te : maşini de alezat cuzineţi,
agregate pentru pom parea a-
pei, diferite nicovale etc.. în ­
treprinderea, începînd cu tri­
mestrul I a.c., a asim ilat şi in­
trodus în fabricaţie o serie de
sortim ente im portante, între
care la loc de fru n te se situ­
ează noul tip de ridicător hi­
draulic monobloc.
Com plexitatea planului fi­
zic, sortim entele diferite —
uneîe asim ilate procesului de
producţie, altele în curs de a-
similare, nu au constituit un
obstacol greu de trecut pentru
colectivul de muncă în reali­
zarea sarcinilor trim estriale.
P rin tre realizările de valoare,
am intim că planul producţiei
globale, pe prim ul trim estru
a.c. a fost îndeplinit în pro­
porţie de 101,1 la sută, iar be­
neficiile peste plan se cifrează
la peste 60 000 lei.
La noul tip de ridicător hi­
draulic,. colectivul uzinei nu
num ai că a reuşit să asigure
îndeplinirea sarcinilor prevă­
zute, d ar prin depăşire?, cu
220 bucăţi şi-a adu* o contri­
buţie valoroasă ia realizarea
planului la export.
Consecvenţa cu care în tre­
prinderea reuşeşte să se si­
tueze p rintre unităţile fru n ta­
şe ale judeţului nostru, să-şi
îndeplinească ritm ic sarcinile
Frumuseţi arhitectonice, găl ăţene
MIERCURI 8 APRILIE 1970
au
depozitul
LA UZINA DE REPARAŢII GALAŢI
de producţie şi angajam entele
luate în întrecerea socialistă
dovedeşte preocupările susţi­
nute ale com itetului de direc­
ţie, organizaţiei de partid şi
întregului colectiv de muncă.
Este necesar să precizăm că.
succesele înregistrate s-au în ­
făptuit în cadrul unor greutăţi
determ inate de schim barea
structurii producţiei în com­
paraţie cu anul trecut, care a
generat la rin du] ei schimbări
esenţiale în fluxurile tehnolo­
gice.
Spre deosebire de anii pre­
cedenţi, Uzina şi-a restrîns
substanţial activitatea de re­
paraţii, profilîndu-se, în con­
form itate cu noile cerinţe ale
economiei naţionale, pe fabri­
caţia de piese de schimb pen­
tru tractoare şi maşini agri­
cole.
Noile repere asim ilate şi in ­
troduse în fabricaţie — în
special ridicătorul hidraulic
pentru export (ce deţine 61 ia
sută din plan), au necesitat
eforturi deosebite din partea
colectivului de muncă în ceea
ce priveşte, adaptarea utilaje­
lor existente la procesele teh­
nologice respective, pregătirea
S.D.V.-urilor etc. Din discu­
ţiile purtate cu Inginerul
Ion Patrichi, şeful serviciului
producţie, a rezultat că pentru
m enţinerea ritm ului planificat
pentru asim ilarea noilor pro­
duse, a fost necesară, în pri­
mul rînd, instruirea m uncito­
rilor atit la locul de muncă
cit şi prin cursurile de califi­
care existente.
„De asemeneâ, ne preciza
interlocutorul nostru, în urm a
studierii procesului tehnologic
de fabricaţie a diferitelor re­
4 PAGINI — 30 BANI
Secţia de pasteurizare
a laptelui de la Fabrica
de produse lactate din
Galaţi.
Foto : G. BERCOV
pere, s-au efectuat lucrări de
raţionalizări şi inovaţii ce au
avut ca scop reducerea tim pu­
lui de lucru : ca o inovaţie
im portantă mi-aş perm ite să
am intesc despre modificarea
sistemului de prindere a di­
verselor piese. In urm a intro­
ducerii acestei lucrări, tim pul
utilizat pentru efectuarea ope­
raţiunilor de prindere s-a re ­
dus aproxim ativ la jum ătate.
Pe lingă m aşinile arătate,
s-au mai realizat lucrări de a-
şezare a m aşinilor în flux şi
m ontarea pe bandă a ridicăto­
rului hidraulic, cărora li s-a
asociat o asistenţă tehnică co­
respunzătoare în toate schim­
burile de producţie".
— Un ajutor preţios, ne re­
lata tov. Tihon Decuseară,
tehnician în cadrul serviciului
mecanic şef, l-am prim it din
partea Com itetului judeţean
de partid, prin cadrele de spe­
cialişti, care au analizat atit
modul de folosire a utilajelor
din uzină cit şi posibilităţile
de îm bunătăţire a coeficientu­
lui de schimb, recom andînd
M. CHIRILA
(Continuare în pag. a Il-a)
M O V IL E N I: File de istorie
In partea nord-vestică a ju­
deţului Calaţi, nu departe de
Tecuci, pe malul sting al Şire­
tului, se află comuna Movileni.
Cind s-au aşezat primii oa­
meni aici, nu se ştie, dar este
lucru cert câ satul are o ve­
chime apreciabilă. In Moldova
sudică, aşezările omeneşti, in
acele vremuri tulburi de frec -
vente invazii otomane sau tă-
tărăşti, aveau o existenţă pre­
cară. Şi totuşi oameni dirji, o-
bişnuiţi să facă faţă nenumărate­
lor greutăţi, au continuat să-şi du­
că viaţa in acest sat, înconju­
rat de păduri imense, din care
azi au mai rămas doar mici
insule împrejurul cărora vara
se întind nestirşite lanuri de
porumb şi griu. Locuitorii sa -
tului, in vremuri de răstrişte,
treceau Şiretul prin vaduri cu­
noscute numai de ei şi se în­
dreptau spre Vrancea, unde-şi
găseau sălaş vremelnic. După
trecerea primejdiei se întorceau
la vetrele lor şi, prin muncă
indirjită, tăceau să renască sa­
tul din cenuşă.
Că Movilenii sínt vechi, este
un fapt incontestabil. Se ştie
că in timpul domniei lui Radu
Mihnea în Moldova (august
1623 — ianuarie 1626), la Te­
cuci a avut loc faimoasa nun­
tă a fiului acestuia, Alexandru
Coconul, domnitorul Munteniei
umăroţi cite zile
N mai sínt pina la
13 aprilie, data
începerii Con­
cursului şi festivalului
de muzică uşoară ro­
mânească „Glasul pri­
măverii", înmulţiţi-le
cu emoţiile interpreţi­
lor şi veţi afla, cu oa­
recare aproximaţie, ci­
fra exactă a tempera­
turii pregătirilor. Ca să
fim „în temă" am in­
trat în „tabăra" orga­
nizatorilor : muzicieni
şi specialişti în litera­
tură, scenografi, maşi-
nişti, regizori de culi­
se. Se lucrează la fi­
nisarea decorurilor, or­
chestra de estradă a
teatrului muzical repe­
tă piesele de concurs
circa zece ore pe zi,
„Cei şapte găîăţn î"
(George Pavlenco, Mi-
hai Iftode, Tasica Com-
prat, Sofia Hortenco,
Liliana Cercel, Nina
Popoiu, Liliana Oan-
cea) se află în canto­
nament. S-au trimis
ultimele caiete cuprin-
zînd melodiile compo­
zitorilor locali Gelu
Mihăilă, Puşa Ronea,
M. Dumitrescu, C. Bar-
batti, Al. Nicoiaev, A.
Dumitriu.
La această oră sin­
tern în măsură să vă
comunicăm şi numele
unor membri ai juriu­
Sculptorul gălăţean Ingo Glass,
invitat la Expoziţia de artă
de la Legnano (Italia)
Cunoscut iubitorilor de artă
din ţară şi de peste hotare,
tînărul sculptor gălăţean Ingo
Class, a fost invitat de cu-
rind să participe la cea de a
şasea ediţie a Expoziţiei de
artă în aei liber de la Legnano-
Castelanza (Milano-Italia).
Ingo Glass va prezenta la
această manifestare artistică
(august 1623 - noiembrie 1627),
cu fota lui Scarlet, la care e-
rau prezenţi marii demnitari ai
vremii, din Principate. Multe
dintre cele trebuitoare la nun­
tă au fost lucrate la Movileni.
Miron Costin ne-a lăsat infor­
maţii preţioase. „Scaunele bo­
ierilor, din-a-diriapta domnilor
boierii din Moldova, iară den-
a-stînga boierii munteneşti
ţinea dvorba şi aşea şi căpe­
teniile de slujitori. Divanuri,
case, cerdacuri, anume de a-
ceastâ treabă făcute, cu lucră­
tori de îmbe părţile a ţărilor
ia satu la Movileni, în malul
Şiretului, dincoace. Şi au tără­
gănate aceia nuntă pînă a doa
săptămînă cu mare petrecănii
şi bivşuguri".
Despre Movileni pomeneşte
şi Ion Neculce în cunoscuta
cronică, dind amănunte despre
acel an 1683, greu pentru Mol­
dova, cind Duca-Vodă făcea
încercări zadarnice să-şi păs­
treze tronul. „Duca-Vodă, dacă
s-au aşezat la Domneşti, au
triimis pe Buhuş hatmanul de
au bătut pre nişte adunături
ce era cu Vasilie Hăbăşescul.
Să strînsese multe căpetenii şi
oameni din ţară la Movileni,
în malul Slretiuiui, despre Te­
cuci".
In prima jumătate a secolu­
lui al XlX-lea, pe malul Şire­
In pag. a IV-a
• Simpozionul inter­
naţional de ía Tampere
f | Şedinţa Comitetu­
lui pentru dezarmare
de la Geneva
<*> După asasinarea
ambasadorului vest -
german în Guatemala
lui : Petre Brâncuşi, ţării, li aşteptăm pe
director general al
programelor muzicale
ale Radioteleviziunii
brăilenii Gabriela Voi-
cu şi Vasile Vărzaru,
pe Veronica Maxim,
române, compozitorii (laşi), Doina Uszkay
Laurenţiu Próféta, Va- (Sf. Gheorghe - Co-
siie Veselovski, Mişu vasna), Aurel Pădurea-
lancu, Mircea Neagu, nu şi Cozette Marines-
George Grigoriu, prof. cu (Bucureşti), Alexan-
„GLASUL PRIMĂ IrEfl II“ GALAŢI 1970
ClNTECUL ROMÂNESC
SI MESAGERII LUI
Eugen Popazu, preşe­ dru Groza şi Costel
dintele Comitetului mu­
nicipal Galaţi pentru
Bungău (Oradea), Şte­
fana Oprinoiu şi Con­
cultură şi artă (preşe­ stantin
dintele juriului), redac­ (Tylcea), Gabriela Po-
torul George Limbă- pescu şi Pascal Ma-
şeanu (Televiziunea ro­
mână).
teoiu (Cîmpulung Mus­
cel), pe reprezentanţii
judeţelor Constanţa,
La apropiata mani­
festare muzicală vom Vîlcea etc.
avea prilejul întîlnirii Televiziunea română
cu tineri selecţionaţi
dintre cei mai buni in­
a definitivat echipa
care va filma la Ga­
terpreţi din judeţele lati. Ea este condusă
lucrarea „CATEDRALA GO­
TICA". Expoziţia va fi deschisă
în perioada mai — septembrie
1970 şi va cuprinde lucrări din­
tre cele mai valoroase din co­
lecţiile unor artişti contempo­
rani din Europa. „Invitaţia spu­
nea recent Ingo Glass, este de
iapt o recunoaştere a tinerei
şcoli de artă modernă, existen­
tă in oraşul Calaţi".
tului, lingă Tecuci, apar in do­
cumentele vremii două sate :
Movilenii de jos (vechea aşe­
zare) şi Movilenii de sus. Ulti­
mului sat, pînă în zilele noastre
i se mai spune şi Ungureni, iar
apariţia lui se explică prin mi­
grarea unor populaţii româneşti
din Transilvania, refractare la
politica de deznaţionalizare şi
dornice să scape de sălbatica
asuprire socială. Se crede că
pe malul Şiretului, ia doi kilo­
metri mai în sus de vechiul sat
Movileni, după răscoala ţără­
nească condusă de Horia s-au
stabilit 71 de familii de români
transilvăneni.
Noua aşezare a primit nume­
le de Movileni de la satul din
imediata ei vecinătate. Sătenii
vîrstnid ca Grigore Gavrilă, To­
ma DaVi ştiu că bunicii şi stră­
bunicii lor au păstrat vreme
îndelungată portul şi unele
dintre obiceiurile specifice
Transilvaniei. De sărbători, ve­
neau în Movilenii de sus, bă-
trini şi tineri din satele vecine
să admire portul de aici, care
era altfel decit al lor.
Viaţa oamenilor din Movileni
a fost asemănătoare cu a ce­
lor din celelalte sate de pe
NICOLAE CHISCOP
(Continuare în pag. a Il-a)
In viticultura —lucrările
se cer intensificate
După term inarea însăm în -
ţărilor din prim a epocă, lu ­
crările în viticultură, unde
se constată uneia rămâneri în
urm ă şi, mai ales, plantările
viticole trebuie să fie m ult
intensificate. Din constatările
făcute în cursul zilei de ieri
am p u tu t trage concluzia că,
dacă se vor mobiliza toate
forţele, sínt condiţii ca chiar
în cursul actualei săptămâni
acestea să fie încheiate.
F ără îndoială că nu trebuie
neglijate sau tratate cu mai
puţină grijă nici celelalte lu ­
crări în cîmp : pregătirea şi
fertilizarea terenului pentru
sem ănatul porumbului, ferti­
lizarea culturilor de toamnă,
intensificarea lucrărilor
legum icultură, între care lo­
în
cul principal trebuie să-l o-
cupe plantatul în solarii, e-
xecutarea lucrărilor de în tre ­
ţinere a păşunilor etc. In ul­
timele nopţi au - căzut brume,
ceea ce impune luarea tu tu ­
ror m ăsurilor în vederea pro­
tejării livezilor îm potriva în ­
gheţului, scop în care să fia
făcute focuri din resturi ve­
getale.
Dar revenim la lucrări­
le în vii şi insistăm asupra
plantărilor care se desfăşoa­
ră m ult sub nivelul posibili­
tăţilor.
De exemplu, la cooperativa
agricolă din Cerţeşti (preşe­
dinte V alentin Ghinea), s-a
încheiat plantatul celor 54
ha cu vie în ma’Siv, iar ieri
se lucra intens la com pleta­
rea ultim elor goluri în viile
existente si la executarea lu­
de redactorul George
Limbăşeanu, cunoscut
cititorilor noştri din e-
misiunea „Muzicorama
TV".
Radiodifuziunea tri­
mite la „Glasul primă
vc ;ii" două brigăzi
prima, „Radio-Bucu
reşti" condusă de re­
dactorul Vladimir Du-
danov (cel care a rea­
Strîmbeanu lizat transmisiile de la
„Cerbul de aur" Bra­
şov, 1970) şi a doua,
brigada „Radio laşi"
cu redactorul Corneliu
Slătinaru. Se vor face
înregistrări, iar zilnic
se vor oferi ascultăto­
rilor posturilor noastre
de radio secvenţe so­
nore din concurs şi
Gu microfonul
prin uzină
Comitetul coordonator
U.T.C. îm preună cu comi­
tetul sindicatului de la U-
zina de reparaţii auto Te­
cuci, desfăşoară o largă
acţiune in rîndul tinere­
tului, al tuturor salariaţi­
lor în scopul ' înlăturării
absenţelor nem otivate, fo­
losirii complete a fondu­
lui de tim p afectat pro­
ducţiei şi păstrării ordinei
şi disciplinei la locul de
muncă.
In acest scop, periodic
se organizează o acţiune
care s-a dovedit deosebit
de eficientă : „Cu micro­
fonul prin uzină", acţiune
în cadrul căreia membri
ai com itetului U.T.C. şi
sindicat, însoţiţi de m icro­
fon, întreprind investigaţii
în rîndul celor care in ­
tim e de la serviciu, p ă­
răsesc locul de muncă ne-
justificat, nu păstrează or­
dinea şi curăţenia, rebu-
tează unele piese etc. A-
ceste interviuri înregistra­
te pe bandă de m agneto­
fon sínt apoi transm ise la
staţia de radioam plificare
a uzinei, prin interm ediul
căreia întregul colectiv ia
cunoştinţă de abaterile de
la disciplina de producţie
a unor salariaţi.
Ca urm are a acestei
măsuri, cit şi a altora cu
caracter educativ, num ă­
rul absenţelor nem otivate
pe prim ul trim estru a Marcel Anghelescu, un Far-
scăzut faţă de aceeaşi pe­
rioadă a -a n u lu i trecut cu
70 Ia sută.
crărilor de întreţinere, de
plantare a mijloacelor de
susţinere etc. Aceste rezulta­
te bune, după cum ne infor­
ma inginerul A lexandru
Dumbravă, sínt rodul unei
temeinice organizări a m un­
cii, a pregătirii din tim p a
terenului în vederea plantă -
rilor ; sínt rodul capacităţii
de mobilizare a m aselor de
cooperatori de către consiliul
de conducere. Am mai putut
constata că la fel de bine es­
te organizată munca şi la
C. A. P.
(preşedinte
„Voinţa — Tecuci
Iorguş Duniitra-
che), unde s-au p lan tat pes­
te 20 ha cu vie din planul
de 30 ha. Ieri, bunăoară Im
erau la plantatul viţei de vie
peste 150 de cooperatori, iar
brigadierul viticol,
Corban, îm preună cu şefii de
echipe, între care
Florea
am intim
pe Vasilică Popa şi Ţinea
Toma, asigurau calitatea, lu­
crărilor. Este m eritul consi­
liului de conducere că o dată
ou plantarea se execută şi
celelalte lucrări în vii, mâi
ales, com pletarea celor 20 000
goluri din plantaţiile existen­
te.
Exemple de unităţi agrico­
le unde lucrările în viticul­
tu ră se desfăşoară la nivelul
cerinţelor am mai întâlnit şi
considerăm necesar să mai
nominalizăm în trep rin d erea
agricolă de stat Iveşti (direc­
tor ing. Sandu Sindilă), CAP
Ciorăşti (preşedinte Eugen
Petcu) etc.
Nu este mai puţin adevă­
ra t însă, că sínt şi unităţi în
din recitalurile festiva-
lului. Filmele, „Din
culisele „Glasului pri-
măverii şi „Gala Iau-
reaţilor" vor fi progra-
mate după încheierea
Festivalului şi con-
cursului gălăţean.
Şi în anul acesta
vom fi onoraţi să pri-
mim ca oaspeţi ai
prestigioasei mânifes-
ţări muzicale romă-
neşti, interpreţi de ta-
lent, cunoscuţi pe plan
naţional şi internaţio-
nai. li vom aplauda pe
Constantin Drăghici,
Doina Spätaru, Nico-
lae Niţescu,
Geambaşu, N. Ciobo-
Petie
taru alături de Al. Jula
şi Ionel Miron, Teodor
Munteanu, Ofelia Pa-
naitopol, Valeriu Si-
lion, Boby Baríha,
Mimi Alexandru.
Aşadar, în ziua de
13 aprilie, în sala de
. spectacole a Casei de
cultură a sindicatelor
prezentatorii vor ehe-
ma la rampă pe par-
ticipanţii la cea de-a
doua ediţie a Festiva-
lului şi concursului de
muzică uşoară romă-
nească „Glasul primă-
verii". Dar pînă atunci,
vom mai reveni cu a-
mănunte.
VIRGIL JIGANUS
S pectacolul N aţionalului din Capitală
cu „0 scrisoare p ierdută“
Un remarcabil
eveniment artistic
A vedea la Galaţi reuniţi pe
aceeaşi scenă pe marii noş­
tri actori Costache Antoniu,
Radu Beligan, Alexandru
Giugaru, ion Finteşteanu,
Marcel Anghelescu, Carmen
Stănescu, a vedea „Scrisoa­
rea pierdută" a lui Caragi-
ale, spectacol de mare ţi­
nută artistică şi interpreta­
tivă oferit de întreaga trupă
a primei scene româneşti e
desigur un eveniment cultu­
ral de mare însemnătate.
La spectacolul prezentat
luni seara au luat parte to­
varăşul Constantin Dăscă-
lescu, membru al C.C.
P.C.R., prim-secretar al Co­
mitetului judeţean de par­
tid, preşedintele Consiliului
popular judeţean, membri
ai Biroului Comitetului ju­
deţean de partid.
Acolo, pe scenă lumea
de altă dată - aşa cum
ne-a transmis-o „nenea
lancu" - e trăită parcă a-
ievea. Timpul şi spaţiul s-au
condensat şi ne-am întors
peste ani in alt secol. Pro­
menadă de moravuri, de
slăbiciuni, intrigă spumoasă,
ba şi un crîmpei din alege­
rile „curat constituţionale"
cu tot dichisul lor de fals
şi demagogie. Se perindă,
se intilneşte şi se confruntă
o galerie de personaje me­
morabile : un Trahanache
greoi in gîndire, predispus
să admită adulterul, intuit
perfect de Alexandru Giu­
garu, un Pristanda slugarnic,
gata să „umile" pe oricine,
întruchipat fără cusur de
furidi c u . întreaga lui doză
de imbecilitate şi credulita­
care lucrările în vii se des­
făşoară într-un ritm cu m ult
sub posibilităţi. La C. A. P.
B linzi, de exemplu, (preşe­
dinte Gheorghe Stoica), din
cele 150 ha de vie abia s-au
executat tăierile de rod pe
95 ha. Este m eritorie in iţiati­
va consiliului de conducere
că au fost pregătiţi circa 50
de cooperatori in vederea e-
xecutării tăierilor, dar nu ni
s-a putut da explicaţii p ri­
vind cauza întârzierii declan-
,şărij lucrăriior.
Răm asă în urm ă este şi ac­
ţiunea de com pletare a go­
lurilor. Din 19 000 viţe ce tre ­
buie plantate în viile exis­
tente abia s-a realizat 50 la
sută. Consiliul de conducere,
comitetul de partid şi cadre­
le trim ise in m unca de în­
drum are şi control de la ni­
velul judeţului vor trebui să
ia m ăsuri pentru mobilizarea
tu tu ro r forţelor, în vederea
recuperării tim pului p ie rd u t.
O situaţie complet nesatis­
făcătoare am întilnit la CAP
Corod (preşedinte Mihai Ba­
salte). Cooperativa are de
p lan tat anul acesta, în masiv,
27 ha cu vie şi de com pletat
40 000 goluri. Din cauză că
nu au fost luate m ăsuri ca
suprafaţa să fie desfundată
din toam na anului trecut, g-
şa cum recomandă, de altfel,
tehnica plantărilor, abia a-
cum se lucrează la dasfunda-
tul terenului. Aşa că, pînă la
declanşarea plantatului mai
trece încă timp. Ba mai mult,
p lantările efectuate în teren
proaspăt desfundat nu vor
ieşi de cea mai bună calita­
te, riscând ca şi în anul vii­
tor să existe un procent de
1
goluri mai m are deoît cel
^
i
J
admis.
Dată fiind im portanţa pre­
gătirii din tim p a terenului
pentru plantările viticole, ca­
\
^ re în judeţul nostru se fac
1 pa suprafeţe destul de mari
— anul acesta trebuie plan­
ţ tate 1 140 ha —- Direcţia agri­
colă, prin specialiştii de care
l
, dispune, trebuie să acorde
1 mai m ultă asistenţă tehnică
^
Aceasta întruoît deşi tim pul
i
a fost bun, pînă acum ritm ul
ţ plantărilor viticole s-a desfă­
L şu rat m ult sub nivelul posi­
;
1
^
i
bilităţilor.
M CREŢEANU
'
\
t
,
1
Citiţi f in pagina
^
t
]
^
a ///-a
i
r
REALIZĂRI,
^
l DAR Ş i SERIOASE
/
)
^
DEFICIENŢE
ţ in Î ndeplinirea
jj
ţ SARCINILOR
\
\
DE PLAN
te adus pe scenă de Ion
Finteşteanu şi intre ei o
Zoiţicâ nostimă, „damă bi­
ne", plină de ea, stăpînă
pe sentimente şi pe soarta
politică a judeţului care a
găsit în actriţa Carmen Stă-
nescu o interpretă ideală.
Neconvins şi derutat pe
deasupra de vorbe, Cetăţea­
nul turmentat a căutat prin
magistrala creaţie a lui Cos­
tache Antoniu un răspuns
pe care nu-l va găsi. Şi ca
un corolar s-a împlinit' pe
scenă un durabil monument
al prostiei pe soclul lichelis­
al mului - Agamiţă Dandana-
che — interpretat de Radu
Beligan, fin sculptor, cu o
rară predilecţie pentru a-
mănunteie de detaliu.
Cuvintele nu pot reda în­
tocmai toată încărcătura e-
moţionantă trăită de cei pre­
zenţi în sală cărora li s-a
oferit cu atita dărnicie şi fi­
neţe o înaltă artă interpreta­
tivă. Buchet de aplauze, a-
plauze fără sfirşii, flori şi
cuvinte de mulţumire şi de
dorinţă sinceră de a-i re­
vedea cit mai des in mijlo­
cul nostru pe ambasadorii
artei cuvintului.
In cursul zilei de ieri, ac­
torii Naţionalului bucureştean
au fost primiţi la Comitetul
judeţean de partid de către
tovarăşul Constantin Dâscă-
lescu ; apoi au vizitat noile
cartiere ale oraşului şi au
luat parte la o călătorie de
agrement pe Dunăre.
C. MIHAILESCU